Legal advocacy

Acțiunile APADOR-CH în materie de advocacy legislativ în România:

  • promovează îmbunătățirea cadrului legislativ din punctul de vedere al respectării drepturilor omului;
  •  se opune modificărilor legislative restrictive la adresa drepturilor omului;
  • se implică în procesul decizional și legislativ cu propuneri de îmbunătățire a legislației.

Ce am făcut până acum

Îi cerem Președintelui să retrimită Parlamentului legea privind interzicerea simbolurilor fasciste și legionare

Riscul unor definitii ambigue este crearea posibilității unor abuzuri de interpretare, în urma cărora criticile aduse puterii sau criticile aduse anumitor politici publice ar putea fi interpretate ca manifestări extremiste, deci sancționabile penal, cu închisoarea.

Combaterea dezinformării nu trebuie să devină instrument de cenzură

Cinci întrebări pentru președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Alegerile s-au încheiat, ce facem cu Curtea Constituțională?

Două propuneri de modificare a organizării și competențelor acestei instituții care acum nu e nici curte de justiție, nici structură politică aleasă de cetățeni, și totuși are o putere de decizie peste Parlament, necenzurată de nimeni; Ce-i de făcut?

APADOR-CH cere demiterea ministrului Sebastian Burduja, pentru instigare la adresa societății civile

În plin proces de traspunere a Directivei europene anti SLAPP, în care Guvernul promite apărarea cetățenilor și ONG-urilor de procesele abuzive, un membru al guvernului instigă companiile din energie să ceară „daune maxime” de la cetățenii care îndrăznesc să-și ceară drepturile

Ministerul justiției promite o protecție mai bună a vocilor incomode din societate, prin viitoarea lege anti SLAPP

Solicitările APADOR-CH, susținute de o mare parte a societății civile, au fost incluse în proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP; Totuși, procesele penale și administrative, intentate pentru intimidarea activiștilor și jurnaliștilor, rămân tot o problemă

Legea trebuie să prevadă posibilitatea atacării hotărârilor CCR la instanță

Iar pentru asta nu e nevoie de modificarea Constituției, care prevede că doar deciziile CCR sunt definitive, nu și hotărârile; Prin modificarea a două legi – cea de funcționare a CCR și cea pentru alegerea președintelui țării – se poate aduce un dram de echitate în alegerile prezidențiale din România