Tag Archive for: activitate APADOR-CH 2020

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Drepturile omului în România 2020

Debutând sub auspicii normale, cu discuții despre alegeri anticipate, în contextul schimbării majorității din Parlament, cu un nou guvern instalat și cu un nou mandat prezidențial, anul 2020 s-a dovedit în scurtă vreme unul complicat, cu provocări neașteptate și greu de gestionat de toate guvernele lumii.

Pandemia de Covid-19 a afectat toate economiile, a restrâns drepturile tuturor cetățenilor într-un mod greu de imaginat până atunci și a trecut în plan secund orice alte preocupări care nu aveau legătură cu protecția populației împotriva coronavirusului.

Ca și alte state, România a fost prinsă nepregătită pentru o astfel de situație, atât din punct de vedere medical, dar și legislativ și logistic. Președintele țării a instituit starea de urgență la 16 martie 2020, pentru o perioadă de 30 de zile, apoi aceasta a fost prelungită cu încă un termen. Ulterior s-a trecut la starea de alertă, iar restricțiile au continuat, într-o formă mai relaxată, pe toată durata anului.

Printre drepturile fundamentale care au fost restrânse temporar s-au numărat: libertatea de circulație, dreptul la învățătură, la viață privată, la întrunire – iar România a notificat și CEDO privind derogarea temporară de la Convenție, pe perioada stării de urgență.

Au fost închise școlile, restaurantele, mall-urile, circulația a fost interzisă pe timp de noapte, iar pe timp de zi oamenii aveau nevoie de o declarație pe proprie răspundere, privind deplasarea pentru motive esențiale în afara locuinței. Patrule mixte formate de poliția națională și poliția locală au asigurat pe străzi respectarea noilor reguli care au stârnit, firește, neliniște în rândul populației. Pentru scurt timp, în prima zi de stare de urgență, au fost scoase pe străzi chiar și câteva tancuri și militari au fost văzuți alături de polițiștii care verificau documentele cetățenilor surprinși pe străzi.

Au existat unele incidente soldate cu abuzuri ale forțelor de ordine la adresa unor cetățeni care au încălcat noile reguli și zeci de mii de persoane au fost amendate pentru diverse abateri de la regimul nou impus.

Starea de urgență a avut un impact major și asupra libertății de exprimare, deși oficial aceasta nu a fost restrânsă. Totuși, au fost interzise mitingurile și protestele, a fost dublată perioada de răspuns la solicitările de informații publice și au apărut sancțiuni noi pentru propagarea de informații false, sancționată prin cenzurarea site-urilor care găzduiesc astfel de informații.

Noul guvern PNL, instalat în luna noiembrie 2019, a gestionat această perioadă dificilă prin ordonanțe militare și de urgență, adoptate fără o minimă consultare publică și cu aceeași lipsă de transparență manifestată de majoritatea guvernelor dinaintea pandemiei. Codul penal a fost modificat. Au fost prevăzute noi infractiuni unele fapte de îngreunare sau împiedicare a combaterii pandemiei, au fost majorate unele pedepse. De asemenea, în materie contravențională, au fost majorate substanțial amenzile pentru încălcarea regimului carantinei sau a altor măsuri de prevenire și combatere a pandemiei.

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională unele acte normative emise pe durata pandemiei și a obținut invalidarea unora, cel mai cunoscut caz fiind cel al declarării neconstituționale, pe motiv de neclaritate și descriere incompletă, a prevederilor legale care stabileau  contravențiile pentru nerespectarea măsurilor instituite pe durata stării de urgență. Astfel că, la ieșirea din starea de urgență s-a pus problema anulării amenzilor neconstituționale. APADOR-CH a cerut o amnistie fiscală, pentru a nu aglomera și mai mult instanțele judecătorești cu contestarea amenzilor, însă în cele din urmă nu s-a făcut nici una nici alta, cetățenii amendați fiind nevoiți să-și susțină singuri în instanță solicitările de anulare a amenzilor. Au existat și câteva cazuri de cetățeni condamnați la închisoare pentru fuga din carantină, în general pedepse cu suspendare, dar și una cu executare, în primă instanță.

După dezbateri aprinse, în iulie 2020 Parlamentul a votat în cele din urmă o nouă lege a carantinei și izolării, la care APADOR-CH a avut câteva contribuții importante.

