Arhiva tag-ul pentru: supraaglomerare in penitenciare

Sunteți aici: / supraaglomerare in penitenciare

Articole

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Aiud

/în , /de

 

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat miercuri, 29 iunie 2016, Penitenciarul Aiud din județul Alba. Ultima vizită data din 2006. Întrucât vizita a coincis cu Ziua lucrătorilor din penitenciare, mare parte din personal era liber și unele informații, care nu erau cunoscute de cei prezenți în penitenciar și cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă, au fost furnizate ulterior, prin email.

  1. 1.     Aspecte generale, efective, personal

Penitenciarul Aiud este unul dintre cele mai vechi din România (unele clădiri datează din 1856), are 3 hectare de construcții/clădiri dispuse pe 10 hectare de teren și deservește patru județe limitrofe. O astfel de întindere de teren și construcții se dovedește costisitoare pentru procesul de pază, dar și pentru întreținere și igienizare, după cum susține conducerea.

Efective: În total penitenciarul are 10 secții de deținere. Conform datelor furnizate ulterior de penitenciar, la data vizitei existau în cele 10 secții 871 de deținuți, încadrați pe regimuri de detenție astfel: deschis – 38, închis – 545, semi-deschis – 27, maximă siguranță – 156, arestați preventiv – 91, minori – 9, închis suspendat – 1, semi-deschis suspendat – 2, maximă siguranță suspendat – 2. Deținuții cu regim suspendat sunt cei pentru care a fost emis un nou mandat de arestare preventivă. Pe lângă deținuții bărbați (adulți, minori și tineri), în penitenciar se aflau și două femei în tranzit.

Personal: Conducerea penitenciarului consideră că este insuficient pentru suprafața întinsă și numeroasele clădiri ce trebuie acoperite cu pază. Personalul constă în 241 de cadre la siguranța deținerii (din 290 de posturi existente pe schemă), 11 angajați la sectorul medical (din 19 posturi în schemă) și 20 la socio-educativ (din 29 prevăzute). Incluzând și personalul administrativ, penitenciarul are 424 de funcții prevăzute pe stat, din care sunt ocupate numai 344.

  1. Investiții

La data vizitei se aflau în stadiu de șantier mai multe clădiri din curtea penitenciarului, fie  construcții noi, fie în reabilitare. Un corp nou de clădire a fost ridicat special pentru sectorul administrativ și urmează să fie recepționat în curând, întrucât mare parte din birourile personalului sunt tolerate în clădirea vecină a Judecătoriei Aiud. Pe lângă corpul nou de clădire, tot pentru personal mai sunt disponibile două clădiri, de asemenea reabilitate, una găzduind popota și cealaltă niște magazii.

Practic tot sectorul cuprins între poarta externă a penitenciarului și Punctul de control 2 era în șantier la data vizitei, respectiv clădirile administrative și clădirea sectorului vizite.

Sectorul vizite era în reparații capitale, iar activitatea era mutată temporar într-o magazie a fostei IMP Aiud, acum desființată. În interior erau amenajate patru mese pentru vizita fără dispozitiv de separare și o ladă de dimensiuni foarte mari în jurul căreia erau dispuse în total 12 scaune, pentru vizitele cu dispozitiv de separare – lada era o improvizație de dispozitiv de separare, întrucât dimensiunile ei făceau imposibil contactul deținuților cu vizitatorii. În aceeași magazie era improvizat și sectorul pentru primirea pachetelor, un colț pentru vizitele familiilor cu copii și patru cabine prevăzute cu perdele pentru controlul deținuților la intrarea în penitenciar. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că reparațiile la clădirea pentru vizite vor fi gata în această toamnă. Într-o altă clădire erau amenajate deja cabinele pentru vizita online – funcționale, dar care încă nu fuseseră folosite deoarece mai așteptau unele aprobări metodologice – camera pentru vizita intimă și cabinele pentru vizitele cu avocații.

Investițiile făcute în 2015 și 2016 se datorează bugetelor crescute simțitor. De exemplu conducerea penitenciarului susține că în 2015 a primit 570.000 de lei pentru reparații curente, o sumă îndestulătoare comparativ cu anii precedenți când abia primea câte 8.000 de lei, dar că acum marea problemă este că nu au cu cine să angajeze lucrări de anvergura celor permise de aceste sume.

Câteva îmbunătățiri făcute din bugetele primite în acești ani:

  • 90% din parcul auto a fost schimbat;
  • a fost reabilitată clădirea școlii (clasele I-VIII, IX-X și școală profesională);
  • s-au montat centrale electrice pe fiecare secție/clădire mai depărtată de centrala termică a penitenciarului, astfel încât încălzirea și apa caldă sunt furnizate mai eficient în prezent;
  • au fost dotate toate secțiile cu mașini de spălat și de uscat, astfel încât deținuții să-și dea hainele la spălat pe secție și numai lenjeriile să fie igienizate la spălătoria mare a penitenciarului.

În ciuda investițiilor în majoritatea clădirilor, în camerele de deținere este supraaglomerare (un deținut are la dispoziție între 1 mp de spațiu și maximum 3mp), investițiile făcute neputând să creeze mai mult spațiu față de cel existent, ci doar să aducă mici îmbunătățiri de igienă și confort. În curtea penitenciarului, însă, sunt mai multe clădiri nefolosite, în care s-ar putea amenaja noi camere de deținere. Ele aparțin fostei Uzine Mecanice și ar trebui transferate în proprietatea și administrarea penitenciarului, în acest scop.

Centrala termică a penitenciarului datează din 2007, are trei boilere și două arzătoare. Asigură cu apă caldă și căldură secțiile 1-8 și energie pentru bucătărie, dar în urma achiziționării centralelor electrice mai mici, centrala mare va rămâne să funcționeze doar pentru secțiile 1-6. Secțiile 9 și 10 au deja centrale electrice proprii.

Dușurile: De asemenea centrala va asigura în continuare apa caldă necesară sălii de dușuri a penitenciarului, care are 40 de dușuri și două săli de așteptare, este curată, placată cu gresie și faianță. Reprezentanții penitenciarului motivează amenajarea acestei săli mamut prin faptul că în mai multe camere care aveau dușuri individuale deținuții ar fi scos sifoanele din pardoseala băilor, ca să ascundă acolo diverse obiecte interzise. Acest fapt a dus la infiltrații de apă în pereții și plafoanele clădirilor de deținere și deteriorarea acestora, și astfel s-a decis ca dușurile să fie toate într-un loc. Reprezentantele APADOR-CH înțeleg această decizie, dar consideră că nu este o soluție firească obligarea deținuților să facă duș în grup.

Pentru 2017 este prevăzut să fie finalizate reabilitări pentru secțiile 7 și 8 (Zarca) și începerea studiilor de fezabilitate și a proiectării pentru reabilitarea secțiilor 5 și 6.

  1. 3.     Munca deținuților

În medie 357 de deținuți din Penitenciarul Aiud muncesc zilnic, reprezentând 40,98% din efectivul total. Ei sunt implicați în deservire (preparare distribuire hrană, curățenie, reparații auto, instalații, construcții, frizerie) – 150; cusut pantofi și asamblare componente electronice în interiorul penitenciarului – 146; descărcare arheologică și fabrica de mobilă din penitenciar – 61 de deținuți. Conducerea spune că pe plan local ar fi oferte mai multe de muncă (la autostrada care se construiește în zonă au numeroase solicitări, de exemplu) pentru deținuți, dar sunt nevoiți să le refuze pentru că nu au suficient personal de pază. Conform conducerii, în luna mai a acestui an au fost refuzate cel puțin 200 de locuri de muncă din această cauză.

Dat fiind că la Aiud există în medie 3-4 deținuți la un agent, APADOR-CH consideră că printr-o organizare mai eficientă a personalului s-ar putea gestiona mai bine scoaterea la muncă a mai multor deținuți, profitând astfel de faptul că pe plan local există o cerere mai mare decât în alte zone.

Reprezentanții penitenciarului susțin și că, datorită fondurilor mari primite în ultimii ani, pentru reabilitarea clădirilor penitenciarului, e nevoie de deținuți calificați în domeniu și aceștia sunt tot mai greu de găsit.

  1. 4.     Sectorul medical (Secția E9)/Minorii/Femeile

Sectorul medical este amenajat în fosta secție destinată femeilor,  E9, care acum e folosită și pentru infirmerie, și pentru deținuții aflați în tranzit (minori, tineri și femei). Secția are un aspect îngrijit, luminos, are pe hol numeroase plante ornamentale, ferestre largi și tot pe hol sunt amplasate mașinile de spălat și de uscat, ambele nou achiziționate.

Sectorul medical e format dintr-un cabinet de stomatologie – la care, conform conducerii penitenciarului, vine un medic ori de câte ori este nevoie – un cabinet de medicină generală și mai multe camere de infirmerie.  Penitenciarul are în dotare o ambulanță pentru transport medical regulat către spitale sau alte penitenciare, dar în cazuri urgente se apelează la 112.

Din cei 3 medici generaliști angajați de penitenciar, unul asigură consultații pentru personal (la un cabinet situat în afara unității) și 2 medici se ocupă de deținuți. Cabinetul mai are și 9 asistenți medicali, care asigură permanența în penitenciar. La data vizitei nu se afla pe secție decât o asistentă care nu a putut furniza prea multe informații statistice despre sectorul medical.

În camerele de infirmerie se aflau deținuți în vârstă, cu diverse infirmități sau care aveau nevoie de tratament. De exemplu în camera E9.2 erau 3 deținuți, unul cu un handicap locomotor (nu avea un picior), al doilea era însoțitorul primului, iar al treilea avea nevoie de condiții speciale pentru hernia de disc de care suferea de un an, dar de care nu se putea opera întrucât în sistemul penitenciar nu există un neurochirurg. Acesta a spus că periodic, când are dureri, este cazat la infirmerie, deoarece aici are o saltea mai bună decât în camera de deținere și primește calmante. Ceilalți deținuți s-au plâns că nu primesc medicamente suficiente și că mâncarea este „dezastru”. În cameră era un frigider și un telefon dar nu exista sistem de alarmare. Apă caldă aveau în fiecare zi.

Conform asistentei prezente la data vizitei, la intrarea în penitenciar se fac teste de depistare a virusului HIV, la cerere, și pentru hepatită sau boli transmisibile sexual. Asistenta a mai spus că există deținuți cu hepatită în penitenciar și numeroși cu afecțiuni psihice, aflați în tratament.

