![\"mancare\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/mancare.jpg\" "\\"O")
<\/a>O mas\u0103 prison style<\/p><\/div>\n<\/div>\n
A\u0219a primesc \u0219i de\u021binu\u021bii masa, nu ca la noi, la cazan. Lor le vin caserolele cu hrana semipreparat\u0103 \u0219i ei \u0219i le \u00eenc\u0103lzesc \u00een buc\u0103t\u0103riile pe care fiecare corp de \u00eenchisoare le are la dispozi\u021bie. Un living la 10-12 celule, cu toate dot\u0103rile existente \u00eentr-o cas\u0103 normal\u0103 de oameni. Dac\u0103 nu le place m\u00e2ncarea primit\u0103 de la penitenciar, o pot completa cu ce-\u0219i cump\u0103r\u0103 de la magazinul \u00eentern. Care e aprovizionat ca un supermarket.<\/p>\n
Halden pare mai degrab\u0103 un experiment chiar \u0219i \u00een societatea norvegian\u0103. Toat\u0103 lumea insist\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 nu este o \u00eenchisoare tipic\u0103 nici pentru ei, chiar dac\u0103 dot\u0103rile pe care le v\u0103zusem cu o zi \u00eenainte la \u00eenchisoarea de femei de la Bredtveit<\/a> ne-a demonstrat contrariul. \u0218i acolo era la fel de bine, dar Halden a fost construit\u0103 din start altfel.<\/p>\n \u00a0 Pe 30 de hectare, l\u00e2ng\u0103 un or\u0103\u0219el cochet aruncat \u00eentre fiorduri \u00een sudul Norvegiei, \u00een care oamenii trec cu barca \u00een Suedia, la cump\u0103r\u0103turi, c\u0103 e mai ieftin, ni\u0219te arhitec\u021bi danezi au dat m\u0103sura talentului lor novator. Au construit ceva care, \u00een afar\u0103 de zidul \u00eemprejmuitor nu seam\u0103n\u0103 deloc cu o \u00eenchisoare. Poate fi spital, \u0219coal\u0103 sau orice alt edificiu public, f\u0103cut din lemn, sticl\u0103, o\u021bel \u0219i piatr\u0103. Nu exist\u0103 gratii la ferestre, nu exist\u0103 turnuri\u00a0de supraveghere pe ziduri, nici s\u00e2rm\u0103 chimpat\u0103 sau gard electric, nu exist\u0103 camere de luat vederi pe holuri, \u00een camere, \u00een clase sau ateliere. Gardienii nu au arme. Practic nu ai cum s\u0103 fii mai liberal de at\u00e2t, dec\u00e2t s\u0103 le dai de\u021binu\u021bilor propriile chei de la camere, a punctat un fost director de pu\u0219c\u0103rie, dup\u0103 ce a vizitat Halden.<\/strong><\/p>\n \u00cen atelierul de lemn\u0103rie<\/p><\/div>\n \n<\/div>\n Paza se bazeaz\u0103 pe un concept novator numit \u201esecuritate dinamic\u0103<\/em>\u201d, adic\u0103 gardienii \u00a0sunt amesteca\u021bi printre de\u021binu\u021bi, prezen\u021bi tot timpul cu ei, a\u0219a \u00eenc\u00e2t orice poten\u021bial conflict se aplaneaz\u0103 prin discu\u021bii, la fa\u021ba locului. Halden g\u0103zduie\u0219te azi 258 de de\u021binu\u021bi (e a doua \u00eenchisoare ca m\u0103rime din Norvegia) \u0219i are 290 de angaja\u021bi pentru asta. Iar filosofia aplicat\u0103 aici este comun\u0103 \u00een tot sistemul penitenciar norvegian: via\u021ba \u00een \u00eenchisoare trebuie s\u0103 fie la fel de normal\u0103 ca aia de afar\u0103, minus libertatea. Pedeapsa nu trebuie s\u0103 fie mai aspr\u0103 dec\u00e2t e nevoie pentru ca infractorul s\u0103 poat\u0103 fi ajutat, \u00eenc\u0103 din prima zi de deten\u021bie, s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru eliberare.