La 2 aprilie 2008 Bucureștiul era un oraș închis. Îi găzduia pe cei mai importanți lideri ai lumii, reuniți la Summit-ul NATO, probabil cea mai importantă adunare politico-militară desfășurată în ultimii 20 de ani în România. În aceeași zi jandarmii au agresat un grup de persoane aflat în incina Fabricii Timpuri Noi, pe motiv că se pregăteau să protesteze la adresa înarmării și a războaielor. Au fost ridicate 46 de persoane, încătușate și duse la diverse secții de poliție, unde au fost ținute mai multe ore, fără motiv. Ulterior unii dintre cei reținuți atunci de jandarmi susțin că au fost filați de persoane în civil, pe toată durata Summit-ului.
La patru ani de atunci lucrurile nu sunt cu mult mai evoluate în satul de drept România. Jandarmii bat cu aceeași convingere, bagă oamenii în dubă pentru motive la fel de închipuite, iar procesul intentat de victimele jandarmilor din 2 aprilie 2008 tergiversează încă pe la Parchetul Militar București. Nimeni nu a fost tras la răspundere, nimeni nu știe cine a fost de vină pentru abuzul săvârșit atunci de jandarmi, în numele nevoii de liniște pentru lucrările NATO.
Cu ocazia împlinirii a patru ani de la acele evenimente, la Palatul Parlamentului s-a desfășurat ieri o întâlnire între mai multe ONG-uri care militează pentru drepturi civile și câțiva reprezentanți ai Jandarmeriei Române și ai Ministerului de Interne. Unul dintre participanți a fost chiar fostul ministru de interne de atunci, domnul Cristian David, acum parlamentar PNL.
Întâlnirea, organizată de ActiveWatch și APADOR-CH, a debutat cu un scurt documentar despre evenimentele din 2 aprilie 2008, după care și-au povestit experiențele doi dintre cei agresați de jandarmi. Sunt tineri și tot ce voiau atunci era să-și exprime o poziție în contradictoriu cu părerea laudativă generală în care era prezentat de media summit-ul NATO.
[quote]Nici nu aveam de gând să ieșim pe stradă ca să protestăm, pentru că știam că nu aveam voie, se dăduse un ordin prin care fuseseră interzise orice manifestări publice. De aceea am închiriat acel spațiu din Fabrica Timpuri Noi unde intenționam să derulăm câteva ateliere prin care să protestăm la adresa NATO. Ne aflam deci într-un spațiu privat, închiriat perfect legal, cu contract, iar jandarmii au năvălit peste noi, ne-au agresat, bătut, înjurat, legat și dus la secție[/quote] , povestește unul dintre „pățiți”.
Justiția plimbă dosarele de patru ani
Georgiana Iorgulescu, avocat din partea Centrului de Resurse Juridice, a explicat demersurile juridice derulate de atunci, în urma celor 13 plângeri penale formulate după incidentele de la Timpuri Noi. În patru ani de zile dosarul a fost disjuns și plimbat de la un parchet la altul. „Din februarie 2009 până în ianuarie 2012 dosarul a zăcut la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. În ianuarie a fost dată soluție de neîncepere a urmăririi penale pentru faptele reclamate în privința polițiștilor, iar pentru fapele săvârșite de jandarmi Parchetul și-a declinat responsabilitatea și a retrimis dosarul la Parcehtul Tribunalului Militar București, unde se află și acum”, a explicat Georgiana Iorgulescu.
Ea consideră că acesta este unul dintre cazurile flagrante care demonstrează că degeaba se vorbește despre celeritate și libertate de exprimare în România, cele două noțiuni fiind infirmate clar de practică.
Fostul ministru de interne zice că nu se mai repetă, decât dacă mai vin Bush și Putin în România
Cristian David, fost ministru de interne exact în perioada Summit-ului NATO, a avut o poziție politicianistă în privința acestui subiect. El s-a declarat bucuros de dialog pe această temă, „fiind într-o formațiune politică cu adânc respect pentru libertatea de exprimare, un drept fundamental”. David susține că „chestiunea Timpuri Noi” rămâne și pentru el un mister – deși în calitate de ministru de interne, deci superior ierarhic al forțelor jndarmeriei, ar fi putut să clarifice misterul.
David spune că:
[quote]nu pot să accept ideea că prevenirea unor proteste prin violență ar fi o soluție. De aceea nu am ce să-mi asum acum. Ce s-a întâmplat la Timpuri Noi e un lucru neplăcut și jenant. Ce s-a întâmplat în nenumărate alte situații de atunci încoace demonstrează că există un anumit derapaj spre violență și asta dă de gândit. Trebuie văzut de la ce nivel vine această violență, dar cu siguranță pot spune că nu e un ordin de sus[/quote] .
Deoarece i s-a cerut insistent să spună ce a făcut atunci, în calitate de ministru de interne, dacă a știut dinainte sau după incidentul Timpuri Noi, David a încercat să explice contextul istoric de securitate care a generat acel climat din București: [quote]România a avut atunci două mari obiective: desfășurarea evenimentului în condiții de securitate și securitatea delegaților. Vă pot asigura că astfel de situații nu se vor mai repeta, pentru că nu-l vom mai avea prea curând în România și pe Bush și pe Putin în același timp. Cred că o anchetă asupra evenimentelor, care se va finaliza, dacă se va finaliza, va face lumină în acest sens. Dar noi atunci am fost felicitați pentru organizare chiar de către secretarul general al NATO, Javier Solana,[/quote] a conchis David.
