Tag Archive for: supraaglomerare

You are here: / supraaglomerare

Posts

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Rahova

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În data de 13.01.2023, trei reprezentanți ai APADOR-CH au făcut o vizită de monitorizare la Penitenciarul București – Rahova. Precedenta vizită de monitorizare a avut loc în anul 2013.

Aspecte generale/ Fenomenul de supraaglomerare

Potrivit documentelor puse la dispoziție de conducerea Penitenciarului Rahova, la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%. 

Din discuția pe care echipa APADOR-CH a purtat-o cu conducerea penitenciarului a reieșit faptul că există un spațiu din incinta penitenciarului unde urmează să fie create alte 170 de noi locuri de detenție. 

Camerele de detenție au suprafețe diferite: 19,3 mp, 19,5 mp, 24,5 mp, în cadrul Secției 8 fiind două camere mari cu o capacitate de cazare de peste 50 de deținuți. Cele mai multe camere au o suprafață de 19,5 mp cu șase sau opt paturi. Fiecare cameră are o baie de aproximativ 5 mp prevăzută cu ușă. 

Secțiile cu regim închis și arest preventiv depășesc cu mult capacitatea de cazare. Cel mai mare grad de supraaglomerare fiind pe secția de arest preventiv (155%).

Penitenciarul are în structură nouă secții de deținere dispuse în trei corpuri: 

  • Corpul central care cuprinde secțiile de la 1 la 7
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E1 Regim închis pentru vulnerabili, arestați preventiv vulnerabili din punct de vedere medico-social 82 67 81,7%
E2 Carantină pentru nou depuși, arestați preventiv 161 209 128,81%
E3 Regim închis 160 228 142,5%
E4 Arestați preventiv, tranzit, camere pentru persoane cu dizabilități 154 153 99,35%
E5 Regim închis 158 232 146,83%
E6 Arestați preventiv, arestați preventiv vulnerabili 158 245 155,06%
E7 Regim închis, infirmerie, comunitate terapeutică 67 71 105,97%
  • Există rampe de acces pentru a facilita accesul din curtea interioară a penitenciarului către parterul fiecărei secții, însă acestea nu sunt prevăzute cu bare de susținere și nu respectă standardele prevăzute de lege.
  • Corpul lateral este destinat Secției 8, unde au fost create două noi camere mari de detenție. Acestea urmează să fie recompartimentate. În locul atelierului de tâmplărie, nefuncțional în acest moment, urmează să fie create cele 170 de locuri noi de cazare.
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E8 Regim deschis 102 85 83,33%
  • corpul exterior din Bragadiru, județul Ilfov, este punct GAZ, respectiv Secția 9
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
GAZ Bragadiru Regim deschis 51 37 72,54%

Personalul angajat

Potrivit documentelor puse la dispoziție de către directorul Penitenciarului București – Rahova, organigrama instituției cuprinde 643 de funcții. În același document este menționat faptul că schema de personal nu respectă Decizia directorului ANP nr. 348/2016, în sensul că este mult subdimensionată. 

În toate secțiile din cadrul penitenciarului există un deficit de personal: 

– sunt ocupate 480 din cele 643 de funcții prevăzute în schema de personal (grad de ocupare de 74,65%);

– sectorul Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar are prevăzute 426 de posturi din care sunt ocupate 336 (grad de ocupare 78,87%);

– sectorul medical are prevăzute 30 de posturi dintre care sunt ocupate 19 (grad de ocupare de 63,33%). 

 

Blocul alimentar

Corpul de clădire în care se află blocul alimentar este dotat cu mai multe camere unde se prepară mesele pentru deținuți. În camera destinată preparării mâncării se poate observa igrasie cauzată de aburul constant și înălțimea camerei. 

În ziua vizitei, meniul era următorul: pentru „norma 17” (ciorbă de legume și varză cu cârnați), „norma 18” (ciorbă de legume și orez cu pui), „diabet” (orez cu pui, suplimente – sandwich, unt, brânză și salam), „meniu pentru musulmani” (ciorbă de legume, carne de pui. Reprezentanții penitenciarului susțin că meniul este respectat, iar pentru prepararea mâncării este alocat un bucătar de religie musulmană).

Totuși, deținuții se plâng că mâncarea care ajunge la ei este lipsită de consistență, că le sunt furnizate fructe foarte rar și că, în fapt, toată lumea primește aceeași mâncare indiferent de regimul alimentar. 

APADOR-CH recomandă conducerii unității:

– să urmărească circuitul alimentar pentru a vedea dacă există vreun aspect care justifică plângerile formulate de deținuți cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor; 

– să asigure igiena corespunzătoare în sectorul destinat pregătirii mesei: eliminarea igrasiei în camera unde se prepară mâncarea, igienizarea vestiarului destinat deținuților, igienizarea și dotarea băii conform standardelor (inclusiv săpun) pentru ca deținuții care manipulează mâncarea să se poată spăla și să nu existe riscul de contaminare a mâncării; 

– să asigure o depozitare corespunzătoare a alimentelor refrigerate și congelate;

– să diversifice meniul zilnic și să-l suplimenteze cu fructe 

Asistența medicală

Componența sectorului medical

Din documentele înaintate de conducerea penitenciarului reiese că schema de personal pentru sectorul medical cuprinde 30 de posturi și că personalul medical este insuficient pentru nevoile persoanelor aflate în detenție. Conform schemei de personal există un deficit de 10 cadre medicale. Sunt vacante: un post de medic-șef de cabinet, două posturi de medic generalist, șapte posturi de asistent medical. Administrația penitenciarului face eforturi pentru a disemina informații despre posturile vacante scoase la concurs, însă nu se primesc candidaturi. Procesul de ocupare a unei funcții este îngreunat de multitudinea de teste psihologice necesare mediului în care urmează să-și desfășoare activitatea cadrele medicale. Ocuparea unei poziții poate dura până la 6 luni conform spuselor Medicului Șef și Directorului Penitenciarului.   

Funcția de medic-șef era ocupată de medicul psihiatru care, pe lângă atribuțiile celor două funcții, are și parte din atribuțiile funcției de Medic-șef cadre (funcția de Medic șef cadre a fost desființată iar atribuții administrative aferente acestei funcții au fost împărțite între Medicul șef și alți medici). Activitățile administrative aferente celor trei poziții (cea de Medic-șef, de Medic-șef de cadre și de Medic psihiatru) reduce semnificativ din timpul alocat consultațiilor de psihiatrie. 

La apelul de dimineață deținuții se înscriu pe listele de vizită la cabinetele medicale. Pe parcursul vizitei s-a putut observa gradul de aglomerare a serviciile de medicină generală. În dreptul cabinetului medical, atât în tura de dimineață, cât și în cea de după-amiază, erau peste șapte deținuți care așteptau să fie consultați. 

Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au.

Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție. 

Consemnări medicale

În documentele primite de la administrația penitenciarului, la rubrica privind situația evenimentelor, în anul 2022 au avut loc:

  • 100 de heteroagresiuni; 
  • 148 de autoagresiuni;
  • trei agresiuni sexuale: în cazul acestor incidente se colaborează cu Secția 19 de poliție pentru constatarea faptelor.

La nivelul anului 2022 au fost identificate un număr de 790 de persoane cu afecțiuni cronice. În momentul vizitei, 180 de persoane deținute primeau tratament psihotrop, iar peste 43 dintre deținuți erau înscriși în tratamentul substitutiv cu metadonă. 

Din discuția purtată de echipa APADOR – CH cu medicul psihiatru a reieșit faptul că personalul de specialitate diagnostichează cu greu posibilele probleme de natură psihiatrică ale deținuților. Cele mai frecvente cazuri indicate sunt cele de tulburări de personalitate, dar pentru o diagnosticare corectă este necesară o perioadă îndelungată de observație, altfel nu se poate pune un diagnostic clar, iar monitorizarea pacienților nu este una eficientă, aceasta fiind întreruptă atunci când deținuții sunt transferați către alte unități penitenciare.

În data de 06.01.2023 a avut loc decesul unui deținut în propria celulă. În momentul vizitei nu erau stabilite cauzele decesului. APADOR-CH cere conducerii Penitenciarului București – Rahova să ia toate măsurile necesare și să se asigure că anchetarea cazului să fie desfășurată cu celeritate și cu respectarea legii. 

Discuția purtată cu Medicul-șef

În timpul vizitei de monitorizare, echipa APADOR-CH a discutat cu Medicul șef  (funcție ocupată în prezent de către medicul psihiatru). Conform acesteia, înainte de a prelua funcția de medic-șef și activitățile birocratice aferente acestui post putea vedea în medie 10-13 pacienți pe zi. În acest moment a scăzut semnificativ timpul alocat consultațiilor psihiatrice de specialitate.

La intrarea în penitenciar se face un consult medical și o radiografie pulmonară pentru TBC, însă nu se fac testări de screening pentru HIV și hepatite. Aceste testări se fac în funcție de istoricul fiecărui deținut.

Din discuția purtată cu medicul șef a reieșit faptul că mulți dintre deținuții consumatori de droguri ajung la penitenciar fără medicamente, fără o schemă de tratament și fără să fi fost anterior depunerii într-un program de tratament astfel încât să poată continua tratamentul cu doza recomandată.

Asistența socială și psihologică

La nivelul anului 2022 au fost identificate 31 de persoane private de libertate cu un potențial risc de suicid.

Conform schemei de personal, asistența psihologică ar trebui asigurată de nouă practicieni. În momentul vizitei erau ocupate șase poziții, dintre care doi psihologi au fost desemnați să ocupe alte funcții, ceea ce face ca în fapt doar patru din cei șase ofițeri psihologi să deruleze activități de asistență psihologică. 

Persoanele deținute au acces ori de câte ori doresc la consiliere psihologică și sunt incluse în programe derulate în cadrul penitenciarului. Nu au fost identificate dificultăți în accesarea acestora. 

Deținuții sunt incluși în programe și activități organizate în cadrul penitenciarului. Într-una dintre camerele vizitate s-a observat un document cu diferite teme (dileme morale) pe care deținuții le citesc și pe care le rezolvă în timpul liber. Însă un aspect descurajator observat este nivelul scăzut de literație în rândul populației carcerale. Doar o parte dintre deținuți știu să scrie sau să citească, iar cei care știu sunt rugați de colegii de cameră să îi ajute la redactarea scrisorilor sau a cererilor scrise sau pentru citirea corespondenței. 

Fiecare secție este dotată cu o sală de forță unde deținuții au acces la un program de antrenament stabilit de un antrenor calificat. 

Persoanele vulnerabile

Conform documentelor înaintate de administrația penitenciarului, în momentul vizitei erau 51 de persoane vulnerabile private de libertate.

Deținuții cu HIV resimt o formă de discriminare prin separarea pe secții și pe camere diferite față de cei din populația carcerală generală. De asemenea, aceștia reclamă faptul că le este îngreunat accesul la sălile de sport. 

Vizitarea secțiilor și a camerelor de detenție

Locul de control al deținuților nou-depuși este format din trei camere, o cameră pentru controlul corporal, o cameră dotată cu dușuri și un birou. Țevile de apă sunt ruginite și niciuna dintre duze nu are atașată o pară de duș, apa curge printr-o țeavă coborâtă din tavan.

Majoritatea camerelor de detenție sunt relativ nou zugrăvite. Curățenia din camere este întreținută de deținuți cu articole de curățenie distribuite de administrația penitenciarului, însă deținuții se plâng că produsele care le sunt distribuite sunt slabe calitativ. Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. 

APADOR-CH solicită conducerii Penitenciarului înlocuirea saltelelor degradate și a celor care nu respectă dimensiunea cadrului de pat conform dispozițiilor din art. 3, alin (2) din Anexa (2) din Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul de Ministrului Justiției nr. 2772/ 2017. 

Au fost vizitate camerele următoare: E1.22, E1.13, E1.10, E1.16, E2.23, E2.46, E3.24, E3.34, E3.45, E4. 42, E5.33, E7. 29.

Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. 

Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.

În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.

Alte situații punctuale au fost identificate în trei camere vizitate:

E1.16 – caloriferul era nefuncțional, în baie existau scurgeri de apă din tavan care au inundat podeaua – deținuții au improvizat pavele pe care sa poată călca și să nu se ude;

E2.46 – tencuiala de pe tavanul băii era căzută; 

E4.42 – camera prezintă urme de degradare severe, mobilierul este deteriorat

 

Sectorul de vizite

În sectorul de vizite sunt patru compartimente: zona de vizite la masă, zona de vizite cu geam separator pentru întâlnirile cu avocați, zonă de vizite cu geam și zonă de videoconferință. Din dotarea sectorului pentru vizite au fost scoase șase calculatoare care erau folosite în perioada pandemiei pentru videoconferințe, în prezent fiind doar patru funcționale.

Comunitatea terapeutică

Secția 7, unde se află comunitatea terapeutică, este una dintre cele mai curate și bine organizate. În momentul vizitei erau custodiate 15 persoane private de libertate. 

Deținuții din acest sector se autogospodăresc și au la dispoziție o spălătorie și bucătărie proprie.

Camera de zi era recent zugrăvită. Aici, deținuții primesc toate articolele de care au nevoie pentru a realiza obiecte de artizanat.

