{"id":8749,"date":"2019-10-17T10:02:13","date_gmt":"2019-10-17T08:02:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/blog\/?p=4568"},"modified":"2023-03-10T17:12:56","modified_gmt":"2023-03-10T15:12:56","slug":"ce-fel-de-republica-vrea-viitorul-presedinte-raspunsurile-candidatilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/ce-fel-de-republica-vrea-viitorul-presedinte-raspunsurile-candidatilor\/","title":{"rendered":"Ce fel de republic\u0103 vrea viitorul pre\u0219edinte – r\u0103spunsurile candida\u021bilor"},"content":{"rendered":"APADOR-CH a trimis candida\u021bilor la pre\u0219edin\u021bia Rom\u00e2niei c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri care ar putea fi \u00eenceputul unei dezbateri necesare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, despre ce fel de stat\/republic\u0103 ne dorim (noi aleg\u0103torii \u0219i ei, candida\u021bii) \u0219i cum ar trebui reg\u00e2ndit\u0103 Constitu\u021bia pe care s\u0103 se sprijine acest stat. \u00cen acela\u0219i timp am invitat \u0219i cet\u0103\u021benii s\u0103 completeze chestionarul ca s\u0103 afle \u00een felul \u0103sta cu ce candidat sunt compatibili.<\/p>\n

Public\u0103m mai jos r\u0103spunsurile candida\u021bilor \u0219i ale aleg\u0103torilor, pe m\u0103sur\u0103 ce le primim.<\/p>\n[button link=”https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/Raspunsuri-Viorel-Catarama.pdf” style=”download” bg_color=”#3888ff” window=”yes”]16 octombrie 2019 R\u0103spunsurile lui Viorel Cataram\u0103, Dreapta liberal\u0103[\/button]\n

\u00a0Eu militez pentru modelul USA, unde presedintele este PM<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n[button link=”https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/Raspunsuri-John-Ion-Banu.pdf” style=”download” bg_color=”#07b30a” window=”yes”]18 octombrie 2019 R\u0103spunsurile lui John Ion Banu, Partidul Na\u021biunea Rom\u00e2n\u0103[\/button]\n

Conducerea unui stat necesita decizii de protejare a societatii, a implicit a cetatenilor.\u00a0\u00a0 Specific in Romania as milita pentru intarirea ordinii publice, pentru respectarea drepturilor commune in detrimentul drepturilor individuale. Protectia impotriva furturilor technologice, a inducerii in eroare, a escroca pe cei mai putin educati prin scheme cu avantaje materiale.<\/p><\/blockquote>\n[button link=”https:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/raspunsuri-Mircea-Diaconu.pdf” style=”download” color=”red” window=”yes”]23 noiembrie 2019 R\u0103spunsurile lui Mircea Diaconu, Pro Rom\u00e2nia[\/button]\n

Din p\u0103cate, atunci (1989 -nn) era momentul lustra\u021biei. \u00cencercarea care s-a f\u0103cut mai t\u00e2rziu a fost g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 fie neconstitu\u021bional\u0103, ca s\u0103 nu poat\u0103 fi aplicat\u0103 niciodat\u0103. Lustra\u021bia trebuia s\u0103 se refere la aparatul PCR de rang \u00eenalt \u0219i la ofi\u021berii superiori din Securitate. Proiectul de atunci extindea vinov\u0103\u021bia \u0219i sanc\u021biunea colectiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la activistul de comun\u0103. Or, vinov\u0103\u021bia \u0219i sanc\u021biunea pot fi individuale \u0219i nu colective. C\u00e2t prive\u0219te colaboratorii cu Securitatea, ca poli\u021bie politic\u0103, legea e \u00een vigoare \u0219i azi. \u0218i totu\u0219i, am avut un pre\u0219edinte, cu dou\u0103 mandate, cercetat ca fost turn\u0103tor al Securit\u0103\u021bii.<\/p><\/blockquote>\n

Pute\u021bi r\u0103spunde la chestionarul APADOR-CH aici<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0103spunsuri de la cet\u0103\u021beni<\/h2>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\n
\n
\u00cen cazul \u00een care r\u0103spunsul este Nu v\u0103 rug\u0103m s\u0103 indica\u021bi care sunt cele care lipsesc<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
– Demiterea Guvernului<\/div>\n
– Drept de veto la orice propunere de numire in posturi despre care Constitutia spune “presedintele numeste”.<\/div>\n
– Suficiente… poate! Mai clare… sigur ar trebui sa fie…<\/div>\n