<\/p>\n \u00cen sistemul nostru penitenciar, primul curs pe care-l fac de\u021binu\u021bii c\u00e2nd intr\u0103 \u00een pu\u0219c\u0103rie se nume\u0219te \u201epreg\u0103tirea pentru via\u021ba carceral\u0103\u201d. Apoi, ce-i drept, vin \u0219i altele<\/em><\/strong>.<\/p>\n Are H\u00f8idal, directorul de la Halden, zice c\u0103 \u021belul lor e ca \u201ede\u021binutul s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe, s\u0103 aib\u0103 o familie \u0219i o motiva\u021bie<\/em>\u201d. De aia \u00eenc\u0103 de la intrarea \u00een pu\u0219c\u0103rie de\u021binutul e condus, prin discu\u021bii, c\u0103tre descoperirea unei motiva\u021bii. Nu \u0219i-o g\u0103sesc to\u021bi. Halden e o \u00eenchisoare de maxim\u0103 siguran\u021b\u0103, unde sunt \u00eenchi\u0219i criminali, violatori, bolnavi psihic, consumatori de droguri \u0219i infractori m\u0103run\u021bi. Totu\u0219i,\u00a0Are H\u00f8idal se m\u00e2ndre\u0219te c\u0103 de\u0219i conduce cel mai bun penitenciar din lume, \u00een care toat\u0103 lumea ar vrea s\u0103 intre, numai 20% dintre de\u021binu\u021bi recidiveaz\u0103.<\/p>\n Procentul de recidiv\u0103 e un concept discutabil, \u00eens\u0103, pentru c\u0103 ar trebui m\u0103surat la 5 ani de la eliberare, ca s\u0103 fie corect. Apoi ar trebui lua\u021bi \u00een calcul \u0219i infractorii str\u0103ini, adic\u0103 o treime dintre de\u021binu\u021bii din penitenciarele norvegiene, care \u00eens\u0103 nu sunt contabiliza\u021bi deloc \u00een statisticile norvegiene, pentru c\u0103 majoritatea sunt expulza\u021bi \u00een \u021b\u0103rile lor dup\u0103 eliberare.\u00a0Are H\u00f8idal admite c\u0103 acel 20% e m\u0103surat la doi ani de la eliberare \u0219i c\u0103 se refer\u0103 doar la \u021b\u0103rile nordice.<\/p>\n Halden este deja celebr\u0103 pentru ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ea. Michael Madsen \u0219i Michael Moore au f\u0103cut filme despre ea, a ap\u0103rut \u00een toat\u0103 presa interna\u021bional\u0103, gardienii au f\u0103cut un videoclip la inaugurare, \u00een care c\u00e2nt\u0103 \u201eWe are the world<\/a>\u201d, e vizitat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de cel pu\u021bin o delega\u021bie care vrea s\u0103 \u00eenve\u021be cum se face. Secretul st\u0103 \u00een atitudine, desigur, dar \u0219i \u00een bani. \u00cen 2010, c\u00e2nd a fost inaugurat\u0103, a costat 250 de milioane de dolari, dar\u00a0Are H\u00f8idal e sigur c\u0103 acum ar costa dublu, dac\u0103 s-ar mai face. Nu orice societate \u00ee\u0219i permite s\u0103 ofere astfel de condi\u021bii de\u021binu\u021bilor. Dup\u0103 cum nici s\u0103-i trateze prea uman, nu sunt multe societ\u0103\u021bi dispuse.<\/p>\n \u00a0 \u00cen anii 80, nici \u00een \u00eenchisorile norvegiene lucrurile nu st\u0103teau deloc a\u0219a de uman ca acum.\u00a0Are H\u00f8idal, care a intrat \u00een sistem \u00een 1983, poveste\u0219te c\u0103 aveau mul\u021bi de\u021binu\u021bi cu probeleme psihiatrice, \u00eenchisorile erau penetrate de re\u021belele de droguri, de\u021binu\u021bii protestau, evadau, au fost \u0219i doi gardieni omor\u00e2\u021bi, iar rata de recidiv\u0103 era de 70% \u2013 c\u00e2t se estimeaz\u0103 acum c\u0103 avem noi.