Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH, împreună cu alte 16 organizații ale societății civile, a inițiat campania „Politică fără bariere”, cu scopul de a modifica legislația electorală în sensul liberalizării accesului cetățenilor în politică.
„Politică fără Bariere” urmărește modificarea legislației pentru garantarea drepturilor la asociere politică și participare la alegeri.
Citește aici propunerile concrete de modificare a legislației electorale
Considerăm că modificarea legislației este o reparație necesară în ceea ce privește exercitarea dreptului la asociere și la participare politică, acum grav îngrădite.
Propunerile noastre urmăresc două obiective majore:
1. Primul este eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid, concomitent cu condiționarea înscrierii listelor de partid în toate competițiile electorale de prezentarea unui număr de semnături de susținere.
2. Al doilea obiectiv este asigurarea unei mai mari egalități de șanse între partidele mari, cele mici sau nou înființate și candidații independenți.
Odată adoptate, propunerile noastre ar conduce la revigorarea competiției electorale, la un interes crescut din partea cetățenilor pentru politică și la o mai bună reprezentare a intereselor existente în societate.
Organizațiile membre ale campaniei „Politică fără bariere” împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România.
Urmăriți campania pe pagina Politică fără bariere
Demersuri comune:
16 iunie 2015
Poziție Politică fără Bariere: dezbatere și pseudo-dezbatere
Ședința de azi a Comisiei Comune pentru Legile Electorale a luat în dezbatere aprobarea Legii privind alegerile parlamentare, în ciuda demersurilor și avertismentelor transmise de Campania „Politică fără Bariere” încă din 22 mai și 6 iunie. Cel mai probabil, deputații vor adopta mâine, 17 iunie, proiectul de lege, tot în absența dezbaterilor de substanță.
În ultimele 2 săptămâni, formațiunile politice reprezentate în Comisie au refuzat orice formă de dialog, consultare sau dezbatere pe marginea textului rezultat din plenul Senatului, demonstrând o gravă lipsă de considerație față de câteva drepturi fundamentale ale mai multor categorii de electorat.
Campania „Politică fără Bariere” a decis să nu cauționeze procesul care a dus la acest proiect de act normativ prin prezența la ședința de azi a Comisiei comune și se distanțează de acest proiect de lege, care nu reprezintă un pas înainte. Față de proiectul legii privind alegerile parlamentare, Campania „Politică fără Bariere” studiază posibilitatea de-a-i cere Președintelui României să întoarcă proiectul spre reexaminare în Parlament.
Citește motivele
11 mai 2015
Apel către președintele Iohannis: cereți avizul CCR înainte de a promulga Legea partidelor
Domnule Preşedinte,
În urma votului final din data de 6 mai 2015 v-a fost trimis spre promulgare Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003.
Apreciem cǎ proiectul respectiv constituie un important pas cǎtre reformarea sistemului politic. Ne referim în primul rând la modificarea art.18, în sensul posibilitǎţii înregistrǎrii unui nou partid politic cu numai 3 membri fondatori, fǎrǎ restricţii teritoriale, cerinţǎ care rezultǎ şi din Decizia nr.75 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale a României. Cu toate acestea, unele prevederi ulterioare introduc restricţii în calea desfǎşurǎrii activitǎţii noilor partide, îndeosebi a celor locale.
Considerǎm cǎ aceste restricţii nu sunt numai indezirabile, ci şi contrare prevederilor constituţionale.
Ne referim la modificǎrile aduse articolului 47, alineatul (1), litera b), referitor la condiţiile de radiere a partidelor, în urma constatǎrii neîndeplinirii obiectivelor stabilite. El este formulat astfel: “nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţǎ, în douǎ campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare”.
Motivele pentru care considerǎm cǎ acest articol este neconstituţional:
1. Legat de procedurile de dizolvare sau radiere a partidelor, Comisia de la Veneţia susţine, într-un document adoptat în 1999 , că dizolvarea partidelor ca sancţiune trebuie să fie o măsură utilizată cu maximă precauţie şi doar în situaţii excepţionale. Mai precis, Comisia recomandă ca această măsură să fie utilizată doar dacă un partid, în ansamblu, nu doar indivizi din cadrul său, urmăresc îndeplinirea unor obiective politice prin mijloace care contravin constituţiei naţionale. De asemenea, Comisia recomandă ca, înainte ca organele de justiţie să hotărască radierea unui partid, organele abilitate ale statului trebuie să evalueze dacă partidul reprezintă cu adevărat un pericol la adresa stabilităţii democratice sau a drepturilor cetăţenilor şi dacă nu pot fi utilizate şi mijloace mai puţin radicale de prevenire a pericolului.