– F\u0103r\u0103 a for\u021ba limitele constitu\u021bionale, rolul pre\u0219edintelui e pur decorativ. Atribu\u021biile executive sunt extrem de limitate.<\/div>\n
– Demiterea ministrilor si primului ministru, dizolvarea parlamentului<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
Prezenta\u021bi cel pu\u021bin un argument \u00een sprijinul opiniei dvs:<\/div>\n
\n

– Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).<\/p>\n

– se acumuleaza prea multa putere intr-un singur om<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
– Concentrarea puterii e periculoasa. Trebuie controlul Parlamentului<\/div>\n
– Consider c\u0103 nu trebuie s\u0103 existe un singur “om de decizie”. Se poate ajunge la “prea mult exces de zel”<\/div>\n
– Ar avea prea multa putere! Romania nu este SUA!<\/div>\n
– In tara asta au fost prea multi dictatori.<\/div>\n
– Puterea ar fi concentrata in m\u00e2inile unui singur om. Romania nu este pregatita pentru asa ceva.<\/div>\n
– Trebuie sa existe o separare a puterilor in stat si o opozitie (chiar si semi-formala) la guvern<\/div>\n
– Diminuarea cheltuielilor publice, grabirea procesului de luare a deciziilor, incetarea scandalurilor penibile dintre “palate”.<\/div>\n
– Puterea unui singur om??? La romani… nu e o idee buna!<\/div>\n
– Cu siguran\u021b\u0103, momentan nu \u0219tim ce fel de republic\u0103 suntem. Ori preziden\u021bial\u0103 ori parlamentara, trebuie sa hot\u0103r\u00e2m asta.<\/div>\n
– Romania trebuie sa fie o republica semiprezidentiala in continuare, utilizand modelul francez<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
<\/div>\n
Prezenta\u021bi cel pu\u021bin un argument \u00een sprijinul opiniei dvs.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
–\u00a0Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).<\/div>\n
– Intotdeauna este bine sa existe un vot nu o decizie de unul-singur<\/div>\n
– Cel mult, sa-l poata demite in anumite conditii.<\/div>\n
– Prim ministrul nu trebuie sa stea \u201cla mana\u201d unui singur om.<\/div>\n
– Pre\u0219edintele ar putea controla guvernul, fara sa isi asume e\u0219ecurile in mod direct.<\/div>\n
– La ce presedinti votam… ar fi sinucidere curata… haos total!<\/div>\n
– Ar fi necesar\u0103 o modificare a Constitu\u021biei deoarce nu corespunde cu modelul nostru de \u021bar\u0103, nu se potrive\u0219te Rom\u00e2niei. Sunt multe lucruri ce se pot interpreta, sunt articole neclare ce le pot ocoli, oricum Constitu\u021bia e c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u0219i nu \u00een\u021beleg de ce nu exist\u0103 o institu\u021bie care sa vegheze la respectarea acesteia. Curtea Constitu\u021bionala, cu tot respectul, cred ca e dep\u0103\u0219ita \u0219i sunt numi\u021bi politic acolo. E nevoie de o schimbare radical\u0103.<\/div>\n
– Respectarea principiului juridic cine numeste\/ investeste poate demite<\/div>\n
– Legitimitatea pre\u0219edintelui (e ales direct, e depozitarul celor mai multe voturi)<\/div>\n
– Se reduce astfel posibilitatea coabitarii, iar alegerea presedintelui prin vot popular inseamna ca cineva trebuia sa puna in aplicare acel program politic.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
Prezenta\u021bi cel pu\u021bin un argument \u00een sprijinul opiniei dvs.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
– presedinte nu trebuie sa se amestece in guvern<\/div>\n
– Cred ca este cu dus-si-intors. Ar fi o modalitate buna de apune oamenii sa lucreze impreuna, sa colaboreze, si poate asa nu ar mai trage doar pe partea lor, dar pentru asta se presupune deschidere, dorintade cooperare. Pe de alta parte exista riscul si probabil in Romania cam spre asta s-ar tinde, fiecare sa tina doa de partea lui si sa zica ca doar ei au facut ceva<\/div>\n
– Putere discretionara! In Romania nimeni care ar avea putere nu ar folosi-o in mod democratic si fara patima.<\/div>\n
– Ar insemna o escaladare a conflictelor dintre “palate” si ar impiedica functionarea statului.<\/div>\n
