Raport asupra cazului deţinutului Cristian Marius Macaşoi

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Pe data de 29 iunie 2006, două reprezentante ale APADOR-CH au discutat
cu deţinutul Cristian Marius Macaşoi, născut în 1985, aflat în
executarea unei pedepse cu închisoarea de 4 ani şi 3 luni în enitenciarul
Slobozia. La data de 24 mai 2006, acesta a fost victima unei agresiuni din
partea a patru cadre ale personalului de pază din penitenciar, agresiune
în urma căreia a fost internat la Spitalul judeţean de
Urgenţă Slobozia în perioada 24 – 29 mai 2006.

1. Incidentul din 24 mai 2006

Din discuţia avută cu administraţia penitenciarului, a
rezultat că la data de 24 mai 2006, Cristian Marius Macaşoi
trebuia să fie prezentat în faţa instanţei de judecată pentru
o cerere de contopire a pedepselor la care acesta fusese condamnat. In
dimineaţa zilei respective, deţinutul a fost prezentat la postul de
control pentru a se schimba în ţinuta penală.

S-a precizat de către conducerea penitenciarului că această
ţinută nu este obligatorie în penitenciar, deţinuţii putând
purta propriile haine „civile”, cu excepţia celor care sunt scoşi la
muncă sau la instanţă sau a celor care nu au haine decente. Prin
urmare, ţinuta penală este folosită obligatoriu numai în
exteriorul penitenciarului, reprezentând o modalitate de a-i distinge pe
deţinuţii condamnaţi de persoanele aflate în arest preventiv.
Potrivit lui Macaşoi, în alte ocazii în care a mai fost prezentat la
instanţă, i s-a permis să rămână îmbrăcat cu
hainele sale, fără a i se impune „zeghea”. Administraţia penitenciarului
a precizat că cele susţinute de el erau adevărate, însă
diferenţa de tratament decurgea din regimul diferit pe care l-a avut
deţinutul – mai întâi fiind dus la instanţă în timpul
detenţiei preventive, în timp ce în data de 24 mai 2006 urma să fie
prezentat în calitate de persoană condamnată definitiv, pe rol
aflându-se cererea sa de contopire a pedepselor. Asociaţia nu este
convinsă nici de caracterul strict al aplicării în practică a
obligativităţii ţinutei vestimentare care să asigure
diferenţierea între deţinuţii condamnaţi şi cei
arestaţi preventiv, nici de necesitatea unei asemenea diferenţe de
tratament, cel puţin în ce priveşte momentul prezentării
persoanei deţinute în faţa instanţei.

Tocmai refuzul lui Cristian Marius Macaşoi de a îmbrăca „zeghea”
a fost cel care a declanşat incidentul din data de 24 mai 2006, soldat cu
agresarea sa fizică de către cadrele din penitenciar. Potrivit
conducerii penitenciarului, agenţii de pază au acţionat în
forţă pentru a-l imobiliza pe Macaşoi şi a-l îmbrăca
în ţinuta penală. Chiar admiţând că îmbrăcarea acesteia
ar fi fost o măsură considerată necesară, recurgerea la
forţă de către agenţii de pază, soldată cu
internarea deţinutului la spitalul de urgenţă datorită
multiplelor leziuni, a fost în mod evident disproporţionată faţă de scopul urmărit. Nici conducerea penitenciarului nu a
susţinut că deţinutul ar fi avut un comportament violent anterior intervenţiei sau ar fi
prezentat vreun risc la adresa cadrelor sau a lui însuşi, singurul fapt imputat fiind acela de a fi
refuzat să îmbrace ţinuta penală. Trebuie subliniat că
pretinsa lovitura cu piciorul aplicată de Macaşoi unuia dintre
agenţii de pază s-a consumat numai
după ce echipa de intervenţie compusă din trei agenţi
şi un inspector şef principal a intervenit în forţă în
scopul imobilizării deţinutului şi dezbrăcării
acestuia de hainele personale. Acest fapt a fost confirmat de conducerea
penitenciarului. Asociaţia atrage
atenţia că şi îmbărcarea cu forţa a deţinutului
în ţinuta penală poate fi considerată un tratament degradant.

Din discuţia purtată cu Macaşoi, a reieşit că
refuzul său de a îmbrăca “zeghea” se datora aspectului
necorespunzător al acesteia, el afirmând că era murdară şi
că nu a dorit să o îmbrace datorită unei afecţiuni cutanate
de care suferea („mâncărime de piele”). Mai mult, acesta a afirmat că
ar fi adus la cunoştinţa cadrelor această problemă,
solicitând cel puţin permisiunea de a îmbrăca hainele puse la
dispoziţie de penitenciar peste
propriile haine (tricou, pantalon). Asociaţia
observă că explicaţia refuzului manifestat de  Macaşoi pare serioasă şi ar
fi trebuit tratată cu înţelegere.