Judecătorul delegat

În cadrul vizitei, echipa APADOR-CH a purtat discuții cu cei doi judecători delegați care deservesc Penitenciarul București – Rahova, Penitenciarul Spital București – Rahova și arestul din cadrul Secției 10 de Poliție din București. 

Judecătorii delegați au un program de audiență de două ori pe săptămână. Aceștia susțin că în ultimul timp au un număr tot mai mare de plângeri de soluționat. La nivelul anului 2022 au fost de soluționat aproximativ 2.000 de plângeri, 10-15% dintre plângerile formulate fiind cu privire la respectarea drepturilor, mai ales cu privire la spațiile de detenție (plângeri pe care judecătorii delegați le admit în mare parte). În 2022 au fost admise 53 de solicitări de respectare a suprafeței minime de 4 mp. Penitenciarul nu contestă decizia, însă deținuții pot și vor fi transferați către alte unități penitenciare pentru a li se respecta drepturile. Acesta este un aspect descurajant pentru cei care doresc remedierea problemei fără a fi supuși unui transfer între penitenciare. 

Concluzii și recomandări

  • În momentul vizitei, din cei 1.327 de deținuți, 180 luau tratament psihotrop. Rezultă că peste 13% din populația carcerală a penitenciarului Rahova se află sub tratament medicamentos pentru afecțiuni de natură psihiatrică. Procentul mare de persoane cu afecțiuni psihice care urmează tratament medicamentos psihotrop face necesar ca personalul angajat pentru siguranța deținerii să aibă pregătire în tehnica de lucru cu persoane cu dizabilități și afecțiuni psihice. Foarte important, singurul medic psihiatric din penitenciar ar trebui să se dedice exclusiv activității de asistență a deținuților cu probleme psihice. APADOR-CH recomandă aducerea la zi a schemei de personal care să corespundă Standardelor de personal conform deciziei directorului ANP nr. 348/2016, suplimentarea numărului de cadre medicale care oferă servicii de asistență medicală, ocuparea funcției de medic șef astfel încât medicul psihiatru să își poată dedica întreaga activitate pentru asistența deținuților și suplimentarea numărului de psihologi astfel încât să corespundă standardelor privind serviciile de asistență socială și psihologică, mai ales având în vedere numărul mare de deținuți cu risc suicidal.
  • Pentru a reduce analfabetismul din rândul deținuților, APADOR-CH recomandă includerea acestora într-un program de alfabetizare. De asemenea, diversificarea accesului la educație prin dotarea bibliotecilor cu calculatoare, fără acces la internet, pe care să fie stocate materiale educaționale audio-video (enciclopedii, cărți audio, documentare).
  • Identificarea unui sistem prin care deținuții transferați să aibă o igienizare corespunzătoare a hainelor și a obiectelor personale, pentru prevenirea infestării locurilor de deținere cu insecte.
  • În timpul vizitei, reprezentanții APADOR-CH au constatat că foarte mulți deținuți se tem să vorbească deschis despre problemele lor, de frica represaliilor.
  • Continuarea demersurilor necesare pentru rezolvarea problemei supraaglomerării.
  • Informarea APADOR-CH cu privire la evoluția și soluționarea anchetei în cazul decesului deținutului survenit în data de 06.01.2023.

Alte observații și recomandări sunt în cuprinsul raportului.

Ionuț Alexandrescu

Irina Zamfirescu

Georgiana Gheorghe 

Răspunsul Penitenciarului Rahova

 

Raport privind vizita în Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

La data de 12 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București (CRAP 1) cunoscut publicului ca Arestul central. Vizita anterioară avusese loc în noiembrie 2011.

Particularități, efective, investiții

Arestul central este cel mai mare din București și are rol de coordonare a activității tuturor celorlalte aresturi. În incinta acestuia este amplasat cabinetul medical care deservește atât CRAP 1 cât și toate celelalte aresturi din București. Acest cabinet se află în subordinea Direcției medicale din MAI. La momentul vizitei, din relatările conducerii, personalul cabinetului medical era compus din: un medic (deși schema prevede 5 medici) care are program de lucru zilnic de la 8 la 16, și  5 asistenți (dintr-o schemă de 7). Centrul de reținere asigură transferul persoanelor private de libertate la toate centrele de reținere și arestare preventivă situate pe raza Capitalei,  la unități penitenciare de pe raza teritorială a Municipiului București și Ilfov și se ocupă cu distribuirea hranei de la Penitenciarul Rahova către toate centrele de reținere din București.

Personalul arestului constă în 44 de agenți care lucrează în patru ture, un șef de birou și 3  ofițeri.

Conform directorului Centrului de reținere și arestare preventivă nr. 1, la nivelul centrului s-au realizat mai multe investiții în ultimii ani.

Aceste investiții au constat în:

  • Reconfigurarea accesului în cabinetul medical pentru cei care veneau din afara Centrului și refacerea cabinetului medical, inclusiv amenajarea unui spațiu în care să fie recoltate analize medicale;
  • Recompartimentarea bucătăriei și amenajarea de camere speciale pentru frigidere, două pentru bărbați și una pentru femei, în care sunt amplasate 29 de frigidere, câte unul pentru fiecare cameră;
  • Crearea unei biblioteci, în 2015;
  • Amenajarea unei camere destinate convorbirilor telefonice pentru femei;
  • Refacerea întregii instalații electrice pentru a putea fi montată instalația de aer condiționat;
  • Renovarea a șapte camere de vizită pentru grefa cu avocații și vizite ale aparținătorilor;
  • Au fost schimbate saltele în 2015, achiziționate noi lenjerii, paturi noi și veselă nouă.

În plus, în 2015, a fost realizată o dezinsecție totală, repetată în iunie 2016.

De asemenea, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu ferestre tip termopan, au fost instalate aparate de aer condiționat în toate camerele, inclusiv în cele de vizite, au fost schimbate obiectele sanitare (duș și WC tip turcesc) și urmează să fie instalate dispozitive de separare pentru camerele de vizită, până la finele anului 2016.

APADOR-CH semnalează faptul că nu ar trebui incluse dispozitive de separare la toate camerele de vizită, deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, minorilor li se acordă, de regulă, vizita fără dispozitive de separare, iar în mod excepțional arestații preventiv majori și persoanele condamnate aflate temporar în centrele de reținere și arestare preventivă pot beneficia de vizite fără dispozitive de separare (Articolul 248 alin (3,4)).

Alte investiții ce vor fi realizate în anul 2016, proiectele fiind aprobate, prevăd:  renovarea completă a punctului de control acces, inclusiv mărirea spațiului pentru vizitatori, montarea unui nou sistem de camere de supraveghere mai performant decât cel existent.

Activități, corespondență, contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH au afirmat că le este respectat dreptul la o oră pe zi de plimbare, dar că uneori chiar ei refuză să își exercite acest drept din cauza modului în care arată spațiul de plimbare. În cadrul centrului sunt 4 curți de plimbare, două la demisol, pentru bărbați, cu dimensiunile de 3.81/3 m, și două curți la parter, pentru femei, cu dimensiunile de 5.57/3.5 m. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, iar persoanele private de libertate nu pot decât să stea în picioare și să se învârtă în cerc. De asemenea, zidurile sunt foarte înalte (aproximativ 3 m) și dată fiind dimensiunea redusă a curților de plimbare senzația pe care o oferă este cea de cușcă și nicidecum de aer liber.

Din discuțiile cu conducerea centrului a reieșit că urmează să aibă loc o reamenajare a acestor curți și chiar echiparea lor cu aparate de forță. APADOR-CH încurajează conducerea centrului de reținere să ducă la îndeplinire aceste planuri, dar totodată atrage atenția că spațiul oferit de aceste curți este foarte mic și sugerează, ca posibilă soluție, reamenajarea spațiului de plimbare prin unirea a câte două curți de plimbare, rezultând astfel două curți de plimbare de dimensiuni mai mari care pot asigura un cadru mai propice pentru exercitarea efectivă a dreptului la plimbare zilnică al persoanelor private de libertate.

Majoritatea camerelor sunt dotate cu televizoare funcționale.

Vizitele familiei, telefoanele către familie și grefa sunt permise săptămânal, iar convorbirile telefonice cu avocatul, în orice moment, la cerere. Corespondența este înregistrată la sosire. Cutia poștală este amplasată pe hol, deținuții având posibilitatea să își depună personal corespondența. Unele persoane private de libertate s-au plâns că scrisorile trimise sunt expediate cu întârziere sau corespondența le este adusă tot cu întârziere, deoarece factorul poștal vine doar o dată pe săptămână la Centru și nu în fiecare zi.

În camera destinată convorbirilor telefonice este amplasat și un birou, iar din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că în mod frecvent un agent este prezent în cameră în timpul convorbirilor. APADOR-CH atrage atenția că, în conformitate cu prevederile Articolului 65 din Legea nr.254/2013, „convorbirile telefonice au caracter confidențial și se efectuează sub supraveghere vizuală”.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se prezintă numai în cazuri speciale (refuzul de hrană) iar arestații nu îi cunosc activitatea/atribuțiile.

*

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat în martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. Conform Directorului centrului de reținere, a fost identificată  o cameră care poate fi folosită pentru acordarea dreptului la vizită intimă, dar aceasta nu este încă amenajată pentru acest scop deoarece până la momentul vizitei nicio persoană privată de libertate nu a solicitat o vizită intimă. Din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că aceștia nu știau că au acest drept.

Centrul de reținere nu dispune nici de infrastructura necesară pentru a permite realizarea dreptului la comunicare online (Articolul 253 din Regulament).

*

În schimb Centrul de reținere poate asigura respectarea altor drepturi prevăzute în regulament, precum dreptul de acces la biblioteca (Articolul 265) amenajată în centru. De asemenea, 2 persoane private de libertate prestează muncă neremunerată în cadrul Centrului pentru a asigura curățenia. (conform Articolului 257).

APADOR-CH recomandă o mai bună informare a persoanelor private de libertatea cu privire la drepturile lor. Deși în camerele de deținere sunt disponibile fișe printate cu drepturile persoanelor private de libertate, aceasta sunt prezentate selectiv, dreptul la vizită intimă neregăsindu-se printre ele. De asemenea, este recomandabilă amenajarea camerei pentru vizită intimă.

Spaţii şi condiţii de detenţie,  discuţii cu deţinuţii

La momentul vizitei în CRAP 1 erau 89 de persoane private de libertate, dintre care 52 de bărbați și 37 de femei. Conform directorului Centrului de reținere în ultimii ani nu au avut loc incidente violente sau decese.

Camerele au duș și WC tip turcesc, geamuri termopan cu gratii care permit pătrunderea luminii naturale.

Centrul dispune de 29 de camere de detenție, din care 11 pentru femei, situate la parter, cu dimensiuni între 8,18 și 9,18 mp (suprafață calculată fără a lua în calcul grupul sanitar). Celelalte 18 camere sunt la demisol și sunt destinate bărbaților, acestea având dimensiuni cuprinse între 6,92 mp și 14,02 m.p. În total sunt 197,21 mp care, raportați la numărul de persoane private de libertate indică faptul că în ziua vizitei nu era respectat standardul de 4 mp de spațiu pentru o persoană, femeile beneficiind doar de 2,55 mp pe persoană iar bărbații de 1, 97 mp, mult sub standardul aplicabil în materie. APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită responsabililor să identifice soluții pentru a ameliora această situație.

Cu toate că, după declarațiile conducerii centrului, s-au realizat investiții în ultimii ani, la momentul vizitei multe dintre camere erau infestate de insecte (ploșnițe și gândaci) – de exemplu camerele 14 și 18 de la demisol – altele prezentau urme de igrasie, infiltrații de apă și condiții precare de igienă.

Persoanele private de libertate s-au plâns în special de mâncare, mulți afirmând că aceasta este de proastă calitate, de modul în care arătau camerele, de curțile de plimbare. Persoanele care au vorbit cu reprezentații APADOR-CH au susținut că nu au primit din partea arestului niciodată produse de igienă sau de curățire a camerei.

De asemenea mai multe persoane private de libertate s-au plâns de accesul la servicii medicale. De exemplu domnul I.I. a susținut că are hepatită C, pentru care a solicitat tratament și a cerut să fie consultat de  un doctor. Cu toate acestea el susține că de cinci zile, de când a formulat solicitarea de a fi dus la medic, aceasta tot nu fusese aprobată.

Ca aspecte pozitive, asociația semnalează înlocuirea tâmplăriei în camerele de deținere și faptul că aparatele de aer condiționat funcționau.

 

Concluzii și recomandări

 

– APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită centrului să identifice soluții pentru a ameliora această situație;

– APADOR-CH semnalează faptul că deși s-au realizat unele investiții, este în continuare nevoie de alocarea unor investiții de amploare care să vizeze printre altele și igienizarea întregului spațiu, o dezinsecție generală și eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereți;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curților de plimbare.

Nicoleta Popescu

Cristinel Buzatu

Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4, București

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Pe data de 11 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4 (CRAP 4) care funcționează în incinta Secției 6 Poliție cu sediul în București, str. Paul Greceanu, nr. 36, sector 2.

