Arhiva pentru categoria: În derulare

Sunteți aici: / / În derulare

Carta UE în sprijinul spațiului civic din România

/în /de

Spațiul civic românesc s-a restrâns semnificativ în ultimii ani. Procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP) sunt folosite pentru hărțuirea și intimidarea jurnaliştilor și chiar dizolvarea organizațiilor societății civile. ONG-urile și cetățenii care îndrăznesc să inițieze în justiție cauze de interes public plătesc prețul suprem pentru curajul lor: dizolvarea sau insolvența personală.

Proiectul de față oferă oportunitatea de a explora modul în care Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene poate proteja în mod eficient spațiul civic românesc. Cercetarea realizată în timpul proiectului, privind utilizarea potențială a Cartei și a legislației UE pentru a preveni dizolvarea ONG-urilor, va fi utilizată pentru a sprijini atât schimbările legislative necesare, cât și cauzele de interes public pendinte ale societății civile.

Activitățile de advocacy vor consolida capacitatea organizațiilor societății civile de a se implica în viitoarele activități de advocacy anti-SLAPP, inclusiv în timpul procesului de transpunere a Directivei (UE) 2024/1069.

De asemenea, crearea unui ghid practic privind procedura întrebărilor preliminare la CJUE va consolida capacitatea avocaților de a proteja drepturile omului.

Durata proiectului – 9 luni – iulie 2024-martie 2025

Obiectivele proiectului:

  • Dezvoltarea capacității organizațiilor societății civile de a utiliza Carta drepturilor fundamentale și dreptul UE pentru a proteja spațiul civic;
  • Dezvoltarea capacității avocaților de a proteja drepturile omului prin utilizarea procedurii întrebărilor preliminare la CJUE;
  • Creșterea capacității punctului focal al Cartei (Ministerul Justiției) de a implementa Strategia Cartei 2020-2030

Grupurile țintă:

  • Organizații neguvernamentale românești;
  • Punctul focal al Cartei UE (Ministerul Justiției);
  • Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO);
  • 42 de Barouri din România;
  • Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Beneficiari ai proiectului:

Orice persoană fizică sau juridică română, care se află în litigiu în interes public

Rezultate estimate:

  • Sporirea capacității societății civile (ONG-uri, jurnaliști, cetățeni) de a proteja spațiul civic prin dezvoltarea și utilizarea instrumentelor Cartei și ale legislației UE;
  • Dezvoltarea capacității ONG-urilor de a se implica în viitoare activități de advocacy anti-SLAPP, inclusiv în timpul procesului de transpunere a Directivei (UE) 2024/1069;
  • Sporirea capacității avocaților de a invoca Carta și procedura întrebării preliminare la CJUE, în litigiile naționale pentru drepturile omului;
  • Sporirea capacității instituțiilor statului de a utiliza Carta și legislația UE la elaborarea legislației și politicilor.

Iată câteva din activitățile derulate în cadrul proiectului:

  • Împreună cu câteva zeci de organizații, cetățeni și jurnaliști am solicitat Ministerului Justiției ca în proiectul legii privind transpunerea Directivei anti SLAPP să fie extinse și la nivel național garanțiile de protecție a persoanelor și organizațiilor hărțuite prin procese abuzive. Astfel s-ar realiza o protecție reală a acestora, împotriva diferitelor acțiuni de intimidare exercitate prin justiție.

Scrisoarea deschisă către Ministerul Justiției

  • În urma scrisorii deschise, Ministerul Justiției ne-a invitat, împreună cu semnatarii scrisorii, la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. La întâlnirea care a avut loc la 13 noiembrie 2024 a participat și ministra justiției, Alina Gorghiu. În urma discuției a reieșit că oficialii ministerului nu sunt convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile Directivei și au promis că vor „întreba” la Bruxelles;
  • În paralel, împreună cu o parte din semnatarii scrisorii am format un grup de lucru pentru a monitoriza și ajuta, pe cât posibil transpunerea Directivei anti SLAPP în legislația națională;
  • La 27 noiembrie, APADOR-CH a trimis o scrisoare către Comisia Europeană, cerând un punct de vedere pentru „dilema” autorităților române;
  • La 20 decembrie 2024, Comisia Europeană ne-a răspuns că nu numai că România poate să transpună Directiva anti SLAPP extinzând garanțiile și la cazurile naționale, dar chiar este încurajată să facă asta, chiar de la Bruxelles.
Răspunsul Comisiei Europene la întrebarea adresată de APADOR-CH
  • La 16 decembrie 2024 APADOR-CH a transmis o scrisoare deschisă și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cosemnată de același număr mare de organizații, cetățeni și jurnaliști care s-au alăturat demersului făcut pe lângă MJ. În scrisoarea către CSM am cerut de asemenea o întâlnire pentru a discuta despre transpunerea Directivei anti SLAPP în legislația națională și viziunea CSM în legătură cu extinderea garanțiilor de protecție în procesele naționale, nu doar la cele transfrontaliere, așa cum prevede Directiva.

