La data de 28 iulie 2013 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti.
Vizita anterioară a avut loc în iunie 2009 şi situaţia din prezent diferă de cea de atunci în primul rând prin faptul că a fost finalizat şi dat în folosinţă în luna ianuarie a.c. un nou corp de clădire destinată deţinerii ceea ce a crescut considerabil suprafaţa de detenţie şi a rezolvat problema supraaglomerării în PMT Tichileşti.
Date generale
PMT Tichileşti are destinate pentru deţinere două corpuri de clădire, unul mai vechi şi cel nou dat spre utilizare în luna ianuarie a acestui an, spaţiul de detenţie fiind suficient în comparaţie cu capacitatea de cazare (391 locuri). De la vizita anterioară, o schimbare majoră a fost şi demolarea altui corp de clădire care era foarte vechi şi nu îndeplinea condiţiile necesare deţinerii de minori şi tineri, acţiune care a lăsat mult spaţiu liber în curtea penitenciarului, reamenajat în prezent ca spaţiu verde.
Penitenciarul are prevăzute secţii pentru toate regimurile de detenţie, inclusiv arest preventiv şi secţia de maximă siguranţă (doar pentru tineri) şi o secţie exterioară pentru regimul deschis. La momentul vizitei în secţia cu regim semi-deschis majoritatea deţinuţilor şi-au exprimat nemulţumirea faţă de nerespectarea condiţiilor legale de detenţie şi anume faptul că uşile camerelor nu rămân deschise pe tot timpul zilei, fiind închise atunci când ies la curţile de plimbare. Această problemă a fost semnalată de reprezentanţii APADOR-CH şi la anterioara vizită din 2009 când conducerea penitenciarului motiva această practică prin dorinţa de a evita evenimente cum ar fi furturile sau conflictele între deținuți. Şi atunci ca şi acum, asociaţia recomandă să fie gasită cât mai repede o soluţie pentru ca deţinuţii de la regimul semi-deschis să poată circula liber în secţie pe toată durata zilei, conform prevederilor din Legea 275/2006.
Efective deţinuţi
La momentul vizitei erau deţinuţi în PMT Tichileşti 289 de minori şi tineri, exclusiv de sex masculin, dintre care 45 de minori, 18 persoane peste 21 de ani aflaţi încă la Tichileşti pentru a termina formele de educaţie pentru care au fost înscrişi şi restul tineri, cu vârste între 18 şi 21 de ani. Efectivele erau împărţite pe regimuri de detenţie după cum urmează: 20 în arest preventiv, 10 la carantină, 41 în regim deschis (toţi cazaţi la gospodăria agro-zootehnică ), 151 în regim semi-deschis, 47 în regim închis şi 20 în regim de maximă siguranţă.
Personalul care asigură paza deţinuţilor numără 132 agenţi. Pe lângă aceștia mai sunt şase cadre medicale şi şapte ofiteri (cinci educatori, un psiholog, un preot ortodox) la serviciul socio-cultural şi patru persoane care asigurau curăţenia. Prin urmare fiecărui agent de pază îi revin puţin peste doi deţinuţi ceea ce reprezintă o proporţie foarte bună potrivit standardelor internaţionale (patru, maximum cinci deţinuţi per agent).
Spaţiul destinat deţinerii este de 1682 mp, dintre care 180 mp la gospodăria agro-zootehnică. Capacitatea legală a penitenciarului este de 391 locuri, iar numărul de paturi instalate era, la data vizitei, de 480. Acest spa ţ iu destinat deţinerii raportat la numărul de 289 deţinuţi în penitenciar respectă şi chiar depăşeşte standardul de 4 mp recomandat de CPT fapt care este lăudabil şi un exemplu de urmat în cadrul sistemului penitenciar românesc. În cazul în care toate cele 480 de paturi ar fi ocupate, spaţiul destinat fiecărui minor/tânăr ar scădea puţin sub 4 mp, însă conducerea penitenciarului a spus că PMT Tichileşti nu a fost niciodată ocupat la capacitatea sa maximă de când noul corp de clădire a fost dat în folosinţă.