 

Particularități, efective, investiții

Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 4 este unul dintre cele 12 Centre de reținere și arestare preventivă care se află pe raza Capitalei. Centrul, situat la demisol, are 3 camere în care sunt cazate persoane private de libertate și o cameră dezafectată care nu poate fi folosită drept cameră de deținere deoarece este prea aproape de stradă. Cele 3 camere au următoarele suprafețe: camera 1 are 27,70 mp și sunt instalate 10 paturi; camera 2 are 14,36 mp și sunt instalate 6 paturi; camera 3 are 7,48 mp și sunt instalate 2 paturi;

La data vizitei în incinta Centrului nr. 4 se aflau 15 deținuți, toți bărbați majori, 14 erau arestați preventiv și un condamnat definitiv repartizați astfel: 7 persoane în camera 1, 6 persoane în camera 2 și 2 persoane în camera 3. Condamnatul definitiv își executa pedeapsa în arest la solicitarea Parchetului pentru a fi protejat de anumite persoane din penitenciar.

Suprafețele camerelor de deținere, așa cum ne-au fost furnizate de conducerea Centrului nu respectă standardul internațional de 4 mp / deținut. Raportat la numărul de persoane aflate în arest la data vizitei, în camera nr.1 fiecare deținut dispunea de 3,95 mp alocați, în camera 2 fiecare deținut dispunea de 2,39 mp iar în camera 3 fiecărui deținut îi revenea 3,74 mp. Fiecare cameră are alocat un spațiu situat la o înălțime de 2 trepte,  extrem de mic, impropriu, unde se află WC turcesc, deasupra acestui WC este dușul iar alături este o chiuvetă.

Conform afirmațiilor responsabilului arestului și șefului secției de poliție nr. 6 în Centrul nr. 4 au fost realizate în ultimii ani următoarele investiții: în anul 2014 a fost realizată o renovare generală când Centrul a fost închis timp de 6 luni iar deținuții au fost repartizați la alte centre, în anul 2015 au fost montate, în fiecare cameră, aparate de aer condiționat în cadrul proiectului finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, iar în anul 2016 a fost înlocuită vechea tâmplărie a geamurilor cu tâmplărie termopan.

Aparatele de aer condiționat deși montate în anul 2015, nu au funcționat până în prezent,  deoarece rețeaua electrică a secției de poliției este subdimensionată și nu face față consumului. Până în prezent, de peste 1 an și jumătate, nu au fost alocate fonduri pentru refacerea instalației electrice la parametrii care să permită funcționarea aparatelor de aer condiționat. Funcționarea aparatelor de aer condiționat este imperios necesară, la data vizitei temperatura în camere era extrem de ridicată iar aerul era aproape irespirabil.

Personalul este format din 13 agenţi şi şeful arestului care lucrează în ture. Schema de personal este completă. Responsabilul Centrului a precizat că  toți deținuții sunt primiți în centru după ce au efectuat vizita medicală care are loc la arestul central. Tot acolo sunt duși pentru alte controale medicale de rutină, iar în cazul urgențelor este chemată salvarea.

Ca activităţi în CRAP 4 există doar posibilitatea de a ieşi la curtea de plimbare  de aproximativ 12 mp (1oră pe zi), sau a te uita la televizor, existent în fiecare cameră.  Curtea de plimbare este acoperită cu tablă ondulată pe aproape 90% din suprafață, dublată de sârmă și gratie în care cu greu poți vedea cerul, fără nicio posibilitate de a desfăşura activităţi.

Telefonul este amplasat în singura cameră destinată personalului arestului şi funcţionează cu cartele. Telefonul nu este delimitat de o cabină care să asigure confidenţialitatea convorbirilor, astfel că agentul de pază stă lângă arestat în timpul apelului. În aceeași încăpere se află un spațiu impropriu destinat percheziției corporale  în arest. Spațiul este de fapt un cuier improvizat unde se află hainele agenților acoperit de o draperie. Tot în această încăpere este și cutia poștală.  Corespondența nu se înregistrează nici primire nici la expediere.

Persoanele private de libertate au în fiecare cameră o broșură care conține documente în care sunt menţionate drepturile şi obligaţiile lor, inclusiv un extras din noul Regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate.  Pe holul Centrului, erau afișate numele a doi judecători de supraveghere a privării de libertate care provin de la Judecătoria sectorului 2 însă nu și datele de contact ale acestora.

Camera unde au loc întâlnirile cu avocatul este o cameră improprie, plină de dulapuri metalice în care se află o masă și 2 scaune, iar agentul care asigură supravegherea vizuală stă pe hol, în afara camerei, cu ușa deschisă aceasta fiind singura posibilitate de a asigura supravegherea vizuală.

CRAP 4 este dotat cu camere de luat vederi care sunt amplasate pe hol, la intrarea în arest şi la curtea de plimbare. Conform responsabilului CRAP 4 imaginile sunt stocate doar pentru o scurtă perioadă de timp din cauza imposibilităţii tehnice.

Hrana provine de la penitenciarul Rahova și le este servită deținuților în camere. Deținuții s-au plâns de calitatea și gustul acesteia și au afirmat că  de multe ori este imposibil de mâncat.  Bucătăria este dotată  cu un cuptor cu microunde, un fierbător de apă, o plită cu butelie care pot fi folosite de arestaţi, patru frigidere, câte unul pentru fiecare cameră unde își pot păstra hrana de la aparţinători şi unul unde sunt păstrate probele din mâncare. Pentru cumpărături personalul centrului întocmeşte liste pe baza cărora se fac cumpărături, deținuții au voie să facă cumpărături o dată la 2 săptămâni, în valoare de 1800 de lei pe lună.

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, aprobat prin Hotărârea nr. 157 din 10 martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. În acest CRAP nu există posibilitatea amenajării acestei camere intime din cauza lipsei de spațiu.

Reprezentanții asociaţiei au vizitat toate cele 3 camere de deținere. Spațiul utilizat în CRAP nr.4 este situat în demisolul unei clădiri vechi, care se află într-o stare improprie utilizării ca arest. Atât pe holul arestului cât și în toate camere de deținere există infiltrații pe pereți, pereți scorojiți cu tencuiala căzută, mucegai și o stare precară de igienă. Micul spațiu din fiecare cameră amenajat pe post de toaletă și duș are treptele din gresie spartă (camera nr.2), țevile ruginite și lipsit de ventilație prin urmare aburul de la apa caldă se imprimă pe pereți unde creează condens transformat în mucegai care apoi se răspândește în cameră. Din această cauză toate saltele miros a mucegai. Deținuții nu primesc din partea arestului produse de igienizare a camerelor și își cumpără din banii personali dezinfectant pentru toaletă, astfel încât mirosul din cameră să fie suportabil.

În camera nr.1 mai există 2 paturi amplasate pe 3 niveluri, deținuții plângându-se că este imposibil să poți avea acces și să poți sta în ultimul pat de sus. Asociația recomandă demontarea celui de al treilea rând de paturi.

Concluzii și recomandări

 

– Asociaţia recomandă cu prioritate refacerea de urgență a instalației electrice astfel încât să poată fi pusă in funcțiune instalația de aer condiționat, deoarece în camere căldura e insuportabilă iar aerul irespirabil;

– Este necesară igienizarea întregului spațiu şi eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereţi;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curţii de plimbare.

 

Nicoleta Popescu                                                                               

Cristinel Buzatu

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

La data de 31 mai 2016 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat sediul central al Penitenciarului Ploiești. Vizita anterioară a avut loc în anul 2012.

 1.      Aspecte generale-amplasament și regimuri de detenție 

Penitenciarul Ploiești constă în unitatea Rudului, amplasată în oraș și două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii, situate în comune limitrofe. Acesta găzduiește deținuți în regim semideschis (sediul central și Movila Vulpii) și regim deschis (Berceni), toți fiind bărbați adulți (în sediul central există o singură cameră de tineri cu vârste cuprise între 18-21 ani).

Potrivit declarațiilor directorului, natura regimului de detenție favorizează un climant pașnic, lipsit de incidente grave. În anul 2015 a existat un singur deces al unui bolnav cronic cu probleme cardiace care a făcut infarct. Penitenciarul nu dispune de o grupă specială de intervenții (mascați) dar are o echipă operativă formată din 15 persoane, instruite să intervină în situații de urgență.

Directorul a afirmat că cea mai mare problemă a penitenciarului rămâne supraaglomerarea, urmată de dificultăţile pe care le are pentru realizarea reparațiilor capitale datorită lipsei forței de muncă calificată. Lipsa de personal este deasemenea o problemă. Directorul a menţionat  că începând cu anul 2013 bugetul penitenciarului a crescut constant față de acest an, ajungând la 128,02 % în anul 2016.

De aproximativ doi ani de zile, penitenciarul a fost dotat cu  sistem de monitorizare video (la intrare, pe holuri și în camerele de primire). În martie 2016, penitenciarul a semnat  și un protocol cu Curtea de Apel Ploiești, prin care se stabilesc regulile de desfășurare a videoconferințelor care se vor face din penitenciar.  În cele 2 luni de când există acest sistem funcțional nu a existat însă nici o solicitare din partea instanței de a folosi audierea persoanelor private de libertate prin videoconferințe. Din relatările directorului, a reieșit că  judecătorii preferă să audieze inculpații în instanță.

 2.     Efective, cazare, condiții de igenă 

La momentul vizitei totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii).

Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1.72 mp.

Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care în același pat dorm si câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că de multe ori se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).

 3. Personal. Activitatea sectorului asistență psiho-socială și educație, modalități de petrecere a timpului liber 

La data vizitei, în Penitenciarul Ploiești erau angajate 200 de cadre. Directorul s-a arătat îngrijorat că în ultima perioadă, datorită noi legislaţii, s-au pensionat 24 de persoane și că, pentru a acoperi nevoile penitenciarului, ar fi necesară angajarea a aproximativ 100 de oameni. În timp ce siguranța deținerii este asigurată de 130 de agenți,  în sectorul educativ și psiho-social lucrează doar 9 oameni (din cele 17 posturi încadrate).

În sectorul psiho-social erau angajați 1 psiholog și 2 asistenți sociali, iar în cel educativ 4 educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic. Organigrama prevede 4 posturi de psihologi și 5 de asistenți sociali, și, la momentul vizitei  APADOR-CH erau scoase la concurs 2 posturi de psihologi și 2 de asistenți sociali. Recent a fost ocupat postul de preot ortodox care va putea oficia slujbe în capela penitenciarului.

Serviciul de asistență psihosocială desfășoară activități și programe specifice pentru persoanele private de libertate în vederea reintegrării lor ulterioare în societate, deținuții fiind în general mulțumiți de aceste servicii. Conform documentelor puse la dispoziția reprezentantelor APADOR-CH, în perioada ianuarie-mai 2016, 72 de deținuți au beneficiat de consiliere psihologică și un număr de 60 au primit ajutor din partea unui asistent social. În programul “Pregătire pentru liberare” au participat 97 de persoane, în timp ce în cadrul activității psihologice “Grup pentru Support Deținuți Tineri” au luat parte 13 deținuți. Enumerarea activităților de mai sus are doar un scop ilustrativ, acestea fiind mult mai numeroase ca varietate și număr de participanți, nefăcând însă obiectul acestui raport.

Este de menționat însă că personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă participarea  tuturor deţinuţilor la activități cultural educative. Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 21 de ani s-au plâns că există cursuri de școlarizare numai pentru clasele I-IV.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare pentru petrecerea timpului. În sediul central există 3 curți separate, foarte mici, cu aspect de cușcă, acoperite parţial cu plexiglas , unde se poate ieși in intervalul 7-12,30 și 14-22.

 4.      Asistența medicală 

Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali.

Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă în medie un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cele mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe).

Deasemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis  un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.

Sectorul medical are și un cabinet stomatologic, care, potrivit spuselor medicului, nu este foarte frecventat, cabinetul arătând ca fiind puţin folosit. Din discuțiile pe care reprezentantele APADOR-CH  le-au avut cu deținuții reiese că  cele mai multe nemulțumiri ale acestora au legătură cu serviciile stomatologice, pe care le-au apreciat ca ineficiente. Unii s-au plâns că le sunt refuzate vizitele la stomatolog în afara penitenciarului (chiar și atunci când pot suporta ei costurile tratamentelor medicale sau a lucrărilor). Alții au precizat că nu există apă la cabinet și trebuie să-și aducă din cameră o sticlă cu apă pentru a fi folosită în timpul procedurilor medicale.

 5.     Munca deținuților

Veniturile penitenciarului încasate din activități economice au fost în 2015 de 1.193.530 lei. La data vizitei, din numărul total al deținuților 13% total munceau la deservire, și același procent prestau servicii în baza unor contracte cu firme din exterior (sortat legume, tranșare pui, construcții, realizare peturi).

APADOR-CH recomandă penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți, inclusiv pentru cei tineri. 

 6.      Blocul alimentar, magazinul din incintă 

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare. Alături de bucătar aici lucrează zilnic 19-20 deținuți. Datorită lipsei de spațiu unitatea centrală a penitenciarului nu are sală de mese, deținuții servesc cele trei mese zilnice în camere.

La momentul vizitei blocul alimentar se afla în proces de renovare/modernizare: în ultimele luni au fost achiziționate 4 marmite noi, un cuptor electric, rafturi si vase de inox, 2 frigidere, fiind în curs o procedură de achiziție pentru o nouă plită.

