Raport asupra vizitei în penitenciarul Târgu Jiu

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La la data de 4 iulie 2002, doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Târgu Jiu.

1. Aspecte generale

Începând din luna martie a acestui an, la conducerea unității a fost desemnat, interimar, în locul fostului

director (magistrat), locțiitorul pentru logistică.

La data vizitei, în unitate se aflau 1251 de deținuți, cazați în 892 de paturi (capacitatea normată este de 500 de paturi). Din total, 169 de deținuți erau arestați preventiv (127 fiind condamnați în primă instanță), 1072 condamnați definitiv iar 10 contravenienți. În unitate erau 21 de minori și 53 de femei. Numărul total al cadrelor de la „operativ” este de 175, ceea ce înseamnă un cadru la 7 – 8 deținuți.

La muncă erau scoși 383 e deținuți (253 la munci cu plată, pe bază de contract, 58 la deservire în interiorul unității și 72 la GAZ). La munci în “folosul comunității” erau scoși 40 de deținuți (câte 20 la biserica garnizoanei, respectiv la Muzeul satului). Prin GAZ este asigurat practic întregul necesar de produse alimentare de bază, unitatea reușind chiar să dea și altor penitenciare din surplusul de produse.

Din anul 1998, penitenciarul a preluat și amenajat ca secție cu regim semideschis (120 de locuri) un fost depozit de muniție din localitatea Pojogeni, cam la 20 de km de Târgu Jiu. Din cauză că la nivelul DGP și al Ministerului Justiției nu sunt încă finalizate noile reglementări privind regimul semideschis, unitatea nu poate să dea în funcțiune noua secție. Pentru reducerea supraaglomerării foarte serioase din penitenciar, secția Pojogeni ar putea fi dată în funcțiune în orice moment, ultimele amenajări necesare (punct de control, sector de vizite, corpul administrativ și al doilea puț de apă, de rezervă, în valoare de circa 3 – 4 miliarde de lei), putând fi executate ulterior.

În comparație cu vizita precedentă, martie 2000, reprezentanții asociației au constatat o ameliorare a mentalității responsabililor penitenciarului cu privire la exigențele disciplinare impuse deținuților. Potrivit comandantului penitenciarului, a fost abandonată practica sancționării celor mai mici altercații dintre deținuți și personal. Conducerea unității a cerut mai ales personalului de supraveghere mai multă înțelegere în relațiile cu deținuții. „După orele de program”, a explicat comandantul logica noii mentalități, „cadrele pleacă acasă, în timp ce deținuții răman în permanență închiși, ani la rând, uneori în condiții destul de grele”.

Pe timpul vizitei trecute, reprezentanții APADOR-CH au fost neplăcut impresionați de rigiditatea cu care erau tratate și cele mai nesemnificative atitudini “ireverențioase” ale deținuților la adresa ofițerilor și subofițerilor. Pentru actuala conducere, cazul deținutului M. D., consemnat în raportul precedent, pare că a rămas un episod regretabil. (Trecând, în curtea penitenciarului, pe langă un cărucior cu legume, deținutul a luat o varză. Un subofițer a intervenit și i-a cerut să pună varză la loc. Pentru că D. a refuzat, subofițerul a venit la el și a încercat să-i ia varza din brațe, moment în care deținutul l-a împins. Pentru cele întâmplate, D. a fost pedepsit cu 10 zile de izolare, 3 luni de regim restrictiv iar instanța de judecată, sesizată de conducerea penitenciarului, l-a condamnat la 5 ani și jumătate pentru ultraj… și tâlhărie).

Folosirea lanțurilor a fost interzisă de comandantul unității, chiar dacă încă mai este în vigoare un ordin mai vechi al DGP, din 2000, care autorizează acest lucru. APADOR-CH solicită conducerii DGP, și cu ocazia aceasta, anularea respectivului ordin, care contravine normelor ONU și ale Consiliului Europei asumate și de statul român. Potrivit comandantului, folosirea cătușelor a fost interzisă pe timpul plimbării zilnice a deținuților considerați periculoși (la cătușe se mai recurge numai în cazuri speciale, atunci cand unii dintre deținuții periculoși sunt scoși la raport, la infirmerie etc).

În categoria “periculoși” sunt trecuți numai deținuții care prin comportamentul pe care îl au în penitenciarul Târgu Jiu reclamă o asemenea categorisire. În cazurile în care deținuții vin de la poliție sau din alte penitenciare incluși în această categorie, unitatea verifică dacă în dosarul personal al fiecăruia există o documentare suficientă pentru o asemenea categorisire.

