![\"spatii-verzi\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/spatii-verzi.jpg\" "\\"Muncitori")
<\/a>Muncitori la spa\u021bii verzi \u00een Oslo<\/p><\/div>\n
Ne-o spune sub form\u0103 de glum\u0103 Njal Grimstad, adjunctul serviciului de proba\u021biune din Oslo, dar povestea asta arat\u0103 c\u0103 nici \u00een societatea nordic\u0103 nu e toat\u0103 lumea a\u0219a de altruist\u0103 cum ne-am imagina, de\u0219i\u00a0dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de interac\u021biuni, nou\u0103 rom\u00e2nilor ni se pare incredibil c\u00e2t de relaxat privesc ei lucrurile astea. Realitatea e c\u0103 nici norvegienii nu sunt to\u021bi de acord c\u0103 infractorii ar trebui mai mult ajuta\u021bi dec\u00e2t pedepsi\u021bi, chiar dac\u0103 \u00eens\u0103\u0219i denumirea serviciului corec\u021bional care \u00eenglobeaz\u0103 penitenciarele \u0219i proba\u021biunea la ei este Kriminalomsorgen<\/strong> (unde omsorg<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u00eengrijire).<\/p>\n Surprinz\u0103tor, \u0219i \u00een societatea norvegian\u0103, centrat\u0103 pe ajutor \u00een loc de pedeaps\u0103, g\u0103sim mai u\u0219or finan\u021bare pentru construc\u021bia de \u00eenchisori de maxim\u0103 securitate, dar avem probleme \u00een a g\u0103si bani pentru servicii gen halfway houses<\/a>, sau regim deschis, care au o rat\u0103 mai mic\u0103 de recidiv\u0103 \u0219i ar costa o treime din c\u00e2t ne cost\u0103 s\u0103 \u021binem oamenii \u00eenchi\u0219i la penitenciar.\u201d, <\/em>constat\u0103 Grimstad.<\/p>\n<\/blockquote>\n El zice c\u0103 asta e din cauz\u0103 c\u0103 politicienii lor sunt mai conservatori \u0219i consider\u0103 c\u0103 executarea pedepselor \u00een \u00eenchisoare ar fi o solu\u021bie mai bun\u0103 pentru toat\u0103 lumea. Desigur, \u00een Norvegia politicienii \u00een\u0219i\u0219i nu prea ajung la \u00eenchisoare, ca pe la noi.<\/p>\n Cu o zi \u00eenainte de a vizita serviciul lor de proba\u021biune (ultima oprire \u00een turul nostru prin sistemul corec\u021bional norvegian) petrecusem o jum\u0103tate de zi la Halden, cea mai uman\u0103 \u0219i modern\u0103 \u00eenchisoare din lume<\/a>, care a costat 250 de milioane de dolari \u00een 2010, la data construirii. Dar chiar \u0219i acolo, \u00eentr-o \u00eenchisoare de maxim\u0103 siguran\u021b\u0103, se punea accentul tot pe ajutorarea infractorilor s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 situa\u021bia \u0219i s\u0103 se integreze \u00een societate dup\u0103 eliberare.<\/p>\n Societatea norvegian\u0103 a \u00een\u021beles c\u0103 a pedepsi mai pu\u021bin \u0219i a ajuta mai mult este un \u201ewin-win situation\u201d, iar lipsirea de libertate nu trebuie dublat\u0103 \u0219i de o restr\u00e2ngere inutil\u0103 a celorlalte drepturi civile, pentru c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu to\u021bi vor ie\u0219i din \u00eenchisoare, \u0219i oricine se poate \u00eent\u00e2lni seara, pe o alee pustie, cu un fost de\u021binut. \u201eCu ce fel de fost de\u021binut vrei s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u0219ti, cu unul ajutat s\u0103 se reintegreze sau cu unul pe care l-ai \u00eenr\u0103it \u00een pu\u0219c\u0103rie \u0219i acum nu \u0219tie s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00e2t c\u00e2nd a intrat?<\/em>\u201d – e replica pe care o tot auzim de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een toate \u00eent\u00e2lnirile. