Tag Archive for: raport anual

You are here: / raport anual

Posts

Drepturile omului în România 2023

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La finalul anului 2022, atrăgeam atenția că drepturile omului au fost eclipsate în discursul public de informațiile despre războiul din Ucraina și că acesta era un fel de a ni se spune că se poate și mai rău, dar să zicem mersi că suntem în UE și că încă mai avem drepturi și libertăți, așa cum sunt ele, și mai ales pace. Din acest punct de vedere, 2023 a fost o copie fidelă a anului precedent: războiul la graniță a continuat, ba au apărut și alte confruntări la granițele altora, oamenii au obosit și au devenit aproape imuni la imagini atroce și știri despre crime de război, iar discursul public despre înarmare, pregătirea populației pentru ce e mai rău și importanța stabilității cu orice preț, inclusiv cu încălcarea unor principii ale statului de drept, s-au normalizat.

În timp ce 2023 ne obișnuia cu noua normalitate, autoritățile și politicienii și-au văzut de business as usual. La mijlocul anului am avut parte de o „rotativă guvernamentală”, premierul PNL a fost înlocuit de colegul de coaliție, premierul PSD. Un președinte de consiliu județean a fost prins în flagrant cu o mită de 250.000 de euro în portbagaj, lângă oala cu ciorbă, un primar a fugit din țară uzând de pașaportul unei rude, exact în ziua condamnării sale pentru corupție, iar directorul de mulți ani al SRI a demisionat invocând dorința de a nu se pietrifica în funcție.

Justiția s-a remarcat și prin închiderea la foc automat a câtorva mii de dosare de corupție, pe motiv de prescriere a faptelor; o explozie la un centru de cisterne cu gaz, care funcționa ilegal de ani de zile lângă Capitală, a omorât câțiva oameni și le-a distrus casele; mai multe azile pentru bătrâni, care funcționau tot ilegal, au fost închise în urma unor anchete de presă care arătau tratamentele inumane care se petreceau acolo; iar un accident făcut de un șofer beat și drogat, soldat cu moartea a doi tineri, a arătat că poliția – care îl lăsase să conducă mai departe, deși îl oprise inițial în trafic – are mai multe deficiențe de funcționare decât se credea.

Deasupra acestui cuib de cuci, în care legea pare opțională, s-a învârtit în avioane private excesiv de scumpe, dar ale căror costuri sunt ținute la secret, președintele țării, care a făcut în 2023 mai multe turnee externe în zone exotice precum Asia, America de Sud sau Africa. În restul timpului a tăcut asurzitor.

APADOR-CH a derulat proiecte și activități de advocacy legislativ și de monitorizare a respectării drepturilor omului, așa cum face de peste 30 de ani, cu vizite în penitenciare, cu propuneri de modificări legislative sau cu luări de poziție față de abuzuri. Am atras atenția asupra modificării regimului armelor și munițiilor, am cerut Parchetului general să-și facă datoria în anchetarea abuzurilor la adresa jurnalistei Emilia Șercan și am cerut Avocatului poporului să ne apere de intruziunea serviciilor de informații în procesul electoral. Din păcate, în tabloul general descris mai sus, puține dintre demersurile noastre au avut vreun rezultat satisfăcător. O activitate anuală a fost și contribuția la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, care ne-a dat ocazia să semnalăm, alături de alte organizații similare din UE, principalele încălcări are drepturilor omului în România. În 2023 au fost următoarele:

  • Presa, între politicieni, pariuri și amenințări – Finanțarea politică a presei cu milioane de euro anual de la partidele parlamentare a continuat să sape la independența și credibilitatea presei. În plus în 2023 a mai apărut scandalul dintre patronat și angajați în compania Ringier, în care jurnaliștii de la Libertatea și GSP au acuzat cenzura ca urmare a unor presiuni făcute de patronii unor firme de pariuri. Scandalul s-a finalizat cu concedierea jurnaliștilor. De asemenea, saga jurnalistei Emilia Șercan a continuat în 2023, când Parchetul a închis toate dosarele privind discreditarea ei, după ce a publicat investigația despre plagiatul fostului premier Nicolae Ciucă. În vara anului 2023, APADOR-CH a înaintat un memoriu către procurorul general, la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin care i-a solicitat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instituțiile din subordine respectă legea în cazul Emilia Șercan. Din păcate nici în acest caz nu am avut o rezoluție;
  • Anul prescrierilor – Deoarece Parlamentul nu și-a făcut treaba timp de 4 ani (2018-2022), și nu a adus modificările cerute de CCR la Codul penal, multe dosare de corupție au fost închise ca urmare a prescrierii termenelor. Presa a raportat că numărul cazurilor „soluționate” în acest mod s-a ridicat la peste 5.000 și a inclus politicieni și oameni de afaceri acuzați de corupție.
  • Avertizori neapărați – Prin Legea avertizorilor de integritate (Legea 361/2022), la adoptarea căreia a pus umărul și APDOR-CH în 2021-2022, avertizorii de integritate ar trebui să primească asistență juridică gratuită pentru a se apăra împotriva hărțuirii la care sunt supuși ca urmare a avertizărilor făcute. În practică legea a avut nevoie de ajutor pentru a fi respectată. Un avertizor din Bacău ne-a sesizat că Baroul avocaților din județ i-a refuzat asistența juridică gratuită, și nu a fost singurul. La solicitarea APADOR-CH, Uniunea Națională a Baroului de Avocați a decis să informeze toate Barourile din România cu privire la prevederile noii legi și aplicarea ei unitară;
  • Condamnat pentru o faptă care nu există – Primarul sectorului 5 din Capitală, Cristian Popescu Piedone, condamnat initial în procesul Colectiv la 8 ani de închisoare, a fost achitat de Curtea Supremă, pe motiv că infracțiunea de care era învinuit nu a existat. Condamnarea pentru o infracțiune inexistentă este una dintre cele mai mari greșeli ale sistemului judiciar și este de natură să afecteze grav încrederea publicului în sistemul judiciar. În plus, în acest caz condamnatul fusese și încarcerat mai mult de un an;
  • Drept de vot cu voie de la SRI – Legea Securității Naționale (L51/1991) a fost modificată la începutul anului 2023 prin Legea 58/2023 privind Securitatea Cibernetică. Modificările au inclus și o formulare ambiguă ce dă dreptul SRI să cenzureze orice opinii, politice sau nu, dacă instituția le consideră „amenințări la securitatea națională”. APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului să conteste legea la Curtea Constituțională, dar instanța a decis că legea este constituțională. Ulterior, declarațiile publice ale unui general SRI au arătat că temerile APADOR-CH erau întemeiate. El a spus că inclusiv discursul politic al partidelor de opoziție în timpul campaniilor electorale poate fi calificat drept o amenințare pentru securitatea națională, dacă acest discurs poate schimba ordinea constituțională, și voința alegătorilor, arătând cât de pregătit este SRI să intervină în „contracararea” acestor noi tipuri de amenințări, prin operațiuni de supraveghere sau cenzură a Internetului. Din păcate a doua intervenție pe lângă AVP, pentru a sesiza din nou CCR în acest sens, s-a lovit de un refuz, iar AVP a întrebat chiar SRI dacă există garanții legale că nu va abuza de noua lege. SRI a răspuns că aceste garanții… există. Rămânem, așadar, cu aceste garanții că în super-anul electoral 2024 SRI nu ne va încălca drepturi constituționale ca: libertatea de exprimare, dreptul la informare, dreptul de vot, dreptul de a fi ales și dreptul de asociere;
  • Condamnarea la moarte a ONG-urilor din cauza pierderii unor procese de interes public – Asociația Salvați Bucureștiul și Miliția Spirituală sunt două ONG-uri care, de-a lungul anilor, au contestat în instanță diverse acte de urbanism emise de autoritățile locale din București în legătură cu mai multe dezvoltări imobiliare. În 2017 a început o serie de procese în care organizațiile contestau avize de mediu și acte emise de autoritățile publice, în cazul unor construcții. În procese au intervenit și beneficiarii acelor construcții, companii puternice din piață, care au angajat firma de avocatură a unui fost ministru de justiție și au câștigat procesele, punând în sarcina organizațiilor contestatoare cheltuieli de judecată exorbitante, pe care acestea nu le-au putut plăti. Rezultatul a fost că ambele organizații au fost dizolvate în justiție, în 2022 și 2023, ca urmare a incapacității de plată. Acest gen de intimidare prin cheltuieli de judecată mari este un mijloc prin care atât autoritățile statului cât și firmele puternice au reușit să le închidă gura cetățenilor și organizațiilor civice care s-au opus unor proiecte controversate din mediu, urbanism și chiar din domeniul informării publice. APADOR-CH a făcut o propunere de modificare a Codului de procedură civilă, prin care cheltuielile de judecată în astfel de procese de interes public să fie suportate de fiecare parte, și nu doar de cea care pierde procesul. Dizolvarea unor organizații civice, care în acest caz au încercat să oblige autoritățile să-și facă datoria față de cetățeni, privează spațiul civic de actori esențiali în orice democrație;
  • Finanțarea presei de către partide – Jumătate din subvențiile de stat primite de partidele politice sunt cheltuite pentru mass-media și propagandă politică, dar cui anume și pentru ce se dau acești bani nu se știe. APADOR-CH a propus modificarea legii astfel încât să crească transparența acestui proces și să sporească astfel încrederea în media. Un proiect de lege în acest sens se afla la finele anului 2023 în parlament, în dezbatere. Proiectul este un pas către o mai bună transparență, dar nu ajută la dezvăluirea lanțului complet de furnizori de servicii plătiți de partidele politice din subvenții de stat, de aceea APADOR-CH a propus ca raportările făcute de partide pentru cheltuirea subvențiilor să includă fiecare beneficiar final al acestor bani;
  • Secretul plimbărilor prezidențiale – Pe tot parcursul anului 2023, organizațiile societății civile și mass-media au încercat să determine costul public al deplasărilor președintelui în străinătate, prin transmiterea unor cereri de informații către instituțiile publice, conform Legii 544/2001. Aceste informații de interes public au devenit un secret național bine păzit, deși nu există nicio bază legală pentru secretizarea costurilor de zbor (și nici un motiv de securitate națională). Corespondența dintre APADOR-CH și Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului României (SGG) pe această temă a fost ridicolă și absurdă, întrucât cele două instituții au dat vina una pe alta pentru autoratul încadrării documentelor publice în secrete de stat. Această situație face din România o țară din UE în care costul vizitelor prezidențiale este ținut secret printr-un document care este clasificat de instituții secrete, al cărui secret este și nejustificat întrucât este imposibil de aflat cine a emis acest document, de ce a fost ținut secret și ce conține. Jurnaliștii de la Recorder au estimat călătoriile președintelui în ultimul an, calculând toate aeronavele private de lux în raport cu costurile pentru alți omologi din UE, și au invitat publicul să trimită prin e-mail o petiție către Administrația Prezidențială prin care solicită publicarea acestor cheltuieli. Inițiativa a adunat peste 40.000 de semnatari, dar în ciuda presiunii publice, președintele – aflat la sfârșitul anului într-un turneu în mai multe țări africane, unde a zburat cu mai multe avioane private – a refuzat să dezvăluie informațiile.
  • Azilele care-și torturau beneficiarii – La începutul anului 2023, mai multe anchete de presă au scos la iveală abuzuri grave, rele tratamente și încălcări ale drepturilor omului comise pe o perioadă lungă de timp în mai multe aziluri de bătrâni și persoane cu nevoi speciale din apropierea Capitalei. Centrele erau private, dar primeau finanțare publică pentru serviciile prestate, iar investigațiile jurnaliştilor, care au continuat în lunile următoare, au scos la iveală și legături între managerii centrelor și politicienii de la putere. Investigațiile mass-media au fost determinate de mai multe rapoarte ale Centrului de Resurse Juridice (CRJ), o organizație neguvernamentală care efectuează vizite de monitorizare inopinate în astfel de centre, și care semnalase deja situația de la sfârșitul anului 2022, dar autoritățile nu au luat măsuri, preferând să se prefacă uimite abia când situația a fost expusă în media, iar organele de cercetare penală s-au autosesizat și au descins în respectivele azile. Pacienții au fost transferați la spitale și 24 de persoane implicate în schemă au fost arestate. În ciuda scandalului imens, problema a dispărut de pe agenda publică în mai puțin de câteva luni, astfel că până la sfârșitul anului 2023 nu existau informații despre evoluția anchetei, iar politicienii acuzați au început să revină în viața publică, susținând că nu au nimic de-a face cu asta.