2. Comisia de la Veneţia recomandă ca statele să implementeze legislaţie respectând prezumţia generală în favoarea formării partidelor politice şi a funcţionării lor, protejându-le de radiere. Radierea nu ar trebui permisă decât în cazuri extreme, prescrise de lege şi necesare într-o societate democratică . De asemenea, în Hotărârea din 12 aprilie 2 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Partidul Republican al Rusiei împotriva Rusiei, CEDO argumentează că ”puterea de a limita dreptul la asociere trebuie folosită cu moderaţie, iar excepţiile de la dreptul asocierii trebuie interpretate strict şi doar motive convingătoare şi persuasive pot justifica restricţionarea acestui drept. Un partid, chiar întru totul inactiv, nu produce niciun prejudiciu semnificativ.
Amintim cǎ au fost eliminate atât din legea în discuţie, cât şi din celelalte aflate în stadiu de proiect, toate prevederile care ar fi putut acorda unor partide fǎrǎ activitate anumite avantaje (dobândirea de sedii, subvenţii publice, depunerea de candidaturi neînsoţite de liste de semnǎturi de susţinere). Singura cheltuialǎ publicǎ generatǎ de un astfel de partid ar fi, eventual, generatǎ de exercitarea controlului financiar din partea Autoritǎţii Electorale Permanente. Deci, mǎsura radierii ar fi disproporţionatǎ în raport cu eventualul prejudiciu produs.
3. Articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul de asociere în partidele politice ca o parte a dreptului de asociere, prevăzând că „orice persoană are dreptul la libertate de asociere”, fără alte restricţii în afara de cele care sunt prevăzute de lege ca fiind “necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor altora”. Radierea partidelor politice pentru motive care nu sunt necesare într-o societate democratică este împotriva spiritului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
4. Obligarea unui partid de a participa în alegeri nu poate fi introdusă prin lege, deoarece, conform definiţiei date unui partid prin Legea 14/2003 la art. 1 şi art. 2 pot fi îndeplinite şi altfel decât prin participarea la alegeri. Prevederile referitoare la înfiinţarea partidului au fost modificate pentru a respecta dreptul la asociere, conform reglementării sale prin art. 40 din Constituţie. Din această perspectivă, prevederea din PL privind radierea partidelor poate ridica probleme de constituţionalitate, deoarece introduce posibilitatea ca o organizaţie înfiinţată în baza dreptului la asociere să fie desfiinţată ca urmare a faptului că nu îndeplineşte una dintre activităţile specifice potenţiale ale unui partid, chiar dacă recurge la alte activităţi pentru a îndeplini scopurile prevăzute la art.1 şi 2.
În forma sa actuală, sancţiunea pentru inactivitatea partidelor nu este acordată cu modificarea condiţiilor pentru înregistrarea partidelor. Atunci când numărul de 25.000 de membri era necesar pentru înfiinţarea şi activităţile unui partid, se putea argumenta că unul dintre scopurile cele mai importante ale partidului era prezentarea la alegeri cu un număr important de candidaţi. Un partid cu un număr limitat de membri poate avea şi alte scopuri decât participarea la alegeri pe scară medie – la nivel de mai mult de 50 de circumscripţii electorale pentru alegerile locale.
5. Considerăm că orice limitări asupra activităţii partidelor politice care restrâng dreptul la asociere trebuie să urmărească un obiectiv legitim. Conform Comisiei de la Veneţia, acest obiectiv trebuie să fie necesar pentru existenţa unei societăţi democratice. După cum s-a constatat chiar în Decizia nr.75/2015 a Curţii Constituţiionale a României, “legislaţia în vigoare [anterior introducerii articolului în discuţie n.n.] conţine suficiente elemente, de natura unor garanţii cu rolul de a limita riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale”.