Blocul alimentar nu avea un sistem de ventilație funcțional, geamurile fiind aburite, accentuându-se igrasia. Reprezentantelor APADOR-CH li s-a explicat că această situație se va remedia în viitorul apropriat prin achiziționarea unui sistem de ventilație nou.

La data vizitei, grupul sanitar din blocul alimentar nu avea hârtie igenică, în camera de spălat vase nu exista detergent, iar în dulapul cu produse de curăţenie erau doar câteva cutii de tix și soluție pentru spălat gresie și fainață. Agentul responsabil cu blocul alimentar a recunoscut că lipsa detergentului de vase este o problemă. Datorită normelor lunare foarte mici, acesta se termină foarte repede și este de proastă calitate.

Meniul comun pentru prânz la data vizitei era ciorbă de cartofi și fasole cu carne de porc. Pentru cei care munceau erau pregătite spre distribuire paste cu sos și carne. Deținuții aflați la regim urmau să primească pilaf de orez cu carne și ciorbă de cartofi. Diabeticii primesc fructe 20 zile pe lună, în timp ce ceilalți deținuți consumă marmeladă în loc de fructe (acestora revenidu-le aproximativ 3 fructe la sfârșit de lună). Meniul de seară consta în tocană de cartofi și mazăre.

În penitenciar există și un magazin de unde deținuții își pot achiziționa produse, plângerile lor fiind unanime în ceea ce privește prețurile foarte mari. În ziua vizitei, 1 kg de banane costa 9 ron, apa plată Borsec la 2 l=3,5 ron, un pachet de Nescafe la 100 g=16 ron.

Conducerea penitenciarului a informat reprezentantele APADOR-CH că verifică periodic prețurile din magazin și compară aceste prețuri cu cele ale produselor din zonă. Atunci când este cazul, se poartă discuții cu reprezentanții agentului comercial atunci când se constată că prețurile depășesc un nivel întâlnit la agenții economici din zonă.

7.      Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Alături de sala unde deținuții primesc pachete și vizitele cu familia, se află camera unde au loc convorbirile online. Aceasta este dotată cu 2 computere și a funcționat din iunie 2015 până în aprilie 2016, cu o medie 13 convorbiri pe lună. În momentul vizitei nu era funcțională, motivul fiind acela că în viitor se intenționează extinderea categoriilor de persoane cu care pot vorbi deținuții și de aceea este nevoie de un soft care să asigure securitatea interacțiunii online.

Un exemplu de bună practică este faptul că la momentul vizitei, penitenciarul avea disponibile tipărite sub formă de carte, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și Regulamentul de punere în executare al legii, adopatat de Guvern în aprilie 2016. Cartea de afla în fiecare camera de deţinere  dar și la bibliotecă și magazin.

 8.      Judecătorul de supraveghere a privării de libertate   

Doamna judecător delegat este la post de aproximativ 1 an de zile și este ajutată de un grefier cu studii superioare. În perioada 2015-2016 au existat 65 de plângeri din partea deţinuţilor, dintre care 12 au fost admise, 19 respinse, restul fiind retrase.

Majoritatea plângerilor formulate de deținuți se referă la faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor și nejustificat, că prețurile produselor de la magazinul penitenicarului sunt mari și mâncarea nu este întotdeauna bună.

Judecătorul a relatat reprezentantelor asociaţiei că deşi a solicitat penitenciarului de multe ori să îi pună la dispoziţie înregistrările făcute de grupa operativă atunci când au loc intervenţii pentru a stopa incidentele din cameră sau atunci când sunt perchiziţionate camerele de deţinere pentru a fi găsite obiecte interzise, nu a primit aceste înregistrări fiindcă nu au existat. Asociaţia îşi însuşeşte punctul de vedere al judecătorului şi apreciază necesar ca toate intrările în camerele de deţinere, în astfel de momente, să se înregistreze cu camera mobilă pentru a elimina orice suspiciune şi pentru a se putea dovedi faptele menţionate în rapoartele de incident.

Aceasta a afirmat însă că cele mai multe plângeri sunt îndreptate împotriva personalului medical, dar că acesta este un domeniu delicat unde de multe ori îi sunt necesare ample cunoştiinţe medicale. Judecătorul a susținut că  acuzațiile deținuților, deși posibil întemeiate, sunt greu de probat.

 9.      Vizita pe secții, discuțiile cu deținuții

Sediul central al penitenciarului Ploiești are 2 secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere.

Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.

Secția I

Camera E.1.5 are în total 20,31 mp, 9 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 8 persoane. În trecut aceasta a fost folosită ca și cameră de izolare (tipul acesta de camere sunt desființate în prezent în penitenciar). În afară de lipsa spațiului personal, deținuții s-au mai plâns  că produsele pentru igena personală primite de la administrația penitenciarului sunt insuficiente (un săpun și un sul de hârtie igenică pe lună), în condițiile în care nu toți dispun de mijloace financiare să-și cumpere de la magazin. Din punctul de vedere al igienei au mai precizat și că spălătoria e nefuncțională (lucru confirmat și de directorul peniteciarului care a admis  că într-adevăr aceasta este subdimensionată şi nu poate răspunde nevoilor unităţii).

La momentul vizitei, doi dintre deținuți și-au exprimat indignarea că, înainte cu o săptămână de alegerile locale din 5 iunie 2016, aveau cărțile de identitate expirate și li se ceruse să aibă 10 lei în contul personal pentru a le putea reface. Ei s-au plâns că nu dispun de acești bani dar că doreau să-și exercite dreptul la vot.

Legea nr.254/2013 prevede la articolul 76 (3) că “șeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare”. Conform directorului penitenciarului, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, acordă scutiri de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate pentru deținuții care nu dispun de mijloace financiare, in cuantum de 1 leu. Costurile legate de poze și timbre fiscale, în cuantum de 9 lei, nu sunt suportate de acest serviciu.

Ulterior vizitei reprezentantelor asociației, conform unei informări a conducerii, Penitenciarul Ploiești a beneficiat de sprijinul unei ONG care a asigurat contravaloarea costurilor neacoperite de Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, astfel incât deținuții fără posibilități financiare și-au putut exercita dreptul la vot.

Cu toate acestea, pentru a evita situații de acest gen în viitor, APADOR-CH recomandă adoptarea unor reglementări clare și punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru ca costul actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare, să fie suportate integral de penitenciar.

Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa la fel și televizorul.

În momentul apariției reprezentantelor asociației, tinerii se aflau în curtea amenajată lângă camera lor, spațiu unde există și o masă de tenis și o băncuță. Aceștia par a fi “privilegiați” să aibă o curte numai a lor unde se pot plimba, însă ei sunt nemulțumiți că sunt separați de ceilalți adulți și se plâng că nu beneficiază de aceleași drepturi. Când vine vorba de exerciții fizice, le este restricționat accesul la gantere (jumătate de oră pe săptămână la cerere), greutățile fiind utilizate cu precădere de “deținuții adulți”.

Unul dintre băieți a afirmat că o ducea mai bine în regimul închis de unde a fost transferat, pentru că acolo măcar avea posibilitatea să muncească. Toți se simțeau însă discriminați că nu au acces la muncă la fel ca ceilalți deținuți. De asemenea, erau nemulțumiți că desfășoară activități socio-educative doar  odată pe săptămână, că există cursuri de învățământ doar pentru clasele I-IV și că cele 20 de persoane din camera lor au la dispoziție doar un singur telefon pentru a vorbi (insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor).

În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igenă din cameră, au dobândit scabie.

Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.

Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.

La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igenei, consideră că este incceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai 1 sul de hârtie igenică și un săpun pe lună. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.

În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.

Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentantele APADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.

Întrebați de ce nu fac plângeri în legătură cu aspectele care îi nemulțumesc, deținuții au răspuns că se tem să nu fie transferați în alte penitenciare și că, așa cum s-a precizat anterior, rapoartele de incident se fac oricum foarte ușor și nejustificat.

Camera E.2.29 are în total 48 mp, 24 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 24 deținuți. Deținuții din această cameră au refuzat să discute cu reprezentantele asociației pe motiv că oricum lucrurile nu se schimbă și ei vor fi “puși pe curse” dacă o fac.

Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 de paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igenă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.

Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.

 

Concluzii și recomandări

 

  1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești. Spațiul de cazare ar trebui să respecte recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), și anume 4mp și 8 mc per deținut. Asociația reamintește că România continuă să fie condamnată de CEDO pentru condițiile  inumane și degradante.
  2. Asociația solicită Ministerului Justiţiei să găsească într-un termen rezonabil soluţii pentru folosirea sistemului de video-conferinţe, având în vedere că există toată tehnica achiziţionată, astfel încât persoanele private de libertate să poată fi audiate de către judecător fără a mai fi deplasate în sălile de judecată. Prin această modalitate de audiere s-ar stopa fenomenul „afacerilor judiciare” iar costurile pentru sistemul penitenciar ar fi reduse şi s-ar putea realoca spre alte nevoi ale sistemului.
  3. În pofida bugetului penitenciarului semnificativ mărit începând cu anul 2013, lipsa materialelor de igenă, constatată de reprezentantele APADOR-CH, este inexplicabilă și de neacceptat. Asociația recomandă alocarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor pentru produse de igenă. Nu se poate vorbi despre condiții de detenție îmbunătățite dacă unui deținut îi revine lunar 1 sul de hârtie igenică.
  4. Perchezițiile corporale care au loc în penitenciar, făcute în grupuri de aproximativ 7-8 persoane (deținuții fiind complet dezbrăcați) constituie tratament degradant. Asociația recomandă ca pentru percheziția fiecărui deținut în parte să fie folosită cabina dedicată scop, prevăzută cu perdeluță pentru a se respecta intimitatea fiecarui deţinut.
  5. Asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV. Mai ales în lumina plângerilor din penitenciar referitoare la abuzuri sexuale, una dintre ele confirmată de un certificat medico-legal, asociația insistă asupra necesității de a include în lista de materiale sanitare achiziționate și prezervativele-cel mai sigur mod de prevenire a răspândirii HIV și a alor infecții cu transmitere sexuală.

               Alte concluzii și recomandări găsiți în cuprinsul raportului.

 

Nicoleta Popescu                                                                                                     

Georgiana Gheorghe

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Codlea, județul Brașov, la data de 29 ianuarie 2016. Precedenta vizită efectuată de APADOR-CH la Codlea a fost în 2002, conform raportului de pe site-ul organizației.

 

Descriere generală

Penitenciarul Codlea este situat în localitatea cu același nume din județul Brașov și este compus din cinci secții, din care numai două sunt parțial reabilitate, restul de trei oferind condiții improprii de detenție și fiind supraaglomerate. Capacitatea de cazare a penitenciarului, la norma legală de 4 mp pentru un deținut, ar fi de numai 399 de locuri, dar penitenciarul avea instalate la data vizitei 757 de paturi și un număr de 671 de deținuți (toți de sex masculin), după cum urmează:

–        61 de arestați preventiv (din care un adult aflat în tranzit);

–        610 condamnați (din care 4 minori aflați în tranzit);

Ca regimuri de executare a pedepselor, penitenciarul asigură regim deschis pentru 109 condamnați, regim semideschis pentru 453 de condamnați, regim închis pentru 7 persoane și arest preventiv pentru 83 de persoane. 19 persoane erau neincluse într-un regim, aflându-se în carantină la data vizitei.

Pe secții, situația se prezintă astfel:

Secția 1 (regim semideschis) – 16 camere, 75 de locuri calculate la norma de 4mp, 172 de locuri la norma de 6mc, dar în realitate 186 paturi instalate, majoritatea ocupate;

Secția 2 (carantină, arest preventiv, minori/tineri, regim semideschis, refuz  de hrană*, infirmerie) – 27 camere, 110 de locuri la 4mp, în realitate 235 paturi instalate;

Secția 3 (semideschis și deschis) – 10 camere, 31 de locuri la norma de 4mp, în realitate 81 de paturi instalate, toate ocupate la data vizitei;

Secția 4 (semideschis) – 5 camere, 44 de locuri la norma de 4mp, 123 de paturi instalate;

Secția 5 (deschis) – 6 camere, 81 de locuri a câte 4mp, 96 de paturi instalate;

Penitenciarul mai deține câteva spații de cazare la Gospodăria Agro Zootehnică de la Rotbav – 5 camere, cu 39 de locuri la 4mp în total, dar cu doar 35 de paturi instalate.

Penitenciarul este extrem de supraaglomerat însă gradul de supraaglomerare diferă de la secție la secție. De exemplu, în secția 3, fiecărui deținut îi reveneau doar 1,53 mp de spațiu personal.

*Camerele pentru refuz de hrană erau de fapt niște camere de izolare transformate în camere pentru refuz de hrană, însă fără vreo dotare specială pentru noul scop în care erau folosite. Asociația solicită penitenciarului să le desființeze și să cazeze eventualele cazuri de refuz de hrană la infirmerie.

Personalul penitenciarului este compus din 242 de cadre, deși în schema de personal sunt prevăzute 313 posturi – 71 de posturi neocupate. Există 192 de posturi la sectorul siguranța deținerii (numai 158 ocupate), 22 de posturi la asistență socială și educație (din care numai 11 ocupate) și 13 posturi la sectorul medical, din care numai 9 ocupate (2 medici și 7 asistenți).