Anul s-a încheiat cu punerea sub acuzare a unor foști miniștri ai sănătății și a unui fost prim ministru, în ceea ce s-a numit scandalul vaccinării COVID, pentru cumpărarea unui număr prea mare de doze de vaccin față de cât ar fi avut nevoie România. Toți acuzații sunt persoane aflate în afara partidelor de la putere, și au acuzat un proces politic în preajma alegerilor. Un fapt incontestabil este că modul în care autoritățile vremii au gestionat activitatea de achiziționare a vaccinurilor și de vaccinare a populației a fost și rămas un mare secret, în ciuda eforturilor societății civile de a transparentiza acest proces de importanță vitală pentru orice democrație.

În ultimele zile ale anului 2023, România a primit în sfârșit dreptul de a fi în Schengen, dar numai cu granițele aeriene și maritime. Un drept european care ni se refuză, ca țară, ne-a fost recunoscut parțial după prea îndelungi insistențe, în condițiile în care toate autoritățile europene afirmă că îndeplinim condițiile. Un mod în care bătrâna Europă îi vorbește despre drepturi și respectarea lor unei tinere democrații, în care oamenii au început să se îndoiască de valoarea lor.

 

Georgiana Gheorghe

Director executiv APADOR-CH

 

Citiți raportul de activitate al APADOR-CH în 2023.

Raportul de activitate al APADOR-CH 2017

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Drepturile omului în România anului 2017

Anul 2017 poate fi caracterizat prin accentuarea radicalizării, atât la nivel de  discurs, cât şi de atitudine. În majoritatea chestiunilor de real interes pentru opinia publică, taberele pro şi contra s-au aflat pe poziţii ireductibile, iar dialogul rezonabil, bazat pe argumente, a fost lăsat în plan secund. Practic, fiecare parte a considerat că „ceilalţi” sunt de partea răului absolut, care trebuie combătut cu orice preţ.

Din păcate, la fenomenul radicalizării au contribuit atât partidele politice parlamentare, care nu au găsit mijloacele necesare pentru a purta un dialog calm şi argumentat, precum şi o mare parte a mass-media, care a înlocuit dezbaterile obiective şi echilibrate în legătură cu chestiunile de interes public major, cu susţinerea vădit debalansată, chiar necondiţionată, a unor teze.

Debutul anului 2017 a fost marcat prin ample manifestaţii, în faţa sediului Guvernului, împotriva Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 (cunoscută şi ca „Ordonanţa 13”), despre care participanţii la proteste au susţinut că ar fi fost „dată cu dedicaţie”, în favoarea preşedintelui partidului care câştigase alegerile parlamentare de la finele anului 2016.

Ordonanţa 13, care prevedea, printre altele, introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi limitarea la 6 luni de la comiterea faptei a termenului în care trebuie făcut un denunţ/autodenunţ pentru ca (auto)denunţătorul să „scape” de răspunderea penală, a făcut obiectul unei epopei de natură juridică, care s-a aflat în atenţia opiniei publice. Astfel:

–  înainte de a fi abrogată, Ordonanţa 13 a fost atacată de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională,

– pe fondul protestelor stradale de amploare, Ordonanţa 13 a fost abrogată, prin Ordonanţa 14 (Ordonanţa de urgenţă nr. 14/2017). Ordonanţele 13 şi 14 au fost emise, la interval de 6 zile,  de către acelaşi Guvern,

– Curtea Constituţională, care fusese sesizată de Avocatul Poporului privind Ordonanţa 13, a respins sesizarea, pe motiv că Ordonanţa 13 a fost abrogată prin Ordonanţa 14 şi nu mai era în vigoare (decizia nr. 64/2017),

– parchetul a deschis o anchetă penală împotriva Guvernului pentru adoptarea Ordonanţei 13,

– anchetarea Guvernului de către parchet a fost atacată de preşedintele Senatului la Curtea Constituţională, care a decis că Guvernul nu poate fi anchetat penal pentru legalitatea şi oportunitatea adoptării Ordonanţei 13, întrucât adoptarea de ordonanţe de urgenţă intră în competenţa constituţională a unui guvern (decizia nr. 68/2017).

Pe durata epopeii juridice a Ordonanţei 13, nivelul ridicat de radicalizare la nivelul societăţii a îngreunat foarte mult comunicarea dintre taberele pro şi contra precum şi o dezbatere substanţială şi lipsită de patimă în legătură cu problemele de fond ce ţin de modificarea unor texte din Codul penal şi Codul de procedură penală (spre exemplu: lămurirea opiniei publice cu privire la diferenţa dintre infracţiunea de abuz în serviciu şi infracţiunea de furt, raportul dintre deciziile Curţii Constituţionale şi necesitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, stabilirea unui cuantum rezonabil pentru pragul valoric al abuzului în serviciu, stabilirea unor sancţiuni nepenale adecvate pentru faptele situate sub pragul valoric al abuzului în serviciu).

La mijlocul anului 2017 a avut loc un incident de natură politică, care poate fi considerat ca un simptom de instabilitate politică: primului-ministru i-a fost retras sprijinul politic de către coaliţia majoritară, acesta a refuzat să demisioneze, astfel că guvernul pe care-l conducea a fost demis printr-o moţiune de cenzură introdusă chiar de partidul de guvernământ. Un incident oarecum similar a avut loc şi la începutul anului următor, 2018, când, după 6 luni de la incidentul precedent, partidul de guvernământ a retras sprijinul politic pentru prim-ministrul în funcţie, care de data aceasta a demisionat, astfel că nu s-a mai ajuns la introducerea unei noi moţiuni de cenzură. Schimbarea guvernului la interval de 6 luni în condițiile în care coaliția de guvernare deține o majoritate confortabilă în Parlament a creat o stare de confuzie în societate.

În a doua parte a anului 2017, protestele de stradă au vizat o altă măsura legislativă, iniţial asumată de Guvern, prin Ministerul Justiţiei, iar ulterior preluată de un grup de parlamentari. Este vorba despre ceea ce s-a numit „modificarea legilor justiţiei” (modificarea a 3 legi din domeniul organizării şi funcţionarii justiţiei, legi cu totul diferite de Codul penal sau Codul de procedură penală).