Din punct de vedere al urmăririi agendei proprii, APADOR-CH a fost la fel de afectată ca și alte organizații, și ca societatea în ansamblu, de restricțiile impuse de pandemie, așa că multe din proiectele și activitățile derulate în mod normal de asociație au fost restrânse, amânate sau realizate online.

Un domeniu care a suferit mult din acest punct de vedere a fost cel privind monitorizarea condițiilor de detenție, care nu a mai putut fi făcut în mod tradițional, prin vizite în aresturi și penitenciare. Asociația a continuat să monitorizeze stadiul realizării promisiunilor guvernamentale în privința îmbunătățirii condițiilor de detenție, mai ales după abrogarea Legii recursului compensatoriu, la finele anului 2019. Concomitent, am urmărit și modul în care Administrația Națională a Penitenciarelor a gestionat pandemia de Covid-19.

Au existat, de asemenea, reușite importante de advocacy legislativ ale asociației pe anul 2020, ce merită amintite:

–   Decizia CCR prin care a fost declarată neconstituțională ordonanța de urgență care voia să schimbe statutul cartelelor telefonice preplătite – fusese adoptată în 2019 după cazul Caracal și era încă o tentativă de restrângere a dreptului la viață privată printr-o ordonanță de urgență.

–   Corectarea Legii poliției în Parlament, la cererea APADOR-CH și a Avocatului poporului, în sensul introducerii duratei maxime a privării de libertate – o scăpare în noua lege făcea ca șederea la poliție, fie și numai pentru o simplă legitimare, să dureze atât cât voia polițistul.

–   Adoptarea de către Parlament a propunerilor APADOR-CH pentru simplificarea vieții ONG-urilor – am scos avocatul și notarul din circuitul birocratic al avizării actelor asociațiilor și fundațiilor.

–   Am cerut Avocatului Poporului să atace la CCR opt din cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul Orban într-o seară, înainte de demitere. Trei dintre ele au fost declarate neconstituționale.

–   Am cerut ministrului de interne o anchetă în cazul amenzii pentru o postare pe Facebook, primită de o studentă din Florești, Cluj, care îl criticase pe primarul localității. Ministrul a pasat răspunderea tot la primărie, iar amenda a fost în cele din urmă anulată în instanță, dar acest demers ne-a arătat că Poliția locală, autoarea abuzului, are nevoie de reformare, poate chiar prin desființare.

O altă activitate tradițională a APADOR-CH, militarea pentru transparență instituțională, s-a derulat și în pandemie, prin solicitări de informații publice conform Legii 544/2001 și prin apeluri la transparență în privința datelor și a persoanelor care gestionează combaterea pandemiei. Din păcate, deși apelurile noastre au fost dublate și de ale altor organizații neguvernamentale sau instituții media, comunicarea publică la nivelul statului în anul 2020 a rămas deficitară și chiar militarizată.

După luni de restricții, viața nu a revenit la normal, însă o altfel de „normalitate” i-a luat locul. În toamna anului 2020 au avut loc și alegeri locale, apoi alegeri parlamentare care au schimbat majoritatea în Parlament și au instalat un nou guvern.

Anul 2020 a fost dificil și provocator. A arătat că drepturile omului sunt construcții fragile, sacrificate adesea în numele unor deziderate înălțătoare precum protecția populației în fața unor amenințări diverse. Unii au învățat în acest fel cât de importante sunt drepturile, mai ales atunci când le pierzi. Destul de mulți au ratat și lecția asta, invocând drepturile exact atunci când nu era cazul, și dovedind că în continuare e nevoie de educație în acest domeniu, pentru a înțelege ce înseamnă drepturile omului cu adevărat.

Nu în ultimul rând, pandemia și provocările ei ne arată că drepturile omului, așa cum le știm din 1950 încoace, încep să-și arate limitele și poate că va fi nevoie în viitorul apropiat să discutăm despre aducerea lor în vremurile pe care le trăim. Anul 2020 s-a încheiat cu promisiunea vaccinului care va pune capăt acestei pandemii și ne va întoarce la normalitate, dar rămâne de văzut cât de „normală” va fi viața mai departe.

Georgiana Gheorghe,

Director executiv