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat pe un gardian ce p\u0103\u021be\u0219te un de\u021binut care \u201enu e cuminte\u201d \u0219i nu respect\u0103 regulile din \u00eenchisoare, ni s-a spus c\u0103 e pedepsit s\u0103 nu mai aib\u0103 acces timp de c\u00e2teva ore sau zile la facilit\u0103\u021bile obi\u0219nuite ale penitenciarului. Un fel de \u201estai la tine \u00een camer\u0103 \u0219i nu mai ai voie la televizor o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d. Sun\u0103 copil\u0103resc, nu?<\/p>\n Biroul unui ofi\u021ber de proba\u021biune<\/p><\/div>\n Grupul scepticilor de Rom\u00e2nia, fa\u021b\u0103 cu societatea \u00eencrez\u0103torilor norvegieni<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd am ajuns la proba\u021biune, a\u0219adar, trecusem prin dou\u0103 dintre cele mai umane \u00eenchisori v\u0103zute vreodat\u0103, ne \u00eent\u00e2lnisem cu autorit\u0103\u021bi \u0219i oengi\u0219ti care, culmea, lucrau \u00eempreun\u0103 pentru acela\u0219i scop, desi aveau viziuni diferite asupra lucrurilor sau priviri critice despre\u00a0rezolvarea unor probleme. Veni\u021bi din Rom\u00e2nia, unde \u00eenchisorile sunt supraaglomerate, serviciile sociale complementare din societate nu prea exist\u0103, iar proba\u021biunea noastr\u0103 e mai aglomerat\u0103 dec\u00e2t \u00eenchisorile<\/a>, eram deja obseda\u021bi de \u00eentrebarea: \u201ecum reu\u0219esc ei \u0219i noi nu? Care e mecanismul lor de g\u00e2ndire?\u201d. C\u0103 nu e vorba numai de bani. Iar Njal Grimstad ne-a spus c\u0103 e vorba despre tradi\u021bia \u00eencrederii<\/a><\/strong>.<\/p>\n Cineva din grupul rom\u00e2nesc a \u00eendr\u0103znit s\u0103 sugereze la un moment dat c\u0103 lucrurile au fost aranjate \u00een vizitele astea, c\u0103 prea ne-au ar\u0103tat numai aspecte care ne-au dat pe spate. Iar r\u0103spunsul unui norvegian, un pic jenat de infama aluzie, a fost c\u0103 a\u0219a ceva \u00een Norvegia nu se face pentru c\u0103 pur \u0219i simplu nu e genul lor<\/em>.<\/p>\n Eram, va s\u0103 zic\u0103, grupul scepticilor de Rom\u00e2nia, fa\u021b\u0103 cu societatea \u00eencrez\u0103torilor norvegieni. Nu am dat de cap\u0103tul firului acestei tradi\u021bionale \u00eencrederi de la ei, a\u0219a cum nici la noi nu poate fi pus exact degetul pe rana ne\u00eencrederii. Dar am \u00een\u021beles, nu f\u0103r\u0103 invidie, c\u0103 la ei \u0103sta este motorul care-i face s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103.<\/p>\n \u00cen Norvegia bunele practici, sfaturile \u0219i ideile vin de la ONG-uri. Statul e de regul\u0103 un factor conservator, iar ONG-urile sunt privite ca surse de idei \u0219i competen\u021b\u0103. Institu\u021biile statului sunt instruite s\u0103 le caute \u0219i s\u0103 le asculte<\/em>\u201d, ne explic\u0103 Njal Grimstad secretul pentru care statul norvegian finan\u021beaz\u0103 organiza\u021bii neguvernamentale<\/a>.<\/p>\n<\/blockquote>\n La noi ONG-urile sunt mai nou \u021binta unei campanii de demonizare, pe motiv de finan\u021b\u0103ri str\u0103ine, \u00eenc\u0103 un motiv \u00eentre multe altele de a mai dezbina societatea care \u0219i a\u0219a nu d\u0103 dovad\u0103 de prea mult\u0103 empatie, darmite \u00eencredere.