Într-o altă cameră de infirmerie, de 13 mp, erau cazați 5 deținuți în tot atâtea paturi, doi dintre ei având probleme locomotorii. Ei s-au plâns că mâncarea este lipsită de variație – orez, cartofi, varză, fasole – și de imaginație – se fac de fiecare dată aceleași feluri, deși cartoful ar suporta, de exemplu, mai multe combinații. Aici deținuții primesc apă caldă doar de două ori pe săptămână.

Minorii: În camera E9.9 se aflau doi minori de 16 și 17 ani, în curs de a fi transferați la Penitenciarul Craiova. Camera cu 6 paturi era curată, avea gresie pe jos proaspăt spălată, saltele noi din burete, un grup sanitar curat, format din WC și chiuvetă, un telefon în perete care nu funcționa, având firul rupt. Minorii, aflați pentru prima dată într-un penitenciar, au spus că nu au familii.

Întrebați ce se întâmplă cu astfel de cazuri, reprezentanții penitenciarului au răspuns că „la depunerea în penitenciar  minorii și tinerii fără familie sau necăutați de familie beneficiază de consiliere socială în vederea restabilirii / medierii relațiilor de famile, consiliere socială pentru identificare de resurse și atunci cand situația o impune, contactarea aparținătorilor sau a instituțiilor de stat și a ONG-urilor.”

Deținuții din această secție, în ale căror camere nu există dușuri, au la dispoziție o sală cu două dușuri la comun cu alte camere.

Femeile. La data vizitei erau în tranzit două femei, cazate tot în Secția E9, una într-o cameră de fumători, cealaltă în camera de nefumători. Fiecare dintre cele două camere are câte 4 paturi și un aspect îngrijit, tavane înalte, văruite. Femeile au la dispoziție și o curte mică de plimbare, nepavată, în care sunt plantate câteva flori și sunt întinse sârme pentru rufe. Una dintre femeile cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH era arestată preventiv de 5 luni și la data vizitei se afla în Penitenciarul Aiud pentru că avea o prezentare la instanță la Deva. S-a declarat mulțumită de condițiile din Aiud, în special de faptul că poate utiliza mașina de spălat rufe.

  1. 5.     Blocul alimentar/Magazinul

Blocul alimentar nu a beneficiat de investiții recente (ultima zugrăveală datează de acum 5 ani), avea gresia de pe jos spartă și urme de igrasie pe pereți, din cauza umezelii și a condensului. Conform conducerii penitenciarului vor fi achiziționate câteva marmite electrice pentru a le înlocui pe cele 7 marmite vechi din anii 80 care funcționează pe abur de la centrala penitenciarului.  Clădirea este amplasată într-un sector izolat de restul penitenciarului printr-un gard. La blocul alimentar lucrează 15 deținuți, câte 10 pe tură. Ei au la dispoziție un vestiar, un grup sanitar cu duș și apă caldă permanent.

La intrarea în blocul alimentar erau depozitați pe hol câțiva saci cu cartofi care păreau stricați (după miros), dar responsabilul bucătăriei a arătat și cartofii după curățare, care păreau comestibili. Toate legumele folosite la prepararea hranei provin din GAZ-ul penitenciarului, întins pe 36 de hectare în apropierea orașului.

În meniul zilei figura o ciorbă de legume (în special gulii) și la felul doi iahnie de fasole cu carne de porc. Carnea se introduce în mâncare (numai la diabet se dă separat), în loc să fie porționată ca să fie distribuită egal fiecărui deținut. Reprezentanții penitenciarului susțin că porcul nu poate fi tăiat în părți egale, de aceea au luat decizia de a introduce în meniu pulpe de pui în 6 din zece zile, pentru că acestea se pot porționa.

Pentru regim se pregătea ciorbă de orez și tocană de legume. Pâinea mare, rotundă, avea miros plăcut și aspect proaspăt. Tinerii primeau la micul dejun 100 de grame de biscuiți, gem, un ou, margarină, la regimul pentru diabetici era inclus și salam.

Magazia din blocul alimentar avea un aspect curat, bine organizat, pe rafturi erau saci cu făină, cutii cu margarină, biscuiți, ouă, ulei. Deoarece era o zi festivă, în ziua vizitei deținuților li s-au gătit și gogoși, după masa de prânz.

Magazinul penitenciarului

Este bine aprovizionat, iar prețurile sunt comparabile cu cele de la magazinele locale, cu excepția legumelor și fructelor care par mai scumpe decât în piețe: un sul de hârtie igienică – 80 de bani, un kg de roșii 6,5 lei, un kg de piersici – 6,5 lei, un kg de mere 4,5 lei, un kg de banane – 7 lei. Conform declarațiilor vânzătoarei, deținuții au dreptul să cumpere ligheane, fierbătoare,  sau găleți pe baza cererii aprobate de conducerea penitenciarului.

Ulterior, la vizita în camere, unii deținuți au reclamat faptul că magazinul ar fi scumpit apa după intrarea în vigoare a noului regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească și lichide în pachete. Apa s-ar fi scumpit de la 1,80 lei la 2,80 lei.

  1. 6.     Serviciul socio-educativ/Școala

Sectorul psiho-social are 1 psiholog, 2 asistenți sociali și 1 șef serviciu, tot cu pregătire de psiholog. Sectorul educație are 7 educatori, 1 șef serviciu, 1 preot ortodox, 1 monitor sportiv, 1 agent tehnic și 2 agenți însoțitori cu rol de educatori. Cele două compartimente sunt coordonate de un director adjunct. În total sectorul are 20 de posturi ocupate, din 29 câte sunt pe schemă, 18 angajați sunt efectiv la lucru, doi erau în concediu maternal.

Conform datelor transmise de penitenciar după efectuarea vizitei, de la începutul anului 2016, 634 de deținuți au fost implicați în diverse programe socio-educative, astfel: 276 adaptare la condițiile din penitenciar, 128 eco-civică, 8 educație pentru sănătate, universul cunoașterii, 25, inițiere IT, 12 în diverse programe religioase.

72 de deținuți au beneficiat de asistență psihosocială în diverse programe specifice – de exemplu program de dezvoltare a abilităților pentru viața independentă. 98 de persoane au fost implicate în programe psihologice destinate foștilor consumatori de alcool, droguri, tutun, pentru comportament agresiv.

Fiecare secție a penitenciarului are câte un club unde au loc aceste activitățile socio-educative.

Școala

Școala funcționează într-o clădire reabilitată, cu clase curate și cu uși cu geamuri mari, prin care se poate face supravegherea vizual, fără ca agenții să stea în clasă cu deținuții. În clasele 1-8 s-au înscris 69 de deținuți (33 clasele I-IV și 36 clasele V-VIII) din care au promovat 35. În clasele IX-XI au fost înscriși 57 de deținuți, 9 la clasa a X-a profesională, specializare mecanic agricol. Nu a putut fi furnizată situația celor promovați întrucât anul școlar se încheia după data vizitei.

  1. 7.     Judecătorul delegat

Biroul judecătorului delegat se află în zona administrativă, dar acesta spune că se deplasează deseori în sectorul de deținere ca să audieze deținuți sau face vizite în blocul alimentar. Judecătorul delegat este în penitenciar de 3 ani și în acest răstimp a primit diverse plângeri de la deținuți, în special despre spațiul de deținere. Judecătorul spune că admite astfel de cereri, deoarece constată că sunt întemeiate, însă nu poate face nimic, pentru că „acesta este sistemul penitenciar din România”. Deținuții văd etapa plângerii către judecătorul delegat ca pe un pas necesar în procesul prin care se adresează apoi instanțelor naționale sau europene.

Judecătorul delegat spune că există uneori și incidente violente între deținuți, din cauza regimului de maximă siguranță, și că e greu să ții în mână 500 de deținuți indisciplinați.

În 2015 un deținut a murit în somn, aceasta fiind singura moarte suspectă înregistrată în penitenciar în ultima perioadă. În urma anchetei nu s-a descoperit cauza morții.

 

  1. 8.     Vizita pe secții

Cele 10 secții ale penitenciarului sunt structurate astfel: secțiile 1-4 au regim de maximă siguranță și închis; secțiile 5-6 au arestați preventiv, închis și tranzit, secțiile 7-8 au regim închis și deținuți care merg la muncă, secția 9 – infirmerie, minori, femei și secția 10 – regim deschis.

Secțiile 1-4 sunt amplasate într-o clădire de patru etaje, cu o arhitectură în formă de T, care are pe o extremitate a laturii lungi 12 curți de plimbare despărțite de ziduri și acoperite cu plasă (practic sunt niște camere fără acoperiș), iar în extremitatea cealaltă o curte mare de plimbare folosită ca teren de sport, pe care deținuții au dreptul să iasă să joace fotbal după un program care permite fiecărui deținut accesul acolo cam o dată pe lună.

Secțiile 1-4 au camerele identice, 46 secția 1, câte 47 secțiile 2 și 3 și 45 secția 4. Fiecare cameră are o suprafață de 7,88 mp (inclusiv grupul sanitar dotat cu WC, chiuvetă și duș) și câte 3 paturi instalate. Asta înseamnă că fiecărui deținut îi revin maximum 2,63 de mp de spațiu, în care este inclus și grupul sanitar.

Vizitele în camerele din secțiile 1-4 au fost făcute sub supravegherea grupei de intervenție (formată din doi agenți echipați cu combinezoane negre, tomfă, spray și căști de protecție cu numere inscripționate corespunzător). Reprezentanții penitenciarului erau vizibil îngrijorați, întrucât în urmă cu câteva luni avusese loc în penitenciar un incident în care o doamnă psiholog fusese agresată de un deținut în camera de consiliere. Grupa de intervenție are 35 de agenți, care lucrează câte 4-6 într-o tură.

Conform reprezentanților unității, nu se fac percheziții în camere decât rareori, din cauza lipsei de personal, și numai atunci când există semnale că în camere s-ar putea afla telefoane mobile.

Penitenciarul a achiziționat, pe banii angajaților, un aparat care poate detecta semnalul telefonului mobil, ceea ce a redus semnificativ numărul telefoanelor mobile de pe camere. Reprezentanții penitenciarului au declarat că aparatul a costat 3000 de dolari, a fost adus din SUA și cu el au fost depistate 600-700 de telefoane numai în anul 2012,când a fost folosit prima dată.

În secția 1 erau la data vizitei 86 de deținuți în cele 46 de camere, 24 de deținuți încadrați la regim închis și 62 la maximă siguranță, din care 21 erau încadrați la grad sporit de risc. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera E30.1 la cererea deținutului Puși, care a reclamat că în camera lui se produc adesea inundații de la duș. Într-adevăr, furtunul dușului avea capul de duș rupt, bazinul WC-ului era dezafectat, iar camera avea podeaua udă, apă care se prelingea și pe holul secției, dar reprezentanții penitenciarului au spus că deținutul se face vinovat de asta și că vor lua măsuri să remedieze instalația.