Declarativ, există proiecte în diverse faze de elaborare, aprobare sau execuție, pentru reabilitarea tuturor secțiilor de deținere, ultimele fiind programate pentru anul 2017. Până atunci, însă, unele secții ale penitenciarului oferă condiții improprii de detenție.

Conform declarațiilor personalului din conducerea penitenciarului, bugetele aprobate pentru 2015 și 2016 sunt foarte mari comparativ cu cele din anii precedenți (care se terminau înainte de finele anilor), însă chiar și așa cheltuielile prevăzute pe diverse categorii de servicii nu includ construcția de noi spații de detenție sau reabilitarea de urgență a celor existente, astfel încât să se reducă rapid și simțitor supraaglomerarea din penitenciar. Conducerea recunoaște că toate corpurile de clădire din componența penitenciarului sunt improprii, întrucât penitenciarul a fost amenajat în urmă cu zeci de ani într-o fostă fabrică de mezeluri, naționalizată, iar spațiile au fost adaptate din mers pentru noile funcțiuni, astfel că în prezent se prezintă ca un labirint de camere și curți înghesuite, adăugate fără un proiect clar la cele existente, pe măsură ce creștea numărul de deținuți.

Vizita

Blocul alimentar: este cea mai nouă investiție a penitenciarului, finalizată în decembrie 2015. Bucătăria arăta impecabil, pereți curați, marmite noi, recipiente de inox, veselă curată, încăperi aerisite, organizare eficientă a spațiilor de depozitare. La ora vizitei masa de prânz era gata și se ambala în recipientele pentru distribuire pe camere. Mâncarea avea aspect și miros plăcute.

În meniul din ziua respectivă figurau: Mic dejun: norma comună – ceai, biscuiți, marmeladă, iar pentru minori și tineri adăugat parizer, ouă ochiuri și compot; Prânz: similar pentru toate normele – felul unu – ciorbă de legume, felul doi – tocană de legume și câte două chiftele cu carne pentru fiecare deținut; Cină: similar pentru toate normele de hrană – pilaf cu carne și un pahar cu lapte făcut din lapte praf.

Pâinea este achiziționată de la Rotbav, o parte din carne este produsă în GAZ-ul penitenciarului, iar restul se achiziționează de la Ferma Penitenciarului Craiova – Pelendava. De asemenea legumele pe timp de vară sunt asigurate de gospodăria proprie (pentru iarnă au fost puse murături din aceeași sursă) și restul se cumpără. Există un contract special pentru mere, despre care conducerea sectorului alimentar susține că sunt furnizate zilnic tinerilor, minorilor și deținuților care au regim alimentar special (norma 18). Deținuții cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că primesc uneori și mere ca desert la masă.

La bucătărie și deservirea adiacentă lucrează 21 de deținuți, în ture, cărora li se fac analize medicale periodic.

Sectorul medical: Penitenciarul are 9 cadre medicale (2 medici de medicină generală și 7 asistenți) și a avut până de curând un stomatolog care s-a pensionat.  În schemă figurează 13 posturi de cadre medicale (4 doctori și 9 asistenți).

Medicul şef responsabil cu sectorul medical spune că în 2015 cabinetul a avut peste 23.000 de consultații oferite deținuților (o medie de 50-100 de consultații pe zi), numărul mare de consultații datorându-se unui abuz de solicitări venite din partea deținuților. Programul de consultații al medicilor a fost până anul acesta, zilnic de la 8.00 la 15.00, dar din 2016 conform unui regulament intern va exista un medic de gardă în penitenciar și de la 12.00 la 19.00, marțea și joia. Turele de permanență, inclusiv noaptea, vor fi asigurate, prin rotaţie, ca și până acum de cei 7 asistenți.

Cele mai frecvente afecțiuni constatate la deținuți în Penitenciarul Codlea sunt: 56 de cazuri de bolile psihice (din care 36 tulburări de comportament), hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul (există un deținut căruia i-a fost depistată boala în penitenciar și în prezent face dializă).

În 2015 penitenciarul a înregistrat două decese: un deținut s-a spânzurat în punctul termic unde lucra – medicul susține că nu era cunoscut cu nicio afecțiune, nu manifestase înainte de sinucidere niciun simptom depresiv. Al doilea deces a fost produs de un infarct. Ambele decese fac obiectul unor cercetări efectuate de  Parchet.

Cabinetul medical nu a înregistrat sincope în aprovizionarea cu medicamente în 2015, comparativ cu anii dinainte, când au mai fost astfel de cazuri, conform declarațiilor medicilor,  dar și în acest penitenciar se practică metoda aducerii medicației din afară, fie de către familia deținutului, fie cumpărată de la farmacie de către penitenciar, dar pe banii deținutului și numai pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul de penitenciar şi aprobată de director. Această metodă este folosită, spune medicul şef, atunci când deținutul dorește să folosească un medicament anume, care nu există în farmacia penitenciarului.

În același mod se procedează cu consultațiile și lucrările dentare, când este nevoie, este chemat un stomatolog extern care asigură tratamentele dentare de specialitate din banii proprii ai deţinuţilor.

La sectorul medical nu există prezervative pentru deținuți, medicul șef declară că nu au mai primit de cel puțin un an. Prezervativele lipsesc și de la camera intimă.

Munca deținuților: Penitenciarul are un GAZ (gospodărie agro-zootehnică) la care lucrează 8 deținuți. Penitenciarul deține 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cereale și furaje pentru animale, dar și legume folosite la hrana deținuților. În jur de 60-70 de deținuți asigură deservirea penitenciarului, iar 150 de persoane private de libertate lucrează, remunerat, fie la cusut pantofi, fie la dezasamblat piese auto sau (un număr foarte mic) în afara penitenciarului, la munci sezoniere solicitate de autorități locale sau de diverse firme (construcții, spații verzi). Conducerea penitenciarului spune că are solicitări mai multe pentru a trimite deținuți la muncă în afara penitenciarului, însă nu există suficient personal de pază pentru a-i supraveghea. Există și câțiva deținuți care execută pedeapsa în regim deschis care merg singuri la muncă în Brașov, la construcții.

Vizita pe secții

Secția 1 are regim semideschis și este amplasată într-o clădire care a intrat în modernizare în 2008, dar în 2010 a apărut un litigiu între penitenciar și constructor și din această cauză lucrările au fost blocate în stadiul de 65% la care ajunseseră. Camerele au suprafețe cuprinse între 17 și 28 de metri pătrați și sunt ocupate în general de câte 12 deținuți, cu două excepții în care sunt 9 deținuți în 12 paturi. De exemplu în camera 1.18, care are 23 de mp inclusiv grupul sanitar sunt 12 paturi instalate, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,9 mp.

Secția 2 are regim semideschis, carantină, arest preventiv, minori și tineri aflați în tranzit. Camerele sunt renovate în 2010-2011 și sunt supraaglomerate. Suprafețele camerelor variază de la 13 mp cu tot cu grupuri sanitare (și 4 paturi instalate) până la 26 de mp (și 15 paturi instalate)

Camera 2.40 are 25 de mp și 15 paturi dispuse pe trei niveluri, toate ocupate (1,6 mp de arestat) și igrasie pe tavan, din cauza aglomerației și a furnizării sporadice a căldurii. Toți ocupanții sunt arestați preventiv și susțin că în urmă cu 3-4 luni au fost mai mulți în același număr de paturi. Camera are un WC turcesc și un duș. Arestații spun că au apă caldă zilnic, dar presiunea mică și timpul limitat în care este furnizată – 30 de minute – face imposibil spălatul pentru toți ocupanții camerei. În plus, intervalul orar de furnizare a apei coincide adesea cu timpul de plimbare sau de cumpărături.

Oamenii s-au mai plâns de faptul că au saltele insalubre și pături vechi din anii 60, de prețurile mari practicate de magazinul penitenciarului, de faptul că nu au voie să se joace cu mingea în curțile de plimbare și nici la sala de sport nu sunt lăsați prea des. Că pentru un consult la stomatolog trebuie să aștepte până la 3 săptămâni, iar când le vine rândul constată că nu au suficienți bani pentru intervențiile necesare.

În cameră există un telefon public, măsură ce va fi generalizată în toate camerele, conform declarațiilor conducerii.

Camera 2.2, de 13 mp cu tot cu grupul sanitar, era ocupată de doi minori ambii în vârstă de 16 ani. Camera avea 5 paturi dispuse pe două și trei niveluri, iar geamul uneia dintre ferestre era scos din ramă și pus pe unul dintre paturi. Unul dintre minori spunea că se chinuie s-o monteze cu câteva bucăți de tablă îndoite. În cameră era foarte frig din cauza lipsei geamului. Nu e clar dacă geamul fusese scos de cei doi tineri sau așa îl găsiseră – ei așa au lăsat să se înțeleagă – dar, întrebat despre această chestiune, responsabilul penitenciarului a afirmat că de regulă toate camerele în care sunt găzduiți minori sunt devastate de aceștia. Camera 2.2 mai avea și câteva fire de curent scoase din perete în dreptul prizei și neizolate corespunzător. Toaleta și dușul camerei erau murdare. Camera avea telefon, însă cei doi minori nu-l puteau folosi deoarece fiind în tranzit, niciunul dintre ei nu avea bani pe card ca să poată face cumpărături sau să sune familia. Camera avea televizor dar nu funcționa.

Cei doi au spus că sunt scoși la plimbare câte 30 de minute pe zi și că apreciază mâncarea de la penitenciar, fiind singura sursă de hrană în lipsa pachetului de la familie sau a banilor de pe card pentru cumpărături.

Secția 3 are regim semideschis, 7 camere de câte 6.22mp cu 2 paturi, 8.33mp  cu 2 paturi, 16.08 mp cu 9 paturi sau 29.31 mp cu 15 paturi.

Camera 3.4 are 29 de mp, 15 paturi și 13 deținuți (2 mp de deținut). Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, camera are în mijloc doi stâlpi de susținere care ocupă spațiul și așa insuficient.  La norma de 4 mp camera nu ar fi trebuit să găzduiască mai mult de 7 persoane. Camera are un singur grup sanitar (tip WC turcesc), iar pentru duș deținuții sunt nevoiți să meargă în altă încăpere, de două ori pe săptămână (lunea și vinerea). Fosta baie comună era dezafectată. Aceasta fusese folosită de mai multe camere din Secția 3, înainte ca administrația să facă investiții și să monteze dușuri în camere. La data vizitei era amenajată provizoriu o baie mai mică, cu numai două dușuri, relativ curată, special pentru camera 3.4. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că 3.4 este singura cameră în care deținuții nu au un duș, și că situația se va remedia în acest an când le va fi amenajat un duș în cameră.

Deținuții din această cameră au reclamat că fac parte dintr-o secție „tratată rău” de conducerea penitenciarului, comparativ cu alte secții (respectiv 2 și 4) că nu primesc tratament medical adecvat, ci „toți deținuții primesc aceleași pastile, indiferent ce-i doare”, au mai reclamat faptul că mâncarea este adesea insuficient preparată și că nu sunt scoși la activități, măcar sportive. Singurele ocazii în care părăsesc camera sunt plimbările în curți, unde nu au voie nici cu o minge, și dușurile de două ori pe săptămână. Deținuții au amintit că există o sală de sport amenajată în penitenciar, dar că e mică și din cauza igrasiei și umidității din ea, miroase urât.

Sala de sport este de mici dimensiuni amenajată într-o încăpere din subsol,  improprie, cu infiltraţii pe pereţi,  şi cu un miros insuportabil de mucegai, neaerisită natural.

Camera 3.2 are 16 mp și 9 deținuți în tot atâtea paturi. Spre deosebire de camera 3.4 aceasta este renovată, are un grup sanitar compus din WC turcesc și duș, dar și acestea se dovedesc insuficiente pentru ca, atunci când se furnizează apă caldă, să ajungă să se spele toți cei 9 deținuți. Și deținuții de aici au acuzat calitatea proastă a hranei de la bucătărie, un deținut afirmând că a slăbit în cei doi ani de când este acolo de la 75 la 50 de kg.

Deținuții s-au mai plâns de limbajul agresiv al cadrelor.

Secția a 4-a este amenajată într-o hală de producție, care în prezent asigură și un spațiu de folosit pentru dezasamblarea pieselor auto. Înăuntru era foarte frig și zgomot. Camerele au dimensiuni mari (28 mp, 33 mp sau 87 de mp) dar sunt supraaglomerate cu paturi, respectiv câte 21, 24 și 30 de paturi, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,3 mp de spațiu. Toate camerele au regim semideschis.

Camera 4.5 are 28 de mp, 21 de paturi, toate ocupate. Un singur grup sanitar prevăzut cu WC turcesc și duș. Toți deținuții de aici lucrează. Primesc apă caldă zilnic, de la 5 la 6 seara, însă căldura pare insuficientă. Deși au regim semideschis deținuții preferă să țină ușa închisă pentru a se feri de zgomotul mare făcut de colegii lor care lucrează în hală, și să păstreze căldura care este insuficientă. Camera are două ferestre foarte mici, situate sus, deasupra paturilor de la nivelul 3, surse insuficiente de lumină naturală.