<\/p>\n Cum s-a n\u0103scut proba\u021biunea norvegian\u0103<\/strong><\/p>\n Serviciul de proba\u021biune din Oslo<\/p><\/div>\n \u00cen Norvegia, chiar serviciul de proba\u021biune a fost la origini un ONG, o asocia\u021bie care se ocupa de ajutorarea de\u021binu\u021bilor \u0219i a familiilor lor. Asta la 1849, c\u00e2nd \u00eenchisoarea din Oslo era \u00een beciurile cet\u0103\u021bii Akershus Festning<\/em><\/a>, iar pedeapsa cu moartea era obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n \u00cen 1919 au ap\u0103rut \u00een sistemul juridic norvegian pedepsele condi\u021bionate \u0219i a\u0219a s-a n\u0103scut proba\u021biunea \u0219i anchetele sociale. Dar abia \u00een 1980 ONG-ul s-a transformat \u00een agen\u021bie guvernamental\u0103. \u00cen 1984 proba\u021biunea a \u00eenceput s\u0103 gestioneze serviciile prestate de de\u021binu\u021bi \u00een folosul comunit\u0103\u021bii, iar din 1996 s\u0103 se ocupe de aplicarea pedepselor date pentru conducere sub influen\u021ba alcoolului.<\/p>\n \u00cen 2002 a ap\u0103rut o nou\u0103 lege de executare a pedepselor \u00een Norvegia, serviciul de proba\u021biune s-a reorganizat, iar condamn\u0103rile se \u00eempart de atunci \u00een trei mari categorii<\/strong>:<\/p>\n \u00centre timp au mai ap\u0103rut pedepsele pentru de\u021binere \u0219i comercializare de droguri (\u00een 2006), monitorizarea electronic\u0103 a condamna\u021bilor l\u0103sa\u021bi \u00een libertate (2008) \u0219i un nou sistem de pedepse pentru minori \u0219i tineri (2016).<\/p>\n Serviciul de proba\u021biune din Oslo<\/p><\/div>\n Azi proba\u021biunea \u00een Oslo se bazeaz\u0103 pe 60 de consilieri care au \u00een grij\u0103 \u00een jur de 400 de condamna\u021bi. La nivel na\u021bional au 350 de ofi\u021beri de proba\u021biune – cam at\u00e2t avem \u0219i noi \u00een Rom\u00e2nia, dar la o popula\u021bie de patru ori mai mare \u0219i un num\u0103r uria\u0219 de condamna\u021bi. \u00cen Norvegia, un ofi\u021ber de proba\u021biune nu lucreaz\u0103 niciodat\u0103 cu mai mult de 20 de \u201eclien\u021bi\u201d – de zece ori mai pu\u021bin dec\u00e2t la noi \u2013 \u0219i pentru fiecare caz se bazeaz\u0103 mult de \u201einformatorii\u201d din jurul condamnatului: angajatori, psihologi, consilieri antidrog etc. Chiar dac\u0103 unii dintre ei dau informa\u021bii cu reticen\u021b\u0103, o fac \u00een limitele cerute de codul deontologic al meseriei pe care o au. Iar ofi\u021berul de proba\u021biune nu se bazeaz\u0103 niciodat\u0103 doar pe un singur informator.<\/p>\n 80% din pedepsele care ajung \u00een serviciul de proba\u021biune sunt de fapt munc\u0103 \u00een folosul comunit\u0103\u021bii, care poate include orice activitate ce poate preveni recidiva. Nu numai munca la spa\u021bii verzi sau cur\u0103\u021benie ca la noi. Iar majoritatea clien\u021bilor proba\u021biunii norvegiene sunt din Polonia, Letonia, Lituania \u2013 a\u0219a numita categorie \u201evodca&drive<\/em>\u201d.<\/p>\n Au \u0219i 60 de cazuri monitorizate cu br\u0103\u021b\u0103ri electronice \u00een Oslo, pentru care lucreaz\u0103 \u00een schimburi\u00a0 20 de angaja\u021bi. Fiecare caz cost\u0103 80 de euro\/zi \u0219i nu datorit\u0103 tehnologiei, care e una ieftin\u0103, ci din cauza salariilor personalului, care evident \u00een Norvegia sunt mari. \u00cen Rom\u00e2nia avem de c\u00e2\u021biva ani o lege care reglementeaz\u0103 pedepsele cu dispozitiv electronic de monitorizare, dar, ce s\u0103 vezi, nu avem bani ca s\u0103 achizi\u021bion\u0103m dispozitivele<\/strong>. Njal Grimstad spune c\u0103 e important s\u0103 \u00eencepem de undeva, cu un proiect pilot, de exemplu, \u00een violen\u021ba domestic\u0103 \u2013 domeniu \u00een care ei \u00eenregistreaz\u0103 ni\u0219te progrese cu astfel de dispozitive.