În camera E29.1, stătea singur un alt deținut care părea să sufere de afecțiuni psihice. Cadrele de pe secție au declarat că acesta ar fi prins o cioară pe geamul camerei și a mâncat-o.  Cât timp grupul de vizită a stat pe hol în dreptul camerei lui deținutul a urlat în continuu diverse reproșuri și amenințări la adresa personalului.

Camera E37.1 – are 3 paturi, 3 deținuți, saltele schimbate, o masă și un dulap. Deținuții au declarat că au apă caldă de două ori pe săptămână. Un deținut a afirmat că asistența medicală este deficitară deoarece un alt deținut, bolnav de epilepsie și aflat în criză a fost tratat abia după 5 ore.

Secția 2, situată la etajul 1, avea la data vizitei 131 de deținuți în 47 de camere, toate cu regim închis. Camera E 2.22 avea 3 paturi, ca toate celelalte, 3 deținuți, o masă, TV și saltelele vechi. Grupul sanitar era curat. Unul dintre deținuți fusese transferat din Spania și s-a plâns că aici nu are dreptul să-și îmbrățișeze copiii la vizită, din cauza regimului închis de detenție care nu-i permite vizite fără dispozitiv de separare. Deținutul are un mandat de 15 ani și se plânge că nu e scos la muncă, deși admite că a lucrat o perioadă la descărcări arheologice pentru autostradă.

Secția 4, camera 14 – izolatorul. Este o cameră dublă, luminoasă, cu două ferestre mari și un grilaj în mijloc care desparte cele două încăperi. Prima încăpere este de intrare și vizită, iar în cea în care stă deținutul izolat există două paturi suprapuse și un WC în pardoseală. Nu există duș. Camera este curată, deși WC-ul are o sticlă de plastic în el ca să oprească mirosurile sau șobolanii. Deținutul aflat la izolator, A. I. P., spune că este de 10 ani în penitenciar, mai are 6 luni de executat și a ajuns la izolare din cauza unei altercații cu un alt deținut. El avea și o nemulțumire în legătură cu banii pe care i-ar fi primit în cont de la familie, și din care penitenciarul i-ar fi oprit ilegal o sumă mare. Reprezentanții penitenciarului au verificat în prezența reprezentantelor APADOR-CH situația contului deținutului, cu acordul acestuia, și s-a constatat că banii îi sunt opriți în tranșe ori de câte ori există în cont, pentru o datorie stabilită de instanță – cheltuieli de judecată.

Secțiile 5 și 6, amplasate în aceeași clădire cu acoperișul schimbat și la care urmează să se facă și reabilitarea camerelor.

În Secția 5 sunt 106 deținuți aflați în arest preventiv, din care 18 tineri. Are 20 de camere cu câte 6, 8, 10 și 12 paturi. Camerele au dimensiuni diferite, între 17.83 mp cea mai mică și 33.35 mp cea mai mare. Totuși, în camerele cele mai mari sunt cele mai multe paturi, deci spațiul ce-i revine unui deținut este mai mic. De exemplu 2.16 mp/persoană în camera E5.23 care are 21 de mp și 10 paturi, comparativ cu camerele E5.9 și E5.10 care au câte 6 paturi în 21 de mp și oferă unui deținut câte 3.55 mp de spațiu. În secția 5 au fost schimbate toate saltelele și paturile cu unele din metal prevăzute cu sertare pentru depozitarea lucrurilor personale.

În capătul secției este amenajată o cameră cu 4 frigidere în care deținuții au voie să-și depoziteze alimentele și au acces la frigider pe baza unui program, o dată pe zi, câte o secție. Unii s-au plâns că 4 frigidere pentru 100 de deținuți ar fi insuficiente.

Camera E5.19 are 6 paturi, 20.34 mp și găzduiește 6 arestați tineri care s-au plâns reprezentantelor APADOR-CH că au fost mutați abuziv dintr-o altă cameră (E5.23) în care stătuseră până atunci și unde fuseseră acuzați că ar fi violat un alt tânăr pe data de 20 iunie. Camera actuală are paturi și saltele noi, dar nu are TV și nici nu e zugrăvită. Tinerii susțin că acuzațiile tânărului presupus violat ar fi false, ba chiar că sunt șantajați de acesta pentru diverse bunuri.

Reprezentantele APADOR-CH au cerut lămuriri de la responsabilii penitenciarului în legătură cu violul reclamat de tineri și au discutat în particular cu tânărul care a făcut acuzația. Acesta, sub anonimat, a declarat că de la primul viol raportat (care ar fi avut loc în 20 iunie) ar mai fi fost victima unui al doilea viol, mai recent, tot în camera în care stătea, și că tocmai îl reclamase și pe acesta agentului supraveghetor. Tânărul de 19 ani era de 3 luni în Penitenciarul Aiud, în stare de arest preventiv, și spunea că nu este căutat de familie. El dorea să fie mutat într-o cameră, singur cu unul dintre ceilalți deținuți tineri, cu care spunea că se înțelege mai bine, și părea că are o stare psihică labilă. La insistențele reprezentantelor APADOR-CH, conducerea penitenciarului a promis că tânărul va beneficia de mai multe ore de terapie psihologică.

În răspunsul primit în scris de la Penitenciar, după vizită, sunt enumerate măsurile care s-au luat în acest caz:

–         În urma consultului medical efectuat la infirmeria unității în data de 21.06.2016, ora 14.55, medicul șef a dispus și un consult psihiatric care s-a efectuat în aceeași zi fiind stabilit și tratament medicamentos, iar a doua zi a luat măsura sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud. Tânărul a fost prezentat în data de 23.06.2016 la Laboratorul de Medicină Legală din Alba-Iulia, urmând ca organele abilitate să desfășoare acțiunile legale pentru clarificarea răspunderii celor implicați.

–           S-au întocmit rapoarte de incident pentru cei cinci tineri acuzați de către XXX că l-au agresat sexual, procedurile de cercetare disciplinară aflându-se în derulare;

–     Tânărul XXX a beneficiat de consiliere psihologică destinată persoanelor cu risc de vulnerabilizare în data de 22.06.2016, fiind inclus într-un program de consiliere psihologică periodică.

Secția 6 are 27 de camere, cu suprafețe cuprinse între 9 mp și 33 de mp, cu câte 3 paturi, respectiv 8-9, 10 și 20 de paturi cea mai mare cameră. Spațiul de care dispune un deținut în secția 6 este cuprins între 1.44 mp în Camera E6.2 (28 de mp și 20 de paturi) și 3.45 mp în Camera E.6.11 (13.80 mp și 4 paturi). În secția 6 sunt deținuții aflați în tranzit, regim închis. Câțiva deținuți din regim semideschis se aflau aici temporar, în curs să fie transferați la Deva, pentru că Penitenciarul Aiud nu are regim semideschis.

Secțiile 7 și 8 – zise și Zarca – sunt amplasate în cea mai veche clădire a penitenciarului, care urmează să beneficieze de reabilitare din 2017. Zarca are la dispoziție câte o curte de plimbare pentru fiecare dintre cele două secții. Curțile sunt dispuse în lungimea clădirii, de-o parte și alta a intrării, și au amenajate câteva spații verzi.

Secția 7, la parter, are 13 camere a câte 7.88 mp fiecare, cu câte 4 paturi, o chiuvetă și un WC în cameră, fără pereți despărțitori. Acest tip de cameră îi oferă unui deținut un spațiu de 1.97 mp. În urma unor lucrări de modernizare în 2011 au fost unite câte 5 astfel de camere între ele, astfel: una dintre cele 5 camere, situată la mijlocul șirului, a fost transformată în hol de intrare, cu două grupuri sanitare (WC+ chiuvetă) și un telefon. Din acest hol se intră în restul camerelor, dispuse în stânga-dreapta, câte două, și se merge dintr-una într-alta, pe sistem vagon. În fiecare din aceste 4 camere sunt amplasate câte 3 paturi. Un astfel de modul are în total 38.50 mp, 12 paturi și oferă unui deținut un spațiu de 3.21 mp. Secția 7 are 3 astfel de module.

Același aranjament a fost făcut și la secția 8, la etajul clădirii, care mai are 13 camere a câte 8.40 mp fiecare, cu câte 3 paturi (2.80 de mp de persoană) și trei module create din cele 5 camere lipite, care au 12 paturi în 40.45 mp, deci oferă 3.35 mp/deținut. Deținuții din aceste secții lucrează la deservire și la cusut pantofi, în camere. Majoritatea camerelor vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau curate, dar aveau un aspect sufocant, înghesuit cu prea mult mobilier (paturi, rafturi, perdeaua care desparte WC-ul de spațiul de locuit, etc). Chiar dacă nu rezolvă foarte mult aranjamentul de lipire a celor 5 camere, vizual oferă impresia de spațiu mai mare și de luminozitate.

Intenția conducerii închisorii este să continue să transforme toate camerele secțiilor 7 și 8 în module cuplate de câte 5 camere, întrucât întreaga clădire Zarca va intra în reparații capitale începând cu 2017, când sunt programate studiile de fezabilitate și proiectarea. Zarca ar trebui să fie complet reabilitată în 2020. În clădire mai există, totuși, o sală mare, nefolosită, deși avea câteva aparate de sport în ea, ceea ce dădea impresia că uneori este folosită ca spațiu sportiv. Reprezentanții penitenciarului au declarat că sala nu este folosită întrucât ar fi în pericol să cadă pe oameni.

Secția 10 regim deschis găzduiește 38 de deținuți în 46 de paturi amplasate în două camere. În camera 10.1, care are 54 de mp, sunt instalate 18 paturi și la data vizitei erau 15 deținuți în ea. Camera are un aspect aglomerat, de paturi suprapuse înghesuite, mese, dulapuri și o galerie de depozitare ca un etaj improvizat pe o latură. Camera are frigider și o curte mică în față, comună cu camera 10.2, curte în care deținuții au dreptul să stea toată ziua, ușile de la camere fiind deschise permanent. Deținuții se plâng că acea curte este prea mică, pentru toți deținuții care o folosesc la regimul deschis.

Unul dintre deținuți era într-o stare vizibilă de suferință din cauza unei măsele. Spune că a stat cu măseaua umflată timp de două săptămâni până când a fost prezentat la medicul stomatolog, iar când a ajuns i s-au dat antibiotice.

