Raport asupra vizitei la Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Timiş

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În ziua
de 3 iunie 2004, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Serviciul
de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul
Timiş (SRSS – Timiş), unde au purtat o discuţie cu patru dintre
consilierii de reinserţie socială şi supraveghere ai serviciului.

Aspecte
generale

SRSS –
Timiş funcţionează din luna septembrie a anului 2001, în baza
Ordonanţei Guvernului nr.92/29.08.2000, aprobată şi modificată
prin Legea nr.129/18.03.2002.

În statul
de personal al SRSS – Timiş există opt posturi de consilieri. Dintre
acestea numai şapte sunt ocupate, iar unul dintre cei şapte consilieri
este detaşat la un alt serviciu. Dintre cei şase consilieri care
lucrează efectiv în acest serviciu patru sunt asistenţi sociali,
la care se adaugă un jurist şi un psiholog.

Consilierii
Serviciului sunt ajutaţi de 10 studenţi de la asistenţă
socială aflaţi în practică şi de 4 voluntari. Voluntarii
trimit formulare la posibilii angajatori pentru un studiu iniţiat de
Serviciu. În plus, au realizat materiale pentru consilierea victimelor.

SRSS –
Timiş are la dispoziţie două camere, în ambele fiind instalate
birourile consilierilor. APADOR-CH subliniază necesitatea ca în timpul
întâlnirilor consilierilor cu clienţii serviciului să fie asigurată
confidenţialitatea discuţiilor. Această cerinţă trebuie
avută în vedere când se stabilesc respectivele întâlniri, astfel ca prezenţa
celorlalţi consilieri în încăpere să nu afecteze în vreun mod
desfăşurarea discuţiilor.

Dotarea
Serviciului constă în numai trei calculatoare pentru toţi cei şase
consilieri. Serviciul nu dispune de fax, copiator, linie directă de telefon
sau autoturism propriu. Pentru deplasările în judeţ este folosit
autoturism tribunalului, pentru care trebuie să telefoneze cu o zi înainte
la grefiera şefă. Pentru deplasările în municipiul Timişoara
consilierii folosesc transportul în comun, cheltuielile cu abonamentele urmând
a fi decontate de tribunal. Totuşi, consilierii Serviciului au afirmat
că abonamentele nu le-au mai fost decontate de la sfârşitul anului
2003.

Consilierii
Serviciului s-au plâns că nu au fost incluşi în proiecte-pilot desfăşurate
de Direcţia de Reintegrare Socială şi Supraveghere din cadrul
Ministerului de Justiţie, că în anul 2004 nu au participat la nici
un curs de specializare şi că din luna iunie a anului 2003 nu s-a
mai organizat concurs de promovare în grad pentru consilierii din sistem.

Activitatea
SRSS – Timiş

2.1.      
Întocmirea de referate de evaluare

Conform
atribuţiilor legale, SRSS – Timiş acoperă instanţele din
judeţul Timiş, precum şi parchetele de pe lângă acestea.
Solicitări de referate de evaluare mai pot fi primite şi din partea
comisiilor de liberare din penitenciare şi de la consiliile profesorale
din centrele de re-educare.

De la
începutul activităţii, SRSS – Timiş a întocmit 348 de referate
de evaluare, dintre care un număr de 5-10 referate au fost la solicitarea
parchetelor din judeţ şi alte aproximativ 10 la solicitarea comisiei
de liberare condiţionată din Penitenciarul Arad şi a consiliului
profesoral de la Centrul de re-educare Găeşti. Dintre toate serviciile
vizitate de reprezentanţii APADOR-CH, acesta este primul care a primit
solicitări de referate de evaluare din partea parchetelor. În  cazul
celorlalte servicii vizitate, consilierii au argumentat lipsa solicitărilor
din partea organelor de cercetare penală datorită necesităţii
ca activitatea acestora din urmă să se desfăşoare cu celeritate.