Este posibil ca radicalizarea existentă în societate, poziţiile ireductibile ale taberelor pro şi contra, să fie motivul pentru care tabără „contra” a respins, iniţial, orice dialog privind modificările la aceste legi „ale justiţiei” şi chiar ideea în sine de modificare a legilor (a se vedea, spre exemplu, avizul integral negativ, dat de CSM).

Este discutabilă respingerea ab initio a ideii modificării reglementărilor care privesc, printre altele, răspunderea magistraţilor, organizarea inspecţiei judiciare, anchetarea magistraţilor, atâta vreme cât actualele reglementări legale sunt ineficiente.

Astfel, sub imperiul actualelor „legi ale justiției”, în vigoare de circa 14 ani, se poate observa că:

  • deşi au fost numeroase achitări la instanţele din ţară şi condamnări la CEDO ale României, niciodată, nici un singur magistrat, procuror sau judecător, nu a răspuns material pentru prejudiciile pe care le-a creat şi pentru care despăgubirile au fost plătite de stat (bani publici);
  • inspecţia judiciară este cunoscută mai mult prin luările de poziţie împotriva criticilor, multe justificate, la adresa funcţionării sistemului judiciar, decât prin rezolvarea problemelor ridicate de persoanele care formulează sesizări;
  • posibilitatea anchetării judecătorului, pentru solutia dată în dosar, de către procurori din aceeaşi structură din care fac parte procurorii care au întocmit dosarul judecat, creează cel puţin aparenţa unei afectări a libertăţii de decizie a judecătorului.

 

Justiţia este, în cele din urmă, un serviciu public, susceptibil de îmbunătăţiri, ca orice serviciu public, iar nu o entitate imuabilă şi, de aceea, capricioasă.

Ulterior, în cadrul unei proceduri parlamentare ameţitor accelerată spre finalul lunii decembrie (s-a lucrat în comisii/plen zi-lumină şi ceva în plus), au fost propuse amendamente privind modificarea „legilor justiţiei” şi de CSM, şi de partidele de opoziţie (unul dintre parlamentari a depus chiar câteva mii de amendamente), şi de entităţi din sistemul judiciar.

După ce, la finele anului 2017, „legile justiţiei” au fost adoptate de Parlament, opoziţia parlamentară şi Înalta Curte de Casație și Justiție le-a atacat la Curtea Constituţională, care urmează să se pronunţe în prima parte a anului 2018.

Tot la finele anului 2017, în timp ce „legile justiţiei” se aflau într-o procedură parlamentară accelerată, unii parlamentari din coaliţia majoritară au lansat în spaţiul public noi proiecte legislative de modificare a legislaţiei penale, redactate cel puţin neglijent, prin care, spre exemplu, era periclitată folosirea unor probe importante în cadrul procesului penal (înregistrările camerelor de supraveghere din spaţiul public) sau prin care se interzicea absolut, sub sancţiune penală, informarea opiniei publice cu privire la activitatea de anchetă penală.

Acest procedeu, de a supraîncărca dezbaterea publică privind o temă importantă, cu noi şi noi probleme care trebuie rezolvate în paralel, a avut drept consecinţă accentuarea unei stări de confuzie în opinia publică şi a dus la creşterea neîncrederii, deja bine consolidată, dintre protestatari şi politicienii din coaliţia majoritară. În paralel, modificări nefundamentate temeinic ale legislației în alte domenii esențiale, cum ar fi fiscalitatea, au contribuit și ele la polarizarea societății.

Protestele de stradă împotriva „legilor justiţiei” au continuat şi după atacarea acestora la Curtea Constituţională. De-a lungul anului protestele s-au derulat în mare parte pașnic, cu excepția unor incidente izolate, iar autoritățile nu le-au împiedicat în mod explicit cu excepţia unei încercări, nereuşite de ocupare a locului obişnuit al protestelor (Piaţa Victoriei) cu un târg de Crăciun organizat de Primăria București.

Câștigul acestui an poate fi considerat, așadar, activarea spiritului civic, concretizat în cele mai mari proteste de stradă din ultimii 27 de ani, în februarie 2017, împotriva Ordonanței 13 și ulterior împotriva diverselor măsuri anunțate sau luate de Guvern și Parlament în principal în privința modificării legilor justiției.

Pierderea acestui an, paradoxal, derivă din câștig. Faptul că pe fondul activării civice a tot mai multor cetățeni și a fluxului uriaș de informație generat, în societate s-a instalat o stare de confuzie generală. Cauzată de natura specială, greu accesibilă maselor, a informațiilor juridice vehiculate în spațiul public, dar întreținută și de știrile false, de campaniile de dezinformare, manipulare și propagandă, debusolarea generală dăunează chiar spiritului civic și demobilizează o mare parte a populației. Asta în condițiile în care oricum la alegerile generale din 2016 prezența la vot a fost de numai 40%. În final societatea românească se găsește tot mai radicalizată, punctele de vedere moderate și informațiile factuale fiind adesea respinse sau trecute cu vederea de toate taberele.

2017 a fost și anul în care am decis, împreună cu numeroase alte organizații neguvernamentale dar și cetățeni, să ne coordonăm eforturile pentru a contrabalansa ofensiva conservatoare inițiată de Coaliția pentru Familie prin demersul de modificare a Constituției în sensul redefinirii familiei. APADOR-CH este printre fondatorii Platformei Respect, care militează pentru egalitatea în drepturi și libertăți pentru toți cetățenii.

În planul activismului pentru drepturile civile, APADOR-CH a avut intervenții în 2017 în cazul propunerilor de modificare a codurilor penale, s-a implicat în dezbaterile privind modificarea legilor poliției, a avut câteva reacții pe marginea modificării legislației privind ONG-urile și un punct de vedere în privința proiectului de lege a vaccinării.

Și anul trecut a trebuit să luptăm în justiție pentru apărarea unor drepturi, printre procesele câștigate în 2017 fiind cele în care cerusem informații publice, conform Legii 544/2001, de la instituții precum Poliția Română, Parchetul General sau IRDO. La CEDO am câștigat două procese importante privind libertatea de exprimare și violența în familie.

În plan organizațional, din păcate am pierdut un coleg drag, pe Manuela Ștefănescu, membru APADOR-CH încă de la începuturile activismului nostru din anii 90.

Citiți pe larg raportul activității APADOR-CH din 2017.

Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

 

Descarcă raportul în format PDF

 

Din cuprins:

Drepturile omului în România anului 2017  2-5

Proiecte finalizate  7

Proiecte în derulare  8

Procese câștigate  9-10

Pentru obținerea de informații publice, Legea 544/2001  9

Condamnări ale României la CEDO   10

Reacții și implicări publice  11-12

Advocacy legislativ  13

Comunicare și apariții în presă  14-16

Blogging  17-18

Finanțatori 19

Raportul de activitate al APADOR-CH 2016

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Drepturile omului în România anului 2016

Cu două runde de alegeri – locale și generale – și un guvern tehnocrat, instalat la finele anului 2015, ca urmare a protestelor masive de stradă de după incendiul din Colectiv, anul 2016 s-a consumat între promisiuni electorale și măsuri de guvernare luate în general prin ordonanțe de urgență.

Alegerile locale din iunie 2016 au fost un preludiu la cele parlamentare din decembrie. PSD s-a reașezat în aproape toată țara, la cârma primăriilor, a consiliilor locale și generale, și într-o majoritate confortabilă în Parlament, alături de ALDE, care i-a permis să formeze guvernul.

Câștigul acestui an a fost intrarea pe scena politică a unor partide noi, formate după promovarea unei legi ce simplifică într-o oarecare măsură accesul cetățenilor în politică. APADOR-CH a contribuit încă din 2014 la crearea noii legislații electorale (prin „Politică fără bariere”), dar legislația rămâne în continuare departe de a fi perfectă. Unele lacune s-au făcut observate chiar în timpul procesului electoral din vară, când au existat suspiciuni de fraude electorale în dauna unor partide noi, suspiciuni pe care Biroul Electoral Central a refuzat să le înlăture prin renumărarea voturilor. Un partid nou (USB), încurajat de scorul neașteptat de bun obținut în Capitală, s-a extins la nivel național și a reușit să intre chiar în Parlament, obținând un onorant loc trei, după numărul de voturi.

Pierderile sunt legate tot de procesul electoral: absenteismul masiv (aproape 60% dintre cetățenii cu drept de vot nu s-au prezentat la urne) și discursul naționalist, xenofob, incitarea la ură practicate în timpul campaniei electorale, difuzarea de informații false și lipsa de reacție a instituțiilor publice menite să sancționeze astfel de derapaje.

Guvernul tehnocrat a avut mai multe inițiative legislative pe parcursul anului și a excelat din păcate, ca și precedentele guverne politice, în emiterea de ordonanțe de urgență în domenii deloc urgente, adoptând acte normative numeroase fără dezbatere publică. În acest fel s-au luat, totuși, și măsuri necesare, cum ar fi ordonanța pentru limitarea zilelor câștig acordate deținuților care scriu cărți în penitenciare sau normele de aplicare a legii privind executarea pedepselor privative de libertate. Dar au existat și modificări ale Condului fiscal sau ale Condului penal ce încălcau drepturi civile.

