Alegeri europene 2014

campanie pentru combaterea discriminării, a discursului naționalist, rasist, xenofob în alegerile europene 2014

Peste 4000 de CNP-uri au votat multiplu la europarlamentare. Cum afli dacă și al tău este printre ele

03/02/2015/in Alegeri europene 2014, Articole, /by APADOR-CH

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat ieri că a încheiat procesul de verificare a listelor de vot de la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2014. În urma procesului au fost descoperite 4.641 de cazuri de înregistrări multiple (CNP-uri regăsite atât pe listele permanente, cât şi în cele suplimentare), dintre acestea, 2.230 se regăsesc în aceeași secție de votare, pe aceeași listă sau pe liste diferite.

Conform legii, AEP a transmis aceste rezultate către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Secția de urmărie penală, care va audia și cerceta persoanele cu privire la care există indicii de vot multiplu (adică CNP-ul lor există de mai multe ori pe listele permanente sau suplimentare).

Conform procedurii penale, persoanele respective vor fi audiate, fie în calitate de martor sau de suspect. Probabil că întrebările vor fi, de la caz la caz: de câte ori au semnat; de câte ori au votat/câte buletine au introdus în urnă; care este semnătura reală (se pot cere și probe de semnătură); dacă în ziua respectivă au fost sau nu plecate din localitate etc. Desigur, pentru fiecare persoană audiată de parchet funcționează prezumția de nevinovăție.

Dacă, după europarlamentare, ați făcut deja la AEP o cerere ca să aflați dacă CNP-ul vostru a votat și unde, și nu ați primit încă un răspuns, acum este momentul să faceți o revenire, întrucât AEP tocmai a finalizat verificarea listelor, deci vă poate răspunde.

Modelul de cerere, recomandat chiar de AEP, îl găsiți mai jos. Sau, puteți aștepta să fiți citat de parchet în caz că CNP-ul vostru chiar figurează printre cele 4.600 dublate. Dacă sunteți chemați la parchet, e bine să știți și că numai suspectul sau inculpatul au dreptul de a refuza să dea orice fel de declarații (au dreptul de a tăcea – art. 78 si 83 din Codul de procedură penală). Martorul nu are acest drept, fiind obligat să declare tot ceea ce știe în legătura cu faptele despre care e întrebat.

Mai jos formularul impus de AEP:

[box]

Către Autoritatea Electorală Permanentă

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul … (nume și prenume) … , CNP……. cu domiciliul în … (adresa), telefon, adresă de email (opțional), în temeiul articolului 13 din legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau tabelul electoral în care am fost înscris, utilizate la alegerile pentru Parlamentul european din data de 25 mai 2014.

Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:

a) la adresa…… (se menționează adresa de domiciliu/corespondență)

b) prin e-mail la adresa……

c) printr-un serviciu de corespondență care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa……..

Față de cele de mai sus, vă rog să dispuneți măsurile legale pentru a primi informațiile solicitate în baza Legii nr.677/2001, cu modificările și completările ulterioare.

DATA SEMNĂTURA

NOTĂ:

Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin fax, poștă sau e-mail (scanată). E-mailurile vor fi trimise la office@roaep.ro

[/box]

Candidatul român la PE are emailul închis sau nu te afli în aria lui de interes

23/05/2014/in Alegeri europene 2014 /by APADOR-CH

În campania electorală pentru Parlamentul European am încercat să dialogăm cu principalii candidați, ca să aflăm care e poziția lor cu privire la drepturile omului, ce își propun în acest sens, dacă vor fi aleși, și cât de abordabili sunt.

De-a lungul campaniei am participat la mai multe întâlniri organizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă – al căror rezultat poate fi găsit aici – discuții la care cei câțiva candidați care au acceptat invitația la dialog și-au declarat generos deschiderea și susținerea față de preocupările societății civile, în special în domeniul drepturilor omului, ori s-au eschivat elegant, atunci când nu ne-au împărtășit punctele de vedere.