Şcoala, formarea profesională
În clădirea nouă, la etajul 2, este organizată o şcoală specială cu clasele 1-8, iar pentru ciclul liceal penitenciarul colaborează cu un liceu din comunitate şi organizează cursuri fără frecvenţă pentru clasele 9-13, inclusiv cu profesori de la acelaşi liceu. Pentru anul şcolar care tocmai se încheiase fuseseră înscrişi în ciclul gimnazial 162 de elevi, iar la liceu 82 de elevi şi toţi promovaseră. Cadrele didactice, angajate în cadrul şcolii speciale de către inspectoratul judeţean şi care au lucrat cu copiii sunt în număr de 13 şi încă 2 profesori auxiliari (pentru clasele de liceu). Începând cu acest an PMT Tichileşti intenţionează să înceapă şi cursuri în cadrul şcolii « a doua şansă » pentru că, aşa cum a afirmat directorul penitenciarului, educarea deţinuţilor este prioritatea instituţiei. Pe lângă cursurile şcolare, penitenciarul organizează şi cursuri de calificare şi alfabetizare ce se desfăşoară pe tot parcursul anului, inclusiv pe perioada verii. De altfel, în timpul vizitei erau în desfăşurare examene pentru cursul de zidărie. Cursanţii urmau să primească un atestat profesional care le-ar permite practicarea acestei meserii în cazul în care ar fi trecut examenul.
Şcoala are în componenţă 10 săli de clasă, fiecare cu toate dotările necesare şi mobilier nou, oferind condiţiile necesare pentru studiu, la fel ca într-o şcoală din comunitate. Fiecare sală de clasă are mese şi scaune pentru câte 10 elevi, birou al profesorului şi are denumirea unei personalităţi româneşti, cu scopul de a-i inspira pe elevi, aşa cum afirmă conducerea penitenciarului. Elevi de la toate regimurile studiază în acelaşi timp într-o clasă, ceea ce este de apreciat. La parterul clădirii există amenajată şi o clasă pentru cursuri de informatică dotată cu 13 computere funcţionale.
La momentul vizitei anul şcolar se încheiase şi elevii înapoiaseră manualele pe care reprezentantele APADOR-CH le-au putut astfel vedea; erau suficiente şi în bună condiţie pentru studiu. Au fost vizitate şi atelierele de tâmplărie, brutărie, PVC şi zidărie, toate aflate în bună stare şi alimentate cu materiale pentru studiu. Atelierele de formare se desfăşoara cu grupe de 14-15 studenţi şi durează 3 sau 6 luni, în funcţie de complexitatea cursului.
Atât la parter, cât şi la etajul 1 al noii clădiri sunt amenajate săli pentru consiliere psihosocială şi vizionarea de filme educative, la primul etaj se află şi o bibliotecă unde era un număr impresionant de cărţi şi câteva instrumente muzicale pe care conducerea penitenciarului intenţionează să le folosească pentru activităţi muzicale pe viitor. Penitenciarul a amenajat tot în această clădire şi o capelă unde un preot ortodox desfăşoară activităţi religioase cu minorii şi tinerii. Conducerea penitenciarului a afirmat că, la cererea deţinuţilor, se deplasează la penitenciar şi preoţi de altă confesiune din comunitate.
În timpul vizitei în secţii reprezentantele APADOR-CH s-au întâlnit cu un grup de 11 deţinuţi care ieşiseră să se plimbe pe faleza Dunării şi care fuseseră însoţiţi de 4 adulţi. Conducerea penitenciarului a afirmat că astfel de activităţi în comunitate sunt frecvente şi că minorii/ tinerii nu poartă uniforme în timpul acestor deplasări.
Asociaţia apreciază deschiderea conducerii penitenciarului pentru multiplele şi diversele activităţi educative atât şcolare cât şi extraşcolare şi recomandă ca acestea să râmână priorităţi ale penitenciarului.