În vara anului 2016, pe fondul unor incitări publice și a unor condiții de detenție cronic proaste, au avut loc mai multe proteste în câteva penitenciare din România. APADOR-CH a apreciat atunci faptul că Ministerul justiției a refuzat să ia măsuri populiste și pompieristice (cum ar fi grațierile masive cerute pe diverse canale) și a preferat să se concentreze pe alte măsuri necesare pentru reducerea supraaglomerării și pentru ameliorarea condițiilor de detenție. Bugetele penitenciarelor au fost majorate substanțial în 2015 și 2016 și asta s-a reflectat în anumite schimbări vizibile în privința condițiilor de detenție, pe care APADOR-CH le-a constatat de-a lungul anului în vizitele făcute în penitenciare.

În plan legislativ, Guvernul a mai avut o tentativă de reimpunere a unei legi a securității cibernetice, după ce în 2015 Curtea Constituțională se pronunțase asupra neconstituționalității proiectului precedent, votat „accidental” în Parlament. APADOR-CH a monitorizat procesul și a făcut demersuri, în cadrul dezbaterilor publice, pentru contestarea prevederilor neconstituționale din acest proiect. În final proiectul a fost „uitat” de guvern. Tot în domeniul „Big Brother”, însă, Serviciul Român de Informații a reușit să acceseze fonduri europene pentru achiziționarea unui sistem de monitorizare generalizată a cetățenilor, sub pretextul eGuvernării.

Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

Descarcă raportul pe 2016 în format PDF

Din cuprins:

Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile   

Avocatului Poporului i se pregătește ceva – poporul îl vrea înapoi 

Cu ochii pe abuzurile forțelor de ordine

O societate incluzivă prin reforma închisorilor

Reprezentanții societății civile în organismele colegiale  

Monitorizarea condițiilor de detenție  

Acțiuni în justiție 

Consultanță & Reprezentare CEDO  

Procese în instanțele naționale 

Cum ne puteți susține

Human Rights in Romania in 2015

/in /by

72% of Romanians admit they are not well informed about their rights while 80% consider that in Romania their civil rights are being infringed upon. These are the results of the first national sociological study about the perception of Romanians on human rights, which shows a poor knowledge of human rights and of the national institutions meant to protect them. The study was released at the same time as the launch of the www.drepturicivile.ro portal, both activities being part of a project initiated this year by APADOR-CH, with the aim of increasing the awareness and knowledge level of the population about civil rights.

Although the political situation seemed stable after the 2014 elections, two tragic events have changed things in the last few months of 2015. One was the death of a police officer who was driving a motorcycle ahead of an official column of the Interior Ministry, in an accident caused by excessive speed and a hole in the asphalt which sparkled a very heated debate about the abusive use of official columns. The accident preceded a fire which broke out during a rock concert in a Bucharest nightclub, as a consequence of which 63 people died and dozens of others were severely injured. The causes of the tragedy were linked, in the first instance, to the lack of proper functioning authorizations of the club, but also to syncopes which occurred during the victim support procedure (the emergency situations system, the subsequent medical services which could not prevent  the doubling, in a couple of weeks, of the number of initial deaths). Both events have coagulated the people’s dissatisfaction against the Interior Ministry, Gabriel Opera, who was asked to resign, at first in the social media, and after the Colectiv tragedy, during street manifestations.

The street manifestations lasted several days at the beginning of November 2015, being considered the largest of the last decade, gathering thousands of people on the streets of Bucharest and other cities in Romania. They led to the Ponta government resignation and the appointment of a new cabinet, composed of experts with no political affiliation (technocrat government). “Corruption kills” was the slogan on everybody’s lips those days, a corollary of the two tragedies, but also of the socio-economic situation of Romania.

APADOR-CH backed up the street messages and claims, at the same time helping citizens with useful information about the necessary democratic stances in situations of a governmental crisis.

From a legislative point of view, the „Big Brother laws” odyssey continued, stimulated by the international atmosphere at the beginning of the year, when, on the background of the Paris terrorist attacks, several countries tried to toughen legislation which provides for communication monitoring.  In 2014 Romania, the Cybernetic Security Law, had already passed through Parliament, severely affecting private life by allowing discretionary access of secret services into the computers of all Romanians. In the first months of 2015 the law was declared unconstitutional, but the attempts to legislate in this filed have continued. APADOR-CH monitored the process and took steps to contest the unconstitutional provisions of these laws.

In 2015 the association continued implementing the projects already started in 2014 while also initiating new ones. One concerns the representation of civil society in collegial bodies (such as the National Integrity Council, the National Council for Combating Discrimination) while another has in view the efficiency improvement of the Romanian Ombudsman.

Monitoring police abuses was also an important part of the 2015 activity. Cases of police violence against citizens continued to appear, at the same time with the issuing by the ECHR of decisions condemning Romania for lack of effective punishment measures applied to people responsible for abuses committed in the previous years.

Internally, the organization had updated its strategy for the next 3 years and marked the celebration of 25 years of existence though a media campaign of awareness raising about the fact that human rights have to be always known and constantly claimed.

The present report emphasizes, in short, APADOR-CH’s most important projects and achievements in 2015, while also bringing updates on the multiannual programs which the association  carries out in the already established fileds of expertise: monitoring the observance of human rights, legal advice and legislative advocacy. If you want to understand more about our current activity or simply wish to join the association as a volunteer or make donations, you can visit the www.apador.org website.

 

Maria-Nicoleta Andreescu

Executive Director APADOR-CH

Download full report

Content

2015 PROJECTS 6-8

Know and Claim your Rights 6

Civil society involved in making the National Council for Combating Discrimination more efficient 7

Citizen Rights Network-We need a real Ombusdman! 7

Eyes on police abuse 9

Trainings for lawyers 10

The Anti-Discrimination Coalition 10

Politics without barriers  10

Legal Advice & Representation 11

Cases won before the ECHR in 2015 11

Cases won before national courts 12

Legislative Advocacy 14

Useful Information 15

Blogging   16

International Human Rights Day 17

Public Reactions 17

Video advocacy   19

The Activity of the APADOR-CH, 2014

/in , /by

Human Rights in Romania during 2014

In 2014, Romania had two rounds of elections – for the European Parliament and for its President. If the European election did not place any controversial issues on the public agenda, with parties preferring to count on their loyal electorate, the presidential vote polarized the society and generated heated debates. The presidential elections were marked by vote suppression, with many people living abroad being unable to exercise their right. During both rounds of election, APADOR-CH conducted information campaigns on electoral rights, misdemeanors and offences, as well as offered legal counseling to those who wished to press charges.

In terms of legislation, Romania went through a productive period in terms of laws and ordinances regulating electronic communications – the so called Big Brother laws, – aiming to mass surveillance of citizens by intelligence services, in violation of the right to privacy. All draft bills were declared unconstitutional, but the legislative process is ongoing. Alongside other organizations, APADOR-CH has constantly campaigned against these bills.

The Association continued its multi-annual projects in monitoring human rights in penitentiaries and police custody facilities. Unfortunately, the year 2014 saw several incidents where citizens were brutalized by law enforcement agents, including the death of a young man in a police station in Bucharest.

In 2014, APADOR-CH extended its network, joining international platforms with similar values and missions. The aim was to increase the impact of its activity and bring it to international level, as well as to consolidate its capacity to respond to regional challenges. Currently, APADOR-CH is part of the Fundamental Rights Agency Civil Society Platform, JUSTICIA European Rights Network and Civic Solidarity Platform.

This report presents, in short, the most important projects and achievements in 2014, as well as updates on the ongoing multi-annual programs in the fields of human rights monitoring, legal counseling and legislative advocacy. If you wish to find out more on our current activity, to joins us as a voluntary or to support us with a donation, please visit our website at www.apador.org.

Maria-Nicoleta Andreescu

Executive director of APADOR-CH

 

Download full report

CONTENTS

 

European Parliament Elections 2014 – Open your eyes before the poll closes

Presidential Elections 2014 – Vote lawfully, don’t let others chose for you

The Civil Society for a More Efficient National Integrity Council

Children Deprived of Liberty in Central and Eastern Europe

FTI Study on Pre-Trial Arrest and Its Alternatives

Training Courses for Lawyers on the Rights of Indicted Persons

The Anti-Discrimination Coalition

Politics without Barriers

The European Court of Human Rights

Consultancy & Representation

Cases Won in 2014

ECHR Decisions against Romania

Cases Won Before Domestic Courts

Monitoring Human Rights in Detention Facilities

Abuse by Law Enforcement Agencies: the Dumitrache, Mako and Section 10 Cases

Useful Information

Reaction to Human Rights Violations and Legislative Advocacy

 

Human Rights in Romania in 2013

/in /by

The Activity of the Association for the Defense of Human Rights in Romania – the Helsinki Committee  (APADOR-CH)

Download 2013 Report  

Contents

2013 Projects

Monitoring the National Integrity Council

Publication of the penitentiary budgets

The National Mechanism for the Prevention of Torture

Monitoring detention conditions for minors and young detaineees

Introducing identification tags for prison gurads

European Court of Human Rights

Consultancy & Legal Representation

Cases won in 2013

Judgments against  Romania by the ECHR

Multiannual Activities

Monitoring human rights violations in detention

Abuse by law enforcement units: the Pungești, Onțică and Cucăilă cases

Public Communication

Useful information

Reactions to human rights violations and legislative advocacy

Media coverage

 

 

 

 

 

APADOR-CH Raport Anual 2012

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Anul 2012 a fost caracterizat de o crescută instabilitate, care a afectat direct capacitatea APADOR-CH de a urmări atingerea obiectivelor strategice pe care și le-a propus pentru această perioadă. Pe de o parte, schimbările succesive ale Guvernului (patru într-un singur an) au dus la modificări de politici, priorități și echipe guvernamentale, ceea ce a redus semnificativ impactul activităților de advocacy ale APADOR-CH. Nici la nivelul Parlamentului, o importantă țintă de advocacy, situația nu a fost mai bună: în primăvara anului 2012, greva opoziției, cuplată cu majoritatea parlamentară fragilă, au dus la o situație de criză, care a redus semnificativ și eficiența relației cu societatea civilă. La un nivel mai general, compromisul politic, în sensul atingerii unei poziții comune prin negocieri ale grupurilor parlamentare și ale altor actori interesați, a dispărut cu desăvârșire ca instrument în adoptarea legislației, mai ales în ceea ce privește inițiativele de interes public.

