De 1 Decembrie, desființăm ghenele din blocuri
opinie scrisă de Dan Mihai
Într-o anecdotă mai veche cu Nea Nicu’, fostul dictator se lăuda, într-o discutie cu un omolog dintr-o țară îndepartată, cu măsurile pe care le luase și pe care poporul stăpânit de el le îndura cu stoicism. „Le-am tăiat curentul, le-am tăiat căldura și apa caldă, le-am pus mâncarea pe cartelă, le dau televizor 2 ore pe zi… și uite că poporul român tot rezistă”, declara, cu o mândrie puțin mirată, Nea Nicu’. „Dar, cu cianură ați incercat?”, a întrebat, mai mult din dorința de a ajuta, interlocutorul său.
Arc peste timp, in anul 2025, avem pensii neindexate (deci, reduse cu rata inflatiei) si, pe langa asta, reduse cu 10% (contributia la sanatate pentru pensiile mai mari de 600 euro), avem TVA majorat, avem liberalizarea (dublarea) pretului la curent, avem scumpirea alimentelor, avem scumpirea (spectaculoasa!) a medicamentelor, avem cresterea cu 70% a taxelor si impozitelor locale (incepand cu 1 ianuarie 2026). Asta, la o enumerare grabita si, de aceea, incompleta.
Probabil, pentru ca toate aceste greutati puse, una peste alta, pe spatele cetateanului obisnuit, nu resusesc sa-l indoaie suficient de mult, se tot gasesc noi modalitati si forme de a ingreuna viata de zi cu zi.
Astfel, in Bucuresti, pe usile blocurilor cu 10 sau mai multe etaje, au inceput sa apara afise prin care asociatiile de proprietari, ii instiinteaza pe nefericitii membri ai asociatiei ca ghenele de pe etajele blocului vor fi inchise definitiv, de la 1 decembrie 2025 (zi simbolica pentru inchiderea unei ghene, pentru ca atunci ne amintim cu mandrie ca suntem ceea ce suntem).

Astfel, fiecare locatar din blocurile cu 10 sau mai multe etaje o va lua pe jos, cu gunoiul în mână, in cautarea unui tomberon ecologic, aflat la distanta de 1-2 blocuri. Deci, de la 1 decembrie, vor fi ambuteiaje nu numai pe sosele, ci si pe aleile dintre blocuri, pe traseul spre si de la tomberoanele ecologice. Siruri de cetateni, mindri ca salveaza planeta, vor circula disciplinat (daca ies din rind, li se aplica amenzi mari, camere de supraveghere sunt peste tot), cu sacii de gunoi in mana, si se vor deplasa spre tomberonul ecologic alocat. Probabil ca, in realitate, vor fi gunoaie peste tot, iar in jurul noilor tomberoane ecologice vor fi munti de gunoaie care nu vor mai avea loc in tomberoane. Dar, nu contreaza detaliile, in fata unui ideal maret.
Ciudat este ca acesta masura, complet nepregatita, care poate ingropa orasul in gunoi, daca e scapata de sub control (si asa pare), isi produce efectele aiuritoare in plina campanie electorala pentru Primaria Capitalei. Dar, niciun candidat nu vorbeste de asta. Candidatii la functia de primar general se lupta cu coruptia, cu dronele, cu rusii, cu falsificatorii de carti de identitate, plang pe umerii saracilor pe care-i intalnesc in piata sau la colt de strada, contesta sondajele de opinie si, in general, fac orice altceva decat sa discute despre problemele reale (printre care se afla si „revolutia”/involutia din salubrizare) ale unui om a carui vina actuala este ca locuieste in Bucuresti, in acest nou ev de impliniri marete.
Pentru cei care se intreaba de unde s-au pricopsit cu inca o masura care le complica viata, raspunsul e relativ simplu. In anul 2015, deci in urma cu 10 ani, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a adoptat Hotararea nr. 82/2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București.
Strategia de salubrizare, ca orice strategie, inclusiv strategia de aparare, cuprinde sau ar trebui sa cuprinda doar prevederi cu caracter general privind domeniul respectiv. La un moment dat, strategia adoptata in 2015 de CGMB pe salubrizare devine periculos de concreta si prevede ca anul 2025 este anul disparitiei ghenelor din interiorul blocurilor. Aceasta prevedere exista la pagina 31 din cele 75 de pagini ale strategiei. Se observa astfel ca strategia de salubritate a Bucurestiului (75 pagini) este mult mai voluminoasa decit strategia nationala de aparare (40 pagini).