Deținuții au reclamat igiena precară a spațiului de deținere, în special vara când sunt temperaturi mari, apar ploșnițele. Saltelele sunt vechi și neigienizate, iar numărul mare de deținuți în același spațiu restrâns înrăutățește lucrurile. Deținuții susțin că de curând conducerea ar fi instituit un regulament care nu mai permite aducerea lenjeriei de pat de acasă, cu excepția așternuturilor albe. Deținuții spun că gradul avansat de uzură al saltelelor ar face lenjeria albă de nefolosit în câteva zile.

Camera 4.2 are 87 de mp, 30 de paturi dispuse pe trei niveluri și 30 de ocupanți. Toți deținuții de aici muncesc la cusut pantofi, unii în paturi, alții în picioare, alții în camera alăturată în care este un WC turcesc și o țeavă cu trei găuri, destinată să suplinească trei dușuri, dar două dintre găuri erau astupate. Așadar, cei 30 de deținuți din această cameră au la dispoziție un singur WC și un duș pe care le folosesc  pe cât le permite timpul și presiunea scăzută a apei.  Deținuții cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au spus că nu știu exact care este câștigul lor în bani de pe urma normei făcută la cusut pantofi. Unii știau doar că trebuie să coasă 5 saci a câte 10 perechi de pantofi fiecare într-o săptămână, iar dacă nu-și fac norma nu li se pontează zilele respective ca lucrate. Unii deținuți au spus că nu reușesc să-și facă norma chiar dacă lucrează și în week-end, norma de lucru fiind un motiv pentru care majoritatea nici nu prea ies la alte activități.

Și în această cameră lumina naturală era insuficientă, asigurată doar de geamurile mici de deasupra paturilor dintr-o latură a camerei.

Secția a 5-a are regim deschis și este cea mai modernă din penitenciar. Abia a fost inaugurată. Conducerea a dat asigurări că după reabilitarea celorlalte secții, în 2016 și 2017, toate vor arăta similar. Are camere renovate și recompartimentate, în care sunt paturi noi, suprapuse doar pe două nivele, saltele și lenjerii noi, camere de WC și dușuri moderne, cu corpuri și instalații din inox. O astfel de cameră reabilitată din Secția 5 are 16 paturi, 11 ocupanți, 2 WC-uri, 2 dușuri, dulapuri pentru obiectele personale ale deținuților, căldură și apă caldă non-stop, ferestre care asigură o bună aerisire și lumină naturală. Toți deținuții de aici ies la muncă neînsoțiți.

Secția are și două săli de mese, dotate cu mese lungi din lemn și băncuțe, plus chiuvete unde deținuții servesc masa şi își pot spăla vesela.

*

În general deținuții din penitenciar cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au fost reticenți să-și exprime nemulțumirile, deoarece au spus că se tem de repercusiuni. Ei susțin că de regulă după ce sunt întrebați de traiul în penitenciar, de către vizitatori oficiali, cadrele fac controale inopinate în camere – așa numita „piață” în argoul de penitenciar – în care li se controlează toate bagajele și sunt hărțuiți pe motiv că s-ar fi plâns de condițiile de detenție. Deținuții spun că nu sunt agresați fizic de către cadrele penitenciarului, dar că principala amenințare este aceea a rapoartelor de incidente, ceea ce „doare” mai mult decât o bătaie, pentru că rapoartele sunt luate în considerare la comisiile de liberare. În acest sens deținuții afirmă că adesea li se întocmesc rapoarte nejustificat, aceasta fiind un fel de „teroare a pixului”. Întrebați de ce nu reclamă aceste lucruri la judecătorul delegat, deținuții au afirmat că de câte ori s-au adresat judecătorului nu s-a schimbat nimic.

Mai mulți deținuți din diverse secții s-au plâns că trupa de intervenție face controale inopinate la ore nepotrivite, în toiul nopții, pentru a căuta diverse obiecte interzise în penitenciar. Atunci când face controale noaptea, spun ei, trupa nu filmează intervențiile.

Una dintre cauzele pentru care deținuții spun că li se face adesea raport este faptul că își izolează spațiul din pat cu prosoape sau cearceafuri atârnate pe sfoară, ca niște perdele, iar această practică este interzisă de penitenciar. Dat fiind că într-o cameră pot fi și 30 de deținuți este lesne de înțeles nevoia de intimitate a deținuților, pe care o satisfac parțial cu aceste perdele improvizate.

Judecătorul delegat – este în penitenciarul Codea din 2013. El spune că în 2015 a avut peste 700 de dosare cu reclamații de la deținuți, 25% dintre ele fiind despre rapoartele de incidente. Conducerea penitenciarului ar fi atacat soluția dată de judecător în 10 astfel de cazuri, și numai într-un caz a fost admis în instanță.

Judecătorul admite că în penitenciar condițiile de detenție sunt improprii și că 20% dintre plângerile deținuților vizează aceste condiții: spațiul insuficient, grupurile sanitare, tratamentul medical și dreptul la asistență medicală.

În urma discuției cu judecătorul delegat, reprezentantele APADOR-CH au înțeles că acesta a primit din partea conducerii penitenciarului toate dotările logistice de care avea nevoie ca să-și exercite funcția (deși acestea cădeau în sarcina Curții de Apel Brașov). Inclusiv biroul i-a fost mutat din interiorul penitenciarului într-o clădire a administrației, la cererea judecătorului. Aceste aspecte, deși aparent de bună colaborare între instituții, duc însă la ideea că judecătorul nu va fi suficient de imparțial atunci când este chemat să decidă dacă plângerile deținuților la adresa conducerii penitenciarului sunt întemeiate sau nu.

Sectorul vizite – este amenajat cu 5 cabine cu telefon, la care supravegherea se face atât vizual, prin camere de luat vederi, cât și de către un agent prezent lângă deţinuţi. Într-o cameră separată sunt amplasate 11 mese cu scaune pentru vizitele la masă.

Sectorul are și două camere pentru vizita intimă, dotate corespunzător, dar fără prezervative, care nu figurează nici între dotările cabinetului medical, nici la vizita inimă. De asemenea este amenajată și o cameră pentru viitoarele vizite online, dar la data vizitei APADOR-CH nu exista în dotarea acelei camere monitorul necesar vizualizării interlocutorului.

Tot în sectorul vizite este amplasat și magazinul la care prețurile erau similare cu cele din comunitate, la prima vedere.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului pentru amenajarea blocului alimentar și a secției 5, care într-adevăr respectă standardele minime privind condițiile de detenție.  Pe lângă acestea, însă, situația în celelalte secții ale penitenciarului apare cu atât mai dramatică, sub aspectul lipsei igienei și al supraaglomerării.

  •     Camerele cu dimensiuni de 20-28 mp și 12-21 de paturi, asigură un spațiu insuficient unui deținut, de 1,3-1,9 mp de persoană ceea ce, chiar și în condițiile unui regim semideschis este insuficient. În plus, un singur WC și un duș la 10, 12, 15 și chiar 30 de deținuți reprezintă tratament inuman și degradant. Solicităm ANP și Penitenciarului Codlea să găsească urgent soluții pentru relocarea deținuților din camerele supraaglomerate și pentru reabilitarea acelor corpuri de clădire care trebuie să fie urgent reabilitate;
  •     Solicităm conducerii penitenciarului să dispună informarea în scris a deținuților care muncesc asupra normelor pe care trebuie să le facă și mai ales asupra câștigurilor materiale pe care trebuie să le regăsească pe card la finele lunii;
  •     În privința activităților și a curților de plimbare – recomandăm conducerii penitenciarului să găsească soluții pentru a le permite deținuților care doresc să facă sport sau măcar să folosească mingea, să aibă această posibilitate fie într-o curte de plimbare, fie în sala de sport care ar trebui de asemenea reabilitată.

Dollores Benezic                                                              Nicoleta Popescu

 

Citiți răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Jilava

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 24 septembrie 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat penitenciarul Jilava. Această vizită a avut loc în cadrul unui proiect comun desfășurat de cele două organizații. Ultima vizită a APADOR-CH în penitenciarul Jilava a avut loc la data de 12 iunie 2008, iar concluziile vizitei pot fi regăsite aici.

Aspecte generale

Penitenciarul Jilava cazează în prezent numai deținuți de sex masculin încadrați în regimurile deschis și semideschis și care au domiciliile în zona București-Ilfov. La data vizitei efectivul număra 1600 deținuți majori și un minor aflat în tranzit, cazaţi în 6 secţii de deţinere, una destinată regimului deschis şi 5 regimului semideschis. Cea mai mare problemă regăsită în Penitenciarul Jilava a fost supraaglomerarea, într-o suprafață de 689 mp destinați efectiv deținerii persoanelor fiind instalate 1792 de paturi. Rezultă că la data vizitei fiecărei persoane îi reveneau 0,43 mp spaţiu personal, iar în condițiile ocupării tuturor paturilor i-ar reveni 0,38 mp. În cele mai multe dintre camere paturile sunt amplasate pe trei niveluri, iar spațiul care mai rămâne liber între acestea sunt culoare de deplasare de la intrarea în cameră spre paturi.  Spațiul personal exagerat de mic care revine fiecărei persoane, dar și amplasarea paturilor pe trei niveluri contravin normelor recomandate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, iar cele două organizații recomandă remedierea de urgență a acestei situații, scoaterea celui de al treilea rând de paturi și amenajarea camerelor astfel încât fiecărei persoane să-i revină spațiu personal de cel puțin 4 mp.

Totuși, noi investiții în infrastructură au fost făcute de la ultima vizită a APADOR-CH în penitenciar. O enormă problemă recunoscută de altfel și de conducerea instituției era calitatea proastă a apei.

Spre deosebire de anul 2008, când APADOR-CH a atras atenția asupra calității proaste a apei ce conținea nitrați și impurități, reprezentanții penitenciarului afirmă că, în urma reparațiilor și înlocuirii țevilor vechi metalice cu țevi PPR (polipropilenă), apa este potabilă. Au fost realizate cu ajutorul unei firme contractate de penitenciar puțuri cu adâncime de 180 m, iar calitatea apei este testată. Lucrările la canalizarea penitenciarului au început în 2008 și au fost finalizate în 2010. În perioada 2009-2012 au fost înlocuite treptat și o parte a țevilor prin care circulă apa în interiorul spațiului de deținere. Pe tronsonul 1 vechile țevi au fost înlocuite cu țeavă zincată, iar pe tronsonul 2 – cu PPR.

Doar pe tronsonul 2 (secţiile 4, 5 şi 6) există duș în camere, în primele 3 secţii grupul sanitar al camerei având doar toaletă şi chiuvetă, duşurile fiind amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secţie. Apa caldă la băi este furnizată de două ori pe săptămână. Deţinuţii s-au plâns asupra acestui aspect, spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Mai ales cei care muncesc, spre exemplu cei 36 de deţinuţi din secţia a doua, regim semideschis, camera E 2.10 care lucrau la groapa de gunoi Glina au afirmat că au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă şi sunt nevoiţi să se spele cu apă rece.

Penitenciarul dispune de câteva vitrine frigorifice pentru depozitarea alimentelor primite de deținuți de la familie sau cumpărate de la magazin; pentru evitarea furturilor, sala frigiderelor este păzită de un supraveghetor.

Blocul alimentar era la momentul vizitei în renovări, urma să se dea în funcţiune la 1 octombrie; pe perioada renovărilor mâncarea se pregătea la popota penitenciarului şi era adusă de acolo şi distribuită de către angajaţii blocului alimentar. Investiţii fuseseră făcute de curând şi în spălătoria penitenciarului, fuseseră achiziţionate mai multe maşini mari de spălat, uscătoare şi o maşină de călcat.

Conducerea penitenciarului a spus că toate camerele au fost renovate în anul 2012, inclusiv grupurile sanitare ale camerelor și că s-a intervenit în mod constant și eficient pentru deratizare și dezinsecție. Cu toate asigurările, cei doi reprezentanţi au constatat că încă  se semnalează prezența ploșnițelor şi gândacilor în camerele de deținere.

Deratizarea se face cu o frecvență mai mare. În penitenciar există un “igienist” care are această sarcină. Conform personalului penitenciarului, acesta intervine la cerere, ori de câte ori este nevoie.

Conducerea penitenciarului a realizat un proiect de construire a unei săli de mese, însă pentru a demara lucrările este necesară aprobarea investiției de către ANP. Instituţia dispune însă de o sală de sport nou construită.

Conform conducerii penitenciarului, problemele cu care se confruntă instituția provin din insuficiența banilor. Bugetul instituției se constituie din două surse de venit – de la bugetul de stat și din venituri proprii (maxim 30% din venituri obținute din chiria magazinului din penitenciar, punctul de lucru interior și din vânzarea legumelor și fructelor produse la GAZ). Aceste câștiguri ajung însă prima oară în administrarea ANP, de aici întorcându-se la penitenciarul Jilava numai 60% din suma totală câștigată.

Efective, personal

La data vizitei numărul deţinuţilor din Penitenciarul Jilava era de 1600 şi un minor aflat în tranzit care era cazat singur în cameră. 128 deţinuţi erau cazaţi în regim de detenţie deschis şi 1472 în regim semideschis. Penitenciarul nu are amenajată o cameră-izolator.