Pe de altă parte, evenimentele și inițiativele ale factorilor de decizie (dintre cele mai importante menționăm: protestele de stradă din ianuarie-februarie și reacția autorităților față de acestea, încercarea de modificare a sistemului de vot în an electoral, suspendarea Președintelui României și seria de schimbări legislative și instituționale care au precedat și urmat această mișcare politică) au făcut ca mare parte din resursele APADOR-CH să se îndrepte către monitorizarea acestora și către o abordare mai degeabă reactivă, în detrimentul urmăririi active a atingerii obiectivelor strategice stabilite.

Pentru perioada 2012-2015, APADOR-CH are stabilite cinci obiective strategice – (1) Creşterea gradului de implementare a hotărârilor de drepturilor omului în ordinea de drept internă; (2) Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate; (3) Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări; (4) Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului; (5) Întărirea capacității APADOR-CH de a-şi îndeplini misiunea –. În anul 2012, pentru considerentele expuse mai sus, asociația și-a concentrat eforturile mai ales pentru atingerea obiectivelor (2), (3) și (4), activitățile specifice primului dintre obiective urmând a se desfășura în anii viitori.

Totuși, instabilitatea anului 2012 a avut și efecte pozitive asupra asociației mai ales din perspectiva creșterii interesului pentru problematica drepturilor omului și a statului de drept în rândul publicului larg, ceea ce a atras și creșterea vizibilității APADOR-CH. Acest lucru a fost ajutat semnificativ și de regândirea modalităților de comunicare ale asociației, care s-a îndreptat mai mult către mediul online: APADOR-CH și-a creat propriul blog și a utilizat tot mai intens pagina de Facebook a asociației, ambele devenind principalele mijloace de transmitere a mesajelor proprii. Un alt aspect pozitiv l-a constituit o mai bună coordonare a eforturilor cu alte organizații neguvernametale, crescând numărul ocaziilor în care grupuri mai largi de organizații au susținut demersuri comune, inclusiv dintre cele inițiate de către APADOR-CH. Ambele aspecte au contribuit la întărirea capacității asociației de a-și îndeplini misiunea.

Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate

Pentru atingerea acestui obiectiv, APADOR-CH și-a propus: advocacy pentru implementarea Protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva Torturii (OPCAT), ceea ce presupune, pe de o parte, înființarea unui Mecanism Național de Prevenție, iar pe de altă parte armonizarea legislației referitoare la privarea de libertate în toate formele ei, inclusiv prin ”conducere administrativă”; transparentizarea și eficientizarea bugetelor penitenciarelor; monitorizarea condițiilor de detenție.

OPCAT a fost ratificat în anul 2009, când România a solicitat o extensie de 3 ani a datei limită până la care să implementeze un Mecanism Național de Prevenție a torturii, o instituție menită să monitorizeze respectarea drepturilor omului în toate locurile privative de libertate. Deși termenul se împlinea în vara anului 2012, până la începutul anului 2012 nu s-au realizat progrese importante în punerea în practică a mecanismului, datorită unui blocaj instituțional. De aceea, în februarie-martie 2012, APADOR-CH a avut întâlniri directe de advocacy cu reprezentanții autorităților centrale care trebuiau implicate în realizarea mecanismului în virtutea locurilor privative de libertate pe care le administrează sau a atribuțiilor lor generale (Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătații, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Externe). În plus, având în vedere faptul că decizia autorităților a fost de a crea mecanismul în interiorul instituției Avocatului Poporului, a existat o întâlnire și cu Avocatul Poporului.

Rezultatul întâlnirilor a fost participarea tuturor acestor instituții, la care s-a adaugat și Ministerul Finanțelor Publice, la un workshop organizat de APADOR-CH pe 29 martie 2012, imediat după ce Ministerul Justiției și Avocatul Poporului au făcut public proiectul de lege prin care se instituia mecansimul. În cadrul workshopului au fost discutate prevederile proiectului, astfel încât să se asigure o funcționare a mecanismului eficientă, independentă și centrată pe respectarea drepturilor omului. În plus, APADOR-CH a transmis comentariile sale pe marginea proiectului Ministerului Justiției, în cadrul procesului de consultare publică, comentarii ce s-au axat în principal pe îmbunătățirea procedurii de numire a membrilor Mecanismului, astfel încât să se asigure independența instituțională a acestora. Din păcate, schimbarea Guvernului de la sfârșitul lunii aprilie 2012, precum și evenimentele ulterioare au scos cu totul de pe agenda publică problematica OPCAT, astfel încât proiectul nu a fost trimis în procedură parlamentară, iar în final România a solicitat o nouă prelungire a termenului de înființare a Mecasnimului. Această situație a fost prezentată de APADOR-CH, la finalul anului 2012, și la o întâlnire între reprezentanții ONG-urilor și cei ai delegațiilor statelor membre ONU, ca parte a evaluării României din perspectiva drepturilor omului în cadrul Universal Periodic Review (UPR).

Implementarea OPCAT nu se rezumă la realizarea unui Mecanism Național de Prevenție funcțional, ci presupune și armonizarea legislativă în sensul recunoașterii tuturor formelor de privare de libertate definite astfel de OPCAT și a introducerii de garanții cu privire la respectarea drepturilor omului. Un exemplu elocvent este măsura administrativă a conducerii la sediul secției de poliție (sau unității de jandarmerie), care nu se bucură de nicio garanție din prespectiva respectării drepturilor omului, deși constituie o formă de privare de libertate care poate dura până la 24 de ore. APADOR-CH a formulat amendamente pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Legii nr.550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și Legii nr.155/2010, Legea poliției locale, în sensul limitării utilizării acestei măsuri și introducerii de garanții. Acestea au fost discutate  și reformulate în cadrul mai multor întâlniri cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și a diferitelor structuri de ordine publică, precum și a Ministerului Justiției. Deși a existat un accept de principiu în sensul adoptării lor, Ministerul Administrației și Internelor nu a făcut niciun demers public pentru promovarea lor în Parlament, astfel încât APADOR-CH a avut întâlniri direct cu reprezentanți ai Parlamentului pentru preluarea lor sub forma unei propuneri legislative. Aceasta a fost înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 239/12.06.2012 și la 8 octombrie 2012 a fost adoptată tacit, fiind trimisă spre Senat, camera decizională în această situație. Până la finalul legislaturii 2008-2012, Senatul nu a luat în discuție propunerea legislativă.

În privința transparentizării și eficientizării bugetelor penitenciarelor, APADOR-CH a intenționat să realizeze, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, o documentare a proceselor și activităților necesare pentru respectarea drepturilor legale ale persoanelor private de libertate, care să constituie ulterior baza construirii bugetului instituției. În acest mod, pornind de la rezultat (respectarea fiecărui drept în parte) și trecând printr-o analiză a nevoilor concrete pentru a-l atinge, bugetul penitenciarelor ar fi apt să susțină o structură instutițională care să respecte drepturile persoanelor private de libertate și nu una care să genereze multiple condamnări ale României la CEDO pentru încălcarea acestora. Atât în februararie 2012 (după investirea Cabinetului Ungureanu), cât și în iunie 2012 (după investirea Cabinetului Ponta I), APADOR-CH a avut întâlniri atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru a găsi sprijinul necesar implementării noului mod de creare a bugetului. Deși autoritățile au îmbrățișat ideea și s-a stabilit și realizarea unei documentări pilot pornind de la dreptul la corespondență, instabilitatea politică și instituțională au afectat și finalizarea acestui proiect în timp util pentru bugetul anului 2013.

În legătură cu nerespectare drepturilor private de libertate în penitenciarele din România, APADOR-CH a continuat și în anul 2012 programul de susținere a unor litigii strategice în fața CEDO pe tematica condițiilor de detenție. Un succes notabil al asociației a fost pronunțarea de către CEDO a hotărârii Iacov Stanciu v. România (hotărârea din 24 iulie 2012), caz în care asociația a fost terț intervenient, prezentând Curții europene o imagine de ansamblu a condițiilor de detenție din România, pe baza vizitelor efectuate între 2002 și 2011. Hotărârea a constatat existența unei probleme structurale în România în această chestiune, situație susținută și de APADOR-CH. Alte cauze privitoare la condițiile de detenție din penitenciare susținute de APADOR-CH și în care CEDO s-a pronunțat în cursul anului 2012 sunt Răducanu v. România (12 iunie 2012) și Cucu v. România (14 noiembrie 2012).