Nemulțumiri comune ale deținuților din toate secțiile:

  • Calitatea proastă, vechimea și mizeria saltelelor din unele camere. Majoritatea camerelor aveau saltele schimbate – 570 de saltele au fost schimbate în tot penitenciarul – dar în restul camerelor saltelele sunt vechi. Conducerea susține că le va schimba pe toate până la finele anului;
  • În unele camere deținuții s-au plâns că nu li se permite să spele și lenjeriile de pat la mașinile de spălat de pe secții, ei refuzând să le dea la spălătoria mare a unității pentru că acolo „se lăchesc” – adică se amestecă cu ale altor deținuți și nu sunt spălate bine. Deținuții susțin că la spălătoriile de pe fiecare secție – operate de câte un deținut responsabil cu asta – nu li se primesc decât hainele. Reprezentanții penitenciarului spun că nu aveau cunoștință de această regulă și că poate s-o fi înțeles greșit de către deținuții care operează mașinile de spălat. Totuși, aceiași reprezentanți susțin că mașinile de spălat de capacitate mare din spălătoria penitenciarului sunt mult mai potrivite pentru curățarea lenjeriilor de pat.
  • Unii deținuți au reclamat faptul că au dreptul să meargă la magazin numai o dată pe săptămână, de exemplu lunea, când la magazin nu e suficientă marfă, și adesea nu reușesc să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie din acea unică vizită săptămânală.
  • Deținuții de la regim deschis s-au plâns că familiilor lor le este foarte greu să obțină o programare pentru vizită, atât prin telefon cât și prin email, că numai cine e suficient de insistent reușește. Un deținut a spus că soția lui a trebuit să sune de peste 50 de ori ca să reușească să prindă pe cineva la telefon, iar pe email se pare că nu le sunt primite mesajele. De asemenea, cei de la regim deschis care au dreptul la vizite fără dispozitiv de separare, spun că cele 4 mese de la sectorul vizite sunt insuficiente pentru ca fiecare deținut să beneficieze de dreptul la vizită lunar, într-una din cele patru zile prevăzute: marțea, joia, sâmbăta sau duminica. Numărul deținuților de la regim deschis este, se pare, prea mare pentru un număr atât de mic de mese și de zile.
  • Că apa de la magazinul din incinta penitenciarului s-a scumpit după ce a intrat în vigoare noul regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească în pachete și lichide, De la 1,80 lei, apa a ajuns să coste 2,80 lei.
  • Că nu au dreptul să iasă la fotbal în curtea mare a penitenciarului decât o dată pe lună.
  • Că au dreptul să primească pachet în limita a 16 kg lunar, din care numai 6 kg pot fi legume și fructe. Un deținut a explicat că el preferă mai mult legumele și fructele, și că dacă familia ar vrea să-i aducă în acel pachet de 16 kg mai mult de 6 kg de legume și fructe, conducerea penitenciarului nu-i acceptă această derogare, deși per total s-ar încadra în totalul de 16 kg pachet admis.
  • Deținuții de la regim deschis s-au mai plâns că nu au acces la sistemul de informare al închisorii, întrucât un astfel de infochioșc este amplasat pe o altă secție, cu regim închis, și nu au acces liber acolo decât cu însoțitor.
  • Că deși e vară și temperaturile sunt mari, deținuții nu au dreptul decât la două dușuri săptămânal.

 

Concluzii și recomandări
  1. APADOR-CH apreciază eforturile depuse de ANP și de conducerea penitenciarului pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, însă contată că suprafața efectivă a spațiilor de cazare este în continuare insuficientă pentru numărul mare de deținuți. Asociația recomandă ca în acest caz în special să se depună eforturi la nivel de ANP și Ministerul de Justiție pentru transferarea clădirilor nefolosite din interiorul penitenciarului – care au aparținut fostei Uzine Mecanice – în custodia închisorii și amenajarea lor ca spații de deținere. Altfel, sumele mari de bani regăsite în bugetele din ultimii ani se vor risipi pe cosmetizări ale actualelor spații, fără să rezolve problema sistemică a lipsei de spațiu per deținut, care în cazul Penitenciarului Aiud oscilează între 1 mp și maximum 3 mp în toate secțiile de deținere.
  1. APADOR-CH recomandă penitenciarului să acorde o atenție sporită agresiunilor sexuale ce pot interveni între tineri, pentru că în astfel de cazuri nu este suficientă scoaterea agresorilor din cameră, ci este nevoie de ajutor și consiliere psihologică de durată în cazul victimelor. De asemenea este important să li se acorde o atenție mai mare tinerilor fără familii, aflați pentru prima dată într-un spațiu de deținere, deoarece aceștia întâmpină probleme grave de adaptare care pot fi mai ușor depășite cu ajutorul cadrelor specializate.

 

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu Jiu

/în , /de

La data de 25 mai 2016, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2002.

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu a fost înființat în 1888, iar azi funcționează pe același amplasament, dar care între timp a fost înconjurat de oraș. Chiar dacă au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, clădirile penitenciarului se dovedesc neîncăpătoare pentru numărul mare de deținuți – 450 la data vizitei, la o suprafață totală utilă de 1108 mp, ceea ce ar permite cazarea unui număr de 277 de deținuți dacă s-ar respecta norma de 4 mp de persoană. La actualul grad de ocupare, în general în aproape toate camerele un deținut are la dispoziție în jur de 2mp.

Unitatea deține persoane private de libertate din județele Gorj, Vâlcea și Argeș și este structurată pe două regimuri de executare a pedepselor: deschis (74 de deținuți) și semideschis (376 de deținuți). Are numai deținuți bărbați adulți (peste 21 de ani). La data vizitei, în penitenciar se aflau și doi tineri în tranzit, veniți de la Craiova și Colibați. Deținuții în tranzit sunt cazați de regulă în 3 camere special destinate.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18 hectare de teren și  3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul din penitenciar.

Personalul penitenciarului – 244 de cadre – din care: efectivul de pază 154 de persoane; serviciul medical 11 persoane (din care 1 medic de medicină de familie), 16 persoane la serviciul socio-educativ, inclusiv un preot ortodox.

În materie de investiții, penitenciarul are în derulare o lucrare  prin care se urmărește supraînălțarea unuia dintre pavilioanele administrative, mutarea în acel bloc a tuturor birourilor personalului, urmând ca mai multe clădiri răspândite prin curte, și care acum găzduiesc diverse servicii administrative, să fie reamenajate pentru deținuți: camere de deținere și o sală de mese, după cum susține conducerea.

În stadiu de proiect se află un sistem integrat de supraveghere video, care să mai reducă din riscurile pe care le implică supravegherea executată de cadre. Penitenciarul Târgu Jiu a avut în ultima vreme doi agenți prinși că le aduceau telefoane și alcool deținuților. Cel mai recent caz a fost în octombrie 2015.

Penitenciarul a făcut deja în ultimele luni câteva investiții vizibile în confortul deținuților: a fost schimbată tâmplăria ferestrelor cu una de tip termopan, au fost înlocuite o parte din vasele de wc și din chiuvete, 19 camere din totalul de 31 au fost dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor deținuților, s-au înlocuit 203 saltele (mai puțin de jumătate din numărul total de paturi), iar conducerea dă asigurări că până la finele anului vor fi înlocuite toate.

Munca deținuților – Un număr îmbucurător de deținuți (213) prestează diverse munci, în interiorul penitenciarului sau în exterior: 118 persoane muncesc cu plată, 95 la deservire. Cu plată se muncește la GAZ-ul penitenciarului (11 deținuți în regim deschis), la cusut pantofi pentru pentru o firmă care produce încălțăminte – Rilug (20 de deținuți), iar restul lucrează în construcții pentru diverse firme din zonă. Venitul total anual al penitenciarului din munca deținuților a fost în 2015 de 1.500.000 lei, bani folosiți numai pentru activitatea curentă a unității, conform declarației directorului.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe incinte, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. La data vizitei grupul sanitar era în reabilitare, deci nefuncțional. Restul camerelor erau relativ curate, cu excepția uneia în care existau mai multe frigidere și unde persista un miros greu de carne stricată, aparent inexplicabil deoarece frigiderele conțineau numai probele de mâncare. Agentul responsabil cu blocul alimentar a declarat că mirosul vine de la zeama scursă din carnea dezghețată, mizerie care ar fi fost curățată.

În ziua vizitei, în meniu era ciorbă de fasole și piure de cartofi cu carne de vită. Pentru regim – ciorbă de legume și carne de vită fiartă, iar pentru diabetici se gătise carne la grătar. Toate felurile pregătite aveau aspect și miros plăcut. Pentru cină era prevăzut să se gătească paste cu brânză.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru gătit erau bine organizate și aprovizionate. Pâinea distribuită deținuților se achiziționează din oraș, iar în ziua vizitei era proaspătă și mirosea bine.

Sectorul vizite

Sectorul vizite este organizat corespunzător în privința circuitului pachetelor primite de deținuți de la familie. Cele 5 cabine de vizită cu separator nu păreau prea des folosite (date fiind regimurile de executare a pedepselor din penitenciar), una fiind ocupată cu dosare. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. De remarcat că în cabina pentru vizite online era montată o cameră de luat vederi care supraveghea ecranul deținutului, pentru a preîntâmpina astfel eventualele abateri de la regulament ce s-ar putea petrece în timpul vizitei online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional și că deja au avut loc câteva vizite online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu canapea, jucării și o perdea de izolare. Sectorul vizite cuprinde și camera intimă, dotată corespunzător.

Unii deținuți s-au plâns că în urma intrării în vigoare a noului regulament al legii de executare a pedeselor li s-au restrâns anumite drepturi, printre acestea fiind dreptul de a primi sucuri sau apă odată cu pachetul lunar, dreptul de a primi aparate de radio de la familie sau lenjerie. Deținuții au amintit că apa de la robinet din penitenciar are mult nisip și unii nu au bani ca să cumpere apă de la magazinul închisorii.

Conform conducerii, deținuții au voie să cumpere aparate de radio de la magazinul închisorii, dar nu au voie, prin regulament, să dețină și căști, astfel că într-o cameră în care mai mulți deținuți ascultă în același timp radioul se iscă neînțelegeri. Acest aspect scăpat din vedere ar putea fi remediat prin regulament prin introducerea căștilor pe lista obiectelor permise.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are trei curți de plimbare și o a patra căreia deținuții îi spun „sală de sport” pentru că este amenajată cu fileu. Sunt, practic patru cuști, fiecare de aproximativ 35 mp. La data vizitei două grupuri de deținuți jucau tenis cu piciorul. Ei au spus că ies de trei ori pe săptămână la fotbal, câte două ore.