Schema de personal nu este completă, astfel că pentru toate sectoarele (medical, socio-educativ, etc.) există multe posturi neocupate. Schema pentru personalul operativ prevede 28 ofiţeri şi 408 agenţi, numai 25 de posturi de ofiţeri şi 319 de agenţi fiind ocupate la data vizitei de monitorizare. Pentru sectorul medical sunt prevăzute 10 posturi de medici şi 25 de personal auxiliar (asistenţi medicali, asistenţi de igienă, etc.), numai 3 medici fiind angajaţi şi 16 persoane ca personal auxiliar. Aceeaşi situaţie există şi pentru sectorul socio-educativ, unde din 49 de posturi prevăzute în schemă, numai 33 dintre acestea sunt ocupate.

Sectorul socio-educativ

Personalul acestui sector, care numără 33 de angajaţi, este distribuit pentru două servicii: educație și asistență psihosocială. La serviciul educaţie erau angajaţi la momentul vizitei 9 educatori şi 5 ofiţeri şi agenţi, un preot ortodox, un agent tehnic şi 4 monitori sportivi. La celălalt serviciu, asistenţă psihosocială erau angajaţi 4 asistenţi sociali şi 4 psihologi, restul personal auxiliar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că personalul este insuficient, invocând standardele de personal prevăzute de Decizia directorului ANP nr. 624 din 16.08.2012 referitoare la desfăşurarea activităţilor educative şi de asistenţă psihosocială în penitenciare care stabileşte următoarele:

-pentru fiecare 100 deţinuţi ar trebui să fie angajat un educator ofiţer

-pentru fiecare 500 deţinuţi – un educator agent, un monitor sportiv şi un agent tehnic

-pentru fiecare 200 deţinuţi- un psiholog şi un asistent social

Este evident că în penitenciare nu sunt respectate reglementările elaborate chiar de propria conducere a acestui sistem. APADOR-CH a atras atenția cu ocazia fiecărei vizite de monitorizare în penitenciare că personalul atât de la sectorul socio-educativ (dar şi medical) este insuficient pentru efectivul de deținuți și că acest lucru  pune în pericol reintegrarea socială a acestora după liberare. APADOR-CH şi RHRN recomandă conducerii ANP ca această problemă să fie  abordată cu prioritate, iar schema de personal de la nivelul fiecărei unități să fie completată cu specialiști.

 

În primul semestru al anului 2014, 118 deținuți au finalizat numai programe psiho-sociale, în total 588 de deținuți au urmat activități educative, unii dintre ei fiind înscriși la mai multe activități în același timp.

Cursurile de calificare (comerţ, croitorie, cultura plantelor, cursuri IT) sunt organizate cu aproximativ 40 de deținuți. Penitenciarul dispune de o sală cu laptopuri unde s-au putut desfăşura cursurile IT, astfel că 300 de deţinuţi erau la momentul vizitei absolvenţi ai acestui curs; la absolvire deținuţii primesc un atestat.

Penitenciarul desfăşoară şi cursuri şcolare de tipul „a doua şansă”, în anul şcolar care era în desfăşurare fiind înscrişi 40 de deţinuţi în ciclul primar, 64 în ciclul gimnazial şi 20 pentru clasele de liceu.

În penitenciarul Jilava funcţionează o comunitate terapeutică pentru foștii consumatori de droguri finanţată din fonduri norvegiene. Comunitatea este dimensionată pentru 26 de foști consumatori de droguri care să îndeplinească anumite condiţii: să mai aibă cel mult 12 luni până la liberare, să nu fie în evidenţele penitenciarului cu acte de violenţă.

Colaborarea cu AJOFM nu funcționează deoarece există un ordin care restricționează includerea deținuților în cursuri de calificare oferite de Agenţie; pot participa doar cei care mai au mai puţin de 9 luni până la liberare. Ar fi util ca tuturor deținuților să li se propună programe de formare profesională, apoi să fie conectați la servicii de consiliere pentru găsirea unui loc de muncă.

Serviciul medical

Serviciul medical este format din 3 medici generaliști din totalul de 10 în schema de personal, 7 asistenți medicali de medicină generală, 1 farmacist, 1 igienist și un administrator, plus 3 persoane ca personal tehnic. În total sunt ocupate 16 posturi din 25 prevăzute în schema de personal auxiliar. Numărul de consultații zilnice este estimat la o medie de 90 de consultații pe zi.

Personalul este insuficient, conform șefului serviciului. În schema de personal se mai încadrează un psihiatru, însă locul este în prezent vacant. Șeful de serviciu consideră că medicii nu întră în sistem deoarece nu sunt motivați corespunzător, majoritatea preferând să se angajeze în comunitate. Acest sector dispune şi de camere de izolare pentru suspecții de TB, de infirmerie și farmacie.

În penitenciar nu există nou depuși, toți deținuții provin din alte penitenciare și au fișele medicale deja întocmite. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia conducerii penitenciarului că este obligatorie examinarea tuturor celor aduşi în penitenciar chiar dacă au deja fişe şi recomandă respectarea acesei obligativităţi şi la nivelul penitenciarului Jilava.

În unitate nu există deținuți seropozitivi cunoscuți. La data vizitei erau 18 pacienți cu hepatita C aflați în tratament, dintr-un număr posibil cu mult mai mare de deținuți pozitivi. Costul tratamentului cu interferon (Pegasis + Ribavirină) este estimat le 5000 lei/lună. Tratamentul este decontat de Casa OPSNAJ.

Principalele probleme medicale semnalate în penitenciar sunt afecțiunile cardio-vasculare, pacienți cu stimulatoare cardiace, tulburări psihice anterioare încarcerării sau asociate condițiilor de detenție. Între august 2013 și septembrie 2014 au fost identificate 11 cazuri TB, iar două erau în investigaţii medicale la data vizitei.

Prezervative nu mai sunt disponibile din 2013 şi nici nu sunt încadrate în lista de achiziții a ANP. Asociaţiile ramintesc conducerii ANP că achiziţionarea de prezervative este mult mai ieftină decât tratamentul ulterior al bolilor cu transmitere sexuală. În condițiile în care asistăm la o creștere a cazurilor noi de HIV în grupurile la risc, absența acestor materiale de protecție poate avea consecințe grave asupra sănătății deținuților, considerați la rândul lor a fi un grup cu risc crescut de infectare.

Testele HIV/hepatite sunt furnizate de ANP, în funcție de disponibilitate. În Spitalul Penitenciar Jilava se face testare Western Blot, după depistare ELISA.

În penitenciar nu există un dermatolog, în condițiile în care mulți deținuți reclamă probleme dermatologice din cauza condițiilor precare de locuire și a paraziților (căpușe).

 

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Acesta activează şi în penitenciarul-spital Jilava şi are ca ajutor un grefier. Judecătorul lucrează în Penitenciarul Jilava de șase ani și a estimat activitatea sa la Jilava la peste 1500 dosare, în timp ce la penitenciarul spital are în lucru în jur de 200 dosare. Programul de audiență al judecătorului se desfășoară o dată pe săptămână, în ziua de luni, sau în orice zi pentru urgențe, iar în ziua de joi participă la comisia de liberare condiționată. Biroul său este amplasat în afara zonei de deținere, în sectorul administrativ.

Aproximativ 90% din plângerile deţinuţilor invocă nemulţumiri faţă de regimul de detenţie, în cazul celor aflaţi în regim semideschis, însă  doar o mică parte sunt admise atât de comisia de stabilire a regimului cât şi de judecător.

O altă serie de contestări ce ajung la judecător sunt legate de rapoartele de incident fie pe motiv de lovire a altor deţinuţi sau confiscarea bunurilor şi susbstanţelor interzise (cum este cazul ţigărilor în camerele de nefumători, caz în care pentru pedeapsă se aplică legea fumatului în spaţiile publice; fumatul este permis în penitenciar doar la grupurile sanitare pentru camerele de fumători, însă în cele de nefumători deținerea de țigări este interzisă).

Judecătorul a mai spus că alte plângeri sunt legate de tratamentul medical, în sensul că pentru afecțiunile pe care știu că le au deținuții doresc să primească doar anumite tipuri de medicamente şi nu ceea ce le prescrie medicul de la cabinet, deși substanța activă și efectul sunt aceleași.

Cu privire la faptul că toți bolnavii HIV din cadrul sistemului penitenciar sunt aduși la penitenciarul-spital Jilava, judecătorul este de părere că e un lucru bun și că este vorba despre o discriminare pozitivă, deoarece dacă ar fi ținuți în camere cu alți deținuți și dacă aceștia ar afla despre afecțiune, cei bolnavi ar fi supuși în mod constant abuzurilor. Conform judecătorului, au existat plângeri de la deținuții care au fost transportați împreună cu deținuți seropozitivi.

Reprezentanţii asociaţiilor consideră că atitudinea deţinuţilor, dar şi a personalului penitenciarului faţă de cei infectaţi HIV se datorează lipsei de informare a acestora asupra modalităţilor de transmitere a virusului şi consideră discriminatorie, dar nu în sens pozitiv, izolarea deţinuţilor infectaţi faţă de restul populaţiei penitenciare. Dacă în cazul deținuților ignoranța cu privire la acest aspect este de înțeles, în cazul personalului nu este justificată.

Hrana deţinuţilor

Reprezentanții asociațiilor au vizitat blocul alimentar, aflat în renovare; fusese văruit, sistemul de aerisire era nou, la fel și marmitele pentru pregătirea hranei. Unele mici finisări mai trebuiau realizate, blocul alimentar urmând să fie dat în folosință la începutul lunii octombrie.

La data vizitei mâncarea deținuților era pregătită la popota penitenciarului. Pentru acea zi se serveau la masa de prânz ciorbă de dovlecei și tocană de cartofi cu carne de porc (porționată). Pentru cei de religie musulmană se pregătise ciorbă de fasole și tocană de cartofi cu carne de pui. Cei care muncesc primesc zilnic un supliment constând în mai multă pâine și carne. Mâncarea avea aspect și miros plăcut.

 

Corespondenţă, sectorul vizită, alte drepturi

Cutiile poștale sunt amplasate la intrarea în corpul de detenție şi în interiorul acestuia, telefoanele în curțile de plimbare şi în fiecare secție, câte un infokioşc care funcționează pe bază de card personalizat fiind de asemenea  instalat în fiecare secție.

Penitenciarul are 6 curți de plimbare, câte una pentru fiecare secție. Fiecare curte de plimbare are amplasată câte o masă cu bancă şi un acoperiș deasupra acesteia. În curțile de plimbare sunt  instalate şi aparate radio care transmit programele în intervalele orare 8:15 – 11:30 şi 13:30 – 18:00. Programul TV funcționează în intervalul orar 8:00-23:00.

Sectorul vizită este amenajat corespunzător, astfel că atât vizitatorul dar şi deținutul pot vedea când pachetul primit este deschis de agenții de penitenciar, deținuții putând primi un pachet lunar sau mai des în cazul în care au acumulat multe credite şi beneficiază de recompense; regula este ca acest beneficiu să fie acordat când au fost acumulate 45 de credite. Pentru o imagine mai clară asupra posibilităților de acumulare a creditelor este de menționat că pentru un program socio-educativ urmat în mod activ de către un deținut se acordă 30 credite (programele durând în medie 3 luni), iar pentru o zi de muncă se acordă 4 credite. Un pachet poate conține maxim 10 kg de alimente, 20 l apă şi suc şi 6 kg de legume/fructe.

Deținuții din regimul deschis pot primi până la 5 vizite pe lună din partea aparținătorilor, iar cei din regim semideschis până la 4. Vizitele se acordă numai la masă, iar discuțiile cu avocații au loc într-o cameră separată, la mese cu separator.

Sectorul vizită este supravegheat video, iar conducerea penitenciarului a afirmat că imaginile preluate de camerele video din întreaga instituție nu se păstrează mai mult de o lună întrucât sistemul nu permite stocarea unui volum mare de informații și că apoi acestea se șterg automat.

Penitenciarul are amenajată o capelă unde se țin slujbe de rit ortodox. Pentru deținuții de alte religii, la solicitarea acestora, preoți de alte confesiuni se deplasează la penitenciar, discuțiile desfăşurându-se în sălile pentru activități socio-educative.

Penitenciarul Jilava are amenajate şi două camere pentru vizită intimă, cu un grup sanitar comun unde apa caldă este furnizată tot timpul. O vizită intimă poate dura până la 2 ore şi până la 48 de ore în cazul celor căsătoriţi. Nici măcar aici nu erau însă distribuite prezervative.

Spălătoria penitenciarului este echipată cu 2 maşini de spălat mari şi una mai mică plus un uscător, investiţia este recentă, iar mașinile sunt funcționale.  Deţinuţii îşi pot spăla hainele şi lenjeria de pat o dată pe săptămână. În total 8 deţinuţi lucrează la spălătorie în două schimburi.

Servicii adresate consumatorilor de droguri

La întrebarea despre managerul de caz pentru deținuții autodeclarați consumatori de droguri a fost indicat psihologul penitenciarului, în prezent detașat la Penitenciarul Spital Jilava.

Încadrarea într-un program terapeutic: conform medicului șef, în majoritatea cazurilor este vorba de foști consumatori de droguri autodeclarați care ajung în PNT Jilava după ce au depășit sevrajul sau în orice caz au încetat consumul de droguri.

