Condiționarea avortului de ștampila psihologului – România încalcă drepturile femeii „pentru binele națiunii”
„Legea e perfectibilă și cu siguranță va suferi modificări, dar este o lege care vrea să facă bine, nu să facă rău, femeilor, copiilor nenăscuți și națiunii noastre”, a explicat deputatul Marius Cristinel Dugulescu, în deschiderea dezbaterii publice care a avut loc azi la Grupul parlamentar PD-L, pe marginea proiectului de lege privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină. De altfel domnul Dugulescu a fost singurul participant la această dezbatere, dintre cei 51 de parlamentari semnatari ai proiectului, și nu a fost în măsură să explice de ce colegii săi nu au dat curs invitației.
De o parte a mesei s-au aflat susținătorii proiectului, reprezentanți ai organizațiilor creștine și în special membri ai organizației ProVita Timișoara și București, citate de altfel și în preambulul proiectului ca exemplu de bună practică în materie de consiliere a femeilor aflate în „criza de sarcină”.
De cealaltă parte au fost reprezentanți ai celor 22 de organizații neguvernamentale – printre care și APADOR-CH – care au cerut retragerea acestui proiect legislativ, deoarece el încalcă mai multe legi naționale și tratate internaționale la care România este parte, dar mai ales pentru că în esență reprezintă o gravă încălcare a drepturilor femeii.
O lege la care se lucrează de doi ani, făcută cu impresii personale
Domnul deputat Dugulescu a spus că lucrează de doi ani la acest proiect de lege. Totuși el nu este însoțit de studii de impact, iar argumentele „pro-life” care abundă în text nu se fundamentează pe date științifice, ci doar pe elemente emoționale sau personale ale participanților la elaborarea proiectului. Pe scurt, proiectul prevede că orice femeie care dorește să facă un avort trebuie să meargă în prealabil la un consilier care-i va prezenta imagini și filme prin care va afla ce presupune un avort și riscurile acestuia, apoi va trebui să se gândească 5 zile, și abia apoi să facă avort, dacă mai dorește și mai ales dacă a obținut adeverința că a fost consiliată.
Diana Hatneanu, director executiv APADOR-CH, a cerut retragerea proiectului și inițierea unei dezbateri publice bazate pe studii de impact social și pe calculele de oportunitate. [quote]Legea răsucește împotriva femeii dreptul de a fi informată, obligând-o să facă această consiliere. Or, conform legilor deja în vigoare, această obligație de a furniza informații revine personalului medical. Femeia are dreptul să fie informată, dar poate oricând refuza informarea dacă nu o dorește. În plus, textul legii jonglează cu termenii de copil și făt, fără să facă distincție între aceștia, inducând fals ideea că, potrivit tratatelor internaționale, fătul are drepturi, deși nu este născut. În realitate este exact pe dos, iar drepturile invocate în preambulul propunerii legislative nu sunt ale copilului nenăscut, ci ale femeii, inclusiv dreptul de a nu fi suspusă unor tratamente inumane sau degradante, dreptul la viață, dreptul de a fi informată în luare unei decizii.[/quote]
La aceste argumente juridice „tabăra” pro-life a răspuns cu o decizie a unui tribunal american care dispunea, în Dakota de sud, că avortul înseamnă „terminarea vieții unei ființe umane vii” În opinia lor, o hotărâre a unei instanțe americane reprezintă drept internațional, iar România ar trebui probabil să o considere obligatorie. Cam acesta a fost nivelul discuției din perspectiva cunoașterii legislației interne și internaționale.
Luările de cuvânt ulterioare au urmărit demontarea tuturor așa-ziselor argumente legale presărate în proiect, dar și a celor medicale.
În preambulul legii se face o referire la o speță CEDO (hotararea Vo v. Franța), inducând ideea că în acel caz Curtea Europeană s-ar fi pronunțat în favoarea drepturilor copilului nenăscut. În realitate acel caz a fost exact pe dos. Faptele cazului sunt simple: doamna Vo era însărcinată și dorea să păstreze sarcina. Dintr-o confuzie de nume, un medic a supus-o unei intervenții chirurgicale care a dus la pierderea sarcinii. Doamna Vo s-a plâns la Curtea europeană pe motiv că în Franța legea penală nu protejează dreptul la viață al fătului, iar această situatie ar echivala cu încălcarea dreptului la viață (tot al fătului). CEDO a evitat un răspun tranșant, spunând că nu e nici de dorit, nici posibil să stabilească dacă un copil nenăscut este o persoană care se bucură de protecția dreptului la viață din articolul 2 al Convenției europene. Oricum n-ar fi fost necesar pentru că, și în situația ipotetică în care am avea de a face cu un asemenea drept, în situația particulară a acestui caz, dreptul la viață nu a fost încălcat. Un artificiu juridic pentru a scăpa de responsabilitatea de a tranșa o chestiune sensibilă. Însă de aici până la a susține că CEDO recunoaște acest drept la viață e o cale lungă.
Consiliere cu forța și cu imagini terifiante
Doctorul Borbala Koo, director executiv al SECS, a subliniat că legea nu e oportună pentru că România are deja legi care garantează dreptul la informare al pacienților. În plus, momentul informării în cazul unui avort este deja tardiv și ar fi mai util înainte ca femeia să ajungă în această situație. „Să ne concentrăm eforturile așadar pe o rețea de prevenire a acestui moment, pe informarea și educația sexuală și contraceptivă”.