– Da, ar trebui g\u0103sit\u0103 solu\u021bia cea mai bun\u0103 care s-ar potrivi pentru Rom\u00e2nia. Ma refer la sistemul de guvernare. O Constitu\u021bie nou\u0103, redus num\u0103rul de parlamentari, regionalizare… etc.<\/div>\n
– In caz de coabitare vom avea 2 guverne, al presedintelui si al premierului. In plus, numirea trebuie sa treaca de votul parlamentului.<\/div>\n
– Nu putem defini \u201ejum\u0103t\u0103\u021bile\u201d. Structura guvernului se schimb\u0103. Dup\u0103 ce criterii select\u0103m jum\u0103tatea preziden\u021bial\u0103, respectiv pe cea numit\u0103 de premier?<\/div>\n
– Nu este practicat nicaieri.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
Prezenta\u021bi cel pu\u021bin un argument \u00een sprijinul opiniei dvs.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
– presedintele nu e deasupra celorlati<\/div>\n
– Afecteaz\u0103 credibilitatea neav\u00e2nd \u0219i atribu\u021bii \u00een implementare<\/div>\n
– Omul din functia de Presedinte nu este cantonat intr-un turn de fildes! Trebuie sa se consulte cu ceilalti si apoi sa ia, el, hotarirea\/hotaririle care se impun!<\/div>\n
– Uneori nu este posibila consultarea. Presedintele nu poate fi subordonat parlamentului.<\/div>\n
– Presedintele trebuie sa actioneze conform dorintelor poporului, legal reprezentat de catre oamenii din parlament<\/div>\n
– Tara nu trebuie angajata in actiuni pe plan extern de un singur om. Nu suntem dictatura.<\/div>\n
– Trebuie o singura voce, daca nu exista consens ne facem de r\u00e2s.(ex:mutarea ambasadei la Ierusalim) Din p\u0103cate \u00een ultimii 30 de ani ne-am pierdut credibilitatea pe plan extern.<\/div>\n
– Nevoia de consens + parlamentul reprezinta poporul, presedintele -statul<\/div>\n
– E greu de ob\u021binut acordul prealabil asupra unor teme concrete, care se contureaz\u0103 \u00een decursul discu\u021biilor pe care le poart\u0103 chiar pre\u0219edintele. Parlamentul poate oricand refuza ratificarea tratatelor.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen cazul \u00een care r\u0103spunsul este Da, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 indica\u0163i cel pu\u0163in 3 modalit\u0103\u021bi prin care poate influen\u021ba<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
–\u00a0Numirea unui Premier competent si integru<\/div>\n
– Este evidenta incapacitatea legislativa a Administratiei Prezidentiala de a se amesteca in asa ceva. Orice ingerinta pe aceasta tema este ca butada: “a vorbit si nea Ion, ca este si el om”!<\/div>\n
– 1. Construc\u021bia de autostr\u0103zi \u0219i \u0219osele ar trebui s\u0103 fie primordial\u0103. Pre\u0219edintele trebuie s\u0103 pun\u0103 presiune pe guvern \u0219i pe autorit\u0103\u021bile de decizie, s\u0103 reclame acest fapt. 2. F\u0103r\u0103 o infrastructura rutiera Rom\u00e2nia a pierdut investi\u021biile mari din zon\u0103, deci a pierdut dezvoltare. Am r\u0103mas \u00een urma Europei civilizate, chiar \u0219i Bulgaria s-a mi\u0219cat mai bine. Din acest motiv, Constitu\u021bia \u00eel oblig\u0103 pe pre\u0219edinte s\u0103 dezvolte \u021bara, iar acest lucru este de importan\u021b\u0103 strategic\u0103, \u021bine de siguran\u021ba na\u021bional\u0103. 3 Trebuie s\u0103 aduc\u0103 la negocieri toate for\u021bele politice parlamentare \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un consens pentru a construi odat\u0103 autostr\u0103zile \u0219i \u0219osele de maxim interes \u00een cel mai scurt timp.<\/div>\n
– Daca e liderul majoritatii parlamentare, are intrumente politice. Daca e in conflict cu majoritatea parlamentara (implicit si cu guvernul), are instrumente imagologice (declaratii publice)<\/div>\n
– 1. Prin programul sau politic. 2. Prin desemnarea si numirea premierului. 3. Prin capacitatea sa de negociere si generare de consens.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
Prezenta\u021bi cel pu\u021bin un argument \u00een sprijinul opiniei dvs<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
–\u00a0Exceptia de la respectarea deciziei unei instante (fie ea si CCR) inseamna disparitia statului de drept.<\/div>\n