Sursele
folosite de consilierii Serviciului în vederea întocmirii referatelor sunt,
după caz: persoana acestuia, dosarul penal, familia, şcoala/locul
de muncă, vecinii, poliţia. În ceea ce priveşte această
ultimă sursă, consilierii verifică informaţiile primite
şi la celelalte surse, pentru a evita riscul ca eventuale relaţii
conflictuale anterioare între poliţie şi persoana respectivă
să influenţeze informaţiile primite de Serviciu.

La momentul
vizitei, Serviciul avea în lucru cinci referate de evaluare.

2.2.     
Activitatea de supraveghere, consiliere şi asistenţă

De la
începutul activităţii SRSS – Timiş, consilierii acestuia au
deschis aproximativ 100 de dosare de supraveghere, în prezent fiind sub supraveghere
87 de persoane. În nici unul dintre aceste cazuri instanţa nu a impus
condamnatului respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute
de art.863 alin.3 Cod penal, astfel încât Serviciul monitorizează
numai respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art.863
alin.1 Cod penal.

În 10
cazuri, consilierii Serviciului au sesizat instanţele de judecată
în vederea revocării măsurii, iar în trei dintre cazuri suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere a fost revocată, pentru neprezentarea
la termenul stabilit de instanţă, plecarea în străinătate
şi comiterea de alte fapte.

Foarte
puţine dintre persoanele condamnate pentru care executarea pedepsei a
fost suspendată sub supraveghere sunt minori (4-5 cazuri). La aceştia
se adaugă 3 minori care au fost supuşi măsurii educative a
libertăţii supravegheate. Consilierii au apreciat că instanţele
nu sunt deschise pentru a aplica minorilor asemenea pedepse alternative, care
nu presupun privarea de libertate.

Persoanele
aflate sub supraveghere sunt obligate să se prezinte la sediul SRSS –
Timiş la termenele stabilite de instanţă, de obicei, o dată
pe lună, în primele şase luni, iar după aceea o dată la
trei luni. Au existat şi cazuri în care instanţele au stabilit şi
termene de 2-3 luni.

Doar 8
persoane aflate sub supraveghere au solicitat şi asistenţă
din partea Serviciului: şcolarizare – 2 persoane; obţinerea unei
calificări profesionale – 4 persoane; găsirea unui loc de muncă
– 2 persoane.

SRSS –
Timiş derulează în parteneriat cu Penitenciarul Timişoara activităţi
de informare a deţinuţilor  privind posibilitatea de a contacta
Serviciul după punerea lor în libertatea şi includerea în programe
de consiliere vocaţională, în vederea ocupării unui loc de
muncă sau a continuării studiilor. Drept urmare, 8 persoane liberate
din Penitenciarul Timişoara au solicitat asistenţă post-penală,
pentru a primi sprijin pentru obţinerea actelor de identitate, pentru
urmarea unor cursuri de calificare, pentru obţinerea unui loc de muncă
sau a unui spaţiu de locuit. Până la data vizitei, Serviciul nu
încheiase încă un protocol de colaborare cu Centrul de re-educare Buziaş,
a cărui deschidere oficială avusese loc cu puţin timp în urmă.

Pentru
a asigura consilierea şi asistenţa celor care solicită acest
lucru, Serviciul a încheiat protocoale de colaborare cu Primăria Municipiului
Timişoara, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş, Agenţia
Judeţeană pentru Formarea şi Ocuparea Forţei de Muncă
Timiş, Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Pe baza
acestor protocoale, Serviciul facilitează înscrierea doritorilor la cursurile
de calificare organizate de Agenţia Judeţeană pentru ocuparea
Forţei de Muncă (pentru femei: operator confecţioner îmbrăcăminte,
operator confecţioner încălţăminte; pentru bărbaţi:
zidar, instalator, dulgher). Două persoane dintre cele asistate de Serviciu
au absolvit până în prezent aceste cursuri, însă au refuzat locurile
de muncă oferite datorită slabei salarizări. Cei care doresc
să reia cursurile şcolare, o pot face la Şcoala nr.14 din Timişoara.