<\/p>\n Nici chiar atunci gardienii nu aveau arme, dac\u0103 era nevoie chemau poli\u021bia. Directorul sus\u021bine c\u0103 \u00een anii 60 exista o singur\u0103 arm\u0103 \u00een fiecare \u00eenchisoare, \u021binut\u0103 la loc sigur.<\/p>\n C\u00e2nd am intrat \u00een sistem mi se spunea c\u0103 nu e nevoie s\u0103 vorbe\u0219ti cu de\u021binu\u021bii despre problemele lor, e\u0219ti aici doar ca s\u0103-i p\u0103ze\u0219ti. Interac\u021biunea gardienilor cu de\u021binu\u021bii era minim\u0103. Acum gardienii no\u0219tri muncesc, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu de\u021binu\u021bii, fac sport \u0219i se plimb\u0103 \u00eempreun\u0103. Acesta este conceptul de securitate dinamic\u0103. Gardianul a devenit un lucr\u0103tor social, mai mult dec\u00e2t un paznic\u201d, poveste\u0219te\u00a0Are H\u00f8idal.<\/p><\/blockquote>\n Sigur c\u0103 unora nu le-a pl\u0103cut asta, nici gardienilor, nici de\u021binu\u021bilor. Azi se glume\u0219te pe seama apropierii prea mari dintre cele dou\u0103 categorii. \u00cen sala de mese a personalului din Halden troneaz\u0103 un afi\u0219 \u00een care un gardian e desenat ca un uria\u0219 \u021b\u00e2n\u021bar. Scrie c\u0103 dac\u0103 \u021bi se pare insuportabil\u0103 via\u021ba cu gardianul l\u00e2ng\u0103 tine, s\u0103 vezi cum e via\u021ba la cort, \u00een care intr\u0103 \u021b\u00e2n\u021barii.<\/p>\n Reu\u0219ita acestui concept nu este, \u00eens\u0103, strict treaba justi\u021biei, ci a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi. Rezolu\u021bia (carta alb\u0103) cu care a venit \u00een 2008 sistemul de justi\u021bie, de a pune accent pe normalitate \u00een reabilitarea de\u021binu\u021bilor, a fost sus\u021binut\u0103 \u0219i semnat\u0103 de 5 mini\u0219tri: al justi\u021biei, al educa\u021biei, al culturii, al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al autorit\u0103\u021bilor locale. Pentru c\u0103 a\u0219a cum e nevoie de un sat \u00eentreg ca s\u0103 cre\u0219ti un copil, la fel e nevoie de toat\u0103 societatea ca s\u0103 aju\u021bi un fost de\u021binut s\u0103 redevin\u0103 cet\u0103\u021bean.\u00a0Penitenciarele din Norvegia, de exemplu, nu au angaja\u021bi exclusiv, ca la noi: doctori, preo\u021bi sau profesori. Toate cadrele de specialitate vin din comunitate, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u0219i comunitatea se obi\u0219nuie\u0219te treptat cu infractorii, \u0219i ei cu comunitatea.<\/p>\n \u0218i la noi a fost semnat\u0103, ba chiar legiferat\u0103 printr-o ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 \u00een iulie 2015 o astfel de cart\u0103 alb\u0103 pentru sistemul penitenciar. Se nume\u0219te \u201eStrategia Na\u0163ional\u0103 de Reintegrare Social\u0103 a persoanelor private de libertate, asumat\u0103 la nivel na\u0163ional<\/strong>\u201d. \u00cen esen\u021b\u0103 filosofia acestei strategii ar fi o colaborare \u00eentre toate p\u0103r\u021bile comunit\u0103\u021bii care ar putea s\u0103 se implice \u00een reintegrarea de\u021binu\u021bilor. Numai c\u0103, evident, la noi nu func\u021bioneaz\u0103. Oficial nimeni nu \u0219tie de ce.