<\/p>\n Condamna\u021bii norvegieni sunt monitoriza\u021bi prin dispozitivele electronice numai c\u00e2t\u0103 vreme stau \u00een cas\u0103. C\u00e2nd sunt pe drum sau la serviciu se calculeaz\u0103 cam c\u00e2t face condamnatul pe un traseu stabilit \u0219i se d\u0103 alarma numai dac\u0103 nu se \u00eentoarce acas\u0103 la ora care ar trebui. \u00cen plus, condamnatul are 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 timp liber, \u00een care poate s\u0103 fac\u0103 ce vrea \u2013 dar s\u0103 nu \u00eencalce regulile condamn\u0103rii, fire\u0219te.<\/p>\n A\u0219adar, comparativ cu pedeapsa cu executare, un de\u021binut monitorizat electronic \u00een libertate cost\u0103 aproape o treime fa\u021b\u0103 de c\u00e2t ccheltuie statul ca s\u0103-l \u021bin\u0103 \u00een pu\u0219c\u0103rie. Recidiva \u00een categoria monitorizat\u0103 prin br\u0103\u021b\u0103rile electronice este de numai 4%.<\/p>\n \u00cencheiem aici seria noastr\u0103 de reportaje din sistemul de justi\u021bie norvegian. Unii ar zice c\u0103 nu exist\u0103 termeni reali de compara\u021bie \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Norvegia, ba chiar c\u0103\u00a0norvegienii cam exagereaz\u0103 cu umanismul \u00een cazul \u0103sta. Desigur c\u0103 \u00eenainte de toate e vorba despre resurse, de banii pe care\u00a0Rom\u00e2nia nu-i are, de priorit\u0103\u021bile care la noi sunt altele.<\/p>\n Njal Grimstad \u0219i delega\u021bia din Rom\u00e2nia<\/p><\/div>\n Un consilier de proba\u021biune c\u00e2\u0219tig\u0103, de exemplu, \u00een medie 45.000 de euro anual \u0219i are program de lucru de luni p\u00e2n\u0103 vineri de la 8 la 16. Gardienii de penitenciar c\u00e2\u0219tig\u0103 ceva mai mult pentru c\u0103 fac \u0219i ore suplimentare, lucr\u00e2nd \u00een ture. Fire\u0219te c\u0103 \u0219i nivelul de trai \u0219i pre\u021burile din Norvegia sunt incomparabile cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n Dar dincolo de bani, ceea ce am v\u0103zut \u00een Norvegia se refer\u0103 la mentalit\u0103\u021bi, la solidaritate, la \u00eencrederea c\u0103 autorit\u0103\u021bile lucreaz\u0103 cu adev\u0103rat pentru popor, c\u0103 societatea civil\u0103 e un partener al autorit\u0103\u021bilor, nu un du\u0219man. Societatea norvegian\u0103 este guvernat\u0103 \u00eenainte de toate de respect reciproc. Autorit\u0103\u021bile \u00ee\u0219i respect\u0103 cet\u0103\u021benii \u0219i deciziile lor sunt respectate. De asta n-a \u0219tiut nimeni s\u0103 ne r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea \u201edar dac\u0103 nu se respect\u0103 deciziile autorit\u0103\u021bilor, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ce modalit\u0103\u021bi de coerci\u021bie ave\u021bi?\u201d. Pentru c\u0103 la ei nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu se respecte. Gre\u0219eli se pot produce, e firesc, dar doar din ne\u0219tiin\u021b\u0103, nu dinadins.<\/p>\n Iar cine gre\u0219e\u0219te, dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00een societatea norvegian\u0103, fie \u00een penitenciar, fie \u00een libertate, e ajutat s\u0103 se \u00eendrepte. Nu e pedepsit.