Raport asupra vizitei la Penitenciarul de Minori şi Tineri Târgu Mureş

La data de 23 septembrie 2013 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Mureș.

Aspecte generale, spațiul de deținere, personal

Din anul 2009 Penitenciarul Târgu Mureș a fost reorganizat devenind dintr-un penitenciar cu regim închis pentru adulți o unitate care cazează preponderent minori și tineri, de sex masculin. Totuși, penitenciarul este și de tranzit astfel că nu sunt excluse situațiile ca pentru perioade foarte scurte de timp, până la definitivarea afacerilor judiciare, să fie deținute și femei. De asemenea, în secția exterioară sunt deținuți exclusiv majori bărbaţi care ajută la creşterea animalelor şi cultivarea terenului agricol.

Clădirea penitenciarului este foarte veche, din anul 1884, astfel încât condițiile de cazare nu mai respectă actualele standarde legale de deținere și cu atât mai mult pe cele pentru deținerea de minori și tineri. La momentul vizitei erau deținuți în PMT Târgu Mureș 461 de persoane (inclusiv în secția exterioară), capacitatea legală de deținere (respectând standardul de 4 mp/ deținut) fiind de numai 234 de persoane, astfel că penitenciarul deține dublul capacității sale. Din datele furnizate de conducerea penitenciarului rezultă că instituţia dispune de aproximativ 858 mp spaţiu destinat numai deţinerii, în consecinţă fiecărui deţinut i-ar reveni 1,85 mp spaţiu personal. Dacă se ia în considerare şi numărul mare de paturi din camere care restrânge şi mai mult spaţiul liber, ar rezulta că fiecărui deţinut îi revine în PMT Târgu Mureş suprafaţa propriului pat. APADOR-CH critică nivelul excesiv de mare al supraaglomerării din PMT Târgu Mureş şi solicită conducerii penitenciarului şi ANP să găsească soluţii urgente pentru amenajarea spaţiului de deţinere astfel încât fiecărui deţinut să-i revină cei 4 mp spaţiu personal recomandaţi de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).

Penitenciarul are un corp de clădire destinat deținerii și unul pentru sectorul administrativ, numai în cel de-al doilea fiind făcute îmbunătățiri și renovări astfel că birourile angajaților și popota sunt foarte bine întreținute. Prin contrast, corpul destinat deținerii este nerenovat. În plus, nu are amenajate săli de mese iar minorii și tinerii servesc masa în camere, în propriile paturi eventual, pentru că o masă de două persoane cu care sunt prevăzute unele dintre camere nu poate deservi un număr de 13-14 deținuți câți sunt cazați într-o cameră.

Conducerea penitenciarului a afirmat că minorii și tinerii provin din treisprezece județe ceea ce împiedică familiile unora dintre deținuți să-i viziteze constant mai ales că majoritatea sunt persoane cu venituri mici care nu-şi permit plata transportului și eventual a unui pachet consistent pentru deținut. Directorul penitenciarului a aproximat că doar o treime dintre deținuți sunt vizitați constant. Acest fapt îngreunează reintegrarea în familie și societate a minorilor și tinerilor.

Directorul instituţiei a mai a afirmat că este foarte greu să se lucreze cu minorii și tinerii pe partea de reintegrare socială datorită lipsei de educație a acestora, mulți neștiind nici măcar să-și asigure igiena personală. Problemele comportamentale îi determină şi să distrugă puţinul mobilier și echipament din camere, iar lipsa resurselor financiare ale penitenciarului împiedică înlocuirea lor.