2.3      
Colaborările cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale
de la nivel local

Consilierii
Serviciului au apreciat colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale
ca fiind destul de redusă. Serviciul are colaborări cu Centrul Metania,
cu Cantina socială Tabor, Institutul Intercultural ( proiect comun cu
Penitenciarul Timişoara şi Universitatea având ca obiect reintegrarea
socială a deţinuţilor liberaţi) şi cu Fundaţia
Româno-germană (cursuri de calificare, îmbrăcăminte pentru
cei fără posibilităţi materiale).

3                   
Concluzii

APADOR-CH
consideră că:

–        
Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere Timiş trebuie
să extindă cadrul colaborării cu Penitenciarul Timişoara
şi să se implice în pregătirea pentru liberare a deţinuţilor
sub mai multe aspecte. Simpla informare a acestora că au posibilitatea
de a se adresa Serviciului după liberare nu este suficientă. Serviciul
trebuie să fie parte activă în programele destinate unei mai uşoare
şi efective reinserţii sociale a persoanelor liberate;

–        
SRSS -Timiş trebuie să preia iniţiativa unei colaborări
cu noul centru de re-educare de la Buziaş în cadrul căreia să
desfăşoare activităţi specifice cu minorii. Faptul
că angajaţii Serviciului nici măcar nu au fost invitaţi
la deschiderea oficială a centrului denotă lipsă de interes
din partea acestuia din urmă în privinţa rolului pe care trebuie
să-l aibă Serviciul în activitatea curentă cu minorii. Această
lipsă de interes nu poate fi suplinită decât prin iniţiative
din partea Serviciului;

–        
SRSS – Timiş trebuie să promoveze activităţile pe care
le desfăşoară în temeiul legii la nivelul instanţelor
de judecată. Numărul de referate de evaluare întocmite de către
acest Serviciu apare ca redus în raport cu numărul consilierilor încadraţi.
De asemenea, numărul persoanelor aflate sub supravegherea Serviciului
este redus. Aceasta denotă o necunoaştere, din partea  instanţelor,
a posibilităţilor şi a cadrului în care pot  aplica pedepse
alternative, ce nu presupun privarea de libertate. Promovarea unor exemple
pozitive din activitatea Serviciului, care să demonstreze eficacitate
unor asemenea pedepse, ar putea fi de natură să arate instanţelor
de judecată că scopul pedepsei poate fi atins şi pe această
cale;

–        
Direcţia de Reintegrare Socială şi Supraveghere din cadrul
Ministerului Justiţiei trebuie să acţioneze în sensul promovării
de către serviciile din subordine a posibilităţii ca şi
organele de cercetare penală să solicite întocmirea de referate
de evaluare. Motivaţiile invocate la nivelul altor servicii vizitate
de APADOR-CH, şi anume faptul că celeritatea impusă activităţilor
de cercetare penală exclude folosirea acestui instrument, sunt contrazise
de faptul că SRSS – Timiş a primit cereri şi realizat referate
de evaluare şi la solicitarea parchetelor;

–        
Direcţia de Reintegrare Socială şi Supraveghere din cadrul
Ministerului Justiţiei trebuie să asigure cadrul optim de desfăşurare
a activităţii serviciilor din subordine: dotarea cu echipamentele
necesare; încadrarea cu număr adecvat de consilieri, raportat la activitatea
fiecărui serviciu în parte; organizarea de cursuri de perfecţionare,
concursuri de promovare etc pentru consilieri. În lipsa acestora, activitatea
serviciilor poate fi grav perturbată, iar rolul pe care acestea trebuie
să îl aibă în reintegrarea socială a persoanelor care au comis
fapte penale nu poate fi atins.

 

Diana
Călinescu