Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CES
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Consiliul Economic şi Social (CES) este o entitate publică prevăzută în Constituție începând cu anul 2003, odată cu revizuirea Constituției prin Legea nr. 429/2003 (pct. 73 din legea de revizuire).
Potrivit art. 141 din Constituția revizuită, Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.
Organizarea și funcționarea CES sunt reglementate prin Legea nr. 248/2013.
CES este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, cu personalitate juridică, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile.
CES este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.
CES se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de organizaţiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel naţional, precum şi de reprezentanţii societăţii civile asupra unor stări de fapt, evoluţii ori evenimente economico-sociale de interes naţional. În aceste situaţii, CES emite puncte de vedere şi recomandări pe care le comunică autorităţilor, instituţiilor sau organizaţiilor patronale, sindicale ori ale societăţii civile cu atribuţii, competenţe sau interese în domeniu. În lipsa unui consens între părţile reprezentate în Consiliul Economic şi Social, secretariatul tehnic va transmite, după caz, punctele de vedere sau recomandările formulate de fiecare parte.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 248/2013, funcţionarea CES este asigurată de:
a) PLEN;
b) biroul executiv;
c) preşedinte şi vicepreşedinţi;
d) comisiile de specialitate permanente;
e) secretariat tehnic.
Plenul asigură conducerea generală a CES şi are următoarele atribuţii principale:
a) avizează proiecte de acte normative;
b) alege, la propunerea părţilor, preşedintele;
c) validează câte un vicepreşedinte propus de fiecare parte şi pe membrii biroului executiv, de asemenea propuşi câte unul de fiecare parte;
d) adoptă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare;
e) stabileşte componenţa comisiilor de specialitate permanente;
f) aprobă proiectul propriu al bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul privind execuţia bugetară;
g) dezbate şi adoptă propunerile de hotărâri elaborate de comisiile de specialitate;
h) numeşte secretarul general al Consiliului Economic şi Social.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 248/2013, PLENUL CES este constituit dintr-un număr de 45 de membri, incluzând preşedintele şi vicepreşedinţii, desemnati după cum urmează:
a) 15 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, constituind partea patronală
b) 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, constituind partea sindicală
c) 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Reprezentanţii societăţii civile sunt propuşi de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (în prezent, Ministerul Muncii și Justiției Sociale) și sunt numiți de primul-ministru (prin decizie), conform modelului Comitetului Economic şi Social European, din următoarele structuri ale societăţii civile:
-organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor;
-organizaţii centre de resurse;
-organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi;
-organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei;
-organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural;
-asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului;
-organizaţii ale economiei sociale;
-organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale;
-organizaţii ale agricultorilor;
-organizaţii ale pensionarilor;
-organizaţiile comunităţilor locale
-alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale CES[1].
Mandatul de membru al Plenului CES este de 4 ani şi poate fi reînnoit (art. 14 din lege).
Potrivit art. 13 din lege, pot dobândi calitatea de membru al Plenului CES persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt desemnate în scris de către organizaţiile reprezentate în CES
b) au capacitate deplină de exerciţiu;
c) nu au antecedente penale;
d) nu au făcut poliţie politică (persoanele nominalizate şi care sunt născute înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria răspundere în sensul că au avut ori nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia)
Fiecare confederaţie patronală şi sindicală reprezentativă la nivel naţional, precum şi fiecare organizaţie a societăţii civile, care deţine unul sau mai multe locuri în Plenul CES, nominalizează persoana ori persoanele, după caz, care urmează să o reprezinte în cadrul Plenului CES (art. 12 din lege).
În cazul în care o persoană propusă sau numită nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a dobândi calitatea de membru al Plenului, organizaţia care l-a desemnat urmează să facă o altă propunere (art. 15 al. 4 din lege).
Potrivit art. 16 din lege, Plenul CES se consideră legal constituit la data validării a cel puţin 24 de membri, cu condiţia ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puţin 8 persoane. Până la data constituirii noului plen al CES, plenul anterior îşi continuă activitatea.
Plenul CES se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui. Plenul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea biroului executiv ori a cel puţin 1/3 din numărul membrilor.
Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, iar convocarea a fost realizată regulamentar, membrii prezenţi ai plenului formulează puncte de vedere care vor fi consemnate ca puncte de vedere ale părţilor. Punctele de vedere ale părţilor se adoptă prin vot majoritar simplu de fiecare parte cu consemnarea observaţiilor formulate de membrii părţilor şi se transmit iniţiatorului actului normativ.
Plenul CES adoptă hotărâri, prin consensul părţilor. Dacă nu se realizează consensul, hotărârile se adoptă prin vot, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor Plenului CES.
Modificări propuse de APADOR-CH
Modificările legislative privind CES nu implică modificarea (revizuirea) Constituției (care se rezumă la a menționa existența acestei entități și lasă în seama legii de organizare și funcționare toate reglementările), ci doar a Legii nr. 248/2013, și ar putea să se refere, în principal, la:
- Modificarea art. 18 al. 1 din Legea nr. 248/2013, care prevede că Plenul CES se întruneşte (săptămânal sau ori de câte ori este nevoie) numai la convocarea preşedintelui. În practică, s-a constatat o mare problemă de funcționare a CES în cazul în care președintele CES refuză/omite să convoace CES. Acest refuz a dus de mai multe ori la blocarea activității CES, ca urmare a refuzului președintelui de a convoca plenul. O variantă de text poate fi “Plenul Consiliului Economic şi Social se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. la convocarea preşedintelui sau a persoanei din cadrul consiliului desemnată de cel puţin o treime din numărul membrilor”. În orice caz, modificarea art. 18 al. 1 trebuie să elimine dreptul discreționar (monopolul) președintelui CAS de a convoca plenul.
- Limitarea la două (2) a numărului de mandate de membru în CES ce pot fi deținute/exercitate de o persoană. Pentru marea majoritate a funcțiilor publice importante există, prin lege, o limitare a duratei exercitării lor de către o persoană, limitare care se referă și la posibilitatea realegerii/reînvestirii aceleiași persoane în funcția respectivă. În consecință, art. 14 din Legea nr. 248/2013 ar trebui completat în sensul că mandatul membrilor poate fi reînnoit o singură dată. Noul conținut al art. 14 din legea menționată urmează să fie: “Art. 14. – Mandatul de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.”
- Completarea art. 14 din Legea nr. 248/2013 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CES, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CES), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CES). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situația mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CES, în CNI sau în colegiul director al CNCD.
- Înlocuirea actualei proceduri de acces în CES a celor 15 reprezentanți ai societății civile (propunerea lor este făcută de Ministerul Muncii, iar numirea lor este făcută de primul-ministru) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, CNI și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestor reprezentanți ai societăţii civile în CES direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).
[1] Potrivit art. 2 al. 2 din Legea nr. 248/2013, domeniile de specialitate ale CES sunt:
a) politicile economice;
b) politicile financiare şi fiscale;
c) relaţiile de muncă, protecţia socială, politicile salariale şi egalitatea de şanse şi de tratament;
d) agricultură, dezvoltare rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;
e) protecţia consumatorului şi concurenţă loială;
f) cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente;
g) drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;
h) politicile în domeniul sănătăţii;
i) politicile în domeniul educaţiei, tineretului, cercetării, culturii şi sportului.
———————————————————————————————————————————–
Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