Pozitiv este faptul că o parte dintre deținuții așa ziși periculoși sunt cazați în camere obișnuite, la un loc cu deținuții neincluși în categoria aceasta. Periodic, situația tuturor deținuților periculoși este reanalizată de conducerea unității.

Deținuții față de care comandantul a declanșat procedurile disciplinare sunt audiați fără excepție de comisia de disciplină, indiferent de pedeapsa preconizată a le fi aplicată. Este de subliniat că sunt cazuri în care comandantul preferă să nu dispună declanșarea procedurilor disciplinare și să solicite cadrelor mai multă înțelegere față de deținuți în relațiile pe care le au cu aceștia. Impresia pe durata vizitei în camerele de detenție a fost că o asemenea atitudine favorizează raporturi mai relaxate între deținuți și personal, fără a impieta asupra odinii și disciplinei. Comisia pentru liberare condiționată analizează cu atenție situațiile deținuților care și-au executat partea minimă obligatorie din pedeapsă dar au întocmite unul sau mai multe “rapoarte de incident” (în regulă generală, de un singur “raport de incident” nu se ține cont iar în rest se optează pentru amânări cât mai mici). La Târgu Jiu nu există practica – pe care reprezentanții asociației au criticat-o constant la alte penitenciare ca deținuții față de care se preconizează luarea măsurii disciplinare a “izolării” să fie “izolați de colectiv” prin introducerea, anticipată, la izolatorul de pedeapsă. “Izolarea de colectiv” este înțeleasă așa cum este normal, ca separare de colectivul în care a avut loc conflictul iar perioada respectivă nu este adăugată la pedeapsă. Măsura diciplinară a “izolării” se ia numai după ce decizia comisiei de disciplină a rămas definitivă și după ce medicul a stabilit că deținutul respectiv este apt să execute o astfel de pedeapsă.

Arestaților preventiv le este permis să poarte haine de acasă. Reprezentanții asociației au relevat practica bună întălnită în cateva alte penitenciare, prin care celor mai mulți dintre deținuți (iar uneori chiar tuturor) le este permis să poarte haine civile, mai cu seamă minorilor și celor care ies în public și la vizite (iar în acest din urmă caz, neapărat atunci cand sunt vizitați de copii). Comandantul a dat asigurări că la nivelul conducerii unității va fi analizată cu solicitudine posibilitatea ca și la Târgu Jiu să fie introdusă practica din alte penitenciare.

Și la Târgu Jiu, documentele întocmite pe timpul procedurilor disciplinare sunt ținute separat de cele constituind dosarul personal al deținuților și nu însoțesc deținutul la transferul în alt penitenciar. APADOR-CH consideră acest lucru nefiresc. Împrejurările în care un deținut a comis o abatere sau alta, dacă a fost sau nu audiat de comisia de disciplină, dacă a avut posibilitatea să se apere sau să conteste sancțiunea care i-a fost aplicată sunt chestiuni relevante în situațiile în care autoritățile penitenciare sau judiciare, avocații deținuților sau organizațiile neguvernamentale sunt interesate de situația disciplinară sau judiciară a unuia sau altuia dintre deținuți. APADOR-CH cere DGP modificarea ordinului nr 2963 din 15.12.1999 în sensul anexării obligatorii la dosarul de penitenciar al fiecărui deținut a tuturor actelor întocmite cu ocazia pedepsirii sale pentru încălcarea ROI, indiferent de natura sancțiunii.

Întreg dosarul trebuie să-l însoțească pe deținut la transferarea în alte penitenciare. Asociația este de acord ca, în cazul unor abateri foarte grave (acțiuni concrete întreprinse de unul sau mai mulți deținuți în vederea evadării sau luării de ostatici sau atacării unor cadre sau deținuți), informatorii să fie protejați prin înegrirea numelor și/sau a unor părți din declarațiile scrise care ar permite identificarea lor. Dar toate actele trebuie să figureze în dosar și să poată fi consultate în primul rând de deținut și de orice altă persoană/organizație autorizată de acesta.