La momentul intervenţiei agenţilor de pază sub conducerea unui
inspector şef principal – agenţi mascaţi, deşi conducerea
penitenciarului Slobozia a negat că în penitenciar ar exista trupă
specială de intervenţie (a se vedea raportul asociaţiei cu
privire la vizita în penitenciar, din data de 29 iunie 2006) – Macaşoi
rămăsese ultimul din grupul deţinuţilor care fuseseră
prezentaţi la postul de control spre a fi conduşi la
instanţă – fiind singur în mâinile forţelor de pază. Prin
urmare, niciun alt deţinut nefiind de faţă, el nu risca să
compromită ordinea în rândul deţinuţilor, prin comportamentul
său „recalcitrant” – pretext deseori invocat de către cadre pentru
intervenţiile în forţă. De asemenea, absenţa
potenţialilor martori este un element de natură să diminueze
autocenzura agenţilor de pază, în momentul recurgerii la
forţă, cumulat cu sentimentul de impunitate pe care îl poate conferi
inexistenţa sancţiunilor disciplinare pentru purtare abuzivă
faţă de persoanele deţinute (a se vedea raportul privind vizita
în Penitenciarul Slobozia).

Potrivit lui Macaşoi, unul din cei trei agenţi mascaţi, pe
care acesta l-a descris ca fiind „mai înalt şi mai slab” l-a lovit cu
pumnul în faţă, după care a continuat să fie lovit cu
bocancii şi bastoanele de cauciuc şi de către ceilalţi
agenţi. Violenţa agresiunii este evidentă şi din faptul
că i-a provocat deţinutului o hemoragie (epistaxis) ale cărei
urme i-au rămas pe tricou. Inainte de a părăsi postul de
control, Macaşoi a fost obligat să-şi schimbe tricoul cu un
altul curat. In ciuda stării sale, a fost transportat la
instanţă, încătuşat, în duba penitenciarului, într-un
compartiment separat de alţi deţinuţi („cuşetă”) unde,
pe drum, i s-a făcut rău. Intrucât acuza dureri şi o stare
generală de rău, în cele din urmă a fost dus înapoi la cabinetul
medical al penitenciarului, fără a mai fi prezentat la instanţă
– de la cabinet fiind trimis la spitalul de urgenţă din Slobozia. Asociaţia reaminteşte că
orice persoană supusă unei agresiuni sau care acuză o alterare a
stării sale de sănătate, aflată în custodia statului,
trebuie prezentată de îndată şi fără întârziere la
medic, pentru acordarea îngrjirilor necesare. Asociaţia consideră
inexplicabilă întârzierea cu care deţinutul Macaşoi a fost
prezentat la medic în urma agresiunii suferite, deşi aceasta a lăsat semne
evidente, aşa cum reiese şi din raportul medico-legal întocmit în
cauză la data de 27 iunie 2006.

2. Constatările examinării medico-legale

In urma agresiunii suferite în data de 24 mai 2006, Cristian Marius
Macaşoi a fost internat în aceeaşi zi la spitalul judeţean de
urgenţă Slobozia, cu diagnosticul de politraumatism: „traumatism
cranio-cerebral acut închis, contuzie toraco-abdominală, contuzie
şold drept”. El a fost supus examinării unui medic legist în data de
26 mai 2006. Raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit de
serviciul de medicină legală al spitalului de urgenţă, la
data de 27 iunie 2006, şi a fost comunicat Penitenciarului Slobozia. S-au
constatat multiple echimoze de dimensiuni semnificative (de exemplu, 10/3 cm pe
flancul abdominal drept şi lombar drept şi 6/2 cm subclavicular
drept) în regiunea capului, a toracelui, abdomenului şi şoldului
drept, precum şi o hemoragie subconjunctivală la ochiul stâng. La
data examenului medical, Macaşoi acuza cefalee şi ameţeli. Din
copia foii de observaţie eliberată de spitalul judeţean, a
rezultat că deţinutul a fost internat cu dureri, cefalee şi
epistaxis oprit spontan. Examenele medicale de specialitate (examen ecografic,
neurologic, oftalmologic) nu au revelat leziuni interne sau fracturi. In
concluzie, raportul medico-legal a stabilit că leziunile traumatice datând
din 24 mai 2006 s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure şi că
acestea necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Reprezentantele asociaţiei au constatat însă cu surprindere
şi îngrijoarare că la dosarul de penitenciar al deţinutului
Macaşoi exista o declaraţie manuscrisă a acestuia datând din 29
mai 2006 prin care refuza, pe proprie răspundere, alte investigaţii
medicale. Această declaraţie este extrem de suspectă în
condiţiile în care data declaraţiei coincide cu cea la care s-a decis
sancţionarea lui Macaşoi cu 10 zile de izolare severă pentru
incidentul din 24 mai 2006. Asociaţia
consideră sancţionarea disciplinară deţinutului drept un
mijloc de presiune de natură să îl descurajeze în continuarea  investigaţiilor medicale, care ar fi
putut conduce la reevaluarea consecinţelor agresiunii asupra stării
sale de sănătate, în sensul agravării răspunderii
agresorilor săi.