Scrisoarea deschisă către Consiliul Superior al Magistraturii

 

Proiectul este finanțat prin programul CERV STRIVE 2021-2027 (Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori) al Comisiei Europene.

Programul pentru cetățeni, egalitate, drepturi și valori (CERV) are ca scop protejarea și promovarea drepturilor și valorilor Uniunii Europene, așa cum sunt consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale. Sprijină crearea și îmbunătățirea unor societăți deschise, echitabile, democratice, egale și incluzive și care funcționează în conformitate cu principiile statului de drept. Aceasta include o societate civilă puternică, încurajând participarea democratică, civică și socială a oamenilor și cultivând diversitatea, pe baza valorilor, istoriei și memoriei noastre comune.

Publicațiile din cadrul acestui proiect reprezintă poziția APADOR-CH și nu reflectă poziția Uniunii Europene.

Ajutăm polițiștii să „fluiere” democratic

/în /de

În perioada ianuarie-decembrie 2024, APADOR-CH va contribui la modificarea legislației și practicii poliției și jandarmeriei, pentru includerea și recunoașterea rolului avertizorilor de integritate în buna funcționare a celor două instituții.

Un studiu realizat în 2021, privind statutul avertizorilor de integritate din România, a arătat că regulamentele interne și cadrul legal al Poliției și Jandarmeriei Române interzic comunicarea publică a oricărui lucru care ar putea „prejudicia imaginea instituției”. De ani de zile, aceste prevederi au permis sancționarea disciplinară și chiar eliberarea din funcție a polițiștilor care au criticat public anumite deficiențe legate de activitatea și organizarea poliției/jandarmeriei pe motiv că dezvăluirile au afectat negativ prestigiul instituției.

În ciuda expunerilor din mass-media și a acțiunilor societății civile, această practică continuă să se întâmple, deși atât vechea legislație privind avertizorii, cât și noua lege, adoptată în 2022, prevăd că angajații care fac dezvăluiri în interes public nu pot fi trași la răspundere pentru dezvăluirile făcute cu bună credință. Liderii sindicatelor din poliție susțin că sunt în mod deosebit vizați și vulnerabili la abuzuri din partea conducerii, pentru a „da un exemplu” și a descuraja viitorii avertizori.

Proiectul APADOR-CH, care se va derula în ianuarie-decembrie 2024, își propune să abordeze această problemă prin susținerea schimbărilor legislative și instituționale, precum și prin traininguri pentru angajații celor două instituții, despre canalele de raportare și măsurile de protecție a avertizorilor.

Anul 2024 reprezintă deopotrivă o oportunitate pentru îmbunătățirea legislației Poliției și Jandarmeriei – pe care oficialii au promis să o modifice după accidentul de la 2 Mai din vara anului 2023 – dar va fi și un an electoral, o perioadă complexă și complicată prin definiție pentru schimbările legislative.

În acest proiect, APADOR-CH va încerca să contribuie la modificarea legislației, pentru a fi conformă cu Directiva UE 2019/1937 privind protecția avertizorilor, va monitoriza implementarea în practică a noilor prevederi, și va ajuta la popularizarea și conștientizarea noii legislații, prin traininguri pentru polițiști și jandarmi, cu privire la procedurile și măsurile de protecție pe care le au la dispoziție.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

  • Contribuția la prevenirea corupției în cele două instituții și creșterea responsabilizării în Poliție și Jandarmerie, prin promovarea transpunerii și implementării corecte a Directivei UE 2019/1937 privind avertizorii de integritate;
  • Creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a rolului avertizorilor la nivelul Poliției și Jandarmeriei Române, în cooperare cu autoritățile naționale independente responsabile cu acest lucru.

Atingerea obiectivelor din proiect va fi posibilă prin colaborarea cu instituțiile implicate și responsabile – Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne și Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Agenția Națională de Integritate – și prin includerea în sesiunile de instruire a unui număr de 60 de polițiști, jandarmi și membri de sindicat din cele două instituții.

Aici vor putea fi consultate demersurile făcute în cadrul proiectului.

Jurnal de proiect

Anterior demarării oficiale a proiectului, APADOR-CH a solicitat mai multor instituții (MAI, IGPR, Jandarmeria Română) informații despre existența unor proceduri interne de raportare a avertizărilor în interes public, în conformitate cu prevederile Legii protecției avertizorilor publici, precum și Agenției Naționale de Integritate – informații privind organizarea internă pentru a răspunde prevederilor noii legi. Demersurile au ajutat la conturarea mai bună a proiectului în sine.