Potrivit precizărilor făcute de responsabilii unității, alegerea reprezentanților de camere este lăsată la latitudinea deținuților, conducerea unității limitându-se să stabilească un număr de condiții de principiu pe care un deținut trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibil într-o asemenea poziție. S-a precizat că reprezentanților de camere nu le revin nici obligații și nici drepturi în plus (nici chiar, în mod automat, acela generalizat în alte penitenciare, la un telefon în plus pe lună). In unitate mai sunt cazuri în care deținuții reclamă comportamentul abuziv al unora dintre colegii din cameră.

Comandantul a precizat că personalul tratează aceste cazuri cu atenția care se cuvine. Reprezentanții asociației s-au interesat de cazul lui N.B., un tânăr de 18 ani, decedat în spitalul penitenciar Jilava, la 5 iunie 2002, după ce, anterior, fusese deținut, timp de cateva săptămani, în arestul poliției din Târgu Cărbunești și în penitenciarul Târgu Jiu (a se vedea raportul separat întocmit în urma investigării acestui caz).

2. Vizita în penitenciar

În curtea penitenciarului, reprezentanții asociației l-au întâlnit pe deținutul C. B. – „inginer pensionar”, cum s-a prezentat el – care s-a plans că în urmă cu două luni a fost bătut de reprezentatul camerei 28 și că, deși s-a plans Parchetului și comenzii unității, nu s-a luat nici o măsură.

2.1 Un progres față de vizita precedentă a APADOR-CH s-a înregistrat cu privire la posibilitatea deținuților de a da telefoane, mai ales, prin amplasarea celor trei telefoane publice într-o cameră separată. Totuși, cel puțin un supraveghetor rămane în încăpere, ceea ce înseamnă că, chiar și fragmentar, el aude ce discută deținuții. Cum nu există nici un pericol de evadare, asociația insistă ca toți supraveghetorii care îi însoțesc pe deținuți la telefon să rămână la o distanță de la care să vadă ce vorbesc aceștia dar să nu audă ce vorbesc. Deținuții care au cartelă au dreptul la 4 telefoane pe lună, plus – dacă este nevoie – o convorbire suplimentară cu familia. Se aprobă împrumutul cartelei telefonice între deținuți. De menționat că la sectorul vizite există încă un telefon public destinat exclusiv deținutelor.

2.2 Blocul alimentar

Clădirea blocului alimentar se prezenta, ca și la vizita precedentă, într-o stare bună iar dotările sunt în general corespunzătoare (ar fi necesar ca DGP să ajute la procurarea unei mașini noi de curățat cartofi).

În ziua vizitei deținuților li s-a servit, la comun, mâncare de legume cu carne (dimineață), ciorbă de fasole și pilaf de orez cu carne (la prânz) și biscuiți, margarină, marmeladă și ceai (seara); la regim (151 de deținuți din care 3 cu diabet), mancare de cartofi cu carne, brânză și ceai (dimineață), ciorbă țărănească și ghiveci de legume cu carne (la prânz) și margarină, marmeladă, biscuiți și lapte (seara). Mancarea arăta în general bine. În felul doi de la comun (pentru prânz) era prea puțină carne și multă slănină; numai porțiile de la regim aveau carne. Reprezentanții asociației au apreciat că în mâncarea pentru prânz era o cantitate sensibil mai mică de carne decât cea înscrisă în documente ca folosită pentru masa respectivă (33 de kg de carne de porc).

Pentru întreaga zi, de la depozit au fost scoase 67,2 kg de carne de porc, 22,2 kg de subproduse și 53,5 kg de slănină. Conform celor spuse de cadre, DGP ar fi hotărât reducerea rației de carne de la 100 la 70 gr/deținut/zi. Asociația solicită precizări din partea DGP, cu atât mai mult cu cât majoritatea penitenciarelor au propriile ferme de animale (în general porci) iar administrațiile au precizat în mod repetat că pot acoperi necesarul de carne pentru deținuți. Sala pentru spă1area vaselor era utilată corespunzător, era curată și exista apa caldă necesară.

2.3 Secțiile de deținere

Camera 32, deținuți “periculoși”, avea 15 paturi și 14 deținuți. În comparație cu vizita precedentă, reprezentanții APADOR-CH au constatat o îmbunătățire a condițiilor în care sunt ținuți deținuții “periculoși”, îmbunătățire care a scăzut în mare măsură starea de nemulțumire a deținuților. În cameră există un televizor la care deținuții pot să se uite practic întreaga zi. Plimbarea zilnică durează între o jumătate de oră și o oră (de luni pană joi, vinerea și sambăta fiind “program administrativ”). Marțea și joia deținuții au cam două ore de activități sportive iar în alte două zile din săptămană merg la club, pentru activități cultural – recreative (recent participaseră la mai multe concursuri de cultură generală organizate de compartimentul cultural – educativ).