– Nu am mai fi stat de drept, ar ap\u0103rea arbitrariu, invita\u021bie la lovitura de stat<\/div>\n
– Constitutia este legea fundamentala pe care se bazeaza societatea noastra; Curtea Constitutionala are rolul de a interpreta articolele din constitutie, deci deciziile Curtii Constitutionale sunt fundamentale pentru functionarea tarii, daca Presedintele nu ar respecta aceste interpretari, ar insemna ca este deasupra legii fundamentale, ceea ce contravine insasi Constitutiei, care spune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii.<\/div>\n
– Daca primul om in stat nu respecta o decizie a unei Curti, atunci cum noi, simplii cetateni, suntem obligati sa respectam hotariri, decizii, legi?<\/div>\n
– Presedintele trebuie sa se supuna si el legii. Nimeni nu este mai presus de lege.<\/div>\n
–\u00a0Ilogic si de neacceptat din perspectiva teoriei statului de drept<\/div>\n
– Curtea ar r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 obiect, iar pre\u0219edintele ar fi deasupra legii.<\/div>\n
– Deciziile CCR sunt general obligatorii.<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
10. Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO) dateaz\u0103 din anul 1950. Cu timpul, lucrurile se mai schimb\u0103. Indica\u021bi cel pu\u021bin trei propuneri de modific\u0103ri\/\u00eembun\u0103t\u0103\u021biri\/actualiz\u0103ri pentru CEDO.<\/strong><\/div>\n
– Nu \u0219tiu<\/div>\n
– nu cunosc con\u021binutul conven\u021biei<\/div>\n
– Articolul 8 ar trebui l\u0103rgit<\/div>\n
– Integrarea migran\u021bilor, drepturile femeilor…<\/div>\n
– Simplificarea procedurilor de expulzare…<\/div>\n
<\/div>\n
11.\u00a0Dac\u0103 dvs personal ar trebui s\u0103 renun\u021ba\u021bi la un drept fundamental, care ar fi acela?<\/strong><\/div>\n
– Dreptul de a fi ales, oricum nu m\u0103 aleg – 3 voturi<\/div>\n
– Dreptul la vot – 1 vot<\/div>\n
– Dreptul la c\u0103s\u0103torie – 1 vot<\/div>\n
– Dreptul de a practica religia – 1 vot<\/div>\n
– Nu renun\u021b la niciunul, c\u0103 de aia sunt fundamentale – 8 voturi<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen caz c\u0103 r\u0103spunsul este Da, prezenta\u021bi cel pu\u021bin trei modalit\u0103\u021bi prin care pre\u0219edintele o poate face<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
–\u00a0presedintele sa nu se mai amestece in justitie\/parchet<\/div>\n
– Nu raspund, pentru ca intrebarea e prea vaga.<\/div>\n
– Nu el! Astea se stabilesc prin parlament si guvern<\/div>\n
– 1.Presedintele trebuie s\u0103 vegheze la o bun\u0103 func\u021bionare a statului,acesta are p\u00e2rghiile necesare pentru a \u00eent\u0103ri autoritatea statului. Voin\u021ba \u00eens\u0103 nu prea are. 2.Respectarea Constitu\u021biei \u0219i a legilor \u021b\u0103rii. 3.Desemnarea unor speciali\u0219ti \u00een func\u021biile importante, procurorul general. CSM, etc.<\/div>\n
– CSAT, numiri in functii, declaratii publice<\/div>\n
– 1. Prin desemnarea unor zone de atentie sporita privind aplicarea legii. 2. Prin influentarea schimbarii Codului Penal si al Codului de Procedura Penala. 3. Prin numirea si desemnarea premierului.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
14. La 30 de ani de la schimbarea regimului comunist din decembrie 1989, societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103 nu a avut o dezbatere serioas\u0103 \u00een chestiunea colaboratorilor cu Securitatea. \u00centruc\u00e2t o lege a lustra\u021biei ar fi tardiv de adoptat, un astfel de proiect fiind deja declarat neconstitu\u021bional de CCR, care ar fi \u00een viziunea dvs. o solu\u021bie pentru tran\u0219area acestei probleme, astfel \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 nu mai fie folosit\u0103 ca \u0219antaj politic?<\/span><\/strong><\/div>\n
– Stabilirea unui deadline cu privire la aceasta chestiune, abrogarea legilor speciale etc<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
– Problema izvor\u0103\u0219te nu din func\u021bionarea istoric\u0103 a vechii Securit\u0103\u021bi, ci din iner\u021bia institu\u021bional\u0103 a acesteia. Readucerea SRI sub controlul democratic al parlamentului ar putea reapropia institu\u021bia de adev\u0103ratul ei scop \u0219i i-ar putea reabilita imaginea<\/div>\n