În 2012, APADOR-CH a continuat și monitorizarea aresturilor Poliției și a peniteciarelor. Au fost vizitate 3 penitenciare (Craiova, Galați și Ploiești), precum și centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea inspectoratelor județene de poliție Dolj și Galați, a celui din cadrul Secției Regionale a Poliție Transporturi Feroviare București. Rapoartele realizate în urma vizitelor APADOR-CH au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul.

Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări

Pentru atingerea acestui obiectiv, în 2012 APADOR-CH și-a propus să contribuie la creșterea stabilității și predictibilitatății cadrului legislativ și transparenței instituționale. Atingerea ambelor rezultate a fost serios afectată de instabilitatea politică, APADOR-CH neavând un partener cu care să dialogheze coerent pe aceste subiecte. Cu toate acestea, APADOR-CH a promovat necesitatea atingerii ambelor deziderate în contextul evenimentelor anului 2012, atât ca mesaj al ONG-urilor în timpul protestelor de stradă din ianuarie-februarie 2012, cât și a schimbărilor legislative și instituționale din iulie 2012.

În privința legilor transparenței (Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrație), APADOR-CH a reluat, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică propunerile de amendamente formulate în trecut și le-a actualizat, în dialog cu alte organizații neguvernamentale. Ele au fost transmise Secretariatului General al Guvernului și prezentate, în aprilie 2012, și în cadrul singurei ședințe a Colegiului pentru consultarea asociațiilor și fundațiilor al primului-ministru. Ulterior, evoluția evenimentelor a determinat o poziție sceptică a majorității ONG-urilor cu privire la inițierea unor amendamente ale legilor, care puteau să deschidă posibilitatea unor modificări în sensul restrângerii transparenței, iar nu a creșterii sale. De aceea, APADOR-CH a militat pentru creșterea transparenței instituționale și a stabilității legislative la un nivel mai general, fără a continua campania de advocacy în sensul modificării legilor. Amble problematici au fost incluse în capitolul ”Drepturile omului și democrație participativă” din Carta Albă a sectorului neguvernamental (capitol redactat de APADOR-CH), document promovat la nivel parlamentar în toamna anului 2012.

Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului

Pentru acest obiectiv, APADOR-CH și-a propus șă aducă în dezbatere publică chestiunile relevate de drepturile omului (prin campanii publice pe teme de interes, comentarii la adresa proiectelor de legi/legilor adoptate/pozițiilor factorilor de decizie etc) și să documenteze încălcări ale drepturilor omului (prin monitorizare de presă, investigații proprii, cereri de informații de interes public, rapoarte și litigii strategice).

În privința încălcărilor drepturilor omului, anului 2012 a debutat prin reacția disproporționată și brutală a jandarmilor față de protestatarii din ianaurie 2012. În cursul evenimentelor, APADOR-CH a protestat față de aceasta și a cerut public Parchetului să investigheze excesele jandarmilor din Piața Universității. Ulterior, APADOR-CH a fost singura organizație care a documentat abuzurile, discutând cu zeci de victime și realizând un raport ce a fost dat publicității pe 2 aprilie 2012, în cadrul unei dezbateri organizate de APADOR-CH și Active Watch. În  cadrul acesteia s-au discutat atât evenimentele din ianuarie-februarie 2012, cât și cele din urmă cu patru ani, în timpul summitului NATO la București, când zeci de persoane au fost bătute și private de libertate pentru câteva ore ca ”măsură preventivă a asigurării ordinii publice”, de fapt pentru a reduce la tăcere eventualii protestatari.

Alte cazuri investigate de APADOR-CH au privit decesul unui arestat în Secția 7 Poliție și acuzațiile de rele tratamente asupra altui arestat în Secția 9 Poliție. Rapoartele realizate au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul. Tot cu privire la un caz de rele tratamente aplicate de lucrători ai Poliției, s-a pronunțat și CEDO – caz susținut de APADOR-CH – pe 10 ianuarie 2012 (Roșioru v. România).

Una din campaniile desfășurate de APADOR-CH în 2012 a vizat limitarea excesivă a dreptului la liberă întrunire, tendință constatată încă din 2011 de asociație prin monitorizarea protestelor din spațiul public. De aceea, APADOR-CH în parteneriat cu Active Watch, au avut inițiativa de a redacta amedamente la depășita Legea a adunărilor publice, mai ales că în cursul anului 2011 Ministerul Administrației și Internelor a avansat un proiect de lege care, în loc să modernizeze cadrul legislativ, restricționa și mai mult exercitarea dreptului la protest. Amendamentele discutate inclusiv cu reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au fost prezentate și Ministerului Administrației și Internelor.

În plus, APADOR-CH a acordat asistență juridică, prin avocații săi, în cazuri concrete de restricționare a acestui drept, realizată ori direct, ori prin presiuni indirecte. Printre acestea menționăm: amendarea participanților la o adunare anunțată (și care nu a fost interzisă) în fața Ambasadei Rusiei, ca protest pentru interzicerea paradei gay la Sankt Petersburg; amendarea și conducerea la secție a mai multor protestatari din fața Televiziunii Române, care manifestau împotriva proiectului de la Roșia Montană, comportamentul abuziv asupra familiei unui protestatar din Piața Universității din ianuarie-februarie 2012.

O altă campanie a APADOR-CH a avut ca obiect informarea publicului cu privire la referdumul de demitere a Președintelui României și urmărilor pe care acesta le va avea din perspectivă constituțională atât în varianta demiterii cât și în cea a menținerii în funcție a Președintelui, precum și la modalitățile de a afla dacă au existat fraude. Ambele direcții de informare au rezultat din solicitările directe adresate asociației de către cetățeni și au fost promovate intens în mediul online.

De asemenea, în cursul anului 2012, APADOR-CH a reacționat, de multe ori împreună cu alte organizații neguvernamentale, și cu privire la:

–        încercarea de a adopta votul majoritar într-un singur tur (legea a fost declarată neconstituțională);

–        propunerea de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului;

–        proiectul de lege inițiat de către Guvern în aprilie 2012 privind acordarea de despăgubiri cetățenilor ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv (proiectul nu a fost continuat în cursul anului 2012);

–        propunerea legislativă privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, în fapt o încercare de a deschide drumul pentru interzicerea avortului (propunerea nu a fost adoptată în cursul anului 2012);

–        mutarea forțată a unei comunități de romi din Baia-Mare într-un spațiu industrial impropriu locuirii (CUPROM);

–        restrângerea dreptului la liberă asociere, prin interzicerea utilizării anumitor cuvinte în denumirea asociațiilor și fundațiilor, respectiv prin dizolvarea de drept a organizațiilor existente care nu își modifică denumirea în conformitate cu noile interdicții (legea a fost trimisă de Președintele României pentru reexaminare);

–        abuzurile de reglementare și instituționale din perioada mai-iulie 2012;

–        declarațiile șovine ale premierului și Președintelui PNL la adresa populației maghiare și a ratei sale de participare la referedumul de demitere a Președintelui României;

–        încercările de a reactualiza listele electorale după desfășurarea referendumului de demitere a Președintelui României;

–        eliminarea participării publicului la ședințele Consiliului General al Municipiului București;

–        conținutul manualelor de religie folosite în școli și lipsa dezbaterii publice pe acest subiect;

–        propunerea de amendare a OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii iniţiată de ANRMAP, care afecta grav transparenţa alocării contractelor de achiziţii publice, în principal a celor de publicitate;

–        opacitatea procesului de adoptare a Legii bugetului de stat pentru anul 2012.

Poziția APADOR-CH cu privire la aceste chestiuni este detaliată atât pe site-ul cât și pe blogul asociației.

De asemenea, în toamna anului 2012, APADOR-CH a fost un participant activ în procesul de desemnare a unui candidat pentru poziția de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, coordonat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. În cadrul acestuia s-a creionat un mecanism participativ de stabilire a așteptărilor și contribuțiilor atât ale potențialului candidat cât și ale organizațiilor neguvernamentale, precum și de desemnare efectivă a candidatului. Mecanismul poate fi aplicat cu privire la oricare altă poziție asemănătoare, cum ar fi cea de reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate.

 

În contextul alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2012, APADOR-CH a realizat un chestionar prin care candidații își făceau cunoscută poziția față de principalele probleme de drepturile omului din România, identificate de asociație. Deși a fost transmis unui număr mare de candidați ai principalilor competitori politici, rata de răspuns a fost foarte mică. Toate răspunsurile primite au fost publicate pe pagina de internet a asociației.

 

În privința litigiilor strategice susținute de APADOR-CH, trebuie menționate:

–        hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012, în cauza Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia v. România, prin care România a fost sancționată pentru neretrocedarea bunurilor aparținând Bisericii Romano-Catolice, respectiv Biblioteca ”Batthyaneum” (conținând și Codex Aureus), Muzeul și Institutul Astronomic al Episcopiei Romano-Catolice;

–        cererea de intervenție adresată de APADOR-CH CEDO în cauza Al Nashiri v. România, cauză privind acuzațiile la adresa României de implicare în programul secret al CIA de transfer și detenție a unor persoane suspectate de terorism.

În plus, în cursul anului 2012, în cadrul programului APADOR-CH de consultații juridice gratuite în vederea formulării unei plângeri la CEDO, peste 120 de persoane au primit consiliere din partea unui avocat.