Deținuții au afirmat că mâncarea li se pare, în general, bună și că nu au nemulțumiri cu privire la condițiile de detenție și comportamentul personalului. Penitenciarul le asigură, lunar, lame și pastă de ras, hârtie igienică, periuțe și pastă de dinți. Telefoane pot să dea de patru ori pe lună și de fiecare dată când apar situații deosebite.

Pe timp călduros, ușa camerei este ținută deschisă, ceea ce face ca atmosfera din cameră să fie destul de acceptabilă, mai ales că, prin construcție, ușa camerei se deschide direct în curte. Grupul sanitar constă dintr-o cabină cu un WC turcesc și o chiuvetă cu oglindă, în cameră.

În camera 33, de asemenea de “periculoși”, erau 15 deținuți cazați în 15 paturi. Deținuții de aici sunt scoși la plimbare împreună cu cei de la camera 32, unitatea dând curs rugăminții pe care ei au exprimat-o cu ocazia vizitei precedente a reprezentanților asociației. Condițiile din cameră sunt substanțial îmbunătățite față de anul 2000. Și aici ușa camerei este deschisă în permanență pe timp călduros, uneori chiar și pe timpul nopții. Baie se face vinerea, iar sambăta și duminica sunt activităti administrative și recreative (lecturi, jocuri de remmy, șah etc).

La televizor se pot viziona emisiunile posturilor Antena 1, TVR 1, TVR 2 și ale stației locate TV. Grupul sanitar are și aici o cabină cu WC turcesc și o chiuvetă cu oglindă, în cameră. Deținuții din cameră au participat și ei la concursurile de cultură generală și la un campionat de fotbal – tenis, cu prilejul Zilei penitenciarelor (29 iunie). Relațiile cu cadrele și, în general, condițiile de deținere au fost apreciate ca mulțumitoare.

Deținutul C.D. s-a plâns că, din perioada în care era la Jilava, în dosar i-a apărut un “proces verbal”, datat 8 mai 2002, în care se menționează că ar fi avut o tentativă de evadare. El a negat categoric că ar fi avut o asemenea intenție iar reprezentanții unității au promis că vor clarifica cele semnalate de deținut.

Locțiitorul pentru pază al comandantului a precizat reprezentanților asociației că intenționează ca în scurt timp să instaleze, în spațiul închis din fața celor două camere de “periculoși” aparate de forță pe care aceștia să le poată folosi ori de câte ori vor.

Camera 30, izolatorul de pedeapsă, a fost reamenajată după vizita APADOR-CH din urmă cu doi ani, în sensul că din două camere, extrem de strâmte și inconfortabile a fost amenajată una singură. La izolare se aflau 3 deținuți (cazați în 3 paturi), toți având de executat câte 5 zile. Dintre ei, numai I.V, de 55 de ani (condamnat la un an de închisoare pentru mărturie mincinoasă), era oarecum nemulțumit de pedeapsa aplicată, în sensul că ar fi fost prea severă față de ceea ce se întamplase, respectiv o neînțelegere cu subofițerul de la GAZ. Pentru că nu a fost foarte clar de ce nu contestase măsura luată de comisia de disciplină, comandantul a precizat că îl va primi la raport pe deținut.

Camera are un WC turcesc (o cabină fără ușă, din construcție) și o chiuvetă. Medicul unității îi vede zilnic pe deținuți iar la plimbare se iese de luni până joi cam 30 – 45 de minute.

În camera 31 erau 3 paturi și 3 deținuți aflați în refuz de hrană (toți având nemulțumiri legate de soluțiile instanțelor de judecată). Camera este la fel de strâmtă ca și în urmă cu doi ani(așa cum erau și izolatoarele înainte de a fi reamenajate). Grupul sanitar avea un WC turcesc și o chiuvetă. Deținuții au solicitat ca pe timp călduros ușa de la cameră să le fie lăsată deschisă pentru o perioadă mai lungă.

Camera 3, deținuți nerecidiviști, era una din cele mai aglomerate din unitate (în 47 de paturi erau cazați 63 de oameni, alteori aglomerația fiind încă și mai mare, în cele 47 de paturi fiind cazați chiar și 70 sau 80 de deținuți). Aerul din cameră era aproape irespirabil, atât din cauza căldurii și aglomerației cât și a faptului că, de circa un an, ferestrele camerelor de pe o latură a penitenciarului au fost acoperite cu panouri din tab1ă. Explicația a fost că latura respectivă a clădirii este destul de aproape de blocurile de locuințe de lângă unitate și că, cu concursul “civililor” deținuții puteau să primescă diferite obiecte și produse.