Octombrie 2023

Noiembrie 2023

Martie 2024

Aprilie 2024

Mai 2024

Iunie 2024

  • Principiul proiecției pe verticală a disprețului față de lege și public în Poliția Română – Cum au făcut toate cele 41 de Inspectorate județene de poliție – cu excepția unuia – un copy paste cu greșeli gramaticale după răspunsul țâfnos al colegului de la IGPR, la întrebările APADOR-CH despre procedurile legale pentru raportările de integritate și protecția avertizorilor în cadrul Poliției Române.
  • Răspunsul IGPR la a treia solicitare de informații privind procedura de raportare pentru avertizorii de integritate. Au apărut, în cele din urmă, pe site-ul Poliției canalele de raportare, dar procedura este, chipurile, „opozabilă numai polițiștilor”, deci „de uz intern”.
  • La 27 iunie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în cooperare cu Institutul de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) și Agenția Națională de Integritate (ANI).

Iulie 2024

  • La începutul lunii iulie 2024 APADOR-CH a solicitat conducerii IGPR o întâlnire pentru a discuta față în față despre procedurile de raportare, precum și modul în care s-a organizat Poliția Română pentru implementarea prevederilor Legii protecției avertizorilor de integritate, și în contextul îmbunătățirii legislației privind statutul polițistului. Întâlnirea a fost solicitată mai ales în contextul răspunsurilor țâfnoase obținute de la IGPR, la solicitările repetate ale asociației de furnizare a acestor informații publice.
  • IGPR a răspuns solicitării, invitând APADOR-CH la o discuție lămuritoare, care a avut loc în luna august 2024.

August 2024

Sepembrie 2024

  • La 2 septembrie 2024, APADOR-CH a solicitat din nou, a treia oară, IGPR, să furnizeze o copie a procedurii interne de raportare pentru avertizorii de integritate, dat fiind că ea nu este clasificată, deci poate fi publicată la cerere, în baza Legii 544/2001.
  • La 13 septembrie 2024, APADOR-CH a sustinut o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, la care au participat polițiști din întregul județ. IPJ Brașov a fost singurul inspectorat din țară care a răspuns transparent la solicitările APADOR-CH privind procedurile interne destinate avertizorilor din poliție.
  • Ce nevoie are APADOR-CH să știe? La 16 septembrie 2024 IGPR a răspuns celei de a treia solicitări a APADOR-CH, privind publicarea procedurii neclasificate, de raportare pentru avertizorii de integritate, punând că deși este neclasificată, procedura „…face parte din categoria documentelor care sunt destinate uzului intern de către structurile de specialitate ale unei instituții publice, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.” și că în această procedură se prevede că procedurile pot fi difuzate către terți numai dacă șeful compartimentului apreciază că terțul solicitant are cu adevărat nevoie să cunoască procedura pe care o solicită: „Procedurile pot fi difuzate (…) numai dacă a fost stabilită necesitatea nevoii de a cunoaște pentru solicitant și cu aprobarea conducătorului compartimentului inițiator.”. Așadar, un șef din IGPR este deasupra legii și poate decide ca ea să fie sau nu respectată.
  • APADOR-CH consideră că refuzul IGPR de a furniza informațiile cerute este contrazis de prevederile art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin care informaţia de interes public este definită astfel: „…prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei.” Este evident că procedura întocmită şi deţinută de IGPR priveşte şi rezultă din activităţile IGPR, încadrându-se astfel în categoria informaţiilor de interes public, iar furnizarea acestor informații nu poate fi îngrădită prin decizia arbitrară a unui conducător de instituție.
Decembrie 2024
  • La 16 decembrie 2024, APADOR-CH a sustinut la Cluj o sesiune de informare pentru polițiști, cu privire la Legea privind protecția avertizorilor de integritate, în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, la care au participat polițiști din întregul județ.

 

#EUfunded  #NHC #CatalystofChange #EUValues

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, Comitetul Helsinki olandez și Centrul European pentru Legislație Non-Profit, în cadrul programului „Catalizatorii schimbării”

Opiniile exprimate aici sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comitetului Helsinki din Țările de Jos.

Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea (NHC) nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Libertate de exprimare cu sprijin de la CEDO

/în /de

Împreună cu Rețeaua Europeană de Implementare (EIN), APADOR-CH se angajează într-un nou proiect axat pe protejarea libertății de exprimare în statele membre ale Consiliului Europei – Protejarea libertății de exprimare prin sprijinirea executării hotătârilor CEDO. Ca participanți la acest proiect, continuăm ceea ce facem deja de mai bine de 30 de ani, promovăm acest drept fundamental prin urmărirea executării hotărârilor relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în domeniu, precum și prin susținerea reformelor care vizează protejarea efectivă a libertății de exprimare în România.

