Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Pe site-ul Ministerului
Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a fost publicat, la data de 3 martie
2009, un comunicat-precizare cu privire la protestul pe care asociaţia l-a
formulat în legătură cu introducerea torturii prin art. 100 din proiectul
Codului de procedură penală.
Comunicatul este nesemnat
şi poartă un antet cu o denumire, mai scurtă, din care lipsesc, în mod natural,
“Libertăţile Cetăţeneşti”.
Deşi
comunicatul-precizare neagă legalizarea torturii prin introducerea art. 100 din
proiect, în concluziile aceluiaşi comunicat ministerul recunoaşte, indirect,
că anumite categorii de probe obţinute prin tortură pot fi folosite în
procesul penal.
Astfel, în paragraful 2
al concluziilor comunicatului, ministerul nu
afirmă că orice probe derivate din probele obţinute prin tortură nu pot
fi folosite în procesul penal, ci numai probele derivate în mod direct sau necesar
din probele obţinute prin tortură. Per a contrario, potrivit atât comunicatului ministerului, cît şi art. 100 din proiect, pot
fi folosite în procesul penal probele derivate indirect sau nenecesar din
probele obţinute prin tortură.
APADOR-CH îşi reafirmă
poziţia exprimată prin protest şi solicită reformularea textului art. 100 din
proiect pentru înlăturarea oricărei posibilităţi de admitere în procesul penal
a unei probe care a avut la originea ei tortura.
APADOR-CH subliniază că
până în prezent, în legislaţia noastră nu au existat prevederi care să permită
folosirea, sub orice formă, de probe obţinute prin tortură, indiferent dacă
legatura dintre tortură şi proba respectivă era directă sau indirectă şi
indiferent dacă tortura era sau nu necesară pentru obţinerea acelei probe.
Asociaţia
reafirmă ca art. 100 din proiectul codului de procedură penală, permite, în mod
insidios, folosirea torturii pentru obţinerea de probe sau informaţii.
Procedeul reglementat
prin art. 100 alin. 4 şi 5 din proiectul codului de procedură penală este
similar, ca mecanism, procedeului de spălare a banilor obţinuţi din activităţi
ilicite prin folosirea lor ulterioară în activităţi licite. Tot astfel, probele
sau informaţiile obţinute ilicit, prin tortură, sunt “spălate”, “albite”, prin
valorificarea lor ca probe administrate ulterior cu respectarea condiţiilor
procedurale/legale.
Spre exemplu,
prin tortură pot fi aflate numele unor martori, activitatea unor participanţi
la săvârşirea faptei, locul de depozitare al unor obiecte etc. Odată obţinute
aceste informaţii prin tortură, audierea martorilor/participanţilor sau
ridicarea obiectelor se va face “legal”, cu respectarea normelor de procedură.
După aceasta, declaraţiile martorilor/participanţilor şi procesele-verbale de
ridicare a obiectelor vor fi folosite în procesul penal, ca mijloace de probă
perfect valabile deşi prima verigă din lanţul obţinerii probelor a fost
tortura.
Art. 100 din
proiectul codului de procedură penală nu interzice, cum ar fi fost normal, orice formă de folosire în procesul penal a
probelor obţinute prin tortură, deci de “albire a probelor” obţinute prin
tortură.
Dimpotrivă,
potrivit art. 100 alin. 4 şi 5 din proiect, pot fi folosite în procesul penal anumite categorii de probe obţinute
prin tortură. Este vorba de probele
derivate din probele obţinute prin tortură, dacă aceste probe
derivate îndeplinesc una (oricare) dintre aceste 3 condiţii:
– au fost obţinute indirect din probele obţinute prin tortură (art. 100
al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor derivate obţinute direct din probele obţinute prin tortură);
– puteau
fi obţinute şi în alt mod decât din probele obţinute
prin tortură (art. 100 al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor
derivate care nu puteau fi
obţinute în alt mod decât din probele obţinute prin tortură);
– folosirea probelor derivate din
probele obţinute prin tortură nu încalcă
caracterul echitabil al procesului penal (art. 100 al. 5 din proiect
prevede că nu se exclud probele derivate din tortură dacă prin aceasta nu este
încălcat caracterul echitabil al procesului penal).