Relația politicianului cu emailul

Totuși, pentru că am vrut să obținem și un angajament în scris de la ei, cu privire la câteva chestiuni ce privesc drepturile omului și care sunt sau urmează să fie abordate de Parlamentul European, le-am trimis și câte un email cu întrebări punctuale.

Am selectat candidații cu șanse reale de a fi aleși și le-am trimis un chestionar cu întrebări ce abordează tematica drepturilor omului. Emailurile au fost transmise joi, 15 mai, la toate adresele disponibile aici (Date de contact eurocandidati). În total au fost abordați astfel 49 de candidați după cum urmează: 15 – Alianța PSD-UNPR-PC, 9 – PNL, 7 – PDL, 5 – PMP, câte 2 – UDMR, PPDD și PNȚCD, câte unul – Forța Civică, Noua republică și PRM, și patru independenți.

Aproape jumătate dintre chestionarele transmise au ajuns cu siguranță la adresanți – 24 de confirmări au sosit pe adresa de mail de pe care au fost trimise (office@apador.org). Șapte dintre cei care au primit mesajul l-au și deschis: Eduard Hellvig, Marian-Jean Marinescu, Ionel Sorin Moisă, Cristian Preda, Adina Vălean, Mihai Răzvan Ungureanu și Renate Weber.

Doar doi dintre candidați ne-au trimis până azi, 23 mai, răspunsuri la întrebările din chestionar:

[box type=”download”]Raspuns Renate Weber[/box]

și

[box type=”download”]Raspuns Mihai Razvan Ungureanu[/box]

Nu putem ști dacă ceilalți candidați care și-au deschis emailul au considerat că subiectele sunt neimportante sau nu au știut ce să răspundă la întrebări. Putem doar conchide că metoda electronică de comunicare nu este interesantă pentru majoritatea candidaților români, și că site-urile de promovare, conturile de socializare și adresele de email sunt probabil doar accesorii pe care echipele de campanie li le asociază ca să pară deschiși la dialog. Dar după cum se vede în practică, aceste căi de comunicare sunt închise.

Interesant că unul dintre candidații care au deschis emailul – Cristian Preda – participând la o întâlnire cu reprezentanți ai societății civile a dat asigurări că va fi întotdeauna deschis la comunicare și ne-a îndemnat să-i scriem pe adresa de email. Probabil acest îndemn o fi valabil doar după ce vor fi aleși și se vor fi instalat în fotoliile de europarlamentari.

Lipsa de interes a candidaților pentru comunicarea facilă, electronică, pune într-o lumină interesantă și dezbaterea stârnită în ultimele săptămâni exact în acel segment de populație care folosește și trăiește preponderent în acest mediu virtual de comunicare. A merge sau nu la vot a devenit întrebarea obsedantă, o lume întreagă fierbe pe tema asta, dar în acel mediu în care politicienii par a fi cel mai puțin activi: pe Internet.

O campanie ternă cu monologuri cuminți

Noi încheiem azi prima etapă din campania de informare „Deschide ochii înainte de a se închide urnele” menită să monitorizeze eventualele derapaje electorale și să-i învețe pe cetățeni să le sancționeze, reclamând declarațiile și manifestările rasiste, discursurile discriminatoare sau instigatoare la ură din politică. Am constatat cu plăcere că la europarlamentare nu a fost cazul să reclamăm vreun candidat în acest sens. Totuși, lipsa de hate speech în spațiul public electoral poate avea o explicație și în lipsa unor dezbateri mai aplicate. De fapt campania electorală a fost ternă, s-au evitat confruntările reale, de idei sau de persoane. Disputele și dialogurile au fost înlocuite cu monologurile „cuminți” care, la fel ca apele liniștite de la suprafața unui lac, pot ascunde surprize în adâncuri.

Monitorizarea rămâne deschisă cel puțin până la finalul anului, când vom avea și o campanie electorală pentru prezidențiale. Pe site-ul APADOR-CH veți găsi în continuare resurse utile, informații privitoare la procedurile de urmat pentru a reclama diversele derapaje ale politicienilor în discursul public.