Mai mult, Comisia de la Veneţia prevede că „orice limitare privind formarea sau activitatea partidelor politice trebuie să fie de natură proporţională. Radierea sau refuzul înregistrării nu trebuie aplicată decât dacă alte metode mai puţin restrictive pot fi găsite. Radierea este cea mai severă sancţiune existentă şi nu trebuie considerată proporţională decât în cazul unor violări importante ale legii” . Rezoluţia 1308 (2002) Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede la paragraful 11 că „un partid politic poate fi interzis sau radiat doar ca ultim mijloc şi respectând procedurile care oferă garanţiile necesare pentru un proces corect.” Plecând de la acest text şi alte texte internaţionale la care România este semnatară, considerăm că articolul 47.1 introduce o limitare arbitrară, care discriminează partidele de dimensiuni mici, împiedicându-le să se dezvolte în ritmul pe care îl doresc, sau să aibă activităţi la un nivel redus, spre exemplu în interiorul unei localităţi. Aceste partide îşi vor pierde toate prerogativele şi nu vor putea să se reînregistreze cu acelaşi nume.
De asemenea, considerăm că radierea este o sancţiune neproporţională pentru partidele care nu pot prezenta candidaţi în alegeri. Conform convenţiilor internaţionale, radierea este cea mai severă sancţiune care poate fi impusă unui partid politic. Reamintim că în legea 14/2003 prevede această sancţiune în cazul inactivităţii partidului, în cazul în care se constată încălcarea Constituţiei sau când scopul partidului devine ilegal. Conform legislaţiei româneşti, partidele politice nu pot fi radiate atunci când activităţile pe care le întreprind nu sunt ilegale. Dimpotrivă, sancţiunile pentru nerespectarea legislaţiei electorale sau a finanţării partidelor politice au fost considerate în mod repetat de către GRECO şi misiuni de observare ale OSCE ca disproporţionate, în sensul că sunt prea reduse pentru a reprezenta sancţiuni eficiente. În forma sa actuală, Legea 14/2003 impune cea mai severă sancţiune pentru partide care nu respectă Constituţia sau au scopuri ilegale, dar şi pentru partide care nu încalcă nici o lege, dar care nu doresc sau nu reuşesc să prezinte candidaţi la alegeri.
6. Articolul în discuţie anuleazǎ, în fapt, dreptul la existenţǎ al partidelor cu obiective locale (care reprezintǎ interesele cetǎţenilor din una sau câteva localitǎţi mai puţin de 75). Acest lucru contravine recomandǎrilor Comisiei de la Veneţia: “Prevederile referitoare la limitarea partidelor politice care reprezintă o zonă geografică ar trebui […] să fie eliminate din legislaţia relevantǎ” . Standardele internaţionale şi documente la care România este semnatară prevăd că partidele politice au dreptul de a-și desfăşura activitatea liber, însă articolul 47.1 introduce obligaţia pentru partide de a se conforma unui model de partid. Un partid care poate fi înfiinţat doar de către 3 membri este obligat să îşi extindă activitatea dincolo de o singură localitate, sau chiar un singur judeţ, sub ameninţarea radierii. Mai mult, recomandările Comisiei de la Veneţia subliniază că o candidatură este expresia dreptului de a candida, aceasta nu poate fi o obligaţie. Ori în cazul articolului 47.1, se introduce obligaţia de a prezenta candidaturi, mai precis cel puţin 75 de candidaturi.
7. Pentru a nu fi radiate, aceste partide vor fi obligate fie sǎ depunǎ candidaturi formale la alegerile parlamentare, fie sǎ reducǎ la alianţe de circumstanţǎ, prin care sǎ pǎcǎleascǎ alegǎtorii, la alegerile locale. Mai jos redǎm câteva situaţii care ar putea rezulta drept consecinţǎ a acestei reglementǎri.
a. Un partid care la alegerile locale ar obţine postul de primar şi majoritatea în consiliul local într-o localitate, dar nu a depus candidaturi nici în precedentele alegeri (parlamentare sau europarlamentare) şi nici în alte 75 de circumscripţii electorale (localitǎţi) ar putea fi radiat imediat dupǎ încheierea alegerilor. Primarul şi consilierii proaspǎt aleşi ar putea fi consideraţi în situaţia de pierdere a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales (alin. (2) lit. h 1 ) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali), ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor anticipate.
b. Existǎ posibilitatea ca în anumiţi ani, alegerile parlamentare sǎ fie urmate de alegeri pentru Parlamentul European, caz în care partidele care au ca obiectiv doar participarea în alegerile locale sǎ fie desfiinţate. Acest lucru se va produce în 2019, dupǎ alegerile parlamentare din 2016.