Asistenţa medicală
Cabinetele medicale se află în clădirea nouă şi, ca şi restul încăperilor din clădire, sunt dotate cu mobilier şi echipament nou, penitenciarul dispunând inclusiv de farmacie proprie alimentată corespunzător cu medicamente. Sectorul medical dispune aşadar de 3 camere pentru carantină, cu câte 4 locuri în cameră, o cameră pentru recoltare spută, o camera de izolare pentru cazurile de TBC (nu era ocupată la momentul vizitei), cabinet stomatologic dotat cu aparatură nouă, cabinet medical şi cabinet al asistenţilor medicali. Trebuie menţionat că deşi cabinetul stomatologic dispune de aparatura necesară, acesta nu este folosit întrucât penitenciarul nu are angajat un medic stomatolog, pentru astfel de probleme deţinuţii fiind duşi la penitenciarul din Slobozia care are și cabinet și medic stomatolog.
Insuficienţa numărului de cadre medicale nu este regăsită numai în cazul cabinetului de stomatologie, dar şi al celui de medicină generală, căci la momentul vizitei din 3 posturi de medic disponibile câte avea penitenciarul, doar unul era ocupat, iar acest medic era contractat de penitenciar de la un spital din comunitate, neasigurându-se prezenţa zilnică şi constantă a acestuia la cabinetul medical, ci numai în cazuri de îmbolnăviri. PMT Tichileşti avea disponibile în schema de personal ş i şase posturi de asistent medical, numai cinci fiind ocupate la momentul vizitei, iar farmacia era deservită de un asistent de farmacie. Cabinetul medical era aprovizionat cu medicamente pentru cazuri de urgenţă, conducerea penitenciarului afirmând că restul de medicamente necesare sunt luate de la farmacia penitenciarului. Deşi conducerea penitenciarului a afirmat că nu duc lipsă de medicamente, situaţia reală pare să fie diferită întrucât reprezentantele APADOR-CH au întâlnit pe parcursul vizitei cazuri de minori şi tineri cu afecţiuni netratate de mult timp. Insuficienţa personalului medical este cu siguranţă o cauză a existenţei unui număr mare de bolnavi, iar asociaţia recomandă conducerii penitenciarului să acorde cu prioritate resurse financiare pentru angajarea de personal medical specializat pentru funcţiile disponibile deja în schemă, considerând mai ales faptul că penitenciarul are în custodie minori şi tineri, cu nevoi medicale speciale.
La momentul vizitei medicul nu era prezent la cabinet şi niciun alt asistent medical, ci doar asistentul de la farmacie care a precizat că în ultima perioadă nu au fost cazuri grave de îmbolnăviri, ci doar caţiva deţinuţi cu varicelă, că în ultimul an fuseseră testaţi HIV în jur de 30 de deţinuţi, din 70 de teste de care dispune anual penitenciarul şi că prezervativele sunt disponibile doar la cabinetul medical şi la camera pentru vizită intimă. APADOR-CH reaminteşte conducerii ANP că această situaţie este frecvent întâlnită în sistemul penitenciar şi susţine în continuare necesitatea ca prezervativele să fie distribuite în cutii pe secţii, astfel încât accesul să fie neângrădit şi accentuează ideea că din punct de vedere al costurilor aceste măsuri de prevenţie sunt mult mai ieftine în comparaţie cu tratamentul pentru eventualele boli cu transmitere sexuală.
Asistentul de farmacie a mai spus că au cazuri de foşti consumatori de droguri, dar că nu există la momentul vizitei nicio procedură pentru acordarea de tratament medical adecvat pentru astfel de cazuri, aceasta fiind în stadiul de proiect de viitor al penitenciarului. S-a afirmat că minorii/tinerii care au consumat în trecut droguri ajung la PMT Tichileşti după ce adicţia a fost deja tratată şi că nu mai este nevoie să li se administreze tratament corespunzător la Tichileşti.
Au fost menţionate câteva cazuri de hepatită pe care le au în evidenţă şi care sunt sub tratament. La întrebarea reprezentantelor APADOR-CH privind eventuale boli de piele pe care le-ar avea minorii/tinerii din penitenciar s-a răspuns că nu au astfel de cazuri în evidenţă . Cu toate acestea, pe parcursul vizitei reprezentantele asociației au regăsit o cu totul altă situaţie, descrisă mai jos în prezentul raport.