APADOR-CH sprijină orice fel de implicare cetățenească în viața societății. Vă invităm să fiți activi pe 25 mai, în ziua alegerilor europene, dar nu numai. Schimbările pe care ni le dorim nu vin niciodată fără ca oamenii să le ceară în mod activ și constant punând presiune pe aleși. Să intrăm în aria de interes a oamenilor politici!

[box]Dacă vreți să știți unde puteți vota, găsiți aici un instrument eficient de căutare a secțiilor de vot.[/box]

[box]Dacă vreți să știți cum poate fi anulat un vot și cum se dă unul valabil, găsiți aici câteva instrucțiuni de ștampilare.[/box]

Românii pot să decidă cine va conduce UE, cu condiția să meargă la vot

17/05/2014/in Alegeri europene 2014 /by APADOR-CH

Cu 10 zile înainte de ziua votului pentru Parlamentul European, scorul rămâne strâns între principalii competitori. Cei 18,4 milioane de alegători români pot face diferența, cu condiția să meargă la vot. Rezultatul estimat al alegerilor din 25 mai rămâne strâns între principalii competitori înscriși în cursa pentru Parlamentul European (Popularii europeni – PPE ar putea obține 28% iar Socialiștii S&D – 27% din numărul total de mandate) după cum rezultă dintr-o analiză finalizată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.

Principalele două grupuri parlamentare PPE și S&D rămân, pe ultima sută de metri, umăr la umăr în preferințele electoratului de la nivel european. La alegerile din 22-25 mai a.c. Popularii și Socialiștii europeni ar putea obține 210 respectiv 201 din numărul total de 751 mandate din Parlamentul European (PPE are acum 273 de mandate în legislativul european, S&D 193 din 736 în total).

Comparativ cu marile grupuri parlamentare, care în ultimele două luni nu au înregistrat fluctuații majore în numărul intențiilor de vot, o evoluție interesantă o are curentul eurosceptic și discursul radical. Partidele de dreapta sunt în scădere însă electoratul nu trece către adversarii tradiționali de la stânga. S&D și stânga unită înregistrează o ușoară creștere în sondaje. Dar electoratul dezamăgit de partidele de dreapta se orientează mai degrabă către radicali. Au de câștigat în principal euroscepticii și formațiunile extremiste.

Surprizele ar putea să apară, așadar, din rândul partidelor ajunse în Legislativul European pentru prima dată, având în vedere că, potrivit estimărilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste ceea ce face și mai posibilă ipoteza ca 1 din 5 eurodeputați aleși la scrutinul din luna mai 2014 să fie eurosceptic.

Institutul pentru Politici Publice remarcă faptul că această campanie electorală care se apropie de final nu a schimbat fundamental opțiunile politice ale alegătorilor, nici la nivel european nici în România. Toate analizele arată că ne îndreptăm spre o componență a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câștigătoare, cel mai probabil cooptând și ALDE. Este de așteptat ca S&D și PPE să își împartă trei funcții importante: Președintele Comisiei Europene, Președintele Consiliului European și postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într‐un format de 2+1, în funcție de rezultatele obținute la alegeri.

În România, cei 18,4 milioane cetățeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemați în data de 25 mai să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Din cele mai recente sondaje de opinie reiese că șase formațiuni politice vor trece pragul electoral de 5% și implicit vor câștiga mandate de eurodeputați. Astfel că cele 32 de mandate vor fi împărțite între: Alianța PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP și Forța Civică. Aproape jumătate dintre mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul Socialiștilor, grup la care PSD este deja afiliat. Către Populari se vor îndrepta reprezentanții PDL, UDMR și cel mai probabil cei ai PMP.

Analizaa IPP pe larg poate fi citită aici.

Explicația pe scurt a diferențelor dintre populari și socialiști, în acest videoclip:

Votul e un drept uitat?