E greu de crezut ca un om obisnuit, care trebuie sa mearga la munca si sa aiba grija de el si de familie, are timpul necesar pentru a citi o stratregie de salubritate de 75 de pagini, pentru a detecta capcanele din aceasta strategie, cum ar fi cea cu apocalipsa ghenelor, anuntata pentru anul 2025. Si, chiar daca aceasta capcana ar fi fost gasita de un om obisnuit, ce ar fi putut el sa faca, daca asa „s-a decis”? Cate solicitari ale unor simpli ceteteni pentru renuntarea la masuri care le afecteaza viata au fost admise de decidenti? Regula, invatata din realitate, este ca daca asa s-a decis, ramine cum s-a decis. Rostul cetateanului este sa se conformeze. Dreptul fundamental si inalienabil al cetateanului este cel de a indeplini intocmai si la termen obligatiile care sunt stabilite de catre decidenti.
Pentru informarea corecta a cititorului, citam pasajul din strategie, care se refera la desfiintarea ghenelor in anul 2025:
„Pana in anul 2025 se va renunta la folosirea ghenelor din interiroul blocurilor. Va putea ramane in folosinta numai camera de la parterul blocului, care va fi amenajata corespunzator. De asemnea, aceasta camera va fi salubrizata, igienizata prin grija asociatiei de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociatiei deservite.
Tot până anul 2025 este obligatoriu a se realiza în interiorul cartierelor „insule” de colectare a deșeurilor.
Aceste “insule” vor conține platforme pe care se vor amplasa recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor. Aceste spații vor fi delimitate și semnalizate corespunzător. Se vor lua măsuri ca accesul să se facă doar de către cei deserviți.
Anual delegatarul serviciului va raporta Primăriei Municipiului București – Direcția Utilități (Publice stadiul de îndeplinire a acestei cerințe.
Incepând cu data aprobării prezentei Strategii, toate blocurile nou construite cu destinatie locuință, birou, servicii etc. vor avea prevăzute o incintă destinată colectării separate a deșeurilor. Amenajarea acesteia va fi astfel făcută încât să nu aducă atingere factorilor de mediu. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documenația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de urbanism și Autorizație de construire.”
Din acest pasaj rezulta, totusi, ca desfiintarea ghenelor din interiroul blocurilor nu ar trebui sa se faca mai inainte de realizarea unor „insule” de colectare a deseurilor in interiorul cartierelor. A vazut cineva aceste „insule” din cartiere sau vreun feribot care sa navigheze între blocuri si acele „insule”? Mai mult, in pasajul din strategie se prevede ca, incepand cu 2015, pentru autorizarea oricarei constructii de locuinte, birouri etc va fi nevoie de includerea in proiect a unui spatiu, in incinta constructiei, special destinat colectarii separate a deseurilor.
S-a realizat ceva din ce se prevede in acel pasaj din strategie? Fiecare constructie edificata dupa 2015 are in interorul sau un spatiu special destinat pentru colectarea separata a deseurilor? S-au realizat acele „insule” pentru gunoaie, fara de care nu pot fi desfiintate ghenele? Si, daca da, la cate mile marine se afla ele de bloc? Va exista suficient spatiu de depozitare pe insulele care vor fi cand vor fi? In mod sigur, ceea ce se va realiza va fi desfiintarea ghenelor din blocuri si punerea oamenilor pe drumuri spre „insule” care exista doar in postere colorate, precum destinațiile de vacanță. Pentru ca, asa cum s-a vazut si cu masurile privind pensiile si scumpirile de pana acum, singurele masuri care pot fi luate sunt doar cele care-i afecteaza pe oamenii simpli. Pentru ca ei, vorba anecdotei amintite la inceput, ei, oricate le-ai face, ei inca rezista. Si indura.
Ce s-ar putea face intr-o situatie in care nu te poti pune cu ecologia?
- Prima abordare este cea care ne-a consacrat: rezisti si induri, șoptești în barbă și te conformezi. Ca sa nu devii dusman al planetei.
- A doua abordare ar fi contactarea consilierilor municipali pentru modificarea hotararii din 2015, in sensul asigurarii unor solutii care sa nu puna lumea pe drumuri si sa creeze probleme suplimentare. Sunt destule exemple cu orase europene inundate de gunoaie, in anii trecuti (de exemplu, Roma). La noi, astfel de crize nu au fost. Inca. Este foarte posibil ca, prin desfiintarea ghenelor din interiorul blocurilor, sa se ajunga la mutarea gunoiului dintr-un spatiu inchis in strada, cu toate consecintele posibile (raspandirea mirosului in strada, animale care cauta prin gunoaiele care nu vor incapea in tomberoanele de pe strada etc).
P.S. Hotararea CGMB 82/2015 a fost adoptata la data de 28 aprilie 2015, pe vremea cand primarul general al Bucurestiului era Sorin Oprescu, iar principalele partide reprezentate in CGMB erau: PSD, PNL, PDL.