\u00a0Ce mod\u00a0mai bun \u0219ti\u021bi de a cheltui bugetul \u00eentr-o societate?<\/p>\n \n Citi\u021bi \u0219i episoadele anterioare din vizita norvegian\u0103:<\/strong><\/p>\n Ziua 0 \u00a0\u2013 O zi la serviciul de proba\u021biune Bucure\u0219ti<\/a><\/strong><\/p>\n Ziua 1 \u2013 No HONEYMOON in Norwegian prisons<\/a><\/strong><\/p>\n Ziua 2- Cum s\u0103 critici guvernul norvegian, pe banii lui<\/a><\/strong><\/p>\n Ziua 3 \u2013\u00a0Bredtveit, \u00eenchisoarea din Oslo \u00een care de\u021binutele au cu\u021bite, iar gardienii sunt ne\u00eenarma\u021bi<\/strong><\/a><\/p>\n Ziua 4 \u2013 Prietenul dup\u0103 anii de pu\u0219c\u0103rie se cunoa\u0219te<\/a><\/strong><\/p>\n Ziua 5 –\u00a0Halden, cea mai uman\u0103 \u00eenchisoare din lume<\/a><\/strong><\/p>\n <\/p>\n Proiectul \u00a0\u201eO societate incluziv\u0103 prin reforma \u00eenchisorilor<\/b><\/a>\u201d este finan\u0163at cu 26.445 de lei prin granturile SEE 2009-2014 din FONDUL PENTRU RELATII BILATERALE \u2013 Programul RO01 Asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u0219i Fondul Bilateral la Nivel Na\u021bional \u2013 M\u0103sura I \u2013 Support for travel \u0219i M\u0103sura II \u2013 Justice and Home Affairs, judicial capacity building and Schengen cooperation<\/em><\/p>\n Con\u0163inutul acestui website nu reprezint\u0103 \u00een mod necesar pozi\u0163ia oficial\u0103 a granturilor SEE 2009-2014. \u00centreag\u0103 r\u0103spundere asupra corectitudinii \u015fi coeren\u0163ei informa\u0163iilor prezentate revine APADOR-CH. Pentru informa\u0163ii oficiale despre granturile SEE \u015fi norvegiene accesa\u0163i www.eeagrants.org<\/a><\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cu ce fel de fost de\u021binut vrei s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u0219ti seara, pe o alee pustie, cu unul ajutat s\u0103 se reintegreze sau cu unul pe care l-ai \u00eenr\u0103it \u00een pu\u0219c\u0103rie \u0219i acum nu \u0219tie s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00e2t c\u00e2nd a intrat? – zic\u0103toare norvegian\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":8416,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1026,1022],"tags":[41,552,1248,1273,1293],"class_list":["post-8726","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-articole-reportaje","tag-apador-ch","tag-norvegia","tag-probatiune","tag-reintegrare-detinuti","tag-sistem-probatiune-norvegia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8726","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8726"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8726\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8726"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8726"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8726"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
![\"birou-probatiune\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/birou-probatiune.jpg\" "\\"Biroul")
<\/a>\n
![\"probatiune\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/probatiune.jpg\" "\\"Serviciul")
<\/a>\n
![\"probatiune2\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/probatiune2.jpg\")
<\/a>![\"probatiune3\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/probatiune3.jpg\" "\\"Njal")
<\/a>![\"toate-mici\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/toate-mici.jpg\")
<\/a><\/p>\n