La infirmerie, în camera cu 4 locuri disponibile, nu era la momentul vizitei niciun bolnav.
Blocul alimentar
Pentru masa de prânz a deţinuţilor se pregătea la blocul alimentar : păstăi de fasole cu carne de porc porţionată şi ciorbă de zarzavat. O dată la 3 zile fiecare deţinut primeşte câte un ou. Pentru seara meniul urma să cuprindă jumări şi ficat cu tocăniţă de cartofi (meniu comun şi pentru cei cu regim). La micul dejun se serveşte de obicei margarină, brânză şi ceai.
La blocul alimentar sunt angajaţi doi bucătari ajutați de tineri deţinuţi de la regimul deschis. Pentru zilele de muncă prestate tinerilor li se scade din pedeapsă. Bucătarul a afirmat că fiecare deţinut are dreptul zilnic la 100 g de carne şi o pâine. Încăperea blocului alimentar era bine întreţinută şi mâncarea avea aspect şi miros plăcut.
Vizita în camere
Aşa cum s-a menţionat deja, PMT Tichileşti are în prezent două corpuri de clădire destinate detenţiei, unul mai vechi şi altul nou, dat în folosinţă in luna ianuarie, anul 2013.
În clădirea veche sunt cazaţi numai deţinuţi tineri, încadraţi la regimul de maximă siguranţă şi la « grad sporit de risc » (GSR), închis şi arest preventiv. Totalul de tineri cazaţi în această clădire era de 72. În legătură cu GSR, APADOR-CH a insistat în mod repetat asupra faptului că deţinuţii identificaţi ca atare ar trebui doar să fie supravegheaţi mai atent de ofiţerii/agenţii de pază şi în niciun caz separaţi de ceilalţi şi supuşi unui tratament foarte asemănător regimului de maximă siguranţă. Asociaţia cere explicaţii PMT Tichileşti privind motivele şi procedurile trecerii unor deţinuţi, tineri, la GSR, cu atât mai mult cu cât « etichetarea » nu ţine cont de durata pedepsei sau de natura faptei penale comise.
Pentru regimul de maximă siguranţă erau rezervate două camere, plus una pentru GSR. În camera destinata GSR erau instalate 8 paturi, 7 dintre acestea fiind ocupate la momentul vizitei. Camera de detenţie avea aproximativ 25 mp, revenindu-i astfel fiecărui deţinut puţin sub 4 mp, cât este prevăzut în mod legal pentru a nu exista supraaglomerare. Pentru a evita această situaţie este recomandat ca această cameră să rămână cu numai 6 paturi amenajate, capacitatea legală, luând în considerare şi faptul că aici sunt închişi deţinuţi încadraţi într-un regim care nu le acordă alte privilegii ca şi deţinuţilor din alte regimuri, ci petrec majoritatea timpului în celulă. Un singur deţinut din cei şapte era prezent în cameră, ceilalţi fiind la curtea de plimbare, iar acesta a spus că apă caldă au două zile pe săptămână, că este mulţumit de calitatea hranei şi de condiţiile de detenţie. Camera era suficient de bine luminată natural, avea televizor şi grup sanitar curat (toaletă, duş, chiuveta). Sistemul de alarmare rămâne în continuare unul primitiv: se bate în uşă.
Trebuie menţionat că deţinuţilor de la regimul maximă siguranţă nu le este permisă înscrierea la cursuri de formare. Asociaţia consideră că şi aceşti deţinuţi trebuie reintegraţi social şi prin alegerea de a nu-i înscrie la cursuri li se restrâng şansele în acest sens. Tot pentru acest regim de detenţie există o echipă operativă şi zilnic un agent cu cagulă este prezent în secţie. Reprezentantele APADOR-CH l-au putut vedea pe agent la momentul vizitei în secţie ; acesta poartă doar un baston şi un spray. Aşa cum afirmă conducerea penitenciarului, numai deţinuţii de la maximă siguranţă şi cei de la grad sporit de risc sunt scoşi din penitenciar încătuşaţi, şi asta în mod automat. Conducerea penitenciarului a afirmat că pentru aceşti deţinuţi de la regimul GSR, regulamentul prevede şi folosirea de lanţuri, însă acest lucru nu se întâmplă. APADOR-CH atrage atenţia ca încătusarea la scoaterea din penitenciar nu ar trebui să se facă în mod automat ci numai dacă este absolut necesară .