Toate curțile sunt asfaltate și au porțiuni acoperite, deținuții pot ieși la plimbare și pe timp de ploaie, pot sta și la soare. Dintr-una dintre curți se intră în biserica ce a fost construită în 2013 în incinta penitenciarului.

Un deținut a reclamat reprezentantelor APADOR-CH că respectivele curți de plimbare sunt adevărate focare de infecție, deoarece nu sunt spălate niciodată, iar unii deținuți scuipă pe jos și astfel se răspândesc potențiali microbi. Reprezentantele APADOR-CH au semnalat problema medicului penitenciarului și acesta a promis că va lua în considerare posibilitatea ca, periodic, să dezinfecteze curțile de plimbare.

<b>Vizita pe secții</b>

 

Penitenciarul are 4 secții (plus GAZ-ul), cu 31 de camere în total. Secțiile 1, 2 și 3 au regim semideschis, secția 4 și GAZ-ul au regim deschis.

Secția 1, regim semideschis – are 13 camere, din care cea mai mare are 99 de mp, iar cea mai mică – 9 mp. Cu 423 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 192 de paturi.

Camera E1.1 este cea mai mare din penitenciar, are în total 99 de mp, 52 de paturi, tot atâția oameni și numai două ferestre. Suprafața utilă a camerei este de 89 mp astfel că fiecăruia dintre deținuți îi revin doar 1,71 mp. După cum au afirmat cei cazați acolo, au fost perioade în care camera a găzduit și 100 de deținuți. Într-un colț al camerei, peretele este afectat de o inundație recentă cauzată de spargerea țevii de canalizare. Grupul sanitar are 10 mp, 3 chiuvete, 2 wc-uri turcești, 2 dușuri și o fereastră de aerisire. Apa caldă curge timp de o oră odată la două zile – aproximativ două minute disponibile pentru o îmbăiere. Deținuții au reclamat faptul că neoanele din încăpere nu se sting nici noaptea, că personalul penitenciarului le reproșează că unii deținuți stau în pat la apel, și că trei apeluri pe zi sunt sâcâitoare și nenecesare. Deținuții s-au plâns în mod special de modul în care le vorbește agentul F., de la sectorul vizite, care “își bate joc” de ei. Numai 8 deținuți din cei 52 din această cameră lucrează. Mulți au spus că ar vrea să lucreze dar nu li se oferă această șansă decât deținuților care au avut funcții în viața publică– de exemplu foști primari sau polițiști – după cum au declarat ei.

Camera E1.3 are 54 de mp (suprafață utilă 42,4 ), 24 de paturi instalate pe câte două niveluri și tot atâția deținuți, din nou mai puțin de 2mp/deținut. Camera are trei ferestre deasupra paturilor și oferă suficientă lumină naturală. Grupul sanitar are numai 2 wc-uri turcești, o cabină de duș și 2 chiuvete, pereții au igrasie și în camera de baie persistă un miros de mucegai. Deținuții de aici susțin că au în fiecare zi o jumătate de oră de apă caldă, pentru că în această cameră stau unii deținuți care muncesc.

Camera E1.2 are 18 mp (din care 2,55 mp are grupul sanitar – care are 1WC cu duș și o chiuvetă) și găzduiește 11 deținuți în tot atâtea paturi. Fiecăruia dintre deținuți îi revin 1,48 mp. Camera are vitrină frigorifică, dar o singură fereastră. Deși are deținuți care muncesc, camera nu beneficiază de apă caldă decât de două ori pe săptămână, după cum susțin ocupanții ei. Deținuții reclamă saltelele foarte vechi care au ploșnițe.

Camera E1.12 are 10 paturi în 19 mp. Paturile au saltelele schimbate cu unele noi din burete, un frigider, 1 wc turcesc cu duș și o chiuvetă. Fereastra camerei dă spre bucătărie de unde deținuții se plâng că le vin gândaci de la gunoi.

Camera E1.13 – 24 de paturi dispuse pe câte 2 și 3 niveluri, în 37 mp suprafață utilă (total – 48 de mp), 3 ferestre, un grup sanitar cu 2 WC-uri și 2 chiuvete cu capete de duș atașate la baterie. Baia și camera aveau igrasie, deținuții reclamă calitatea proastă a săpunului primit de la penitenciar. Un deținut – C. P. – reclamă violarea corespondenței și că trebuie să plătească copiile xerox de pe propriile acte procedurale pe care le primește de la instanțe pe adresa închisorii.

Camera E 1.14 – 24 de paturi în 50 de mp, deținuții s-au plâns că saltelele sunt murdare și pline de ploșnițe. Reprezentantelor APADOR-CH li s-au arătat câteva ploșnițe prinse recent care încă mișcau. Baia are un singur wc funcțional din două și un duș, 30 de minute de apă caldă pe zi. Un deținut reclamă că în cameră există un singur TV, la care deținuții nu cad de acord asupra programului. El a vrut să-și aducă un TV de acasă dar nu i s-a aprobat pe motiv că se consumă curent, însă deținutul consideră că televizorul nu ar fi consumat mai mult decât neoanele aprinse tot timpul.

Secția 2, regim semideschis – are 8 camere, cea mai mare are 56 de mp, iar cea mai mică 23 de mp. Cu 272 de mp în total secția 2 are 119 paturi instalate.

Camera E2.5 – 23 de paturi în 42,6 mp utili. Este singura cameră în care e amenajată o masă lungă îmbrăcată în faianță, într-o nișă a camerei, la care deținuții pot mânca. În rest camera e ticsită cu paturi dispuse pe câte două niveluri. Deținuții au la dispoziție un singur duș, un wc și un pisoar, plus două chiuvete. Grupul sanitar are o singură fereastră și igrasie pe pereți. Apa caldă curge zilnic pentru că există deținuți care muncesc. Camera are trei ferestre mari care dau spre o curte interioară din care, se plâng deținuții, mai intră gândaci sau alte insecte. Un deținut a reclamat faptul că li se restrânge dreptul la convorbiri telefonice la numai 60 de minute pe zi, și numai către zece numere aprobate de conducerea penitenciarului. Deținutul spune că este dificilă schimbarea acestor numere de pe listă, întrucât aceste aprobări se fac numai în datele de 1 și 15 ale lunii. Alt deținut a reclamat calitatea proastă a săpnului primit lunar de la penitenciar, susținând că a făcut iritații pe piele de la el.

Camera E2.7 – 25 de paturi în 50 de mp (din care 39,35 suprafață utilă – 1,57mp/deținut), camera are 3 ferestre mari și, spun deținuții, de două săptămâni li s-a scos al treilea nivel de paturi. Baia are 2 wc-uri și 2 dușuri, dar deținuții reclamă că au apă caldă numai 30 de minute/zi, spre deosebire de secția 1 unde știu ei că ar curge timp de o oră jumătate. Camera are și vitrină frigorifică. Deținuții s-au plâns că apa curge cu nisip și nu se poate bea, și că nu au dreptul să mai primească lichide la pachet. Saltelele sunt vechi și murdare, un deținut reclamă că e nevoit să-l suporte în patul alăturat pe un deținut cu probeme psihice care are episoade nervoase în timpul nopții.

Camera E2.9 are 12 paturi și 12 deținuți în 21 de mp (23,7 în total), vitrină frigorifică, o fereastră, 1 wc turcesc și un duș. În această cameră au fost schimbate toate saltelele vechi cu unele noi de burete. Fereastra, însă, este acoperită pe exterior, dincolo de gratii, cu un panou fono și vizual izolant, deoarece fereastra dă spre un bloc de locuințe din oraș ai cărui locatari au fost deranjați de-a lungul timpului de zgomotele și semnele făcute de deținuți. Totuși, panoul respectiv nu lasă aerul să pătrundă în camera deținuților. Situația nu e singulară, mai sunt camere în penitenciar în aceeași situație. Conducerea a promis că va demonta panourile și va găsi o altă soluție pentru a preîntâmpina neplăcerile cu vecinii.

Camera E2.8 are tot 12 paturi dispuse pe trei niveluri, în 23 de mp (20,31 utili). Panoul izolant din fereastră împiedică pătrunderea aerului, pereții camerei sunt mucegăiți.

Camera E2.10 – are 24 de paturi în 56 de mp (43,77 utili), trei ferestre acoperite cu paravan de plexiglas, un grup sanitar cu 2 dușuri, 2 wc-uri și 2 chiuvete. Baia are pereții cu igrasie.

Secția 3, regim semideschis – are 5 camere, cea mai mare de 48 de mp, cea mai mică de 36 de mp. Cu o suprafață totală de 202 mp are 95 de paturi instalate.

Secția 4, regim deschis – are două camere care împreună au 40 de mp și 22 de paturi. Camerele dau într-o curte comună, acoperită ca un șopron, în care sunt instalate două mese, la care deținuții pot mânca sau lucra la cusut pantofi. În curte mai e amplasată o vitrină frigorifică pentru alimentele deținuților.

În camera E4.2 cu o suprafață utilă de 20,67 mp sunt instalate 12 paturi, toate ocupate. Deținuții susțin că în urmă cu o lună (luna aprilie) au fost 15 paturi, dar între timp s-au mai scos trei. Camera are o singură fereastră mică ce nu oferă suficientă lumină naturală. WC-ul turcesc, deasupra căruia se face și duș, este și el aerisit printr-o ferestruică. La data vizitei incinta era curată. Deținuții au reclamat faptul că au apă caldă numai câte două ore de trei ori pe săptămână, timp insuficient ca să le vină rândul tuturor la duș. În unele părți, pereții camerei erau mucegăiți și necesitau o zugrăveală.

Camera E4.3 are 9 paturi instalate în 14,46 mp (în total camera are 17 mp), pe trei niveluri și parchet laminat pe jos. Deținuții spun că această cameră a fost birou administrativ, de aceea este mai îngrijită. Și aici există prea puțină lumină naturală dată de o singură fereastră.

Secția 4 este vecină cu incinta în care se află spălătoria penitenciarului, proaspăt dotată cu o mașină mare și modernă de spălat și alta de uscat. La data vizitei mai mulți deținuți spălau rufe (lenjerii și haine), cu detergent furnizat de penitenciar. Unii deținuți de pe secții, însă, sunt în continuare reticenți să-și dea hainele și lenjeriile la spălătorie și preferă să le spele singuri în camere.

GAZ-ul are 3 camere și 59 de paturi, în 169 de mp în total.

