Human Rights in Romania 2022
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Doi ani de pandemie s-ar fi cerut urmați măcar de un an de pauză, pentru ca lucrurile să se reașeze într-o oarecare normalitate. În loc de asta, 2022 a debutat în forță printr-un război la graniță, cu mii de refugiați, cu declarații belicoase, cu teama că ar putea fi mai rău și, previzibil deja, cu încercări de modificări legislative dubioase, sub pretextul pregătirii patriei, în contextul geo-strategic sensibil. 2022 a fost, așadar, un an cu noi „normalități”: războiul și criza energetică (criza facturilor la energie).
APADOR-CH a continuat să facă ce știe mai bine: monitorizarea respectării drepturilor omului în spațiile de deținere, advocacy legislativ pentru transpunerea unor directive europene în legislația națională și încercarea de a ține o privire permanentă asupra procesului legislativ intern, în care s-a înregistrat o concentrație mai mare decât de obicei de testosteron militar. De exemplu, anul a debutat cu un proiect de lege în domeniul securității naționale, care a circulat neoficial în spațiul public și a stârnit rumoare. Apoi a fost bagatelizat de autorități, sub pretextul lipsei de actualitate. Rețeta a devenit deja o normă în România. Deși avem legi care prevăd procese de consultare publică, autoritățile preferă să scoată „pe surse” câte un proiect cu care testează opinia publică, apoi se prefac surprinse că „un draft a fost scurs prematur în spațiul public”. Așa s-a întâmplat cu:
- proiectul care inventa o nouă stare excepțională – adică „situația de criză în domeniul securității și apărării naționale”, stare care putea fi declarată doar de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Parlamentul ar fi fost eludat astfel din schema care parafa intrarea țării într-un eventual război;
- legile care vizau organizarea serviciilor de informații, „scăpate” în spațiul public, neasumate și ulterior „uitate” pentru o vreme
- legea securității cibernetice, care dă Internetul civil pe mâinile capabile ale armatei și SRI.
În pofida luărilor de poziție multiple din societate, legea securității cibernetice a trecut până la urmă prin Parlament într-o formă pe care s-a pronunțat și Curtea Constituțională. A găsit-o constituțională.
Au existat totuși și cazuri „fericite” în care, după demersuri care au durat doi ani de zile, am reușit să îndreptăm o lege strâmbă. Cazul Legii poliției, adoptată în 2020, care prevedea că un cetățean poate fi condus și ținut la poliție pe o perioadă nedeterminată, a fost un exemplu școală de cât de greu se îndreaptă o eroare într-o lege adoptată greșit de la bun început. Nu la fel de bine au mers lucrurile în privința legii privind răspunderea magistraților, pentru care APADOR-CH a făcut câteva propuneri de clarificare și îmbunătățire, dar fără succes. Celebrul pachet al legilor justiției a fost adoptat în ultima lună a lui 2022 fără ca recomandările venite din partea societății civile să fie luate în considerare de Ministerul Justiției și Parlament. Nu ni s-a oferit vreo explicație, așa cum prevede legea. Unele aspecte mai controversate au fost contestate în fața Curții Constituționale de partidele politice și de Avocatul Poporului, dar CCR nu a găsit nimic neconstituțional nici acolo. Rămâne de văzut cum vor funcționa în practică aceste legi.
Experiența din 2022 a APADOR-CH, alături de alte organizații ale societății civile, în cadrul proceselor legislative a trei mari proiecte de lege (Legile justiției, Legea securității cibernetice și Legea privind protecția avertizorilor de integritate) a arătat eșecul net al consultărilor publice în materie de elaborare de legi. Aceste consultări, atunci când există, sunt formale și nu influențează deloc modul în care parlamentarii văd și adoptă respectiva lege.
În privința activității multianuale, APADOR-CH a continuat sau finalizat în 2022 proiectele începute în anii din urmă:
1.SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate – a vizat conștientizarea publică asupra rolului avertizorilor de integritate în societatea românească și a monitorizat procesul legislativ de transpunere în legislația românească a Directivei europene privind avertizorii.
2.Egalitatea în sistemele de justiție penală în UE – a presupus intervievarea a peste 1.000 de deținuți din toată țara, în cadrul primei cercetări cantitative făcute în România, despre modul în care deținuții au perceput trecerea prin procesul penal și gradul în care sunt respectate drepturile procedurale în justiția penală din România și nu numai.
3.Drepturile în secția de poliție – de la lege la practică – Deși la nivel național au fost adoptate legi care implementează directivele europene în domeniu, practica arată că există diferențe de abordare și de respectare a drepturilor procedurale ale suspecților și inculpaților în secțiile de poliție, cum ar fi: dreptul la un avocat, informarea suspecților și inculpaților, privind drepturile pe care le au, iar audierile sunt rareori înregistrate audio-video.
O altă activitate importantă a asociației a fost contribuția la raportul Comisiei Europene privind statul de drept în 2022. Printre informațiile transmise Comisiei, vizând disfuncționalitățile statului de drept în România anului 2022 s-au numărat:
- Aspecte problematice cuprinse în legile justiției, cum ar fi nesancționarea magistraților pentru nerespectarea deciziilor CCR sau ICCJ (inclusiv a celor care nu intră în conflict cu hotărârile CJUE) sau răspunderea patrimonială (financiară) a acestora pentru daunele cauzate de erori judiciare;
- Percepția publicului asupra independenței justiției și asupra Curții Constituționale, în urma deciziei acesteia referitoare la întreruperea prescripției, decizie care a aruncat în aer dosare mari de corupție ale unor politicieni;
- Existența unor prevederi discutabile în noua lege privind protecția avertizorilor (care transpune Directiva europeană în domeniu), adoptată cu greu de Parlament în decembrie 2022;
- Subminarea rolului presei într-o democrație, prin finanțarea masivă a presei mainstream, de către partidul unic (coaliția stânga-dreapta aflată la guvernare), cu bani din subvențiile bugetare. La asta se adaugă intimidarea jurnaliștilor de investigație independenți, prin metode de kompromat care au implicat instituții ale statului;
- Limitarea libertății de exprimare prin adoptarea unei legi privind securitatea cibernetică, prin care o opinie contrară celei oficiale a statului ar putea fi considerată atingere adusă securității naționale și chiar incriminată ca infracțiune;
- Restricționarea accesului la justiție prin proiecte de legi care încearcă să împiedice ONG-urile să conteste în instanță acte administrative problematice.
La 10 decembrie 2022, zi în care se celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Omului, APADOR-CH a făcut un bilanț al condamnărilor României la CEDO, pentru încălcarea diverselor drepturi: protecția proprietății, dreptul la viață, la un proces echitabil, dreptul de a nu fi supus unui tratament inuman și degradant, dreptul de a nu fi judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași faptă, dreptul la viață privată, dreptul de a te exprima liber și a nu fi discriminat – peste 60 de condamnări și un million de euro daune pe care le-am plătit cu toții, de la buget.
Drepturile omului au fost, în 2022, aparent eclipsate în discursul public de informațiile și dezbaterile despre războiul din Ucraina și de criza energetică și economică. Un fel de a ni se spune că se poate și mai rău, deci să zicem mersi că suntem în UE și că încă mai avem drepturi și libertăți, așa cum sunt ele, și mai ales pace.
Georgiana Gheorghe
Director executiv APADOR-CH
Citiți mai multe despre activitățile APADOR-CH în raportul de activitate 2022.