APADOR-CH protestează față de modul superficial și lacunar în care a înțeles Avocatul Poporului să atace la Curtea Constituțională Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Organizațiile semnatare vă solicită să clarificați public, dacă dosarul de urmărire penală cu nr. 3/P/2002 care, conform relatărilor aparute în presă privește afacerea Roșia Montană, există și dacă da, pe rolul cărui parchet se află.
În continuare, ca şi acum 9 ani există practica criticată de asociaţie ca această comisie să analizeze cazul minorului fără ca el să participe la discuţii. Ulterior luării unei decizii, îi este comunicată şi minorului. APADOR-CH solicită conducerii CR Târgu Ocna să permită minorilor participarea la discuţii în comisia ce le analizează cazul şi să fie ascultată şi părerea acestora.
Deși de trei ani unitatea are profil de Penitenciar pentru Minori și Tineri, la data vizitei găzduia deținuți minori, tineri și adulți (de ambele sexe) precum și arestați preventiv din județele Bacău și Neamț.
Xenofobia de inspirație comunistă este inacceptabilă – organizații neguvernamentale solicită PNL să retragă sprijinul politic deputatului Mihăiță Calimente
On September 25, 2013, two representatives of APADOR-CH visited the Center for Preventive Arrest and Detention (CPAD) attached to the Cluj County Police Inspectorate (IPJ).
Penitenciarul Gherla este unitate coordonatoare pentru penitenciarele din raza teritorială a Curții de Apel Cluj – penitenciarele Baia-Mare și Bistrița și penitenciarul-spital Dej. Penitenciarul are în custodie toate categoriile de persoane private de libertate având în vedere criteriile sex, vârstă și regim de executare. Bărbații adulți sunt cazați în sediul principal iar femeile şi minorii în secția exterioară a penitenciarului, amplasată în Cluj.
Din anul 2009 Penitenciarul Târgu Mureș a fost reorganizat devenind dintr-un penitenciar cu regim închis pentru adulți o unitate care cazează preponderent minori și tineri, de sex masculin.
APADOR-CH a derulat în 2013 proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?” în care a monitorizat timp de câteva luni activitatea CNI, a analizat legislația în baza căreia funcționează instituția și a formulat o serie de propuneri de modificare a legii pentru îmbunătățirea activității.
Noi, reprezentanții organizațiilor semnatare, am constatat în ultimele zile intensificarea insinuărilor la adresa organizațiilor neguvernamentale venite din partea câtorva politicieni, inclusiv din partea prim-ministrului României. Mass media au preluat și amplificat acuzațiile referitoare la presupuse interese ale unor terți pe care le-ar reprezenta acele structuri ale societății civile care ar fi sprijinit protestele împotriva promovării legii de exploatare auriferă de la Roșia Montană.