Punct de vedere cu privire la propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului)
Organizațiile semnatare ale prezentului document au arătat în repetate rânduri, inclusiv prin luări de poziție publice la nivelul Uniunii Europene, că Directiva Europeană 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional şi implementarea sa în România constituie o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată al cetățenilor
În România, decizia Curții Constituționale din 8 octombrie 2009 a declarat o lege similară cu prezentul proiect ca fiind neconstituțională . Argumentele Curții s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.
De asemenea, readucem aminte în atenţia aleşilor noştri că intrarea în vigoare a legii 298/2008 a fost primită într-un mod negativ de opinia publică şi societatea civilă, culminând chiar cu proteste de stradă. Având în vedere evenimentele din acest început din România nu credem ca avem nevoie de încă un motiv pentru a stârni nemulţumirea populaţiei şi mai ales a utilizatorilor de Internet, deja radicalizaţi de semnarea ACTA de către România.
Noua propunere legislativă aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor nu doar că nu rezolvă problemele de neconstituţionalitate, ci chiar este o variantă mai periculoasă pentru drepturile cetăţenilor , cu o procedură vagă şi neclară de acces la date. De asemenea, amintim că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a refuzat avizarea proiectului , Senatul a respins în unanimitate de voturi acest proiect de lege , iar Guvernul României a refuzat să îl susţină public.
Ca atare, cerem tuturor deputaţilor să respingă această propunere legislativă, iar Comisiilor desemnate pentru raportul în fond sau pentru aviz să propună respingerea proiectului.
Cu privire la soluţia pentru conflictul legat de neimplementarea directivei europene, amintim faptul că şi alte state (Germania, Cehia, Cipru) au decizii similare din partea Curţilor Constituţionale şi reiterăm ideea că autoritățile române ar fi trebuit și încă trebuie să ia o poziție publică cu privire la Directivă, afirmând în mod ferm necesitatea revizuirii acesteia în sensul respectării dreptului la viață privată al cetățenilor europeni. În contextul în care alte autorități din alte state (din care ultima ar fi Senatul olandez) au fost extrem de ferme în acest sens, România trebuie să ia o atitudine consecventă cu decizia Curții Constituționale şi să militeze la nivel European pentru anularea Directivei.
Aveţi ataşat acestei poziţii şi o prezentare pe scurt a motivelor fundamentale pentru care considerăm ca această propunere legislativă trebuie respinsă, dar ne exprimăm disponibilitatea de a participa şi la şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor pentru explicitarea pe larg a acestora.
Semnatari:
Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Activewatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei
Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Organizaţia Română pentru Drepturile de Utilizator (ORDU)
Asociatia Copyratul Roman
Ceata – comunitate care sprijină programele libere şi conţinutul liber în societatea digitala româneasca
Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului îi obligă pe furnizori să reţină, pe o perioadă de 6 luni, datele de trafic, de localizare şi de identificare ale utilizatorilor şi să le pună la dispoziţia organelor de urmărire penală, instanţelor de judecată şi organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Propunerea legislativă prezintă o serie de probleme legate de:
• Restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
Datele reţinute includ: identitatea iniţiatorului şi destinatarului unei comunicări, data, ora şi durata unei comunicări, tipul de comunicare, echipamentul de comunicaţie folosit, locaţia echipamentului folosit. Reţinerea acestor date este de natură să afecteze exercitarea dreptului la viaţă privată, protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare întrucât :
– combinate, aceste date pot oferi informaţii detaliate despre viaţa privată a individului;
– măsura de reţinere a datelor se aplică tuturor utilizatorilor, în mod permanent, devenind astfel o regulă generală, şi nu o excepţie de la obligaţia respectării drepturilor cetăţeneşti;
– reţinerea datelor pentru toţi utilizatorii îi transformă pe aceştia automat în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni, fiind afectată astfel prezumţia de nevinovăţie;
– este afectat dreptul la viaţă privată nu doar al iniţiatorului unei comunicări, ci şi al destinatarului comunicării, acesta fiind identificat doar pentru că a fost contactat de către iniţiatorul comunicării.
Limitarea acestor drepturi este permisă de către Constituţie numai în cazul în care măsura este necesară şi proporţională cu situaţia care a determinat-o. Necesitatea măsurii nu a fost însă demonstrată cu date concrete, iar proporţionalitatea nu este asigurată , întrucât reţinerea datelor este permanentă şi se aplică tuturor utilizatorilor.
• Securitatea datelor reţinute
Datele reţinute sunt date cu caracter sensibil şi este necesară o protecţie adecvată a lor faţă de o accesare ilegală. Propunerea legislativă nu conţine însă suficiente garanţii pentru asigurarea securităţii acestor date pe durata stocării lor la nivelul furnizorilor, şi nu abordează problema securităţii datelor în momentul transmiterii lor către organele competente, sau pe durata stocării şi utilizării.
• Accesul la datele reţinute
Propunerea legislativă conţine prevederi neclare, şi, deci, interpretabile, referitoare la organele de stat care pot solicita accesul la datele reţinute şi la condiţiile în care se poate realiza acest acces. Se pot crea astfel premisele unor abuzuri din partea autorităţilor statului, în special a celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale care nu sunt enumerate exhaustiv.
Deşi se menţionează că organele competente utilizează datele reţinute pentru prevenirea, cercetarea, descoperirea şi urmărirea infracţiunilor grave, nu există nicio prevedere care să garanteze faptul că organele de stat nu pot solicita şi utiliza datele şi în alte scopuri.
• Costuri suplimentare pentru furnizori şi utilizatori
Crearea şi administrarea bazelor de date necesare pentru reţinerea datelor presupune o serie de cheltuieli majore pentru furnizori, care cel mai probabil se vor reflecta în tarifele percepute utilizatorilor.
Este extrem de posibil să se producă şi o distorsionare a pieţei de comunicaţii , ca urmare a incapacităţii operatorilor mici şi mijloci de a suporta aceste cheltuieli.