***

În anul 2012, activitatea APADOR-CH a fost susținută financiar de:

  • Open Society Intitute’s Human Rights and Governance Programme
  • United Nation Voluntary Fund for Victims of Torture
  • Trust For Civil Society in Central and Eastern Europe
  • Balkan Trust for Democracy
  • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile prin Fondul de Acțiune Rapidă din cadrul Programului de finanțare Fondul pentru Inovare Civică

Annual report – 2009

/in /by

 

In the first half of 2009, APADOR-CH’s activity was aimed at contributing to the organization’s overall objective, which is for the organization to successfully carry out its mission to raise the level of awareness on, and respect of human rights and the rule of law. In this respect, APADOR-CH followed to meet a number of seven specific objectives:

  1. Strengthening the constituency for human rights with political actors, in media and with the general public
  2. Improving the practices regarding the legal protection of vulnerable groups against discrimination
  3. Developing efficient mechanisms to ensure the rights of persons deprived of liberty
  4. Increasing transparency of administration
  5. Improving reasoning and transparency of judicial decisions;
  6. Eliminating unjustified state interference with the NGOs’ associational life
  1. Reacting to human rights threats

 

  1. Objective #1: Strengthening the constituency for human rights with political actors, in media and with the general public

 

Results Activities Time-frame Indicators
More political actors support human rights Meetings with leading politicians and  MPs, especially members of the human rights and legal committees of the two Chambers of Parliament 2009 At least 50% of the MPs in the human rights and legal committees of the two Chambers of Parliament meet with APADOR-CH representatives
Round-tables with political actors  on important  human rights issues (topics to be decided according to existing initiatives at the material time) 2009 -2011 –          At least 2 round-tables per year are organized;

–          – At least 10 politicians participate in each meeting
More journalists include a human rights perspective in their work Meetings with journalists in charge with justice and human rights issues for the main media outlets 2009 Representatives of at least  2 TV stations, 2 newspapers and 2 radio stations, all with national coverage, participate
Issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public 2009-2011 At least 10 newsletters are issued each year
More citizens show interest and support to human rights Updating APADOR-CH web-site with relevant information on human rights and create newsletter  to be dispatched to those registered in a database of contacts 2009-2011 –        At least 1,000 visitors of APADOR-CH web-site per month;

–        At least 50 individuals redirect 2%of their income tax to APADOR-CH each year

–        At least 12 RSS feeds for the website per year;
Involving volunteers in APADOR-CH’s activity 2009-2011 At least 3 volunteers get involved in APADOR-CH’s activity, for a period of at least 3 months each, per year
Publishing an annual Human Rights Report for Romania 2009-2011 – At least 50 national/intl  organizations receive the report

-At least 500 visitors read the report on-line

 

In the first half of 2009, APADOR-CH activity was mostly aimed at ensuring that human rights and the rule of law are respect in relation with the adoption of four new legislative codes: the Criminal Code, the Civil Code, the Criminal Procedure Code and the Civil Procedure Code. Therefore, the meetings with political actors and media were centered on this topic.

 

On 9 January 2009, APADOR-CH was the first NGO in Romania to publicly protest against the initiative of the Government to pass the four draft codes without a parliamentary debate. APADOR-CH also pointed out the flaws in the procedure of adopting the drafts, which did not included a real public consultation, as well as problematic material provisions affecting human rights and called for the withdrawal of the drafts and the organization of a real public consultation. Detailed comments on problematic provisions related to human rights in the draft Criminal Code and draft Criminal Procedure Code were prepared in the course of January 2009. After the authorities decided that a parliamentary debate would take place, on 13 February 2009, APADOR-CH sent its comments to the Ministry of Justice, to the chairs the two Chambers of the Parliament, to the members of the legal commissions in the Parliament and to the prime-minister and drawn the public attention to the issue once more. In addition, on 27 February 2009, APADOR-CH issued a public protest regarding the proposed provision that illegally obtained evidence, including through torture, can be used in the criminal proceeding provided certain conditions are met. On 9 March 2009 APADOR-CH publicly contradicted the incorrect clarifications provided by the Ministry of Justice on this topic.

 

In the course of March 2009, APADOR-CH participated to several informal meetings with representatives of other NGOs which resulted in the birth of the coalition “Stop the Codes!” which included 22 NGOs and was officially launched on 30 March 2009. As a member of the coalition, in April and May 2009, APADOR-CH participated to weekly press conferences, radio and TV broadcastings, as well as in several meetings with the President of Romania, the Prime-minister of Romania, the President of the Senate, MPs members of the special commissions debating the Civil Code and the Criminal Code. In addition, APADOR-CH provided assistance to media NGOs in correcting provisions of the Civil Code posing serious threats to freedom of expression. Such assistance included participating in several debates with the members of the drafting commission as well as MPs working on the draft Civil Code and resulted in correcting some of the most problematic provisions. Therefore the indicators for the first three planned activities for 2009 were met.

 

As regards issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public no specific activities for creating a formal newsletter were undertaken in the first half of 2009, as most of the time and energy of the APADOR-CH staff was devoted to the draft codes. Nevertheless, between January and June 2009, APADOR-CH issued newsletters regarding cases decided by the ECHR in which APADOR-CH was involved, explaining the way the judgements affect the legal order. Six such newsletters were issued, regarding the following cases: Tatar (27 January), L.Z. (3 February), Tarau (24 February), Greek-Chatolic Parish Sf Vasile Polona (7 April), Olteanu (14 April) and Damian-Burueana & Damian (25 May). They were distributed to the media and posted on APADOR-CH’s web-page.

 

In the first half of 2009, APADOR-CH updated the content of its site and improved accessibility, which resulted in an increased traffic compared with 2008. According to www.trafic.ro, the number of visitors increased as follows:

 

Month Nov 2008 Dec 2008 Jan 2009 Feb 2009 Mar 2009 April 2009 May 2009 June 2009
No of unique visitors 494 408 591 1,660 1,795 1,668 1,721 1,489
No of visits 842 621 1,857 5,596 5,200 4,139 4,369 3,925

 

The other indicators for success of this activity were not designed to be met during the reporting period.

 

In the first half of 2009, three volunteers were involved, on a regular basis, for more than three months, in APADOR-CH activity: Adelina Bobosatu (student in social assistance), Catalina Filote (student in law) and Bogdan Carpan (lawyer). They were involved in answering letters from individuals addressing APADOR-CH, organizing events and administrative matters.

*

In the second half of 2009, APADOR-CH continued to monitor the debates on the new Criminal Code and the new Criminal Procedure Code in the Parliament and participated in several meeting of the special commission debating it. APADOR-CH was in constant dialogue with both the members of the parliamentary commission and the staff, and was weekly updated on the decisions of the commission. As a result, almost all amendments proposed by APADOR-CH to the Criminal Procedure Code were adopted.

 

As regards issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public no formal newsletter was issued in the second half of 2009. Nevertheless, between July and December 2009, APADOR-CH continued to issue newsletters regarding cases decided by the ECHR in which APADOR-CH was involved, explaining the way the judgements affect the legal order. One such newsletters was issued in November 2009, regarding two cases on freedom of expression (Ieremeiov v. Romania). It was distributed to the media and posted on APADOR-CH’s web-page.

 

In the second half of 2009, two volunteers were involved, on a regular basis, for more than three months, in APADOR-CH activity: Alexandra Savencu (student in European Studies), and Bogdan Carpan (lawyer). They were involved in answering letters from individuals addressing APADOR-CH, organizing events and administrative matters. Adelina Bobosatu, who previously worked as a volunteer for APADOR-CH for about one year, joined the staff in September 2009.

 

  1. Objective 2: Improving the practices regarding the legal protection of vulnerable groups against discrimination

 

Results Activities Time-frame Indicators
NGOs’ are better prepared to meet the advocacy and legal needs of vulnerable groups susceptible of discrimination Training and assistance on human rights and rights based advocacy for social services NGOs working with the vulnerable groups susceptible of discrimination 2009 At least 15 NGOs receive training/assistance on human rights issues
Updating a resources web-page dedicated to NGOs working with vulnerable groups 2009-2011 At least 300 unique visitors of the web-page per month
Expanding a network of trained lawyers and experts available for NGOs working with vulnerable groups 2009-2011 –     At least 100 lawyers and experts, covering at least 75% of counties, are included in the public APADOR-CH database

–     At least 35 lawyers are trained on human rights each year
Challenges of vulnerable groups susceptible of discrimination are documented Monitoring access of drug users in detention (prisons, prison hospitals and police lockups) to HIV prevention and drug treatment services 2009 -a policy-paper, including proposals to improve the system, is drafted and is included in the strategy of public authorities

 
Monitoring access of religious minorities to public services, including public cemeteries 2009 All local councils are informed on their obligation to ensure access to public services though a policy paper to be distributed
Improving Roma access to housing Strategic litigation 2009-2010 At least one case is brought before the ECHR

 

**

As regards the project aimed at increasing transparency of authorities when taking decisions involving individuals with disabilities, in the second half of 2009, APADOR-CH offered training assistance to the 20 NGOs trained at the beginning of the year. Together with these NGOs, APADOR-CH addressed 100 requests for information to asses the degree in which the authorities have respected their legal obligations in respect of individuals with disabilities. The responses were the base of an assessment report, which also included recommendations and practical tools for the authorities (such as a check list on their obligations towards the disabled). The report was launched in a public conference which took place in 13 October 2009 and then distributed to the relevant authorities.