Reprezentantele asociaţiei au vizitat şi una din cele 3 camere destinate regimului închis. Aceasta are o suprafaţă de aproximativ 55 mp şi un număr de 22 paturi instalate, numai 12 dintre acestea fiind ocupate la momentul vizitei. Rezultă că spaţiul/ deţinut în ziua vizitei era de 4.6 mp, însă asociaţia atrage atenţia conducerii penitenciarului că dacă toate paturile ar fi ocupate, ar exista supraaglomerare. Camera era curată, cu tavanul înalt, suficientă lumină naturală şi grup sanitar propriu. O problemă, care de altfel a fost întâlnită în ambele clădiri ale PMT Tichileşti, era prezenţa muştelor în camere deoarece deţinuţii scoseseră ferestrele, aşa cum au spus aceştia, pentru a răcori atmosfera. Asociaţia recomandă instalarea de plase la geamurile camerelor.
Una din cele două camere unde sunt cazaţi arestaţii preventiv avea o suprafaţă de 58 mp şi 20 de paturi instalate, toate ocupate la mometul vizitei, rezultă că fiecărui deţinut îi revin 2.9 mp ceea ce înseamna că în această cameră exista supraaglomerare. Tinerii au spus că primesc o pâine zilnic, că mâncaseră ou cu 3 zile în urmă şi că în general sunt multumiţi de condiţiile de detenţie. Singura nemulțumire s-a referit la faptul că nu sunt scoși mai des din camere pentru activități (mai ales spotive – fotbal și tenis de masă). Si în această cameră erau foarte multe muşte. Unul dintre deţinuţi avea semne vizibile pe picioare (ulceraţii) şi la întrebările reprezentantelor APADOR-CH a spus că primise tratament (antibiotic) pentru această afecţiune, neştiind însă ce diagnostic i-a fost pus. Deţinuţii nu ştiau cu ce se ocupă judecătorul delegat în penitenciar. APADOR-CH cere conducerii PMT Tichileşti să afişeze la vedere, în fiecare secţie, modul de contactare a judecătorului delegat precum şi atribuţiile sale legale.
Clădirea are şi o sală de mese care era folosită pentru servirea mesei, iar în exteriorul ei sunt amenajate curţi de plimbare de aproximativ 12 mp (de fapt niște cuști de plimare), fără nicio posibilitate de a desfăşura activităţi. Asociaţia reiterează necesitatea ca în interirorul curţilor de plimbare să existe posibilitatea ca deţinuţii să efectueze exerciţii fizice, spre exemplu tracţiuni la bară sau jocuri cu mingea.
În clădirea nouă jumătate din spaţiu este destinat sectorului educaţie, psiho-social şi medical, cealalată jumătate fiind spaţii de cazare. Condiţiile din noua clădire sunt foarte bune având în vedere că tot mobilierul este nou, dar că au fost prevăzute şi amenajate şi spaţii auxiliare necesare, cum ar fi grupuri sanitare pentru personal, dar şi pentru deţinuţi, săli de mese, spălătorie, săli de aşteptare, frizerie, camera pentru păstrarea lucrurilor personale ale deţinuţilor, centru de observare unde sunt monitorizate imaginile preluate de camerele video de pe holurile clădirii, sistem de alarmare vizuală.
În această clădire sunt cazaţi minori (arestaţi preventiv, regim deschis, regim semideschis şi regim închis) şi tineri (regim deschis şi regim semideschis). Tot aici se află şi camerele pentru deţinuţii aflaţi în carantină (minori şi tineri).