Ca o completare, colonelul Aurel Moise, şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română, a menționat că „decizia acțiunii de la Timpuri Noi i-a aparținut comandatului”. Moise a adăugat că spre deosebire de alte timpuri acum un militar are libertatea de a nu respecta ordinele, dacă le consideră ilegale.
În concluzie, parlamentarul Sergiu Andon, membru PC, a spus că în urma evenimentelor din timpul Summit-ului NATO „om fi ieșit noi bine ca stat polițienesc și ca oraș închis, dar ca societate pierdem, pentru că astfel de manifestări descurajează pofta și curajul societății civile de a participa la proteste”.
Jandarmeria vrea țarcuri speciale pentru ziariști
La patru ani de la summit-ul NATO nu numai că nu s-a întâmplat nimic cu jandarmii vinovați de acel incident, dar nimic din comportamentul Jandarmeriei nu s-a schimbat. Dovadă stau numeroasele ridicări de pe stradă ale cetățenilor pașnici care se aflau întâmplător sau nu în preajma protestelor de stradă din ianuarie 2012.
În partea a doua a întâlnirii de la Palatul Parlamentului s-a vorbit despre protestele din ianuarie 2012 și a fost lansat oficial raportul APADOR-CH privind persoanele agresate de jandarmi, care s-au adresat asociației pentru consiliere juridică.
Diana Hatneanu, directorul APADOR-CH, a explicat că raportul tratează mai mult ce se întâmplă la secțiile de poliție după ce oamenii sunt ridicați de pe străzi, adică vizează procedura administrativă de conducere la secție, pentru care APADOR a formulat deja o serie de propuneri de îmbunătățire.
APADOR-CH consideră că nu violența este o caracteristică generală a acțiunilor jandarmilor (care există, fără îndoială), ci mai degrabă o atitudine permanentă de intimidare și descurajare a oricăror inițiative cetățenești de protest. O agresiune, așadar, la adresa libertății de exprimare.
De data asta fostul ministru David a schimbat tonul. El a spus că i se pare „inacceptabil și intolerabil ce s-a întâmplat în București la protestele din ianuarie 2012”.
Explicații de Radio Erevan pentru pozele de la protestele din ianuarie
Colonelul Aurel Moise a încercat, la fel diplomat ca și fostul ministru David, să combată argumentele ONG-urilor, spunând că numai 1% din cele 150.000-200.000 de procese verbale întocmite într-un an de Jandarmeria Română sunt contestate de cetățeni. Iar din 45 de fapte înregistrate în timpul protestelor din ianuarie 2012, numai șase au fost transmise parchetelor și doar pentru unul singur a fost emis mandat de reținere de 29 de zile. Colonelul Moise s-a arătat supărat că 70% din faptele de natură penală constatate de jandarmi sunt declarate de instanțe ca nefiind pericol public.
Moise a mai încercat să afirme că pozele publicate în presa centrală, reprezentând jandarmi agresând diverse persoane pe stradă, ar fi trucate. Că una dintre ele, de exemplu, în care era un cetățean plin de sânge pe față, era de fapt rezultatul faptului că cetățeanul respectiv îl mușcase pe jandarm de mână. În final Moise a admis că jandarmul trebuie să uzeze de tot ce are în dotare pentru a-l urca pe cetățean în dubă, dacă acesta se împotrivește.
Totuși, în unele privințe colonelul Moise a admis că și jandarmeria simte nevoia unor clarificări în privința Legii 60, a adunărilor publice, și a propus constituirea unui grup de lucru pentru modificarea acesteia. Printre cerințe, Moise a spus că ar fi chiar amplasarea ziariștilor într-un loc special în timpul protestelor, astfel încât să nu mai fie victime ale zelului jandarmilor.
Parlamentarul Sergiu Andon chiar a plusat, spunând că în cazul modificării legii ar trebui prevăzut ca ONG-urile pentru drepturile omului să aibe câte un reprezentat la fiecare secție de poliție la care se știe că vor deflui dubele cu suspecți aduși de jandarmi.
Mai realist s-a dovedit juristul Gabriel Crăciun, reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor la întâlnirea de la Palatul Parlamentului. El a explicat că ministerul are deja în lucru proiectul de modificiare a legilor poliției și jandarmeriei, propus de APADOR-CH încă din luna noiembrie 2011, și că în curând își va spune punctul de vedere referitor la clarificările legislative cerute de APADOR-CH în privința conducerii la secție.
Schimbările recente din Guvern și din MAI au întârziat, însă, tranșarea acestor propuneri. Până când Ministerul de Interne se va pronunța într-un fel sau altul rămâne să vă păziți singuri pielea în cazul unei eventuale întâlniri cu jandarmii.
Pentru că azi e ziua Jandarmeriei Române le urăm jandarmilor „La mulți ani!” și, de ce nu, să gândească un pic ordinele înainte de a le executa, dacă tot a spus colonelul Moise că militarul are libertatea de a nu executa ordinele ilegale.