 

In the second half of 2009, APADOR-CH continued to implement the project started on 1 May 2009 and aimed at strengthening the capacity of social service NGOs working with disadvantaged groups to defend the rights of their beneficiaries, including in the field of anti-discrimination. The guide on discrimination for individuals was published in 7800 copies and distribute via 20 NGOs working with vulnerable groups. In August and September a manual for lawyers on human rights and discrimination was published. The manual was further used in training sessions for lawyers who could support NGOs in defending their beneficiaries’ rights. Between October and December 2009, 5 such sessions were held in Iasi, Craiova, Cluj and Bucuresti with the participation of a total of 107 lawyers. NGOs also participated in the sessions in order to present to their lawyers the problems of their beneficiaries.

 

As regards the monitoring of access of drug users in detention (prisons, prison hospitals and police lockups) to HIV prevention and drug treatment services, during the reporting period APADOR-CH visited the Targsor prison for women (on 10 September 2009) and continued monitoring the legislative process regarding National Antidrug Agency prerogatives.

 

During the reporting period, APADOR-CH also secured funding for another project aimed at transferring APADOR-CH’s experience on advocacy to ARAS, the lead Romanian NGO in providing assistance to individuals infected with HIV/AIDS. The project started on 14 November 2009 and shall contribute to ARAS implementing an advocacy campaign for the taking over of funding HIV/AIDS services by local authorities.

 

 

 

  1. Objective 3: Developing efficient mechanisms to ensure the rights of persons deprived of liberty

 

Results Activities Time-frame Indicators
Romania ratifies and implements the Optional Protocol to the UN Convention against Torture (OPCAT) Providing technical support (access permits, know-how etc) to existing pilot mechanism monitoring places of detention, set up by APADOR-CH and Centre for Legal Resources 2009-2011 -At least 5 volunteers continue to carry out monitoring visits in places of detention, each releasing at least 2 reports per year
Meetings with relevant decision-makers (Ministry of Justice, Ministry of Interior, Ministry of Foreign Affairs, the Presidency) for informing them on the activity of the pilot mechanism and raise awareness on the need to ratify and implement the OPCAT 2009-2011 At least 3 decision-makers are met each year until the Protocol is implemented
Public statements on the need to ratify and implement the OPCAT 2009-2011 At least 2 statements are released each year until the Protocol is implemented
Exchange of information on best practices and advocacy methods with NGOs and authorities in other countries 2009-2011 The experience of at least 5 other countries in implementing the OPCAT is documented
Increasing the transparency of prison budgets and financial management Addressing requests for information on the prison budgets (allocations v. expenditures) 2009-2011 All prisons and the National Administration of Penitentiaries answer the requests for information
Promoting best practices to prison administration 2009-2011 All prison administrations are informaed on the best practices
Improving efficiency of judges supervising places of detention Training judges on human rights 2009-2011 At least 10 judges per year are trained
Promoting best practices among judges 2009-2011 All judges supervising detention places are informed on the best practices
Advocating the Ministry of Justice to modify the Law on prisons toward increased capacity of  judges to apply sanctions to prison administration 2009-2011 MJ promotes the amendments to the Government
Informing persons deprived of liberty on the role of the judges 2009-2011 The number of admissible complaints increases with 5% each year

 

**

In the second semester of 2009 APADOR-CH secured funding for a project aimed at implementing the OPCAT by the national authorities.

 

 

  1. Objective 4: Increasing transparency of administration

 

Results Activities Time-frame Indicators
Citizens gain direct access to information on decision taken by the local administration Advocacy campaign to promoting best practices in publishing county official gazettes 2009-2011 At least 20 councils publish comprehensive county official gazettes by the end of 2011
The prefect becomes active in enforcing the Law on decisional transparency in the administration Lobbying the prefects on their role in enforcing Law on decisional transparency in the administration 2009 40 perfects are informed on their role

 
Promoting best practices to prefects 2009 At least 15 prefects start to challenge decisions taken without observing transparency requirements
The Law on decisional transparency is amended by introducing sanctions Lobbying decision makers to promote APADOR-CH’s amendments to the Law on decisional transparency 2009-2011 The legal commissions of the Parliament support APADOR-CH’s amendments

 

**

 

During the reporting period, APADOR-CH continued to implement a project aimed at lobbying the prefects to become more active in enforcing the Law on decisional transparency in the administration. The 14 NGOs previously trained replicated the lobbying effort in their respective counties (6 counties). In September 2009, the experience of all NGOs involved was summed up in a report on the role of the prefect in enforcing the Law on decisional transparency in the administration. The report was released in October 2009, and later distributed to all relevant institutions.

 

In the second semester of 2009 APADOR-CH secured funding for a project aimed at involving the youth organizations and the young people in using the transparency laws. The project started in December 2009.

 

 

  1. Objective 5: Improving reasoning and transparency of judicial decisions

 

Results Activities Time-frame Indicators
The judgements are subjected to public scrutiny Lobbying with the Ministry of Justice and the Superior Council of Magistrates on fulfilling their obligations to launch the electronic system of publishing all court decisions 2009 The system is officially launched
Monitoring the courts on fulfilling their obligations to publish decision 2009-2011 All courts not publishing their decisions are identified
Round-tables with representatives of courts 2010-2011 At least one court per each Court of Appeal participates
Promoting best practices 2009-2011 At least 10% of the courts publish their decisions in the first year the system is implemented

The number of courts publishing their decisions increases with 10% of the courts each year

 

 

No specific activities were implemented during the reporting period.

 

  1. Objective 6: Eliminating unjustified state interference with the NGOs’ associational life

 

Results Activities Time-frame Indicators
The Law on associations and foundations is amended by eliminating abusive provisions on organizations’ allowed names Monitoring the implementation of new problematic provisions on organizations’ names 2009-2010 A data-base with all identified cases is available on-line
Meetings with decision-makers 2009-2010 At least one MP successfully supports the amendment to the law in the Parliament
Strategic litigation 2009-2010 At least one case is brought before the ECHR
Promoting amendments to the Law   The amendments are debated in the Parliament
The requirement to obtain and file fiscal records by founding members/new members of an association is eliminated Monitoring practices of courts 2009 At least 75% of courts provide information on their practices
Strategic litigation 2009-2010 At least one case is brought before domestic courts

At least one case is brought before the ECHR
Round-table with judges and decision-makers 2009-2010 At least one MP successfully supports the amendment to the law in the Parliament
The procedure for donations is simplified in respect of NGOs Monitoring practices of NGOs in receiving donations in Romania and in other 5 countries 2009-2010 At least 75 NGOs answer APADOR-CH’s questionnaire
Meetings with decision makers (Chamber of Notaries Public, Ministry of Justice, MPs) for identifying and promoting solutions in the form of a draft law 2009-2010 The Ministry of Justice successfully promotes the amendment of the law
Challenges in setting up and running an NGO in Romania are documented Publishing a practical guide on setting up and running an NGO in Romania 2009-2010 At least 500 active NGOs receive/buy/ the guide or access it on-line

**

APADOR-CH started to implement a project on identifying and removing legal and practical obstacles in exercising the freedom of associations via NGOs in November 2009. The main activities of the project shall be implemented in 2010.

As the initial financial support for the above activities was not received from CEE Trust, during the reporting period APADOR-CH concentrated on committing such support for a different donor. A proposal for a project aimed at the above results was drafted and submitted for the approval of EEA Grants Programme in Romania. An answer is expected for the fall of 2009.

 

  1. Objective 7: Reacting to human rights threats

 

Results Activities Time-frame Indicators
Draft laws/initiatives with negative impact on human rights are criticised Monitoring the web-sites of central administrative bodies, with a special emphasis on the Ministry of Justice and the Ministry of Interior and Administrative Reform, the Parliament, plus the media 2009 – 2011 At least 75% of the draft laws/initiatives with negative impact on human rights are identified in due time
Drafting and submitting comments on draft laws with negative impact on human rights 2009 – 2011 Comments on all identified draft laws are submitted to the relevant decision-makers
Generating and participating in public debates over draft laws/initiatives with negative impact on human rights 2009 – 2011 Public debates are organized in respect to all important draft laws/initiatives with negative impact on human rights (where possible according to the law)
Issuing press releases 2009 – 2011 At least 6 press releases are issued each year
Human rights violations are documented Monitoring the media 2009 – 2011 At least 2 media outlets are monitored on daily basis
Meetings with victims of human rights violations 2009 – 2011 Meetings with at least 50% of the identified victims
Addressing freedom of information requests to the authorities 2009 – 2011 All relevant authorities receive FOI requests in identified cases
Issuing reports on human rights violations 2009 – 2011 The relevant authorities receive reports in all documented cases
Public authorities violating human rights are held liable for their actions Litigation in selected strategic cases 2009 – 2011 At least 2 cases per year are initiated

 

**

In the second part of the year most reactions of APADOR-CH related to the new Codes (see under Objective #1 above).APADOR-CH continued to provide support to previous victims of police abuse, especially to Mr. Marinescu, who was ill-treated by the police in 2007 and started legal proceedings with the help of APADOR-CH’s lawyers. His case was still pending by the end of the reporting period.

 

 

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.