Reprezentanții asociației nu au contestat legitimitatea măsurii, însă au fost de părere că soluția găsită nu este deloc cea mai potrivită, chiar și numai pentru faptul că panourile de tablă sufocă pur și simplu deținuții din camere. O sugestie ar fi ca panourile să fie montate la o distanță de un metru sau mai mult de ferestre sau să fie înlocuite cu plasă metalică (prin care ar intra aerul, dar și nu și obiectele pe care se presupune că deținuții le-ar primi de la “civili”).

Grupul sanitar, o încăpere separată, avea 3 cabine cu WC-uri turcești, 2 dușuri și 3 chiuvete cu oglindă. Din discuțiile cu mai mulți deținuți a reieșit că nu sunt cazuri în care colegi de-ai lor, inclusiv reprezentanții de camere, să abuzeze în vreun fel de alți deținuți (să-i lovească, să le ia alimentele sau alte bunuri etc).

Cei mai mulți deținuți s-au plâns de calitatea asistenței rnedicale, mai ales de ineficiența tratamentelor pe care le primesc. Deținuții I.B și G.A. B. aveau infecții foarte serioase ale pielii (primul pe picioare iar celălalt pe față), deși au fost la cabinetul medical și au urmat tratamentul prescris. În cameră sunt gândaci și păduchi. Deținuții pot să dea un telefon pe săptămană (după o procedură mai simplă decât în alte penitenciare) iar celor care nu au, li se permite să împrumute cartele de la colegi. Camera are un televizor, la care deținuții pot să se uite practic toată ziua, sunt jocuri de remmy, șah, cărți și ziare. De circa două săptămani, plimbarea zilnică (practic de luni pană joi) s-a redus la circa 30 de rninute. “Din motive de carantină”, au explicat cadrele, deoarece fusese depistat un deținut cu hepatită. APADOR-CH nu înțelege reducerea duratei exercițiului zilnic, de vreme ce deținuții din fiecare cameră sunt scoși la aer separat de ceilalți și deci nu există riscul unei asemenea contaminări.

Camera 12, nerecidiviști, era și ea supraaglomerată – 37 de paturi și 62 de deținuți. Supraaglomerarea și timpul scurt al plimbării zilnice, cam 30 de minute, de luni până joi, sunt singurele nemulțumiri ale deținuților cu privire la condițiile de detenție. Ei sunt mulțumiți de comportamentul cadrelor, de solicitudinea de care se bucură inclusiv din partea comandantului penitenciarului, de faptul că serviciul socio-cultural organizează activități instructive și care le rnai ocupă din timpul liber.

Cum aici nu s-a pus problema carantinei, APADOR-CH are convingerea că reducerea timpului de plimbare la 30 de minute se bazează doar pe ordinul DGP din aprilie 2002 care instituie obligativitatea pentru deținuți de a ieși la aer zilnic dar scurtează durata la 30 de minute.

Minorii din camera 20 (18 paturi și 20 de persoane) erau în curtea de plimbare. Unii dintre ei participă la cursuri de alfabetizare iar alții urmează clasele V – VIII. Toți s-au declarat foarte interesați de cursurile de educație sanitară pe care le organizează compartimentul cultural-educativ împreună cu serviciul medical. Reprezentanții asociației au făcut observația că minorilor ar trebui să li se perrnită să meargă la vizite în hainele de acasă, observație pe care locțiitorul pentru pază al comandantului a promis că o va aduce în atenția conducerii unității. Minorii s-au declarat în general mulțumiți de calitatea hranei și comportamentul personalului.

Secția de femei are 4 camere (53 de deținute). Camera 8 era supraaglornerată – 10 paturi și 20 de deținute. Deținutele ies la plimbare în fiecare zi de luni până vineri inclusiv, cate 45 – 60 de minute (sâmbăta este program administrativ). Deși se face aproape lunar dezinsecție, în cameră sunt, totuși, gândaci.