Personalul penitenciarului care vine în contact direct cu detinuţii era la data vizitei de 125 de persoane la serviciul siguranța deținerii, 7 cadre la sectorul medical (doi medici şi cinci asistenţi) şi 15 la sectorul socio-educativ. Conducerea penitenciarului a admis că inclusiv numărul de agenţi este insuficient ceea ce le creează dificultăţi în asigurarea corespunzătoare a ordinii. Totuşi, norma recomandată de CPT este ca fiecărui agent de la serviciul operativ să nu-i revină mai mult de cinci deţinuţi, ori în PMT Târgu Mureş fiecărui agent îi reveneau la momentul vizitei între trei şi patru deţinuţi. Asociaţia nu identifică nicio problemă la acest aspect. Insuficienţa numărului de angajaţi este însă reală în ce privește sectorul medical și socio-educativ, nevoia de suplimentare a numărului de angajați fiind recunoscută atât de reprezentanții acestor sectoare dar și de conducerea penitenciarului, singurul motiv invocat fiind lipsa fondurilor pentru a angaja personalul necesar.

Directorul penitenciarului a spus că anul acesta avusese loc un singur deces, al unui deţinut din categoria tineri, o sinucidere prin spânzurare. Întrebat dacă Comisia comună a Ministerului Sănătăţii şi Miniterului Justiţiei s-a întrunit, conform prevederilor în vigoare, pentru a ancheta decesul, a răspuns că niciodată această comisie nu s-a deplasat la penitenciar şi că, în consecinţă, nu ştiu de existenţa acestei comisii. În cazul de faţă se desfăşurase procedura standard cu investigare din partea Parchetului.

Penitenciarul nu are o grupă de intervenţie specială (mascaţi), dar are echipament special în dotare pentru intervenţii în forţă în situaţii limită. Echipamentul cuprinde (baston, tomfa, spray lacrimogen, fără arme). Mijloacele de imobilizare constau în cătuşe de metal şi plastic, iar pentru deţinuţii de la grad sporit de risc se folosesc şi lanţuri, numai pentru cazurile speciale care necesită astfel de măsuri (deţinuţi cu tentative de evadare, spre exemplu), după cum a afirmat conducere penitenciarului.

Penitenciarul nu dispune de sistem de alarmare vizuală sau sonoră, ci se bate în uşă. Sistemul de supraveghere video constă în camere instalate numai pe holurile secţiilor de deţinere.

Blocul alimentar

Pentru masa de prânz se pregătea supă cu paste, iahnie de fasole cu costiţă, iar pentru seara salată orientală. Responsabilii de la blocul alimentar au afirmat că norma de carne pentru fiecare minor este de 100 gr/zi şi că minorii primesc ou la micul dejun o dată la câteva zile, dar nu şi legume sau fructe proaspete.

Pentru deţinuţii de religie musulmană carnea de porc era înlocuită cu carne de vită, iar pentru bolnavii cu diabet se pregătise separat supă de pui. Aceştia din urmă primeau şi un supliment de alimente – brânză, pâine şi măr.

Penitenciarul nu are săli de mese, astfel că toţi deţinuţii servesc masa în camere. Asociaţia califică acest aspect drept tratament degradant şi solicită conducerii penitenciarului găsirea unor soluţii urgente pentru amenajarea de săli de mese.

Blocul alimentar era relativ curat. Instalaţia de aerisire funcţiona dar este veche şi chiar și cu geamurile încăperii deschise aerul se păstra foarte umed. De altfel şi podeaua blocului alimentar era acoperită cu apă. Responsabilii de la blocul alimentar au dat de înţeles că aceste condiţii de muncă le afectează în mod real starea de sănătate. Aerul umed şi igrasia de la blocul alimentar sunt aspecte prezente în majoritatea penitenciarelor din ţară, prin urmare ANP ar trebui să găsească soluţii de îmbunătăţire a situaţiei, spre exemplu prin înlocuirea instalaţiilor de aerisire cu unele noi.

Sectorul medical

Cabinetul medical şi infirmeria sunt situate la parterul corpului de deţinere, în secţia 1.

Personalul de la sectorul medical număra un medic generalist, un medic stomatolog, patru asistenţi medicali şi un asistent de farmacie. Permanenţa este asigurată şi pe timpul nopţii de unul dintre asistenții medicali.