Reprezentantele APADOR-CH au vizitat una din camerele unde erau cazaţi minori în regimul închis. Camera avea 28 mp şi 8 paturi instalate, numai 4 dintre acestea fiind ocupate. Saltelele şi lenjeria de pe pat erau noi şi bine întreţinute, la fel şi pereţii şi podeaua. Camera nu avea însă televizor, iar conducerea penitenciarului a spus că acesta a fost luat din cameră după ce a fost distrus de deţinuţi. Trei din cei patru băieţi cazaţi în această cameră aveau ulceraţii pe picioare. Unul dintre ei fiind întrebat de ce afecţiune suferă, a răspuns că nu-şi cunoaşte diagnosticul, dar că a făcut tratament cu oxacilină. Deşi tratamentul fusese terminat, ulceraţiile de pe piele nu erau vindecate.
La etajul 1 al clădirii este secţia pentru deţinuţi minori şi tineri, regim semideschis. Odată cu vizita reprezentantelor organizaţiei în sectie s-a iscat o revoltă din partea deţinuţilor, nemultumiţi că, deşi regimul lor de detenţie este semideschis, uşile camerelor nu rămân deschise pe toată perioada zilei. Conducerea penitenciarului a explicat că, pentru a evita furtul din camere, uşile sunt închise pe perioada în care deţinuţii sunt scoşi la curţile de plimbare şi cum nu ies toţi în acelaşi timp, o parte rămân în secţie, cu uşile închise. Asociaţia consideră că acest motiv nu justifică încălcarea legii și solicită conducerii penitenciarului să ia de urgență măsuri pentru asigurarea legalității deținerii.
Mulţi deţinuţi aveau aceleaşi semne pe corp ca şi cei de la regimul închis; unii dintre ei au spus că urmaseră pentru perioade scurte tratament cu antibiotic, iar alţii nu. Este evident că fiind prezentă la atât de mulţi minori şi tineri, această problemă medicală s-a instalat deja ca o epidemie. Reprezentantele asociaţiei au cerut să vadă fişa medicală a unuia dintre tinerii cu această afecţiune, iar acesta şi-a dat acordul. Tânărul fusese transferat de la Penitenciarul Poarta Albă unde i se pusese diagnosticul scabie şi primise betadină ca tratament, la Penitenciarul Focşani, aici primind diagnosticul foliculită generalizată, fără tratament. În prezent, la PMT Tichileşti, nu urma niciun tratament.
Aceeaşi problemă medicală a fost regăsită şi la ultima vizită a APADOR-CH în PMT Tichileşti, asociaţia atrăgând atenţia şi atunci ca şi acum că această situaţie este de nepermis şi trebuie tratată cu prioritate. Asociaţia recomandă ca toate cazurile de îmbolnăviri să fie identificate, diagnosticate şi tratate corespunzător pentru ca boala să nu se extindă mai mult decât a făcut-o deja. De asemenea, ar fi folositor ca la şedinţele de educaţie pentru sănătate minorii şi tinerii să fie învăţaţi cum să-şi asigure în mod corespunzător igiena personală, având în vedere că mulţi dintre aceştia, aşa cum a afirmat conducerea penitenciarului, sunt copii orfani şi au multe carenţe în educaţie.
Un caz special regăsit în timpul vizitei în secţia pentru regimul semideschis a fost al unui tânăr cu evidente probleme psihice. La vederea reprezentantelor APADOR-CH acesta a devenit agitat, înşirând o serie de probleme pe care le întâmpină în penitenciar, printre care şi nemulţumirea faţă de faptul că uşile camerelor nu sunt deschise pe toată perioada zilei. Cu acordul său reprezentantele asociaţiei au consultat fişa medicală. Conducerea penitenciarului a spus că tânărul are o situaţie familială precară, că au încercat să-i contacteze familia ca să vină să-l viziteze însă acest lucru nu s-a întâmplat. Pe fişa medicală nu era trecut niciun diagnostic care să indice vreo afecţiune de natură psihică însă fusese adăugat în aceeaşi zi, chiar după ce reprezentantele asociaţiei discutaseră cu acest tânăr, diagnosticul de plagă tăiată. În semn de protest acesta se tăiase pe mână peste o cicatrice mai veche, incident ce nu apărea însă în fişa medicală, deşi deţinutul afirmase că a avut loc tot pe timpul detenţiei. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului să acorde atenţie deosebită acestor cazuri de deţinuţi cu probleme psihice, să le identifice şi să le acorde tratament medical corespunzător, întrucât sunt persoane cu nevoi speciale, iar mediul ostil în care trăiesc le poate înrăutăţi starea de sănătate.