În ziua vizitei, 5 deținute fuseseră la club la cursul de croitorie. Cu deținutele din cameră se mai organizează cursuri de broderie și de educație legislativă (“educolex”). În scurt timp ele urmează să fie folosite la lucrări la GAZ. Și la ferestrele camerei 8 erau montate panouri metalice, care împiedică pătrunderea aerului în cameră (pe timp călduros, ușa stă deschisă, însă supraaglomerarea și panourile din tablă de la ferestre fac atmosfera aproape insuportabilă.

Deținutele primesc lunar pastă de dinți, săpun, hartie igienică, vată și detergenți. La vizite, sunt obligate să meargă în hainele de penitenciar. Comandantul unității a dat asigurări că în scurt timp femeilor li se va permite să meargă la vizite în hainele de acasă. Grupul sanitar este format dintr-un WC, un duș (separate de cameră) și o chiuvetă cu oglindă în încăpere. E. N. H. a rugat insistent să fie ajutată să se transfere la penitenciarul Timișoara, întrucat mama sa, N. T. în varstă de 84 de ani și care locuieste în comuna P. din C.S., are cancer și este oarbă, fiindu-i imposibil să vină s-o viziteze la Târgu Jiu.

Ea fusese condamnată definitiv în urmă cu o lună iar în urmă cu trei săptămani făcuse cerere la DGP, însă nu primise nici un răspuns (din discuția din cameră nu a reieșit clar dacă deținuta mai avea sau nu și alte “afaceri judiciare” la instanțe de pe raza județului Gorj).

În camera destinată cazării deținutelor care lucrează la popota cadrelor erau 10 paturi și numai 4 deținute, explicându-se că personalul care lucrează la blocul alimentar și la popotă are un regim special din punct de vedere al examenelor medicale. Pentru că și în secția pentru femei supraaglomerarea este o problemă foarte seriosă (exemplul cel mai clar este al camerei 8), reprezentanții APADOR-CH au sugerat ca în această cameră să fie mutate și femei care să fie supuse regimului igienico – sanitar pe care îl au cele care lucrează la popota cadrelor. Responsabilii unității au găsit propunerea bună și au dat asigurări că va fi pusă imediat în practică.

2.4 Compartimentul socio- educativ

Unitatea a organizat în oraș mai multe expoziții de pictură (trei, în ultimele șapte luni) cu lucrări ale deținuților D.P. și A.C. și o lansare de carte (de povești) a deținutului D.P. Prezența și lucrările deținuților au fost bine primite de public. De remarcat și faptul că paza a fost asigurată de cadre în civil și că nu a avut loc nici un incident. D.P. a venit la Târgu Jiu de la Bacău, unde era considerat un deținut “periculos” și, cu toate acestea, conducerea unității nu a ezitat să-i acorde încrederea necesară pentru a fi prezent la o manifestare atât de apreciată de public și onorantă pentru penitenciar.

La compartimentul socio-educativ lucrează 9 persoane, dintre care un psiholog, preot ortodox și un tehnician.

In cadrul programului “Activ club”, sunt organizate cursuri pentru calificarea a 20 de deținuți în meseriile de croitorie (bărbați și femei), mecanic auto și zootehnist. După terminarea cursurilor, cei 20 de deținuți vor conduce ei înșiși cursuri de calificare cu alte grupe de deținuți (selectarea celor 20 de viitori instructori s-a făcut avandu-se in vedere mai ales pregătirea și deprinderile pe care le au, și nu faptele pe care le-au comis sau comportamentul în penitenciar).

Compartimentul dă o atenție specială activităților cu minorii. Cu ei sunt organizate programele de educație legislativă (“educolex”), de educație civică (“educația bunului cetățean”) etc.

De Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Ziua Penitenciarelor), de Ziua Femeii și aniversării nașterii lui Mihai Eminescu au fost puse în scenă spectacole cu minorii, inclusiv scenete (terapie prin teatru). Tot cu minorii a fost organizat un dialog de către reprezentanți ai Mitropoliei Olteniei, dialog care a fost transmis în direct prin stația TV locală (stația funcționează cam 10 – 12 ore pe zi, difuzând mai ales filme, iar deținuții o pot urmări ca pe oricare alt program TV, la alegere). Psihologul a pus la punct teste pentru minori (originalitate, creativitate) și organizează terapie individuală și colectivă pentru acești deținuți dar și pentru tineri (18 – 21 de ani).