Reprezentantele asociaţiei au discutat cu medicul generalist prezent la cabinet la momentul vizitei care a afirmat că personalul medical este insuficient. A spus că în general problemele medicale ale minorilor şi tinerilor sunt provocate de neadaptarea la mediul carceral şi de aici apar o serie de probleme. În cazul majorilor problemele provin din faptul că nu se hrănesc corespunzător (admite că minorii sunt mai bine hrăniţi). Datorită stresului provocat de detenţie au loc o serie de acte agresive între deţinuţi sau de autoagresiuni.

Medicul a afirmat că 70 de deţinuţi sunt diagnosticaţi cu probleme psihice şi urmează tratament corespunzător, dar că, în fapt, mult mai mulţi suferă de astfel de boli. Tocmai datorită acestui număr mare de pacienţi penitenciarul a contractat un psihiatru care se deplasează periodic la cabinet pentru consultaţii şi tratament. APADOR-CH atrage atenţia conducerii penitenciarului că este nevoie ca toţi deţinuţii suspectaţi de afecţiuni psihice să fie diagnosticaţi şi trataţi corespunzător şi că lipsa fondurilor nu trebuie să constituie un motiv pentru a-i exclude de la acest tratament.

Penitenciarul nu desfăşoară program de tratament pentru foştii consumatori de droguri, medicul a afirmat că deţinuţii sunt transferaţi aici după ce adicţia ar fost tratată. Erau însă înregistraţi ca foşti consumatori de droguri, autodeclaraţi, 23 de deţinuţi, 11 minori şi 9 tineri. Dintre aceştia unii sunt luaţi în evidenţă şi cu boli psihice şi urmează tratamentul psihiatric.

O parte dintre bolnavii psihic erau cazaţi la « observator psihici », o cameră cu 15 paturi pe 3 etaje, ocupată de 11 persoane. Camera avea aproximativ 24 mp. Bolnavii au confirmat că se află sub tratament medicamentos constând din calmante. Numai unul dintre ei a spus că mergea la psiholog. Au mai spus că singura lor activitate zilnică este ieşirea la curtea de plimbare. Camera avea un televizor care se închidea la ora 22:00.

Prezervativele se distribuie numai la camera intimă iar conducerea penitenciarului a spus că acestea nu au mai fost distribuite în penitenciar din anul 2010 de când organizaţiile neguvernamentale de profil au încetat să le mai doneze. Asociaţia solicită atât conducerii ANP, dar şi conducerii penitenciarului să introducă în buget o linie separată destinată achiziţionării de prezervative întrucât costul acestora este mult mai redus decât tratamentul pentru bolile cu transmitere sexuală.

Sectorul socio-educativ

PMT Târgu Mureş avea 15 angajaţi la sectorul socio-educativ, din cei 19 prevăzuţi în schema de personal. Dintre cei 15 unul era în concediu de maternitate, deci numai 14 lucrau efectiv la momentul vizitei. Împărţirea pe profesii era aceasta : 4 psihologi, 9 educatori, un preot ortodox şi directorul (cu atribuţii administrative).

Personalul a spus că activităţile de recreere (inclusiv o tabără) sunt desfăşurate în perteneriat cu o organizaţie neguvernamentală. Activităţile urmează un calendar lunar, iar ieşirile în comunitate sunt în număr de trei, deţinuţii fiind scoşi prin rotaţie la activităţi. Întrucât penitenciarul nu dispune de suficiente maşini şi buget pentru transport, ieşirile în comunitate se fac pe jos, ceea ce limitează numărul de deţinuţi dintr-un grup şi nici nu-şi permit să facă deplasări îndepărtate din motive de siguranţă.

Atelierul de prelucrare a lumânărilor şi sesiunile de informare asupra riscurilor contactării HIV sunt desfăşurate tot de o organizaţie neguvernamentală care se deplasează periodic la penitenciar.

Ieşirile în comunitate se fac şi la cinema-ul din Târgu Mureş şi la grădina zoologică cu care penitenciarul colaborează foarte bine.