 

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  1. Că programul TV se oprește în timpul apelului de seară de la ora 19.00, exact la cel mai important program de știri al zilei;
  2. Că programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  3. Că programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate;
  4. Că mâncarea, deși e bună comparativ cu alte penitenciare în care unii au mai fost, nu este variată constând numai în fasole, varză și cartofi;
  5. Că toate camerele sunt luminate non-stop de neoane care țin și loc de lumină de veghe;
  6. Că deși au regim semideschis de detenție, li se interzice să  stea pe holurile secțiilor sau să iasă în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi;
  7. Că unii dintre deținuți deși sunt de multe luni în penitenciar, nu au discutat cu niciun psiholog, nu au făcut niciun curs.

Conducerea penitenciarului promite că până în septembrie 2016 toate reparațiile curente vor fi finalizate, va fi funcțională și lumina de veghe care va înlocui astfel sistemul cu neoanele aprinse non stop, se va rezolva și situația apei cu impurități de la robinet, întrucât a fost identificată sursa poluării într-un filtru montat în penitenciar și care se înfundă la câteva zile.

Sectorul medical

Penitenciarul are un medic de familie cu program zilnic (7 ore) și 7 asistenți de medicină generală pe schemă, din care numai 5 posturi ocupate. În plus, mai există un asistent de igienă, unul de farmacie și un tehnician dentar. Un asistent este în permanență în penitenciar.

Bolile cu frecvența cea mai întâlnită în penitenciar sunt cele existente și în societate în general, spune medicul de familie: boli cardiovasculare, digestive, psihice. Penitenciarul nu are probleme cu aprovizionarea cu medicamente, iar prestația personalului de aici pare mulțumitoare pentru deținuți pentru că nu au fost plângeri din partea lor în acest sens, în  fața reprezentantelor APADOR-CH.

Medicul spune că nu are prezervative la cabinet, dar nici nu au fost cerute de deținuți. Penitenciarul a înregistrat ultimul caz de suicid în 2012.

Sectorul medical are un cabinet de stomatologie în care vine un medic din oraș când e nevoie.

Sectorul socio-educativ

În sectorul socio-educativ lucrau efectiv la data vizitei 16 persoane (un angajat era în concediul pentru creșterea copilului) după cum urmează: directorul, șeful biroului educație (jurist), șeful biroului asistență psihosocială (psiholog), cinci ofițeri educație, trei agenți educație, un monitor sportiv, un agent tehnic, un preot (ortodox) și doi psihologi.

Conform celor afirmate de directorul serviciului și raportat la numărul de angajați numărul de deținuți implicat în programe de diverse feluri este destul de mare, astfel:

  • în programele derulate la nivelul întregii administrații a penitenciarelor (PROLIB, EDUCOJUST, educație civică, Universul Cunoașterii șamd)  – 271 deținuți;
  • ieșiri în comunitate (mănăstiri, fotbal șamd.) – 65;
  • activități derulate de organizații religioase – 152;
  • cursuri de calificare în meseriile de zidar, pietrar și tencuitor – 15;
  • școlarizare clasele I-VIII – 15 (demersuri pentru înscrierea unui deținut în clasa a X-a);
  • programe psihologice terapeutice individuale și de grup – 44;
  • activități cu scopul menținerii legăturilor cu familia – 24.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a relatat că acordă 5-10 audiențe săptămânal deținuților și că le mai și admite acestora plângerile, atunci când au dreptate, dar că în general nu au dreptate. În opinia judecătorului penitenciarul stă bine la multe aspecte, comparativ cu perioada în care aici erau peste 1200 de deținuți.

A mai afirmat  că vizitează periodic blocul alimentar, unde „e bine”, că pe măsură ce mai pleacă deținuți se mai demontează paturile de la nivelul trei și astfel se mai face loc, însă calculează spațiul necesar unui deținut în metri cubi, după vechea metodă, nu în metri pătrați, potrivit legii și recomandărilor exprese ale CPT.

Judecătorul a admis că grupurile sanitare sunt insuficiente dar a afirmat că se fac eforturi și că se încearcă să se mai monteze câte un duș pe unde permite spațiul, iar problema panourilor izolante de la ferestre e în curs de rezolvare.

 

Concluzii și recomandări

  • APADOR-CH apreciază că în Penitenciarul Târgu Jiu au avut loc în ultima perioadă îmbunătățiri vizibile pentru viața deținuților. Totuși, nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care situația este foarte gravă.
  • La fel de problematică este existența unui singur WC și un duș la un număr de 10-12 deținuți în general, cu câteva cazuri mai grave cum ar fi Camera 1.1 unde există 2 WC-uri la 52 de persoane.

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Botoșani

/în , /de

La data de 19 noiembrie 2014 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Botoșani. Vizita anterioară a avut loc în februarie 2004.

Penitenciarul, aflat la periferia orașului Botoșani, are 7 secții situate în mai multe clădiri și avea, la data vizitei, un efectiv de 1095 de deținuți încadrați astfel pe regimuri de detenție: 14 la deschis, 986 la semideschis, 8 la închis,76 în arest preventiv și 11 neincluși încă în vreun regim. Se aflau în tranzit 35 de deținuți, din care 4 femei (una la regim deschis și 3 la regim semideschis), 4 minori, 16 bărbați la regim închis și 11 bărbați la maximă siguranță.

Conform conducerii unității, penitenciarul are o capacitate de cazare de 1108 locuri, dacă ar fi calculate la un spațiu individual de 4 mp/deținut. Situația din teren arată că toate secțiile penitenciarului sunt supraaglomerate. Din punctul de vedere al conducerii, principala problemă a penitenciarului era, la data vizitei, o acută lipsă de lichidități, precum și faptul că funcționează cu aproape jumătate din schema de personal neocupată. Are 189 de agenți încadrați în sectorul operativ (dintr-un total de 234 de locuri prevăzute), 10 asistenți la sectorul medical (din 21 de posturi prevăzute) și 14 posturi ocupate din 31 la sectorul reintegrare.

Unitatea are preot angajat de ANP, dar nu și un medic. Un medic de familie din oraș vine pentru câteva ore pe zi la penitenciar ca să le acorde consultații deținuților. Penitenciarul mai are și un cabinet stomatologic, tot fără medic.

Grupa operativă de intervenție este formată din 17 agenți, câte 3 pe tură, echipați cu combinezoane individualizate prin ecusoane vizibile cu numere, atât pe veston cât și pe cască. Grupa operativă folosește la intervenții spray paralizant și cătușe metalice, dar conducerea afirmă că nu au mai avut intervenții la care să poarte mască de aproape doi ani.

În funcție de corpul de clădire în care se află și de regimul de executare a pedepsei, camerele penitenciarului au în medie 9-12 paturi, dar există și camere supraaglomerate, cum ar fi o cameră din secția a 5-a în care sunt 60 de paturi dispuse pe trei niveluri și în care spațiul ce-i revine fiecărui deținut este mai puțin de un metru – camera având în jur de 50 de mp.

Cele 7 secții de deținere ale penitenciarului sunt dispuse în patru clădiri cu vechimi diferite. În cea mai recent construită dintre ele (în 2002), pe câte un etaj sunt secțiile: 1- regim deschis și semideschis, 2 – regim semideschis și 3 – regim închis, maximă siguranță și arestați preventiv. În clădirea a doua ca vechime sunt secțiile 4 – regim semideschis și infirmerie și 5 – regim semideschis. Secția a 6-a este situată în aceeași clădire cu corpul alimentar, și găzduiește deținuții care lucrează la deservire, iar în secția a 7-a, clădirea cea mai veche și improprie locuirii, sunt deținuți de la regim semideschis.

Conducerea susține că nu poate aloca mai mult de un supraveghetor la 100 de deținuți, din lipsă de personal, ceea ce înseamnă că nu se respectă norma de siguranță.

Penitenciarul are laturi comune cu un spital de psihiatrie din curtea căruia li se aruncă deținuților telefoane mobile, după cum au afirmat angajați ai penitenciarelor închisorii. De aceea au fost instalate camere video pentru acele laturi ale curții. În total penitenciarul are 16 camere video instalate la sectorul vizite și în postul de control. Nu există camere la sectorul deservire, unde s-au înregistrat în trecut furturi din alimente.

Conform conducerii, imaginile stocate se păstrează timp de 30 de zile.

Corpul alimentar

Este situat într-o clădire care împarte podul cu spitalul de psihiatrie vecin. Acesta este un punct vulnerabil al penitenciarului, după cum susține conducerea.

La data vizitei meniul pentru prânz consta în mâncare de varză și ciorbă de legume. Pentru regim se serveau paste și legume cu carne  de porc. Carnea se servea deținuților separat, porționată. Cantitatea de carne folosită în ziua vizitei pentru prepararea hranei deținuților a fost 85,644 de kg, 485 de kg de cartofi și 431 de kg de varză.

Pentru cină era prevăzută o mâncare de cartofi (fără carne), iar pentru regim și o cană cu lapte.

Deținuții primesc pâine diferențiat în funcție de regim sau dacă muncesc sau nu: 700 de grame de pâine/zi cei cu munci ușoare, 800 de grame/zi cei cu munci grele, 550 de grame cei cu regim și 500 de grame restul.

La micul dejun se distribuise în ziua respectivă ceai, salam și biscuiți.

Penitenciarul nu are sală de mese, hrana se servește în camere. Blocul alimentar avea pereții cu igrasie, podeaua era murdară și udă.

Cabinetul medical

Este situat pe secția a 4-a unde există și 5 camere de infirmerie cu 24 de locuri. Aici sunt cazați cei considerați de conducerea penitenciarului „vulnerabili” – bătrânii, bolnavi cronici care sunt în diverse tratamente ce necesită atenție sporită (cancer, epilepsie, hepatite B și C), unii bolnavi psihici.

Unitatea are 10 asistenți medicali, din care unul de igienă și unul de farmacie. Un altul era în concediu. Un asistent asigură permanența, iar medicul de familie cu care penitenciarul are contract vine zilnic timp de 4 ore sau „cât este nevoie”. Această situație durează de doi ani, timp în care s-ar fi organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic, dar nu a venit nimeni să-l ocupe.

Cele mai întâlnite afecțiuni între deținuți, conform medicului prezent la data vizitei, sunt cele cardio-vasculare, iar pe locul doi cele psihice.

Medicul susține că în cursul anului 2014 s-au făcut testări HIV la cererea deținuților.

Cei 134 de deținuți cu boli psihice sunt tratați „pe bază de bună înțelegere” de un medic psihiatru din spitalul vecin. Numai 75 dintre ei primesc însă tratament.

Cazurile de agresiuni sau automutilări sunt trecute într-un registru special existent la cabinetul medical. Nu existau mențiuni recente în respectivul registru.

Aprovizionarea cu medicamente a unității a cunoscut o sincopă în urmă cu două luni, dar între timp au primit câte ceva de la Spitalul din Tîrgu Ocna.