Cu contribuția psihologului, un deținut (P.) a fost scos din categoria “periculoși” iar alți doi deținuți din aceeași categorie sunt în fază de evaluare psihologică. Compartimentul desfășoară programul “Dificil”, destinat deținuților cu probleme comportamentale și întreținerii și dezvoltării legăturilor deținuților cu familiile și comunitatea. În cazul deținuților care nu sunt căutați (vizitați), compartimentul are în atenție susținerea acestora, inclusiv prin căutarea de ajutoare materiale.

Unitatea a colaborat cu Centrul zonal de educație pentru adulți (instituție teritorială a Ministerului Culturii și Cultelor), organizându-se, cam o dată pe lună, dezbateri și consiliere pentru deținute. Există de asemenea un parteneriat cu Universitățile Constantin Brancuși și cea a Jiului de Jos, constând mai ales în implicarea a circa 120 de studenți în programele “educolex” și în practica pe care aceștia o fac în unitate.

Pe langă Tribunalul Târgu Jiu a fost înființat Serviciul de probațiune, în cadrul căruia funcționează deocamdată numai două persoane. Cei doi consilieri vin destul de frecvent în unitate și sunt interesați mai ales să se informeze în legătură cu cazurile cele mai deosebite de deținuți care, după liberare, nu au nici o perspectivă de reinserție socială. Este notabil că în ultimul an, prin Serviciul de probațiune s-a reușit angajarea a 8 deținuți care nu aveau nici o perspectivă după punerea în libertate. Penitenciarul urmează să încheie cu Asociația creștin ortodoxă “Pro vita” o înțelegere prin care, cu concursul Direcției județene de muncă, să organizeze și alte cursuri de calificare a deținuților (inclusiv cosmetică pentru femei) și să se ocupe să găsească locuri de muncă și altor deținuți puși în libertate. Deși s-au făcut progrese remarcabile în domeniul activității socio – educative, APADOR-CH consideră că personalul ar trebui să fie mai “prezent” în viața deținuților, să meargă în camere (toate activitățile se desfășoară la club) și să discute cu cât mai mulți deținuți.

2.5 Sectorul pentru vizite

Recent, în incinta acestui sector au fost făcute cateva îmbunătățiri – reamenajări pentru o mai bună funcționare, s-a vopsit, au fost puse gresie și faianță etc. În spațiul destinat în acest scop, pot fi primite simultan 8 vizite (1 la cabină, 5 obișnuite si 2 la masă).

În situațiile în care sunt mai mulți vizitatori, se instalează mese în curte iar cand timpul este urat, se merge la clubul cadrelor. Prin construcție, încăperea destinată acestui scop permite deținuților să vadă conținutul pachetelor pe care le primesc. Și la Târgu Jiu, conducerea unității a consultat deținuții în privința opțiunii înființării unui magazin propriu prin care să-și poată procura alimente, dulciuri, băuturi răcoritoare, țigări și altele. Rezultatul a fost pozitiv, penitenciarul amenajând deja spațiul necesar și în scurt timp urmează să se organizeze o licitație publică pentru adjudecarea lui. Reprezentanții  Penitenciarului, însă, ca și cei ai asociației, și-au exprimat opinia că soluția optimă este înființarea de magazine și menținerea, în același timp, pentru deținuții care doresc, și a actualului sistem de primire de pachete de acasă.

2.6 Cabinetul medical

Unitatea are 2 medici generaliști, 1 stomatolog și 9 asistenți, din care un tehnician dentar și unul de farmacie. Reprezentanții APADOR-CH s-au întâlnit din nou cu situația din urmă cu doi ani, în care cei doi medici generaliști – al căror rost prim și ultim ar trebui să fie să se ocupe de deținuți – acordă 1, 3 sau uneori chiar 5 ore pe zi cadrelor din unitate (circa 240, plus membrii familiilor lor), personalului Tribunalului și Parchetului local (în jur de 250 de persoane), ei fiind, totodată, și medici de familie. Chiar dacă medicul care era prezent și cu care reprezentanții asociației au discutat a precizat că dimineața cadrele sunt văzute numai la urgențe, este clar că gradul de încărcare al medicilor nu are cum să nu afecteze în mod semnificativ calitatea actului medical (doi medici trebuind să se ocupe practic de aproape 1.300 de deținuți plus de alte 500 de persoane; media zilnică a deținuților pe care îi vede un medic este de 70 – 100 de persoane). Potrivit medicului prezent, doctorul stomatolog se ocupă de cadre numai vinerea după amiază. Penitenciarul are o colaborare bună cu Spitalul județean Gorj.