Penitenciarul dispune de o sală de forţă unde zilnic deţinuţi de la toate regimurile (inclusiv cei de la maximă siguranță) ies în grupe de câte 12, prin rotaţie.

Dintre cursurile de calificare cel mai frecvent desfăşurate de PMT Târgu Mureş erau cele de tâmplar, zidar, alimentaţie, frizer. 14 deţinuţi absolviseră ultimul curs de frizer şi urma examinarea.

În secţia 4 exista o cameră absolut goală despre care conducerea penitenciarului a declarat că e utilizată ca şi club pentru activităţi. Reprezentantele APADOR-CH nu văd cum, în aceste condiţii, camera poate fi folosită la vreo activitate. Pentru acelaşi scop era destinată o altă cameră din secţia 5 care în plus dispunea de câteva bănci.

Penitenciarul are o bibliotecă cu un număr mare de volume, ţinută însă sub cheie şi la care se ajunge abia după trecerea prin alte trei camere : sala educatorilor, sala unde se întrunesc comisiile, sala de calculatoare (folosită şi pentru consilierea psihologică). Nu este de mirare că numai un număr de aproximativ 15 cărţi pe lună sunt împrumutate de către deţinuţi, aşa cum a afirmat personalul responsabil cu biblioteca.

Şcoala

Şcoala penitenciarului are numai două săli de curs unde se desfăşoară ore pentru clasele 1-9. La momentul vizitei erau înscrişi în noul an şcolar 89 de elevi. Cursurile urmau să înceapă în data de 30 septembrie deşi în comunitate şcoala începuse deja, însă conducerea penitenciarului a pus întârzierea pe seama necesităţii ca sălile să fie igienizate şi amenajate corespunzător întrucât aici pe timpul verii fusese organizat un curs de calificare. Din lipsă de spaţiu, orele de liceu erau ţinute într-un club separat, în secţia 5. În cele două săli de clasă ale şcolii orele se organizau la comun (clasa întâi cu a 2-a, a 3-a cu a 4-a ş.a.m.d.).

Pentru anul şcolar ce urma să înceapă erau planificate cursuri pentru clasele 1-9, deşi erau elevi care absolviseră clasa a 9-a în această vară și își doreau să continue cu clasa a 10-a. Directorul serviciului socio-educativ a afirmat că pentru clasa a-10-a nu au fost suficiente cereri de înscriere astfel încât clasa să se organizeze. Condiţia este ca o clasă să cuprindă minim 8 şi maxim 12 elevi. APADOR-CH atrage atenţia că această condiţie privează deţinuţii de dreptul la educaţie; învăţământul special, aşa cum este organizat şi în cadrul PMT Târgu Mureş, permite ca o clasă să cuprindă şi mai puţin de 8 elevi, dacă situaţia o cere. Nici lipsa spaţiului nu este un motiv pentru a refuza organizarea unei clase şi asociaţia solicită conducerii penitenciarului să acorde prioritate găsirii de spaţii pentru amenajarea de săli de clasă conform cererilor.

Pentru fiecare an şcolar fiecare deţinut primea 30 de zile-câştig la liberare. Personalul penitenciarului a identificat acest sistem de recompensare ca fiind descurajant pentru deţinuţi având în vedere că recompensa în zile câștig este mult mai bună în cazul în care deţinutul munceşte, mai ales când este vorba de minori (o zi câștig la o zi lucrată).

La întrebarea reprezentantelor asociaţiei dacă au avut în vedere că deţinuţii minori pot urma cursuri şi la şcolile din comunitate, directorul sectorului socio-educativ a afirmat că nu sunt cazuri pentru că nu au existat cereri în acest sens. Asociaţia solicită conducerii penitenciarului ca minorii să fie informaţi asupra acestei opţiuni.

Vizita în sectorul de deţinere

La momentul vizitei erau deţinuţi în penitenciar un număr de 461 de persoane, de sex masculin, dintre care 58 minori, 312 tineri şi 91 majori.