Din cauza lipsei de igienă în penitenciar au existat cazuri de deținuți cu scabie, pentru o perioadă scurtă în acest an.

Penitenciarul a avut un stoc de prezervative pentru deținuți dar s-a epuizat. Personalul medical susține că acum nu ar mai fi nici cereri de la deținuți.

În 2014 s-a înregistrat decesul unui deținut cunoscut cu epilepsie, care a făcut o criză cardio-respiratorie și a murit înainte de sosirea SMURD. Avea 57 de ani.

Sectorul vizite, punct comercial

Sectorul vizite este dotat cu mese pentru deținuții din regim deschis și semideschis, și cu două cabine pentru deținuții din arest preventiv, regim închis și tranzit. Așa cum menționa nemulțumit unul dintre deținuții cu care s-a discutat ulterior, aceste mese sunt situate foarte aproape una de alta, astfel încât confidențialitatea discuțiilor cu vizitatorii nu poate fi păstrată.

La data vizitei era în amenajare un al doilea punct comercial destinat deținuților, prețurile la cel existent fiind relativ similare cu cele din comunitate. Din concurența rezultată prin deschiderea celui de-al doilea magazin, conducerea speră să mențină prețurile la un nivel acceptabil.

Deocamdată acestea erau astfel: banane – 6,8 lei, roșii – 9 lei, castraveți – 5,30 lei, mere – 3,50 lei, iaurt – 4 lei, smântână – 5 lei, bax de apă plată – 18 lei.

La punctul comercial deținuții pot comanda, de pe o zi pe alta, pizza, pui la rotisor sau tort.

Sectorul socio-educativ

Sectorul dispune în total de 15 angajați distribuiți în serviciul educativ și serviciul asistență psiho-socială.

Serviciul educativ are încadrați: 1 șef, 3 ofițeri cu studii superioare (academia) unul cu studii medii, 1 educator cu studii superioare cu contract prestări.

La serviciul asistență psiho-socială lucrează: 2 asistenți sociali, 1 șef serviciu psiholog, 1 psiholog cu contractat de prestări și 4 agenți din care unul are facultatea de psihologie și unul de asistență socială. Plus preotul angajat.

Penitenciarul are prevăzute 6 posturi de psiholog, niciunul ocupat, 4 de asistenți sociali de asemnea vacante și 1 educator la 100 de deținuți.

Școala are clase afiliate liceului tehnic Sfântul Stelian din Botoșani și sunt urmate astfel:

–       3 clase 1-4 în care sunt încadrați 31 de deținuți;

–       Câte o clasă pentru anii 5-8 cu 13 deținuți în clasa a 5-a, 10 în clasa a 6-a, 9 în clasa a 7-a și 12 în clasa a 8-a.

Penitenciarul mai derulează cursuri de formare profesională (de frizeri, zidari, electricieni) finanțate în cadrul POSDRU demarate în aprilie 2014 și care se vor încheia în noiembrie 2015. Se derulează și cursuri de legumicultori și webdesigneri făcute în colaborare cu AJOFM. 14 deținuți absolviseră astfel de cursuri la data vizitei.

În trecut s-au mai făcut cursuri de lucrători în construcții (cu o durată de 3-9 luni) – cu 28 de absolvenți, și de cultivatori de plante – 15 absolvenți.

Sectorul socio-educativ mai derulează și un program de pregătire pentru liberare.

Creditele obținute de un deținut pentru un curs absolvit constau în 20 de zile câștig. Cei care merg la școală cîștigă 30 de credite pe semestru pentru clasele 1-12. La 45 de credite primesc dreptul la vizită și un pachet în plus. La 60 de credite primesc dreptul de a ieși o zi din penitenciar, sau 5 zile la 80 de credite.

Conform personalului penitenciarului trimestrial se derulează și câte o vizită în comunitate, la expoziții sau muzee, cu 10-12 deținuți.

Penitenciarul mai are un atelier de pictură, unul de obiecte artizanale, o formație de muzică, un studio TV cu circuit închis, o bibliotecă, o sală de sport și un teren de sport. Un agent este folosit și ca monitor sportiv.

Munca deținuților

Penitenciarul a avut o gospodărie agro-zootehnică care a fost închisă cu ani în urmă din cauza faptului că era prea aproape de oraș și nu respecta normele europene de igienă privind creșterea animalelor. În prezent mai există numai o grădină cu legume, lucrată de deținuți, care asigură în parte necesarul de hrană vegetală pentru aceștia.

Unitatea mai are un atelier de lemnărie în care deținuții confecționează stupi.

O parte dintre deținuți lucrează pentru Rilug, un producător de pantofi, această activitate fiind desfășurată într-un spațiu special amenajat într-unul din fostele cluburi ale penitenciarului. Deținuții sunt nemulțumiți că nu sunt lăsați să lucreze pantofii în camere, dar conducerea spune că atunci când erau cusuți în camere pantofii veneau adesea cu defecte și erau refuzați de producător. În acest fel, însă, deținuții se plâng că s-a redus numărul celor care lucrează pantofi, comparativ cu perioada când se puteau coase în camere.

La regim semideschis ușile se deschid la 7.30 și se închid la 18.30 sau la 17.30, în funcție de anotimp.

Judecătorul pentru supravegherea executării pedepselor

Judecătorul este la Penitenciarul Botoșani din 2013 și susține că rezolvă în medie 20 de dosare ale deținuților pe săptămână. Cele mai multe plângeri ale deținuților se referă la încălcări ale condițiilor de detenție – că e mizerie, nu e văruit, nu există materiale medicale și medicamente. Judecătorul delegat spune că a soluționat favorabil plângerile deținuților cu privire la lipsa asistenței medicale, însă ANP nu a luat nicio măsură ca să remedieze situația, prin angajarea unui medic permanent sau prin aprovizionarea cu materiale necesare.

Alte plângeri ale deținuților vizează sancțiunile disciplinare primite de la personalul penitenciarului. Judecătorul crede că această practică a deținuților, de a contesta sancțiunile, ține de interesul lor a amâna schimbarea de regim de detenție, care însoțește adesea o sancțiune disciplinară. Iar contestarea în instanță a sancțiunii poate dura până la 6 luni, ceea ce îi asigură deținutului respectiv păstrarea regimului de detenție mai favorabil. Judecătorul susține că nu a avut cazuri de plângeri ale deținuților privind agresiuni din partea personalului și nici nu au existat pedepse cu izolarea de când activează în penitenciar.

Vizita în camere

Secția 1 găzduia la data vizitei 180 de deținuți în regim semideschis și era în administrarea unui singur supraveghetor, pe tură. Toate camerele au instalate paturi pe 3 niveluri, câte 9 în fiecare cameră într-o suprafață de până în 10 mp fiecare (fără a include grupul sanitar).

Toate camerele din această secție au grup sanitar propriu prevăzut cu toaletă, duș și chiuvetă. În camera E1.30, vizitată de reprezentantele asociației, erau cazați 7 deținuți. Aceștia au spus că sunt dintre cei care ies la muncă în interiorul spațiului de detenție, și anume la cabinetul medical, și pentru activități de curățenie. Igiena grupului sanitar necesita îmbunătățiri. Deținuții țineau geamurile întredeschise pentru a face aerul respirabil în micul spațiu pe are îl aveau la dispoziție, deși afară ploua și era foarte frig la data vizitei. La geam atârnau diverse alimente, printre care calupuri de salam (în penitenciar nu există frigidere unde aceștia să-și depoziteze alimentele). Camera dispune și de o cambuză mică unde deținuții își țin lucruri personale. Deținuții din această cameră păreau mulțumiți pentru că reușesc să iasă la muncă și astfel nu trebuie să petreacă toată ziua în cameră.

Secția 1 dispune și de două curți de plimbare. Una dintre ele este acoperită și are câteva aparate de ridicat greutăți, în cea de a doua singura activitate ce poate fi desfășurată este plimbarea de la un capăt la altul.

Secția 2 avea tot un supraveghetor, și tot deținuți în regim semideschis. Camerele sunt organizate în același fel – cu câte 9 paturi pe 3 niveluri pe o suprafață aproximativă de 10 mp, grup sanitar și cambuză. În camera E 2.31 erau cazați 8 deținuți, camera fusese de curând zugrăvită pe cheltuiala deținuților, televizorul din camera era tot al deținuților, aveau și măsuțe construite tot de deținuți în penitenciar. Deținuții s-au plâns de igiena precară și că nu primesc produse de curățat. Majoritatea au spus că erau înscriși la activități socio-educative la data vizitei.

Secția 3 are un club pentru activități socio-educative care la data vizitei era utilizat de câțiva tineri și minori care confecționau obiecte decorative.

Camera E 3.27 era ocupată de 2 femei aflate la Botoșani în tranzit. Camera dispunea de 8 paturi, un grup sanitar și o cambuză. Acestea au insistat pe ideea că ar fi bine să se reînființeze o secție pentru femei la Botoșani, pentru că astfel ar fi mai aproape de casă. La activități nu participau tocmai pentru că timpul de ședere la Botoșani era scurt, de aproximativ o săptămână. În situația în care șederea în penitenciarul Botoșani durează minim 7 zile aici pot primi vizita aparținătorilor.

În camera E 3.30 erau cazați 6 tineri arestați preventiv. Camera avea instalate 8 paturi cu saltele foarte vechi și denivelate, un grup sanitar infect, cu miros înțepător de urină. Tinerii s-au plâns de calitatea mâncării pe care de multe ori au spus că nu o pot consuma din cauza aspectului și gustului neplăcut. Singura lor activitate zilnică este ieșirea la curtea de plimbare pentru o oră. În cameră exista un televizor, însă cuplarea la priză se făcea printr-o improvizație, fără ștecher, cu riscuri pentru cel care ar atinge-o din greșeală.

Camera E 3.1 era ocupată de 3 deținuți în regimul de maximă siguranță aflați în tranzit. Camera avea 6 paturi pe 3 niveluri, numai 4 dintre acestea având saltele, și acelea de foarte proastă calitate.

În camera E 3.6 era cazat un singur bărbat, arestat preventiv de trei luni, încadrat la regim cu grad sporit de risc pentru că avusese o tentativă de evadare și lovise un agent conform spuselor responsabililor penitenciarului. Bărbatul a declarat că este bolnav, cu diagnostic de schizofrenie și tulburări de comportament. Deținutul a spus că a fost bătut de polițiști când a fost arestat și că acum ar fi cercetat pentru ultraj. A mai afirmat că încadrarea lui în grad sporit de risc a fost făcută pentru că în urmă cu mai bine de 10 ani a încercat să evadeze în anul 2003 din penitenciarul Oradea.