Reprezentanții APADOR-CH s-au interesat de felul în care serviciul medical al penitenciarului a tratat cazul lui Nelu Bă1ășoiu, tanărul care a fost internat în spitalul penitenciar Jilava la data de 4 iunie, ora 16.10, venind de la penitencarul Târgu Jiu, și care a decedat a doua zi dimineață, la orele 10.20. Concluzia reprezentanților asociației a fost că există un număr de date care indică o anume culpă și în sarcina acestui serviciu (a se vedea raportul asociației întocmit în urma investigării acestui caz).

Reprezentanții asociației au întrebat în fiecare penitenciar ce se întâmplă la transferarea unor deținuți din aresturile poliției în penitenciare, dacă aceștia prezintă urme de violență sau declară că au fost bătuți. Răspunsul, aproape general, a fost că nu există astfel de situații, dar, dacă ar exista, semnele (sau declarațiile) ar fi consemnate în fișa medicală sau, după caz, deținutul nu ar fi acceptat în penitenciar.

Medicul șef de la Târgu Jiu a arătat reprezentanților asociației o singură fișă medicală care cuprindea mențiunea “declară că a fost bătut în arestul poliției”, datată 11 iunie 2002, deci după scandalul decesului deținutului Nelu Bălășoiu. APADOR-CH solicită DGP să analizeze posibilitatea sancționării cadrelor medicale din penitenciare care nu înregistrează în fișe cele declarate de deținuții transferați

(sau semnele de rele tratamente) din aresturile poliției. Tendința de acoperire a abuzurilor unor polițiști este efectul unei “solidarități de breaslă”, o reminiscență a perioadei în care DGP se afla în subordinea MI.

2.7 Baia unității

Baia are 25 de dușuri și se prezintă în condiții bune (fără igrasie, cu faianță și gresie etc). Din cele 34 de camere de detenție, dușuri au numai cateva, cea mai mare parte a deținuților făcând baie, deci, la baia comună a unității.

3. Concluzii

APADOR-CH constată că în comparație cu cele constatate la vizita precedentă, s-au înregistrat unele îmbunătățiri ale situației din penitenciar (condițiile de detenție de la “periculoși” și izloare, mentalitatea conducerii unității cu privire la tratarea abaterilor minore comise de deținuți etc). Comandantul unității și ceilalți responsabili ai penitenciarului cunosc situația din penitenciar, problemele, de multe ori personale, ale deținuților, fapt ce a adus o ameliorare sensibilă a stării de spirit a deținuților.

Dată fiind aglomerarea gravă de la Târgu Jiu, APADOR-CH solicită DGP să urgenteze elaborarea noilor norme pentru secțiile semideschise, penitenciarul neputând da în funcțiune până atunci secția de la Pojogeni. Conducerea unității are în intenție, tot pentru reducerea supraaglomerării, să supraînalțe două clădiri din unitate, unde ar urma să mute sectorul administrativ iar spațiile ocupate în prezent de acesta să fie amenajate pentru deținere (circa 150 – 200 de locuri). APADOR-CH solicită DGP să analizeze cu toată solicitudine posibilitatea de a susține penitenciarul pentru o investiție de circa 6 – 7 miliarde de lei (supraînălțarea amintită si definitivarea lucrărilor restante la secția de la Pojogeni). Asociația solicită de asemenea conducerii DGP să analizeze posibilitatea încadrării unui al treilea medic generalist întrucât este evident că cei doi existenți în prezent nu pot să acopere satisfăcător solicitările actuale. Totodată este necesar ca responsabilii penitenciarului să impună ca mediciiunității să se ocupe, în timpul programului, numai de deținuți și de cazurile de urgențe apărute în randurile persoanlului.

APADOR-CH solicită DGP să analizeze responsabilitățile care ar putea să revină unității în tratarea superficială, sau culpabilă în orice alt mod, a cazului deținutului decedat N.B..

Este necesar ca unitatea să găsească cat mai curand posibil o altă soluție decât panourile din tablă montate la geamurile camerelor cu vedere la blocurile de locuințe de langă unitate.

Este de asemenea necesar ca responsabilii unității să analizeze toate posibilitățile de prelungire, măcar pană la o oră, a programului de plimbare zilnică, chiar dacă unitatea are o singură curte de plimbare iar efectivele de deținuți sunt destul de mari.

Asociația solicită DGP să analizeze cu solicitudine cererea de transfer a deținutei E.N.H.

Manuela Ștefănescu

Valerian Stan