Sectorul pentru deţinere era amenajat în şase secţii, distribuite astfel:

Secţia 1: regim închis – tineri şi majori; aici se păstra o cameră liberă pentru femeile sosite în tranzit;

Secţia 2: regim închis şi regim semideschis – minori

Secţia 3 : regim semideschis – tineri

Secţia 4 : regim maximă siguranţă, grad sporit de risc şi arest preventiv – tineri şi majori

Secţia 5 : regim semideschis – tineri

Secţia 6 : gospodăria agro-zootehnică – majori în regim deschis

Cei 461 detinuţi erau distribuiţi astfel pe regimuri : 85 în arest preventiv, 66 la regim deschis, 250 la regim semideschis, 45 la regim închis, 12 la regim maximă siguranţă. Trei deținuți erau încă neincluși în vreun regim ei fiind în perioada de observare-carantinare.

Grupurile sanitare ale camerelor de deţinere nu sunt prevăzute cu duşuri, ci doar cu chiuvete şi toalete. Fiecare secţie are o sală de duş comună unde deţinuţii sunt scoşi în grup pentru baie.

În secţia 5 este amenajată o cameră unde sunt frigidere în care deţinuţii îşi pot păstra alimentele primite de la aparţinători sau cumpărate de la magazinul penitenciarului.

Vizita în camere

Un deţinut de la camera “observator psihici” a cerut să vorbească cu reprezentantele asociaţiei. Acesta avea vîrsta de 21 de ani şi era încadrat la regimul semideschis. S-a plâns că la PMT Târgu Mureş i-au fost întocmite mai multe rapoarte de incident în special datorită unui agent care “îl terorizează” şi îl provoacă mereu pentru a-i crea probleme. În semn de protest tânărul a spus că a apelat în mai mult rânduri la acţiuni de automutilare (s-a tăiat pe mâini, urmele erau vizibile la data vizitei) a înghiţit linguri şi a încercat să se spânzure de cinci ori. A afirmat că a înaintat mai multe plângeri şi către conducerea penitenciarului şi către judecătorul delegat, dar nu i s-a răspuns la niciuna. Consideră că toate scrisorile pe care le trimite în afara penitenciarului sunt deschise la indicaţiile acestui agent de penitenciar care îl tratează necorespunzător. A mai afirmat că a fost lovit de acest agent în mai multe rânduri, chiar pe holul penitenciarului, imagini care au fost stocate şi pot fi verificate. Asociaţia cere conducerii penitenciarului să-l identifice pe agentul de care a povestit tânărul şi să verifice dacă acuzaţiile foarte grave ale acestuia sunt adevărate, mai ales că, aşa cum a afirmat deţinutul, probe ar putea fi regăsite chiar în imaginile stocate de camerele video. De asemenea, asociaţia solicită ca o atenţie deosebită să fie acordată persoanelor cu probleme psihice alături de tratamentul psihiatric şi consiliere psihologică, astfel încât tentativele de suicid să fie prevenite.

La regimul de maximă siguranţă, în secţia 4, reprezentantele APADOR-CH au vizitat una dintre camere. La momentul vizitei era ocupată de patru deţinuţi tineri care împărțeau 6 paturi dispuse pe 3 etaje, cu suprafaţa de aproximativ 8 mp. Geamurile ferestrelor fuseseră scoase chiar la cererea deţinuţilor, urmând a fi remontate în scurt timp pentru că vremea începuse să se răcească. Tinerii au afirmat că nu sunt scoşi la alte activităţi în afara plimbării zilnice de o oră şi că mâncarea este de calitate proastă. Pentru respectarea standardului de 4mp/deţinut asociaţia recomandă ca această cameră să rămână mobilată numai cu două paturi şi deci populată cu maxim doi deţinuţi.