8. Curtea Constituţională a formulat următorul argument, la punctul 9 din Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, privind aspectele neconstituţionale din Legea 14/2003: „riscul devalorizării partidelor, în sensul supraaglomerării lor pe scena politică, nu mai subzistă în România anului 2014, astfel că şi mijlocul prevăzut de lege pentru contracararea acestuia a devenit caduc”. Actualele prevederi din proiectul de lege privind radierea partidelor au tot scopul de a preveni supraaglomerarea sistemului de partide, prin eliminarea acelora care nu au activitate electorală. Totuşi, radierea la intervale prea scurte creşte volatilitatea la nivelul sistemului de partide şi împiedică evoluţia organizaţională firească a unui partid nou format.
9. Existǎ 19 judeţe (Ilfov, Brǎila, Covasna, Tulcea, Giurgiu, Cǎlǎraşi, Braşov, Sǎlaj, BistriţaNǎsǎud, Sibiu, Galaţi, Satu Mare, Ialomiţa, Mehedinţi, Harghita, Hunedoara, Constanţa, Gorj, Vrancea), plus Municipiul Bucureşti, care au mai puţin de 75 de localitǎţi, deci un partid care ar depune candidaturi în întregul judeţ nu va satisface condiţia privind alegerile locale.
10. Menţionăm că, dintre ţările membre ale Consiliului Europei, puţine includ în legislaţia lor prevederi atât de stricte legate de radierea partidelor politice. Conform studiilor realizate de Comisia de la Veneţia , doar Armenia recurge la radierea partidelor politice care nu au prezentat candidaţi la alegeri . Pe de altă parte, alte ţări din cadrul Consiliului Europei, restricţionează accesul partidelor politice la subvenţii pentru cele care nu trec un anumit prag. Acesta este și cazul României.
Având în vedere argumentele de mai sus vǎ solicitǎm, domnule Preşedinte, ca în baza articolului 146, alineatul a) sǎ solicitaţi Curţii Constituţionale a României sǎ se pronunţe asupra constituţionalitǎţii legii susmenţionate, înainte de promulgare.
Cu deosebitǎ consideraţie,
Organizaţii semnatare:
Campania Politicǎ fǎrǎ Bariere (https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/ )
Asociaţia pentru Minţi Pertinente AMPER
Asociaţia Pro Democraţia
Centrul pentru Studiul Democraţiei
Expert Forum
Fundaţia pentru o Societate Deschisǎ
Institutul pentru Politici Publice
Societatea Academică din România
Pentru conformitate,
Mircea Kivu Grupul pentru Democraţie Participativǎ Plenum (campania Politicǎ fǎrǎ Bariere)
8 mai 2015
Primele măsuri spre deschiderea competiției politice
Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere apreciază ca pozitivă adoptarea de către Parlamentul României a unui pachet de legi format din Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și Legea alegerilor locale. Considerăm că, în ansamblul lor, acestea deschid competiția politică și introduc noi reglementări, care pot consolida reprezentarea politică a cetățenilor în următoarele cicluri electorale.
Propunerile Campaniei Politică fără Bariere, care se regăsesc în legile adoptate miercuri, prin votul final al Camerei Deputaților, sunt:
- înființarea partidelor politice cu doar trei membri, fără criteriu de teritorialitate (față de 25.000 de semnături din cel puțin 18 județe);
- egalizarea condițiilor de candidatură pentru formațiunile politice și candidații independenți;
- reducerea numărului de semnături necesare pentru susținerea, respectiv înscrierea candidaturilor;
- posibilitatea cetățenilor de a susține mai mulți candidați la înscrierea în competiția electorală;
- anularea pragului electoral pentru candidații independenți și raportarea la coeficientul electoral.