Încălcarea libertății de exprimare se află în centrul crizei democratice  pe care o traversează majoritatea statelor europene azi. Deja de ani de zile asistăm la o subminare a funcționării sănătoase a democrației, prin tot felul de tertipuri, de la legi antidefăimare sau procese care reduc jurnaliștii la tăcere, la concentrarea în puține mâini a mijloacelor de informare  până la violență manifestată la adresa reporterilor.

Pentru a aborda aceste probleme stringente, CEDO a dat deja aproximativ 300 de hotărâri care identifică încălcări ale libertății de exprimare. Totuși, este alarmant de observat că, la momentul demarării acestui proiect (anul 2023), 50% dintre hotărârile privind libertatea de exprimare pronunțate de CEDO în ultimii 10 ani sunt încă în curs de executare. În prezent, există peste 100 de hotărâri importante ale CEDO privind libertatea de exprimare care așteaptă executarea.

Împreună cu EIN și alți parteneri europeni ne angajăm să promovăm libertatea de exprimare și să susținem valorile democratice în întreaga Europă. Prin implicarea activă în procesul de executare a hotărârilor CEDO, ne propunem să sprijinim  reforme de durată care să protejeze și să promoveze libertatea de exprimare pe tot continentul.

Aici veți regăsi informații relevante despre subiect, pe măsură ce proiectul va avansa:

 

Ianuarie 2024 – APADOR-CH a transmis Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii o propunere de modificare a Codului civil privind plafonarea daunelor morale la care sunt condamnați jurnaliștii în procesele de defăimare, raportate la un număr de salarii medii pe economie, și nu lăsate doar la aprecierea judecătorilor. Această modificare ar putea ajuta la închiderea cauzei Gulfer Predescu vs. România, considerată încă neexecutată din cauza lipsei de predictibilitate a reglementărilor privind stabilirea cuantumului despăgubirilor morale care se acordă în cazurile ce pot fi denumite generic, pentru simplificare, cazuri de „defăimare”.

Propunerea APADOR-CH către Ministerul Justiției Răspunsul MJ

 

Propunerea APADOR-CH către Consiliul Superior al Magistraturii Răspunsul CSM

 

Iunie 2024 – Solicitările APADOR-CH către Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei, în informarea transmisă în cauza Ghiulfer Predescu vs. România:

  • Să ceară autorităților române să publice un plan de acțiune în grupul de cauze Ghiulfer Predescu vs. România;
  • Să ceară autorităților române să reconsidere propunerea de modificare a Codului civil, pentru limitarea daunelor morale în cazurile de defăimare;
  • Să ceară Institutului Național al Magistraturii să actualizeze cursurile pentru judecători, cu un accent pe cazurile de defăimare și încălcarea Articolului 10, privind libertatea de exprimare.
Cum este redusă la tăcere presa, cu ajutorul justiției

Iulie 2024 – Solicitările APADOR-CH publicate pe site-ul Comitetului de Miniștri al CE

August 2024 – Răspunsul Guvernului la intervenția APADOR-CH în cazul Ghiulfer Predescu vs.România

Apariții în media:

Targeted by Aggressive Lawsuits, Romanian Journalists Seek Legal Protection – Marian Chiriac, BIRN

 

*sursa foto

NED – Consolidarea societății civile în Europa de Est 2022-2024

/în /de

Acest proiect, finanțat de National Endowment for Democracy, își propune să consolideze rezistența organizațiilor societății civile din Europa Centrală.

În perioada 2022-2024, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului cu sediul în Polonia și partenerii săi APADOR-CH și Comitetul Helsinki din Ungaria vor organiza întâlniri și training-uri care vor avea ca scop consolidarea rezilienței societății civile din Polonia, România și Ungaria. Proiectul le va permite partenerilor programului să reflecteze asupra experienței dobândite de fiecare organizație în țara ei, și să împărtășească lecțiile învățate cu grupurile din celelalte țări, înainte de alegerile din 2024.

Programul va fi și un schimb de observații, bune practici și experiențe cu privire la modul în care eforturile societății civile pot juca un rol crucial în apărarea și întărirea proceselor democratice.

Fiecare dintre cei trei parteneri ai programului va organiza și câte o serie de sesiuni de formare, adaptate pentru a răspunde nevoilor personalului lor, precum și nevoilor altor organizații pentru drepturile omului.

De exemplu, APADOR-CH va desfășura câteva serii de cursuri, cum ar fi: explorarea oportunităților de strângere de fonduri pentru ONG-urile din România, educarea despre mecanismele legislative ale UE și programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori, îmbunătățirea abilităților de comunicare ale reprezentanților societății civile sau pregătirea societății civile pentru atacuri cibernetice și îmbunătățirea procedurilor de securitate cibernetică în propriile organizații.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.