Minorii şi tinerii care executau pedepse în regim deschis erau, majoritatea, plecaţi la muncă sau la activităţi socio-educative la momentul vizitei. Reprezentantele asociaţiei au vizitat una dintre camerele de la acest regim unde erau prezenţi doi tineri. Din nou, unul dintre aceştia avea aceeaşi afecţiune de piele şi a afirmat că nu ştie pentru ce diagnostic, dar că a facut tratament cu antibiotic. Tinerii cazați aici au afirmat că uşile camerelor rămân deschise pe toată perioada zilei. Şi această cameră era curată şi bine întreţinută.
Unul dintre tineri, Iancu Vasile a cerut să discute în particular cu reprezentantele APADOR-CH despre situaţia sa în penitenciar. Acesta s-a plâns de condiţiile de detenţie, afirmând că deținuții sunt instigaţi de agenţii de penitenciar pentru a comite fapte violente şi apoi li se întocmesc rapoarte de incident. A spus că datorită faptului că are mai multe rapoarte întocmite i s-a confiscat fierbătorul, că nu mai are voie să facă cumpărături la magazinul din incinta penitenciarului şi că atunci când a mers la comisia de disciplină pentru un incident nu a fost ascultată şi opinia sa referitoare la fapte şi vinovăţie. Mai departe, a contestat la judecătorul delegat decizia comisiei de disciplină dar nu i s-a dat niciun răspuns. Iancu Vasile a mai spus că a lucrat o perioadă la bucătăria penitenciarului şi că ştie de atunci că mâncarea este pregatită în condiţii improprii si că ingredientele sunt de proastă calitate.
Corespondenţă, vizite, alte aspecte
Scrisorile sunt puse personal de deţinuţi la cutia poştală, accesul se face fără restricţii. Telefoane există în fiecare secţie, la fel şi infokioşcurile şi deţinuţii au afirmat că știu să le utilizeze.
Judecătorul delegat nu era prezent în penitenciar la momentul vizitei, însă conducerea instituţiei a spus că au fost cazuri în care acesta a contrazis deciziile comisiei de disciplină.
Vizitele au loc în clădirea nouă şi se acordă, de regulă, la masă. În sala amenajată pentru vizite erau 11 mese. Doar pentru deţinuţii (toți tineri) de la regimul închis şi maximă siguranţă vizitele se desfăşoară la vorbitor cu separator. Pachetele se primesc cu ocazia vizitelor. Un pachet poate să conţină maxim 10 kg alimente, 6 kg fructe şi 20 l apă şi suc. Medicamente se primesc numai dacă în prealabil se obţine acordul medicului.
Magazinul penitenciarului, vizitat şi acesta de reprezentantele APADOR-CH, era bine aprovizionat, în afară de legume şi fructe, conducerea penitenciarului spunând că acestea sunt aduse numai la comandă. Preţurile erau asemănătoare celor de la magazinele din comunitate.
Camera pentru vizita intimă este amenajată în clădirea nouă a penitenciarului, dotată corespunzător; tot aici se distribuie şi prezervative.
Concluzii şi recomandări
Asociaţia cere rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate ale minorilor şi tinerilor, în special cea a ulceraţiilor de pe corp prin acordarea unui tratament medical corespunzător şi pe o durată suficientă de timp pentru a se asigura o vindecare completă.
Tot pentru sectorul medical se recomandă angajarea de personal specializat (medici) pe locurile disponibile în schema de personal şi care să fie prezent zilnic la cabinetul medical.
Este necesar sa se gaseasca o solutie rapida pentru ca usile camerelor de la regimul semideschis sa nu fie închise pe timpul zilei si astfel sa se respecte prevederile legale privind regimul de detentie.
Alte concluzii şi recomandări sunt incluse în raport.
Maria-Nicoleta Andreescu
Doina-Adelina Boboşatu
Raspunsul ANP in acest caz