– Deja e tardiva orice discutie – majoritatea colaboratorilor au iesit (sau vor iesi curand) din viata activa.<\/div>\n
– Problema este complexa, totu\u0219i cred ca publicarea unei liste cu toate numele pe care le are CNSAS ar fi utila. Nu ne putem baza pe declaratiile, uneori mincinoase ale potetialilor candidati la functii publice.<\/div>\n
– Publicarea intregii liste a colaboratorilor pe un site<\/div>\n
– Pedeaps\u0103 cu \u00eenchisoare pentru cei care mint in declaratiile de necolaborare.<\/div>\n
– Nu avem o… “institutie” care se “ocupa” de asta?<\/div>\n
– Fo\u0219tii comuni\u0219ti \u0219i securi\u0219tii din e\u0219alonul 2-3 au preluat puterea \u00een ’89. Urma\u0219ii lor sunt democra\u021bii de azi. E o glum\u0103 proast\u0103.<\/div>\n
– Transparenta totala, desecretizare<\/div>\n
– Digitalizarea \u0219i publicarea \u00een format electronic a Arhivelor Securit\u0103\u021bii. \u0218tiu, e o utopie dpdv tehnic.<\/div>\n
– Adoptarea unei legi a lustratiei in acest moment este tardiva si diviziva.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
17. Ce \u00eentrebare a\u021bi fi dorit s\u0103 vi se pun\u0103, dar a lipsit din acest chestionar? \u0218i care este r\u0103spunsul dvs. la aceast\u0103 \u00eentrebare?<\/span>11 responses<\/span><\/strong><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
– C\u00e2nd va sustine presedintele promovarea celor competenti? raspuns: niciodata.<\/div>\n
– Care sunt problemele cu care va confruntati ca cetatean si cum considerati ca s-ar putea rezolva? Spre exemplu infrastructura – chiar daca ar exista mai multe taxe pt drumuri. le-as plati numai sa stiu ca pot circula in siguranta. nu exista interes pentru pers cu dizabilitati- ar trebui sa existe mijloace de transprt care sa usureze transportul si pt ei; prea multe borduri care fac deplasarea greoaie; activitati pt implicarea oamenilor cu dizabiljgati si sa ajute la crearea unei legaturi cu societatea;<\/div>\n
– Ati propune un referendum pentru reinstaurarea Monarhiei? R: DA!<\/div>\n
– Presedintele ar trebui sa aiba posibilitatea initierii unei revizuiri a Constititiei?<\/div>\n
– Sunte\u021bi de acord cu scadearea numarului de parlamentari si desfiin\u021barea func\u021biilor ocupate pe criterii politice in institutiile publice? Da.<\/div>\n
– Va e dor de Vadim??? R: DA!!! :))<\/div>\n
– \u00centrebarea care nu s-a pus popula\u021biei prin referendum pentru aderarea la UE. Norvegienii au votat \u00eempotriva ader\u0103rii \u021b\u0103rii lor la UE. Asta \u00eenseamn\u0103 democra\u021bie. M\u0103car pentru sondaj.<\/div>\n
– Modificam Constitutia pentru a corespunde comportamentului actorilor politici sau constrangem actorii politici sa respecte textul constitutional asa cum este acum, unul care obliga la dialog, la consens, compromis si buna-credinta in exercitarea functiei publice?<\/div>\n
Nu stiu.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R\u0103spunsurile candida\u021bilor la alegerile prezinden\u021biale la chestionarul APADOR-CH<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":8553,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1026,1022],"tags":[1043,287,1167,1171,1200,1308],"class_list":["post-8749","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-articole-reportaje","tag-alegeri-prezidentiale-2019","tag-candidati","tag-intrebari-candidati-presedintie","tag-john-ion-banu","tag-mircea-diaconu","tag-viorel-catarama"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8749","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8749"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8749\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10616,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8749\/revisions\/10616"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8749"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8749"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8749"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}