Deficiențele identificate de Campania Politică fără Bariere privesc:
- reintroducerea criteriului de teritorialitate prin procedura de radiere;
- menținerea sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur;
- introducerea, în fapt, a unui număr de semnături mai mare de 1% (recomandarea Consiliului Europei – Comisiei de la Veneția) pentru înscrierea unei candidaturi;
- subvenționarea discriminatorie a partidelor și reintroducerea criteriului de teritorialitate la decontarea cheltuielilor de campanie;
- menținerea în birourile electorale a statutului privilegiat al partidelor parlamentare;
- limitarea accesului partidelor neparlamentare, în campania electorală, la mijloacele publice de comunicare în masă.
29 aprilie 2015
Noi votăm, nu argumentăm, nu parlamentăm!
La aproape 25 de ani de la infamul „noi muncim, nu gândim,” Comisia comună pentru legile electorale a reușit performanța de-a adopta două proiecte de lege cruciale pentru democrație în mai puțin de jumătate de oră, fără nicio urmă de argumentație, fără vreun dubiu, fără vreo remușcare.
Ieri, în ședința Comisiei, au fost adoptate, cu minime modificări, rapoartele de aprobare pentru proiectul de modificare a Legii partidelor politice și pentru proiectul de reexaminare a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
12 martie 2015
Posibile implicații ale aplicării prevederilor privind radierea, așa cum apar în forma actuală a proiectului de lege
În proiectul noii Legi a partidelor politice au fost introduse criterii de radiere a partidelor extrem de drastice, care fac imposibilă, de facto, existența partidelor locale. În comunicat, câteva scenarii extrem de plauzibile, în situația în care textul necorelat va rămâne în vigoare.
3 martie 2015
Bariere indirecte în cadrul procedurii de radiere și în criteriile de finanțare a partidelor
Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariereconsideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie:
- principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial;
- principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute;
- textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi.
24 februarie 2015
Comisia parlamentară privind legile electorale: undă verde pentru liberalizarea vieții politice
În ședința din 24 februarie, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru legile electorale și legea partidelor a adoptat câteva principii promovate de Campania Politică fără Bariere, care deschid calea pentru liberalizarea vieții politice:
- renunțarea la criteriul teritorial drept condiţie pentru înfiinţarea unui partid;
- înfiinţarea unui partid pe baza semnăturii a minimum trei fondatori.
17 februarie 2015
Întâlnire cu conducerea PNL
În privința înființării partidelor, liderii PNL au acceptat ideea reducerii semnificative a numărului de membri fondatori și posibilitatea discuțiilor pe marginea criteriului de teritorialitate. Trebuie precizat însă că proiectul legislativ pe care partidul îl are în vedere ca punct de pornire prevede ca membrii fondatori ai unui partid să fie din cel puțin 10 județe.
Cele două părți au căzut de acord că este util să fie anulată interdicția din legea actuală care împiedică o persoană să semneze două liste de susținere pentru candidați, fiind de acord că o semnătură de susținere reflectă opțiunea alegătorului de a asculta un candidat în campania electorală și nu o intenție de vot.
15 Ianuarie 2015
Discuția cu președintele Camerei Deputaților privind includerea Legii partidelor politice şi a finanţării acestora în dezbaterile Comisiei de cod electoral, pentru o discuţie „la pachet”
Ca urmare a întâlnirii de astăzi cu Politică fără Bariere, dl. Preşedinte Zgonea le va propune membrilor Comisiei să includă Legea partidelor politice şi Legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale în mandatul Comisiei comune. Aceste legi vor fi discutate prioritar, împreună cu Legea pentru alegerea autorităţilor publice locale, până la finalul lunii mai 2015, pentru a putea intra în vigoare cu un an înaintea alegerilor locale din 2016, conform Deciziei Curții Constituționale a României. Legea pentru alegerea Parlamentului, cea privind alegerea Preşedintelui României, respectiv Legea privind procedurile de referendum (naţional şi local) vor fi definitivate în iunie sau cel mai târziu în octombrie 2015, pentru a intra în vigoare înaintea alegerilor parlamentare din 2016, conform aceleiaşi Decizii CCR.
Decembrie 2014
Proiectul de modificare a legii partidelor
Octombrie 2014
Apelul făcut către candidații la președinție la 13 octombrie 2014: eliminați barierele politicii din calea cetățenilor
———–
Campania „Politică fără Bariere” - Inițiatori:
Asociația E-Civis
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o Societate Deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