Doamna Koo a adăugat că în proiectul de lege termenul de consiliere are o definiție tendențioasă, pentru că nu poți să consiliezi cu forța pe cineva, ci e nevoie ca această dorință să vină de la pacient. Lucru confirmat și de psihologul-psihoterapeut Laura Ciocoiu, prezentă la dezbatere, care a explicat că e scris în codul deontologic al psihoterapeuților că nu pot acorda consiliere persoanelor care nu doresc asta. [quote]Accentul trebuie pus pe profilaxie, nu așa cum face legea acționând asupra efectului. Trebuie acționat mai jos, la nivelul cauzei, concentrați-vă pe educația școlară, pentru că în ultimii ani tot mai multe mame provin din rândul minorelor. Rolul psihologului nu e acela de a prezenta filmulețe cu modul în care va decurge avortul, ci trebuie să discute cu femeia și cu bărbatul, deopotrivă, despre viața lor sexuală și socială. Pentru că și bărbatul trebuie să participe la astfel de consilieri, dacă tot se ajunge la asta.[/quote]
Consilierea o metodă de prevenție pentru traumele cauzate de avort
În replică, Cristina Valea de la Pro Vita Timișoara a ținut să asigure că nicio femeie consiliată de organizația Pro Vita în ultimii 14 ani nu a reproșat vreodată consilierilor că ar fi fost traumatizată sau că i-a fost indusă ideea de a nu face avort. Că niciuna din mamele care au decis – în urma consilierii – să facă totuși copilul, nu a regretat acest lucru. „Dimpotrivă, s-au întâmplat și lucruri bune în viața lor, au făcut copilul, s-au căsătorit după asta…!”
La capitolul prevenție, Mădălina Haideman, de la aceeași asociație Pro Vita, a avut o poziție interesantă. Ea a povestit că a avut de curând o pacientă de 60 de ani, în depresie, din cauza unui avort făcut acum 20 de ani, la insistențele soțului. „Consilierea este o metodă de prevenție pentru traumele cauzate de avort. Această femeie suferea cumplit din cauza acelui avort la care a fost silită de soțul care o agresa”.
De altfel argumentele Pro Vita au abundat în definiții inventive. Pro Vita neagă necesitatea folosirii mijloacelor contraceptive – pe motiv că îngrașă sau implică riscuri medicale – dar afirmă că prin consilierea anti-avort se previn traumele, și că e nevoie de o lege pentru educația femeilor, ca să vină să ceară consiliere, pentru că acum ele vin, dar în număr mic. „Legea e și educativă”, a conchis Roxana Puiu, de la Pro Vita București.
Vasile Astărăstoaie: OMS este un colhoz
În fine, argumentele medicale invocate de proiectul de lege, cum că avortul duce la cancer de sân sau de col uterin, au fost combătute de doctor Borbala Koo, prin aceea că nu există, deocamdată, studii admise de OMS care să facă această legătură directă între avort și diverse tipuri de cancer, și că atâta vreme cât este făcut sub strictă supraveghere medicală, avortul este o procedură medicală sigură.
În replică, Andreea Băndoiu, de la Centrul de îngrijiri paliative Sfânta Irina, a povestit cum „femeile bolnave de cancer în zona genitală regretă că au avortat, neavând suficiente informații, la timp, ca să nu avorteze. Este o legătură strânsă între avort și cancerul de col, sunt multe femei în această sală și e bine să știm care sunt riscurile”.
La discuție a mai participat și doctorul Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor, care s-a declarat în favoarea consilierii, chiar dacă nu există studii științifice validate de Organizația Mondială a Sănătății care să lege avortul de diverse forme de cancer. „OMS este un colhoz” a punctat Astărăstoaie, care s-a mai declarat și împotriva decretului prin care Ceaușescu interzicea avorturile în 1966, dar de data asta, spune el, e vorba despre altceva, consilierea nu e interdicție.
În închiere domnul deputat Dugulescu a conchis că nu-și retrage semnătura de pe proiectul de lege, chiar dacă toți ceilalți inițiatori ar renunța, și a mulțumit participanților la dezbatere. A fost semnalul care a dezlănțuit tabăra Pro-Vita. S-a strigat „dacă mamele voastre v-ar fi avortat acum nu mai erați la această masă!” și s-au scos din poșete afișe cu embrioni avortați, păpușele sub formă de feți sau utere în miniatură, precum și fotografii cu copii care fuseseră la un pas să fie avortați sau chiar cu avortoni. Acesta este arsenalul de imagini – plus filmul unui avort – pe care îl va vedea și o femeie care va „beneficia” de consilierea pre-avort, în cazul în care această lege va trece de Parlament. Pe holurile Parlamentului, între schimburile de amabilități dintre „tabere”, s-a mai adăugat că dreptul femeii de a renunța la informare va fi respectat dacă își acoperă ochii în timpul consilierii. Așa că femeile care s-ar putea găsi vreodată în situația unei sarcini nedorite ar face bine să înceapă să se antreneze pentru a-și dezvolta capacitatea de a-și acoperi și ochii și urechile în același timp.
Organizaţiile neguvernamentale care solicită retragerea proiectului de lege privind condiționarea avortului de consilierea psihologică:
ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
IPP – Institutul pentru Politici Publice
CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
SECS – Societatea de Educaţie Sexuală si Contraceptivă
Fundaţia Pro Women
CPSS – Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănǎtate
APFR – Asociaţia de Planificare Familială din România
Filia – Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de gen
Asociaţia Mame pentru Mame
CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent
Fundaţia Tineri pentru Tineri
AnA – Societatea de Analize Feministe
CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică
ASUR – Asociaţia Secular-Umanistă din România
Asociaţia FRONT
CED – Centrul Euroregional pentru Democraţie
Romani CRISS – Centru Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii
APADOR – Comitetul Helsinki
CRJ – Centrul de Resurse Juridice
ALEG – Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen
Fundaţia pentru Tineri si Femei
Liga Pro Europa