<\/em><\/p>\n C\u00e2nd am intrat \u00een studio, doi de\u021binu\u021bi \u00eembr\u0103ca\u021bi ca ni\u0219te rockeri b\u0103tr\u00e2ni, lucrau la una din piesele de pe primul lor album. Ei sunt forma\u021bia Criminal records, \u0219i au glumit c\u00e2nd le-am spus c\u0103 nu par a fi de\u021binu\u021bi. \u201eP\u0103i s\u0103 pretindem c\u0103 nici nu suntem\u201d, a r\u0103spuns unul dintre ei, care zice c\u0103 mai are de stat acolo \u201epre\u021b de \u00eenc\u0103 3 albume 😉<\/p>\n Halden este totu\u0219i o \u00eenchisoare, puncteaz\u0103 din timp \u00een timp directorul. Ea are \u0219i de\u021binu\u021bi furio\u0219i sau care trebuie izola\u021bi. Dar chiar \u0219i cur\u021bile lor de plimbare sunt altfel. Au desene pe ziduri \u0219i vederi c\u0103tre gr\u0103dina uria\u0219\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 cl\u0103dirile \u00eenchisorii. Desenul cu de\u021binutul care arunc\u0103 bila de la lan\u021bul care-i leag\u0103 picioarele este un soi de marc\u0103 \u00eenregistrat\u0103 a \u00eenchisorii. E printat\u0103 pe diverse materiale promo\u021bionale f\u0103cute tot de de\u021binu\u021bi, \u00een atelierul de grafic\u0103, \u0219i v\u00e2ndute \u00een magazinul Crucii ro\u0219ii din ora\u0219.<\/p>\n Pe holurile \u00eenchisorii, la avizierul de l\u00e2ng\u0103 biroul serviciului de reintegrare, troneaz\u0103 un afi\u0219 format A3 \u00een care se face o reclam\u0103 turistic\u0103 penitenciarului \u00eenchiriat de norvegieni \u00een Olanda. \u201eHollyday in Holland\u201d, glume\u0219te directorul, spun\u00e2nd c\u0103 totu\u0219i de\u021binu\u021bii care ar vrea s\u0103 fie transfera\u021b\u0103 \u00een Olanda ar trebui s\u0103 \u0219tie limba englez\u0103. Or asta s-a dovedit a fi o problem\u0103 pentru mul\u021bi infractori str\u0103ini.<\/p>\n<\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n<\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n<\/a><\/a>\u00a0<\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n<\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>\u00cen Halden, ca \u0219i \u00een orice alt\u0103 \u00eenchisoare din Norvegia, de\u021binu\u021bii nu pot sta de capul lor \u00een camere, la televizor \u2013 de\u0219i au tot ce le trebuie \u00een celula de 12 mp pe care o ocup\u0103 fiecare \u2013 ci sunt obliga\u021bi s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre munc\u0103 sau \u0219coal\u0103. Pot face diverse cursuri, de la crea\u021bie p\u00e2n\u0103 la \u0219coal\u0103 chimie, fizic\u0103, filosofie, sau pot alege s\u0103 se specializeze \u00eentr-una dintre cele \u0219apte meserii \u00een care penitenciarul ofer\u0103 diplome. \u00cen atelierul de t\u00e2mpl\u0103rie, \u00een service-ul auto, \u00een cel de mecanic\u0103 \u0219i prelucrare a metalelor. Sau pot \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 c\u00e2nte la un instrument, \u00eentr-unul dintre cele 3 studiouri de \u00eenregistr\u0103ri din \u00eenchisoare.<\/p>\n<\/div>\n<\/a><\/p>\n<\/a>\u00a0<\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n