Secțiile 1, 2 şi 3 se află în corpul A de clădire destinată detenției și care este mai nou construită, în anul 2002.

Secția 5 se află în corpul B, o clădire mai veche și în care condițiile de detenție sunt dintre cele mai proaste, iar nivelul de supraaglomerare depășește limitele imaginației. Secțiile 6 și 7 sunt amenajate în mici clădiri anexă, mai vechi, ale penitenciarului.

Secția 5 dispune de 22 de camere, în care sunt cazați 300 de deținuți în regim semideschis. Tot aici se află și cea mai aglomerată cameră a penitenciarului – dispune de 60 de paturi, amenajate pe 3 niveluri (camera E 5.1). La intrarea în cameră reprezentantele asociației au avut impresia că intră într-o cameră dintr-un lagăr de concentrare. Aerul era greu de respirat, paturile de la al treilea nivel aproape atingeau tavanul, geamurile erau acoperite de paturile înghesuite astfel că lumina naturală lipsea. Fire de curent electric improvizate atârnau pe deasupra paturilor de la ultimul nivel, fiind un real pericol pentru viața deținuților. Întrerupătorul este instalat în afara camerei și deși lumina naturală nu pătrunde în cameră, becul este aprins de agenți numai după ora 16. La momentul vizitei, în jurul prânzului, becurile erau totuși aprinse.

Deținuții au spus că și curentul și apa rece se întrerup la ora 22. Camera dispune de un grup sanitar cu o igienă precară, prevăzut cu 2 chiuvete, 4 dușuri și 3 wc-uri. Deținuții    s-au plâns că saltelele sunt pline de ploșnițe, iar la baie și în cambuză au șoareci. Numai 4 persoane din cele 50 ieșeau la muncă și 2 participau la cursuri. Pentru restul, unica  activitate este să stea înghesuiți în cameră. Timp de o oră zilnic ies la curtea de plimbare.

Fiind deținuți în regim semideschis, ușa camerei rămâne deschisă câteva ore înainte de prânz și după prânz astfel că deținuții pot ieși și pe hol. Însă clădirea secției este una veche iar holul secției are numai 2 metri lățime. La un număr de 300 de deținuți câți sunt în secție, plimbatul pe hol ar crea mai multă neplăcere decât relaxare.

Deținuții au spus că în această secție și în secțiile 6 și 7 sunt ținuți cei mai săraci dintre ei, vehiculând ideea că pentru o cameră mai bună, ca și pentru ieșirea la muncă se dau bani personalului sau conducerii penitenciarului. Aceiași deținuți au afirmat că în corpul A sunt cazați deținuții mai influenți și cu o mai bună situație financiară. Reprezentantele asociației nu pot proba astfel de afirmații, dar recomandă ANP că cerceteze aspectul, deoarece afirmația a apărut în declarațiile mai multor deținuți.

Referitor la serviciile medicale, deținuții au spus că sunt duși la doctor foarte târziu față de momentul depunerii cererii lor, că mulți au probleme de sănătate și mai ales probleme stomatologice, dar că nu sunt tratați corespunzător.

Asociația critică nivelul exagerat de mare al supraaglomerării și condițiile proaste de detenție din penitenciarul Botoșani în general, și din această cameră în special, care se poate încadra la tratament inuman și degradant în accepțiunea Comitetului European pentru Prevenire Torturii (CPT).

Asociația reamintește conducerii ANP și conducerii penitenciarului Botoșani că pentru respectarea standardelor internaționale fiecărui deținut trebuie să-i revină spațiu personal de 4 mp. Recomandarea de moment a asociației este mutarea unei părți a deținuților din această cameră în alte camere din corpul A, unde există paturi libere. Pe termen lung este evident că trebuie alocate spații noi pentru detenție.

Alte patru camere ale secției au fost vizitate de reprezentantele asociației. Toate au câte 15 paturi instalate, pe 3 niveluri, pe o suprafață de aproximativ 18 mp. În toate camerele erau ocupate toate paturile. Toți deținuții s-au plâns de supraaglomerare și condițiile proaste de detenție, de lipsa activităților (în toate camerele, din cei 15 deținuți, maxim 3-4 deținuți mergeau la muncă, la școală sau altfel de cursuri. Nemulțumiri au fost menționate față de faptul că sunt duși târziu la medic, de calitatea actului medical atunci când sunt consultați și de faptul că pentru afecțiunile lor nu primesc tratament medical corespunzător.

În toate cele 4 camere geamurile erau blocate de paturi, astfel că lumina naturală intra puțin și nici nu se puteau deschide sau închide geamurile. Pereții aveau igrasie. Deținuții s-au plâns și de calitatea mâncării, iar cei cu regim alimentar au spus că primesc bucăți de slănină în loc de carne. Și în aceste camere s-a confirmat faptul că apa și lumina se întrerup la ora 22; apă caldă este furnizată de două ori pe săptămână timp de 1,5 ore. Saltele paturilor sunt de calitate proastă, iar pentru cei din paturile de sus nu există scară ca să urce sau să coboare (această situație este prezentă în toate camerele penitenciarului).

Deținuții au spus că judecătorul delegat e ineficient, că îi trimite la director atunci când i se plâng. S-a menționat și că „mascații” sunt prezenți mai tot timpul în secție și că dacă deținuții staționează pe holul secției li se întocmesc rapoarte de incident. Unii deținuți au afirmat că dacă îl mituiesc pe directorul adjunct  le îmbunătățește situația, primesc mai multe produse de curățenie, o cameră mai bună, ies la muncă etc.

Afirmațiile despre mituirea conducerii au fost făcute de mai mulți deținuți din diverse secții, ceea ce ridică semne de întrebare serioase. APADOR-CH nu susține că aceste afirmații sunt neapărat adevărate însă recomandă ANP o anchetă în acest caz.

Secția 6 este amenajată într-o clădire anexă (are 3 camere) și găzduiește deținuții folosiți pentru deservire. Aici se află și camera „cea mai mică”  a penitenciarului, de aproximativ 6 mp, locuită de 3 deținuți cazați în 3 paturi (pe 3 niveluri). În cameră are loc doar rândul de paturi și mai rămâne liber un culoar de trecere spre ușă. Camera are și un mic grup sanitar cu duș unde apa caldă este disponibilă de 4 ori pe săptămână, având în vedere activitatea întreprinsă de deținuții de aici.

Deținuții au spus că apa caldă și curentul electric li se furnizează la fel ca și celor din celelalte secții. În afară de supraaglomerare (deși deținuții păreau satisfăcuți de condiții având în vedere că o mare parte a timpului o petrec în afara celulei) o problemă este și faptul că geamul camerelor din această secție dă spre holul secției, astfel că lumina naturală în camere lipsește și lumina de veghe stă aprinsă , atâta timp cât energia electrică este furnizată.

Secția 7 care cazează deținuți în regim semideschis este amenajată tot într-o clădire anexă și cuprinde 4 camere. De la intrarea în secție clădirea lasă impresia de fost grajd de animale reamenajat și transformat în spațiu de detenție. Podeaua este de piatră, pereții sunt umezi și plini de igrasie, geamurile sunt scoase de deținuți „ca să fie aer” – cum s-au exprimat aceștia – astfel că cei care au paturile înghesuite în geamuri dorm practic pe timpul iernii în aer liber.

Reprezentantele asociației au avut din nou impresia că deținuții cei mai neajutorați sunt înghesuiți în această clădire care nu este deloc potrivită pentru locuit. O situație absurdă regăsită aici este și lipsa dușurilor din secție, deținuții fiind duși să facă baie în corpul A  unde se ajunge prin curtea penitenciarului. Aici, în corpul A, a fost amenajată o sală de dușuri (aflată în renovare la data vizitei) pentru deținuții din secția 7.

O situație neobișnuită este aceea că robinetul care dă drumul sau oprește apa la dușuri este situat în afara camerei, și nu la fiecare duș așa cum ar fi normal. Responsabilii penitenciarului au motivat că altfel deținuții ar strica bateriile. Apa este furnizată de la centrală și se întrerupe după trecerea unei ore și jumătate, când se încheie programul de furnizare a apei calde, de la robinetul din exterior, manevrat de către un agent de penitenciar. Deținuții care nu au apucat să-și termine baia trebuie să se mulțumească cu ideea că programul s-a încheiat. În timpul iernii ei trebuie să iasă după ce au făcut baie, prin frig, pentru a se întoarce în celule.

La intrarea în secția 7 este împrejmuită o curte mică de plimbare doar pentru această secție, fără a fi acoperită sau cu posibilități pentru alte activități fizice. Clădirea nu dispune de calorifere, căldura circulă prin niște țevi mai groase care trec dintr-o cameră în alta. Și în această clădire fire electrice improvizate atârnă peste tot deasupra paturilor în cele 4 camere, cu toată umezeala care este în cameră fiind un real pericol pentru viața deținuților, dar și a întregului personal al secției.

În camera E 7.2 erau instalate 39 de paturi, 33 dintre ele fiind ocupate. Camera nu are mai mult de 50 mp. Câte două seturi de paturi pe trei niveluri erau lipite între ele formând un monolit de 6 paturi. Doar 5 dintre deținuții de aici mergeau la cursuri, restul nu participau la vreo activitate. Grupul sanitar al camerei avea două toalete turcești, 2 chiuvete. Camera avea și o cambuză. Calitatea saltelelor este deplorabilă, la fel ca puținul mobilier regăsit în camere.

APADOR-CH recomandă închiderea acestei secții, care evident nu îndeplinește condițiile pentru cazarea oamenilor și mutarea deținuților în celelalte secții, astfel încât aceștia să aibă acces direct și la duș. 

Concluzii și recomandări:

  • APADOR-CH consideră că penitenciarul Botoșani este unul dintre cele mai aglomerate din țară, iar mobilierul camerelor și nivelul de salubrizare sunt dintre cele mai precare. Fiind situat la granița de est a țării, într-o zonă săracă, pare că interesul față de această unitate a fost scăzut, la fel și nivelul investițiilor. Proastele condiții de detenție din întregul penitenciar constituie tratament inuman și degradant. Noi spații de detenție ar trebui identificate, iar în cele existente ar trebui făcute renovări și salubrizări serioase.
  • APADOR-CH recomandă completarea schemei de personal, mai ales la sectoarele medical și pază.

 

  • Asociația cere conducerii penitenciarului să depună eforturi pentru a găsi mai multe locuri de muncă pentru deținuți. Aceasta ar crește și bugetul penitenciarului și moralul deținuților.

 

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Dollores Benezic                                                                               Adelina Boboșatu

Raspuns ANP Botosani 2014

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.