15/05/2014/in Alegeri europene 2014 /by APADOR-CH

Roberta Popescu este studentă la Facultatea de Științe Politice la SNSPA în anul III

Votul reprezintă expresia formală a opiniei sau a dorinţelor cetăţenilor cu privire la un proiect propus, fiind acordat în special ca indicator al aprobării sau respingerii respectivului proiect, moţiune sau candidat pentru un anumit post. Aparent, acţiunea de a vota este una banală: se ştampilează în chenarul dorit. Dar în realitate este totul atât de simplu sau această acţiune poate avea consecinţe notabile?

Deşi importanța votului nu ar trebui pusă sub semnul întrebării, în continuare tot mai multe persoane refuză să îşi exercite dreptul pentru care alţii au luptat din răsputeri. Oamenii nu au conştiinţa politică dezvoltată deoarece au fost dezamăgiţi adesea de personajele alese în trecut, iar din această cauză nu sunt informaţi în legătură cu faptul că decizia lor este foarte valoroasă. Opinia generală este că rezultatul votului nu va reflecta opiniile personale, astfel că acesta devine inutil. Din păcate, acest mod de a privi lucrurile împiedică cu siguranţă progresul societăţii şi denotă faptul că cetăţenii sunt neglijenţi în a judeca realitatea în care trăiesc.

Conceptul introdus de francezi, apolitism, reprezintă exact această atitudine de indiferenţă faţă de politică şi reprezintă consecinţa mai multor probleme precum decizii politice nefericite, stagnare culturală sau dezamăgiri. Efectul nu este cel dorit, dar este promovat inconştient şi astfel se ajunge la situaţia în care o elită formată dintr-un grup relativ mic de persoane preia controlul asupra puterii, iar acţiunile lor nu vor fi contestate întrucât nu va exista opoziţie.

Oamenii sunt foarte implicaţi şi apăsaţi de problemele lor zilnice a căror importanţă nu este de contestat, dar uită de rezultatele pe termen lung, concentrându-şi atenţia în mod special pe cele care îi afectează personal şi imediat. Astăzi, nimeni nu mai este consternat dacă cineva nu votează deoarece oamenii tind să asocieze politica cu corupţia. Comportamentul politicienilor contribuie la rezultatul teribil şi anume dezinteresul oamenilor pentru contribuirea la cultivarea unei societăţi cu adevărat democratice.

Şi astfel apare întrebarea: ce se va întâmpla când toţi oamenii vor decide să nu îşi mai exercite dreptul de a vota? În acest caz, vor intra din nou pe scena politică regimurile totalitare a căror caracteristică principală este încălcarea drepturilor omului, iar acest lucru nu este dezirabil.

Întrucât alegerile pentru Parlamentul European se apropie, o informare corectă despre atribuţiile acestuia este necesară, iar astfel prezenţa la vot poate creşte. Această instituţie este un actant deosebit în promovarea integrării europene, fiind de altfel reprezentativ pentru ideea de diversitate şi totodată pentru aceea de coordonare, nu uniformizare, a intereselor cetăţenilor europeni. Pe de altă parte însă, este necesar să ne reamintim că politica nu trebuie privită ca un joc cu sumă nulă, manipulând subtil sau ostensibil populaţia, ci ca un liant între aceştia din urmă şi decidenţi, promovându-se legitimitatea, întrucât doar astfel se poate realiza progresul deplin al unei societăţi. Parlamentul este un asemenea instrument de legitimare a acţiunilor, complementar celorlalte instituţii, toate având însă acest ultim scop.

Consider că toate cele de mai sus se pot rezuma prin următorul citat din Pericle, binecunoscutul conducător atenian: „Doar pentru că tu nu acorzi interes politicii, asta nu înseamnă că nu vei fi afectat de ea”.

Roberta Popescu

Merg românii la alegerile parlamentare?

13/05/2014/in Alegeri europene 2014, Video /by APADOR-CH

De ziua Europei i-am întrebat pe câțiva bucureșteni întâlniți la standurile diverselor țări UE, amenajate la metrou, dacă au de gând să voteze la 25 mai 2014

Iată ce ne-au răspuns:

Voi mergeți la vot?

Archive for category: Alegeri europene 2014

Relația politicianului cu emailul

O campanie ternă cu monologuri cuminți