În aceeasi secţie era şi izolatorul penitenciarului, o cameră cu două paturi, suficient de mare pentru a caza şi mai mult de două persoane şi era neocupată la momentul vizitei. Camera era însă insalubră, rece, cu saltele de o calitate foarte proastă. Reprezentanții penitenciarului au afirmat că minorii nu sunt sancționați cu izolarea.

În secţia 2 unde erau cazaţi minori în regim închis şi semideschis aerul era greu de respirat. Reprezentantele asociaţiei au vizitat camera 3 (minori în regim semideschis). Camera era supraaglomerată: în 21 de paturi pe 3 niveluri erau cazaţi 14 minori, pe o suprafaţă de aproximativ 30 mp. Aceştia au declarat că deşi sunt cazaţi în regim semideschis, uşile se închid în timpul mesei (ora 13 :00) şi seara la ora17 :00, până a doua dimineaţă. Nici condiţiile şi nici regimul de detenție nu sunt respectate în acst caz, fiecărui minor revenindu-i aproximativ 2 mp, chiar mai puţin având în vedere numărul mare de paturi din cameră. Asociaţia recomandă ca al treilea rând de paturi să fie scos şi atrage atenţia că în cei 30 mp ai camerei nu ar trebui cazate mai mult de 7-8 persoane pentru a se respecta standardul de 4 mp/deţinut. Pentru respectarea regimului de detenţie uşile ar trebui să rămână deschise pe toată durata zilei şi se recomandă găsirea urgentă de soluţii în acest sens. Minorii au declarat că au participat la cursul de confecționat lumânări în fiecare zi de vineri timp de câteva luni, că ies în curtea de plimbare iar la cinema şi fotbal sunt scoşi doar cei fără rapoarte de incident.

A fost vizitată şi o cameră cu minori cazaţi în regim închis. Aerul era și aici greu de respirat. Camera avea o suprafată de aproximativ 20 mp şi 9 paturi pe trei etaje şi era ocupată de cinci minori. Aceştia s-au declarat mulţumiţi de calitatea mâncării, însă au declarat că în afară de ieşirea la curtea de plimbare nu prea participă la activităţi. Saltelele, ca în tot restul penitenciarului, erau vechi, de o calitate proastă.

Penitenciarul are patru curţi de plimbare, amenajate la etajul clădirii, de circa 100 mp, acoperite cu plasă metalica. Nu există posibilitatea desfăşurării niciunei activităţi în aceste curţi.

PMT Târgu Mureş are şi deţinuţi încadraţi la grad sporit de risc, în secţia 4. Reprezentantele asociaţiei au vizitat una dintre aceste camere unde erau cazaţi 5 deţinuţi, tineri, în 15 paturi, suprapuse pe 3 niveluri. Nu toate paturile aveau saltele, iar cele care existau în paturile folosite erau de o foarte proastă calitate, vechi, denivelate şi murdare. Camera avea aproximativ 18 mp. Deţinuţii au declarat că sunt mulţumiţi de calitatea mâncării şi că pot telefona aparţinătorilor zilnic, dacă au credit pe cartelă. Totuşi, reclamaţii au fost aduse pentru lipsa de activităţi. APADOR-CH solicită conducerii penitenciarului ca şi deţinuţii din regimuri cu condiţii mai restrictive de detenţie să fie scoşi pe cât posibil la activităţi în vederea reintegrării sociale.

Vizite, corespondenţă, munca deţinuţilor, alte drepturi

Minorii au dreptul la două vizite pe săptămână de câte trei ore fiecare. Aceştia beneficiază de vizită doar la masă şi pot fi vizitaţi de maxim doi adulţi şi doi minori în acelaşi timp. Pachetul primit de la aparţinători este deschis în prezenţa acestora şi poate conţine maxim 10 kg alimente, 6 kg fructe şi legume, 20 l apă şi suc. Conducerea penitenciarului a afirmat că mare parte dintre minori provin din familii dezorganizate şi numai 30% dintre ei sunt vizitaţi.