3. Concluziile comisiilor de disciplină în urma incidentului din 24
mai

Din examinarea dosarului de penitenciar al lui Macaşoi, ca şi din
discuţiile purtate cu acesta, pe de o parte, şi cu conducerea
penitenciarului, de cealaltă parte, a rezultat că singura persoană sancţionată,
până la această dată, în urma incidentului din 24 mai 2006,
soldat cu consecinţe serioase pentru starea sa de sănătate, a
fost tocmai victima agresiunii.

Potrivit conducerii penitenciarului, comisia disciplinară care a
examinat situaţia deţinutului Macaşoi a fost alta decât cea care
a „făcut verificări” în ce priveşte comportamentul cadrelor –
cei trei agenţi de pază care l-au agresat pe Macaşoi şi inspectorul
şef care a ordonat acţiunea în forţă.

Comisia de disciplină care a examinat comportamentul deţinutului
a propus sancţionarea sa cu 10 zile de izolare severă, în
condiţiile în care acesta nu mai avusese nici un raport de incident în
toată perioada detenţiei sale la Slobozia. Sancţiunea a fost
confirmată, deţinutul contestând-o în instanţă, pe baza Ordonanţei
de Urgenţă nr. 56/2003. Procedura este în curs. Comisia a mai
propus o a doua sancţiune disciplinară sub forma retragerii dreptului
la pachet pe o lună.

O altă consecinţă a incidentului din 24 mai 2006 a fost
că în data 6 iunie 2006 deţinutul Macaşoi a fost clasificat ca
prezentând un grad sporit de periculozitate, fără ca acest lucru
să i se comunice, spre a putea fi contestat. Cu toate că nu i s-a
comunicat, acesta şi-a putut da seama de schimbările intervenite în
regimul său de detenţie, dat fiind că, potrivit
declaraţiilor sale, este încătuşat la scoaterea din cameră şi
la vizită şi este scos ultimul, în urma tuturor celorlalţi
deţinuţi. Se mai adaugă şi efectuarea a două percheziţii, în decursul
a două săptămâni, în camera în care a fost mutat „periculosul”
deţinut, cu menţiunea că, la a doua percheziţie, au
participat şi „mascaţi” (în mod normal, camerele sunt
percheziţionate o dată pe lună.).

In ce priveşte cele patru cadre care l-au agresat pe Macaşoi,
comisa de disciplină a considerat că aceştia nu au acţionat
abuziv, fiind necesar ca ei să recurgă la forţă
datorită comportamentului recalcitrant al deţinutului. Rezultatul
investigaţiilor comisiei fusese prezentat directorului de penitenciar
care, la data vizitei, nu luase nici o decizie în sensul confirmării sau
infirmării concluziilor respective.

Potrivit conducerii penitenciarului, a fost sesizat şi parchetul în
legătură cu incidentul din 24 mai 2006, pentru reprezentanţii
APADOR-CH nefiind clar care a fost obiectul sesizării. Până la data
vizitei, la mai bine de o lună de la incident, nu avusese loc nici un act
de cercerate penală, în cauză. Macaşoi a declarat că nu a
făcut plângere penală. Asociaţia nu este surprinsă de acest
fapt, dat fiind valul de represalii la care a fost supus deţinutul, în
urma agresiunii sale, de natură să inhibe eventualele sale plângeri.

Asociaţia
reaminteşte că dreptului oricărei persoane, inclusiv al
deţinuţilor, de a nu fi supus la tratamente inumane îi corespunde
obligaţia autorităţilor de a realiza o anchetă
serioasă şi efectivă, de natură să conducă la
identificarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili, în
legătură cu incidentele care s-au soldat cu vătămarea
corporală a unei persoane aflată în custodia statului. Asociaţia solicită aşadar efectuarea unei anchete prompte şi
efective în legătură cu agresiunea la care a fost supus
deţinutul Cristian Marius Macaşoi în data de 24 mai 2006.

In situaţia în care
sesizarea anunţată de conducerea penitenciarului Slobozia nu a ajuns
la destinaţie, APADOR-CH cere Parchetului de pe lângă Tribunalul
Ialomiţa să declanşeze cercetările necesare pornind de la
acest raport şi să comunice asociaţiei rezultatul
cercetărilor.

 

Manuela Stefănescu                                                
                   Adriana Dăgăliţă

Raspunsul ANP in acest caz