Europa a continuat să deraieze de la protecția drepturilor civile în 2021
Raportul Liberties 2022, privind statul de drept și respectarea drepturilor civile în UE în al doilea an al pandemiei, a fost publicat astăzi la Berlin și înaintat Comisiei Europene. La el au contribuit 32 de organizații din 17 țări, printre care și APADOR-CH, din România.
Raportul arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, guvernele europene par incapabilie sau dezinteresate să renunțe la puterile restrictive pe care și le-au arogat prin instituirea stărilor de urgență, și să se supună din nou controlului democratic. Organizațiile neguvernamentale care au contribuit la raport sunt îngrijorate că această stare de fapt ar putea duce la o reducere progresivă și pe termen lung a controlului parlamentar și al societății civile asupra puterii executive.
Raportul Liberties privind Statul de Drept 2022 este singura și cea mai cuprinzătoare evaluare asupra stării drepturilor civile, a presei, justiției, sistemelor anti-corupție și supravegherii puterilor în Europa. În cele peste 400 de pagini, raportul cuprinde informații din următoarele țări: Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Principalele concluzii și recomandări sunt avute în vedere de către Comisia Europeană, prin propriul mecanism de monitorizare și prin Raportul anual privind Statul de Drept (la care de asemenea APADOR-CH a contribuit cu aceste informații).
Câteva informații din raport, care vizează aspecte negative:
- În multe țări au avut loc presiuni asupra libertății presei și a societății civile, jurnaliștii înfruntând un mediu de lucru din ce în ce mai nesigur, cu violență verbală și fizică, inclusiv din partea poliției, precum și discursuri instigatoare la ură și hărțuire juridică;
- Raportul subliniază că sunt puține semne de progres în ceea ce privește statul de drept. Nivelurile de corupție au rămas în general similare sau au crescut, față de perioada pre-pandemie, în timp ce suspiciuni noi de corupție sunt raportate în diferite țări, în gestionarea pandemiei și utilizarea fondurilor UE alocate pentru redresare.
- Organizații ale societății civile și apărători ai drepturilor fundamentale continuă să se confrunte cu atacuri verbale și fizice, hărțuire juridică și campanii de defăimare, în special aceia care lucrează pe teme sensibile, cum ar fi drepturile minorităților religioase și etnice, persoanele LGBTQI+, protecția mediului și abuzurie ale poliției.
- În multe țări, legile încă limitează în mod disproporționat libertatea de exprimare.
- S-a înregistrat o scădere accentuată a standardelor de egalitate pentru femei și persoane LGBTQI+ în mai multe țări, iar discriminarea și rasismul persistă în UE.
Dar și câteva aspecte pozitive:
- În unele țări s-au observat îmbunătățiri minore în domeniul justiției – de exemplu și în România;
- Estonia a fost lăudată pentru că a sprijinit organizațiile societății civile în timpul pandemiei, prin relaxarea regulilor administrative;
- Reformele privind justiția și combaterea corupției progresează în Slovacia, în timp ce Italia a depus eforturi pentru a reduce încărcătura instanțelor, durata procedurilor și pentru îmbunătățirea sistemul penitenciar;
- Guvernul croat a luat unele măsuri pentru promovarea standardelor profesionale și etice pentru presă în mediul online.
La 16 februarie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este așteptată să se pronunțe în cazul limitării de către Comisia Europană a fondurilor către statele membre care au încălcat statul de drept, respectiv cazurile Ungariei și Poloniei, cărora Comisia le-a reținut miliarde de euro din fondurile de redresare post-pandemie.
Citește Raportul Liberties 2022
Citește secțiunea privind România
_____________
Civil Liberties Union for Europe (Liberties) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Berlin care cuprinde 19 organizații membre din Europa, care protejează și promovează drepturile civile.
Organizațiile membre Liberties
Associazione Antigone (Italia)
Belgian League of Human Rights
Helsinki Committee (Bulgaria)
Centre for Peace Studies (Croația)
Civil Rights Defenders (Suedia)
Estonian Human Rights Centre
Human Rights Monitoring Institute (Lituania)
Hungarian Civil Liberties Union
Italian Coalition for Civil Liberties and Rights
Nederlands Juristen Comité voor de Mensenrechten
Polish Helsinki Foundation for Human Rights
Rights International Spania
Gesellschaft für Freiheitsrechte (Germania)
APADOR-CH (România)
The Irish Council for Civil Liberties
The Mirovni Institute (Slovenia)
VIA IURIS (Slovacia)
VoxPublic (Franța)