Penitenciarul are o spălătorie proprie unde lenjeria de pat şi hainele deţinuţilor sunt spălate o dată la două săptămâni.

Camera intimă era curată, corespunzător amenajată ; aici se găseau şi prezervative.

PMT Târgu Mureş are o biserică ortodoxă în incintă, dar directorul instituţiei a afirmat că şi preoţi de alte confesiuni vin la penitenciar la cererea deţinuţilor (în general catolici şi reformaţi).

Deţinuţii muncesc atât la gospodăria agro-zootehnică, în penitenciar pentru activităţi de curăţenie sau la blocul alimentar, dar şi în comunitate. În comunitate se lucrează în activităţi de curăţare a parcurilor oraşului sau la serele municipalităţii. În penitenciar există două puncte de lucru (asamblare derulatoare electrice şi cutii de carton). La momentul vizitei din cei 461 de deţinuţi 102 munceau (aproximativ 22% din efectiv). 52 dintre ei erau remuneraţi pentru munca depusă (14 munceau în penitenciar, 32 în comunitate şi 6 la gospodăria agro-zootehnică). La munca în penitenciar erau înscrişi 12 tineri şi 2 majori, la cea din comunitate 22 tineri şi 10 majori, iar toţi cei 6 muncitori de la gospodăria agro-zootehnică erau majori. Restul de 50 deţinuţi care munceau nu erau remuneraţi ci răsplătiţi sub alte forme, spre exemplu prin zile câştig (dintre aceştia 33 erau din categoria tineri, 2 minori şi 15 majori).

Cutia poştală este amplasată la parterul corpului de deţinere şi accesul la aceasta era permis zilnic, deţinuţii depunând singuri scrisorile în cutie.

Fiecare secţie are câte un telefon, iar costul convorbirilor sunt suportate de deţinuţi. Penitenciarul are şi trei infokioşcuri, în secţiile 3, 4 şi 5, fiind disponibile numai deţinuţilor din aceste secţii. Conducerea penitenciarului a spus că este planificată instalarea de infokioşcuri şi în secţiile 1 şi 2.

Reprezentantele asociaţiei au vizitat şi magazinul penitenciarului. Vânzătorul care a spus că era angajat acolo de două luni nu fusese vizitat în această perioadă de vreo comisie care să verifice preţurile. Fiecare deţinut poate să cheltuiască săptămânal la magazin 400 lei. Preţurile erau destul de asemănătoare cu cele din comunitate, excepţie făcând produsele pentru igiena personală sau pentru curăţenie, care costau aproape dublu. Legume şi fructe proaspete nu se găseau în magazin la momentul vizitei, cu excepţia a câtorva mere, însă angajatul magazinului a afirmat că sistemul de comenzi funcţionează bine şi sunt aduse orice fel de produse atunci când deţinuţii le cer. Asociaţia recomandă ca preţurile de la magazinul penitenciarului să fie frecvent verificate pentru ca produsele să nu coste mai mult decât ar costa în mod normal în comunitate, mai ales cele atât de necesare deţinuţilor cum sunt produsele pentru igiena personală.

Concluzii şi recomandări :

APADOR-CH critică nivelul excesiv de mare al supraaglomerării din PMT Târgu Mureş şi etajarea paturilor pe trei niveluri. Solicită identificarea şi amenajarea altor spaţii care să fie destinate deţinerii şi scoaterea celui de al treilea rând de paturi, mai ales că în multe dintre camere acestea nu erau ocupate.
Asociaţia recomandă acordarea de atenţie deosebită tuturor deţinuţilor cu probleme psihice, diagnosticarea şi acordarea de tratament corespunzător.
APADOR-CH solicită conducerii penitenciarului să ia măsuri pentru a angaja personal calificat pe posturile disponibile în schema de personal atât pentru sectorul medical, cât şi pentru cel socio-educativ.

Alte concluzii şi recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Doina-Adelina Boboşatu

Raspunsul ANP in acest caz