În proiectul
codului de procedură penală, noţiunea de “probe
derivate” nu este definită. Doctrina oferă variante de definire a
noţiunii, însă lipsa unei definiţii legale afectează caracterul previzibil al
reglementării. Problema este cu atât mai gravă cu cât astfel de omisiuni şi
imprecizii există în relaţie cu tortura.
De asemenea, art.
100 al. 4 si 5 foloseşte termeni şi expresii cu un conţinut mult prea larg în
raport de nevoia de stricteţe atunci când raportarea se face la tortură.
Astfel, art. 100
al. 4 se referă la “probe derivate obţinute direct”. Aceasta este o expresie suficient de vagă pentru ca,
în practică, să nu existe criterii clare şi nici posibilitatea reală de
departajare, fără niciun dubiu, de “probele
derivate obţinute indirect”. În ciuda acestei ambiguităţi,
probele derivate obţinute indirect din cele obţinute prin tortură pot fi
folosite în procesul penal.
Aceeaşi este
situaţia probelor derivate care “nu puteau
fi obţinute şi în alt mod”. Şi această expresie este vagă, permiţând
interpretări foarte largi în practică şi, în cele din urmă, arbitrariul. Potrivit
art. 100 al. 4, probele derivate obţinute din cele obţinute prin tortură pot fi
folosite în procesul penal dacă “puteau fi
obţinute şi în alt mod” decât din cele rezultate din tortură. Întreabarea firească este următoarea: dacă probele
puteau fi obţinute şi în alt mod decât prin tortură, de ce nu au fost obţinute
în acel mod care excludea tortura?
În cazul
posibilităţii folosirii probelor derivate din cele obţinute prin tortură “dacă prin aceasta nu este încălcat caracterul echitabil al procesului penal”,
astfel cum prevede art. 100 al. 5, este, în mod vădit, o redactare cel puţin
ipocrită. Întrebarea care se pune, în mod
natural, este cum mai poate avea caracter echitabil un proces în care se
folosesc probe obţinute prin tortură.
În
concluzie, pentru a elimina orice posibilitate
de folosire în procesul penal a oricărei probe obţinute prin tortură, asociaţia
propune modificarea textului art. 100 din proiect.
O primă variantă este
înlocuirea textului art. 100 cu următorul text:
“Art.100. Excluderea probelor
obţinute în mod nelegal
(1) Probele obţinute în mod nelegal
nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se
aplică dacă mijlocul de probă prezintă imperfecţiuni de formă sau alte
neregularităţi procedurale minore care nu produc o vătămare pentru înlăturarea
căreia să fie necesară anularea acestuia.
(3) Probele directe, derivate sau
din orice altă categorie, obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu
pot fi folsite în procesul penal, cu nici o excepţie .”
O a doua variantă este
înlocuirea alin. 3 – 5 ale art. 100 cu următorul alineat:
“(3) Probele directe, derivate sau din orice altă categorie,
obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite în
procesul penal, cu nici o excepţie .”
APADOR-CH reaminteşte că
admiterea torturii ca mijloc de obţinere a unor probe nu este singura
deficienţă pe care a semnalat-o cu privire la proiectul codului de procedură
penală. Prin comentariile pe care le-a trimis
Parlamentului şi Executivului, asociaţia a criticat peste 100 de prevederi din
acest proiect. De asemenea, asociaţia a formulat critici cu privire la mai
multe articole din proiectul codului penal.
APADOR-CH
reafirmă necesitatea unor dezbateri parlamentare aprofundate a tuturor
proiectelor de cod adoptate de Guvern (cod
penal, cod de procedură penală, cod civil, cod de procedură civilă). Proiectele
acestor legi esenţiale pentru întregul sistem judiciar nu pot fi dezbătute, în
mod real, în numai 2- 3 luni, fiind necesar mai mult timp pentru dezbateri
parlamentare. Graba în adoptarea
acestor coduri nu are altă consecinţă decât reducerea drastică a posibilităţii
de observare şi reparare a deficienţelor proiectelor. Iar îndreptarea erorilor
după adoptarea grăbită a codurilor va genera, din nou, o avalanşă de ordonanţe
de urgenţă şi legi de modificare a codurilor recent şi urgent adoptate.
APADOR-CH
9 martie 2009
Pentru
informaţii suplimentare:
Diana-Olivia Hatneanu, director executiv APADOR-CH, 0733 078 718