Comunitate terapeutică: în cadrul penitenciarului funcționează comunitatea terapeutică Phoenix Jilava, prezentată ca un succes major în cadrul căreia se oferă servicii de asistență psihologică, asistență socială și educație (abordare multidisciplinară), pregătire pentru eliberare. Comunitatea dispune de 26 de locuri. În cadrul comunității se lucrează conform ghidului elaborat în cadrul proiectului “Crearea a trei comunități terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor”, implementat de ANA și ANP. În comunitatea terapeutică se aplică teste antidrog și sunt disponibile teste HIV/hepatite.

Reprezentanți CPECA au întrevederi periodice cu deținuții din cadrul comunității terapeutice aflați în curs de eliberare. Aceștia sunt  sfătuiţi să continue consilierea după ieșirea din penitenciar.

Programul antidrog: este disponibil pentru toți deținuții, indiferent dacă au fost sau nu consumatori de droguri și constă în educare pentru prevenirea consumului de droguri.

 

Programul de schimb de seringi: deținuții care doresc să intre în program primesc un cod al cărui scop este să le protejeze identitatea. Programul se desfășoară sub supravegherea serviciului medical și al asistentului social. Un educator între egali distribuie 10 seringi pe săptămână de persoană. Seringile folosite sunt colectate în sticle de plastic. Conform medicului, programul de schimb de seringi este disponibil pentru deținuții care doresc să primească seringi. La data vizitei nu era înscris nici un deținut.

Deși oficial nu există cerere de seringi deoarece nu există consum de droguri, la ferestrele camerelor din Penitenciarul Jilava au fost montate  plase, deoarece deținuții aruncau seringile folosite în curtea interioară, conform celor spuse de unii deținuți.

După discuții cu deținuții cei doi reprezentanţi ai asociaţiilor constată că programul de schimb de seringi nu poate funcționa atâta timp cât nu se poate păstra confidențialitatea numelui și camerelor unde sunt cazați cei înscriși în cadrul programului. Există un conflict între considerentele de ordin medical și cele de siguranță: pe de o parte există nevoia de seringi de unică folosință, pe de altă parte consumul de droguri implică încălcarea regulamentului și deținerea de obiecte/ substanțe interzise, iar serviciul de pază trebuie să acționeze de fiecare dată când află de potențiala lor existență. În acest fel, în loc să servească scopului pentru care a fost inițial creat, cel de a preveni sau reduce infectarea cu HIV sau VHC, serviciul de schimb de seringi a devenit un semnalizator al încălcării regulamentului care alertează serviciul de pază. Paza operează percheziții în camerele unde s-au cerut seringi, de obicei găsind alte obiecte interzise – în principal telefoane. În acest fel, colegii de cameră ai deținuților consumatori de droguri sunt motivați să îi convingă pe aceștia din urmă să nu mai apeleze la serviciul de schimb de seringi și astfel să atragă atenția asupra lor.

Un exemplu dat de deținuți a fost anul 2011, când programul de schimb de seringi funcționa: seringile erau preluate de la educatorul între egali care făcea distribuția și recuperarea, însă dacă paza găsea seringi pe secție încerca să afle cărui deținut îi aparținea seringa și să-i facă raport.

 

Managementul de caz: deținuții sunt însoțiți de fișa lor medicală oriunde merg în interiorul sistemului penitenciar. Majoritatea deținuților consumatori de droguri declară că au renunţat la consumul de droguri şi că nu mai au probleme cu adicția.

Personalul penitenciarului nu a putut spune cu exactitate cum se aplică prevederile ordinului comun 1216C/2006. În discuția cu medicul penitenciarului s-a făcut referire la serviciul social ca fiind cel care asigură managementul de caz pentru consumatorii de droguri autodeclarați. Fișele medicale ale deținuților consumatori de droguri se păstrează la cabinetul medical. Șeful serviciului educativ a afirmat că responsabilitatea includerii într-un program  de asistență revine serviciului medical.

Tratamentul substitutiv: în Penitenciarul Jilava se aflau la data vizitei doi deținuți care primeau tratament substitutiv. Medicația le era administrată sub supravegherea medicului.

 

Vizita în camere – discuții cu deținuții

Toți deținuții s-au plâns de calitatea proastă a mâncării sau mai degrabă de lipsa de varietate. Ei au afirmat că din mai până în septembrie s-a servit zilnic mâncare de dovlecei. O parte dintre ei au afirmat că mâncarea nu are gust.

Deținuții diabetici au dificultăți în păstrarea dozelor de insulină în condiții corespunzătoare, deoarece nu au acces la ladă frigorifică sau frigider. În cazul unui deținut diabetic au existat întârzieri în intervenție, atunci când acesta a suferit o criză de hipoglicemie.

Conform unui deținut, “trebuie să taci din gură dacă vrei acasă.” Afirmația se referă la capacitatea de a rezista stresului impus de condițiile din penitenciar în dorința de a evita rapoartele ce pot afecta șansele de a părăsi penitenciarul cât mai devreme posibil. Conform deținuților, rapoartele de incident se fac foarte ușor și uneori pentru fapte prea puțin grave, cum ar fi violență verbală sau fumat în cameră.

Deratizatorul vine la cerere, dar deratizarea nu are efect și trebuie chemat de mai multe ori. Deși conform conducerii apa este potabilă, cei cu resurse financiare nu beau apă de la robinet. Deţinuţii au afirmat că vara nu pot dormi din cauza paraziților – gândaci, ploșnițe, șoareci. Apa este de culoare galbenă, iar pe canal vin gândaci. Într-o cameră  s-a făcut o demonstrație asupa calităţii apei: un tifon nou a fost pus ca filtru și apa a fost lăsată să curgă aproximativ douăzeci de secunde. La final tifonul era galben de la impuritățile filtrate.

Exemple de supraaglomerare sunt cele două camere vizitate de reprezentanții celor două asociații: în prima erau cazați 39 de deținuți, în cea de a doua – 36 de deținuți care muncesc la groapa de gunoi Glina. Conform prevederilor în vigoare, deținuții au voie să fumeze doar în toalete, spații relativ înguste (aproximativ 2x3m), dotate cu două toalete dispuse una lângă alta. Condițiile afectează intimitatea deținuților care folosesc toaletele și creează aglomerație în acest spațiu. Aglomerația este o problemă și mai mare în cazul deținuților care muncesc la groapa Glina. Deși cu trei mai puțini, aceștia au acces la o singură toaletă, unul din cele două WC-uri fiind blocat, deoarece deținuții depozitează în el hainele și încălțările folosite la muncă și care sunt impregnate cu un puternic miros de gunoi. Nu s-a putut stabili dacă toaleta e folosită pentru că nu funcționează sau din lipsa unor dulapuri sau a unui spațiu adecvat pentru depozitarea hainelor urât mirositoare și cu potențial infecțios (biohazard).

Trebuie avută în vedere şi amenajarea unor spații de fumat adaptate la numărul de deținuți sau adaptarea prevederilor în vigoare astfel încât fumatul să nu mai fie o problemă în camerele cu un număr mare de deținuți, care sunt obligați să fumeze în baie.

Mulți deținuți s-au plâns că au început să aibă probleme cu dinții din cauza mâncării proaste sau a condițiilor din penitenciar, fără să poată accesa servicii stomatologice. Cabinetul stomatologic este funcțional, deși dotările sunt învechite. Totuşi, la data vizitei Penitenciarul Jilava nu dispunea de un medic stomatolog. Pe de altă parte, nu există posibilitatea tratării deținuților în servicii private, chiar dacă aceștia sunt dispuși să plătească. Conform legii, aceștia pot fi tratați numai în servicii publice și niciun serviciu public de stomatologie din București nu oferă servicii deținuților. De două ori pe săptămână, deținuții cu probleme stomatologice sunt trimiși la Spitalul Penitenciar Jilava. Lista de așteptare este foarte mare.

 

Concluzii

Situația de supraaglomerare constatată la vizita anterioară se menține.

Rapoartele de incident se fac cu foarte mare ușurință pentru fapte minore: un deținut a primit raport pentru că a mers la vizită cu o țigară stinsă în buzunar, încălcând astfel prevederile despre interzicerea fumatului. Conform deținuților, li se poate face raport pentru orice gest greșit, ceea ce poate duce la schimbarea regimului de executare într-unul mai restrictiv şi automat transferul la Penitenciarul Giurgiu. Acest context este de natură să alimenteze și să mențină o atmosferă tensionată în relația dintre deținuți și personalul penitenciarului.

În cadrul vizitei de monitorizare a fost urmărit gradul de implementare al prevederilor ordinului comun  privind derularea programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri. Din discuțiile avute cu personalul penitenciarului nu a reieșit că aceștia cunoșteau ordinul respectiv.

Recomandări

  • APADOR-CH şi RHRN semnalează nivelul extrem mare al supraaglomerării din penitenciarul Jilava şi solicită conducerii ANP să găsească soluţii cât mai rapide astfel încât fiecărui deţinut să îi revină cel puţin 4 mp spaţiu personal, aşa cum recomandă CPT.
  • Asociaţiile solicită reluarea de urgență a măsurilor de prevenire HIV, pornind de la:

– modificarea urgentă a regulamentelor și a instrucțiunilor personalului serviciului de pază, astfel încât serviciul de schimb de seringi să fie reluat în cel mai scurt timp;

– introducerea unei noi linii de cheltuieli în următorul buget, astfel încât să se achiziționeze de urgență prezervative, care să fie puse la dispoziția deținuților în condiții de anonimat;

– punerea urgentă la dispoziţie a testelor HIV, hepatite și oferirea serviciului de consiliere și testare voluntară deținuților care doresc să își cunoască statutul serologic.

  • Asociaţiile recomandă şi efectuarea de teste privind calitatea apei și comunicarea publică a rezultatelor, pentru a risipi suspiciunile privitoare la acest aspect.

Alte concluzii şi recomandări se regăsesc în raport.

Adelina Boboşatu                                                                            Valentin Simionov

APADOR-CH                                                                                   RHRN

Raspuns ANP Jilava

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Craiova

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 29 iulie 2014, reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat Penitenciarul Craiova. Această vizită a fost una de revenire la cea făcută în decembrie 2012.

1. Aspecte generale

Cea mai mare realizare de la ultima vizită a fost finalizarea lucrărilor la secția exterioară Ișalnița și darea spre folosință a acesteia, secție în care  au fost mutate deținutele  în regim semideschis și deschis,  care muncesc majoritatea la cusut pantofi. Secția are o capacitate de 60 locuri, toate fiind ocupate la data vizitei, după cum a afirmat directorul penitenciarului.

Directorul a spus că alte schimbări, față de momentul decembrie 2012, au fost: reparații ale rețelei de apă, reparații ale blocului alimentar, s-au îmbunătățit metodele de control al pachetelor primite de deținuți pentru a evita introducerea de telefoane în penitenciar. O altă investiție făcută între timp în penitenciar a fost amenajarea unei baze de agrement  cu fonduri norvegiene.

Referitor la locurile de muncă pentru deţinuţi, conducerea a menționat că au existat colaborări cu spitalul nr. 1 din Craiova pentru îngrijirea spațiilor verzi. S-a afirmat că o colaborare cu AJOFM este greoaie deoarece aceștia oferă locuri de muncă numai celor care mai au 9 luni până la liberare. Din totalul veniturilor, 40% revine deținuților.

Conducerea a precizat că perchezițiile  în camere, cu participarea echipei de mascați, au loc în general, o dată pe lună.

Referitor la camerele amenajate ca izolator, conducerea penitenciarului a declarat că nu au avut loc schimbări între timp şi că acestea se află în aceeaşi stare descrisă şi la vizita precedentă a APADOR-CH.

2. Efective, personal, spații de detenție, dotări

Conform directorului, intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală, modificarea legii executării pedepselor și eliberările care s-au făcut conform noii legi nu au scăzut efectivele. La data vizitei penitenciarul deținea 1193 de persoane, o diferență evidentă fiind în cazul arestaților preventiv: numărul acestora a scăzut.

Din cei 1193 de deținuți, 157 erau de sex feminin (dintre care 4 tinere, cu vârste între 18 şi 21 de ani), restul fiind bărbați (dintre care 67 tineri). Penitenciarul Craiova cazează în continuare deținuți în toate regimurile de detenție, inclusiv arestați preventiv. Distribuția pe regimuri era următoarea: 96 persoane în regim deschis ( din care 45 erau femei), 72 regim semideschis (47 femei), 601 în regim închis (30 femei), 164 în regim de maximă siguranță dintre care o parte considerați cu grad de risc sporit (8 femei), 243 arestați preventiv (21 femei), 17 neincluși (6 femei).

La sectorul operativ penitenciarul avea angajate 296 de persoane, 38 de posturi fiind vacante, 26 de posturi ocupate la sectorul socio-educativ şi 10 vacante, iar la medical erau 14 posturi ocupate şi 8 vacante.

Chiar dacă prin darea în funcţionare a secţiei Işalniţa penitenciarul Craiova a mutat acolo 60 de femei, spaţiul destinat cazării deţinuţilor în penitenciar a rămas acelaşi, menţionat şi în raportul asupra vizitei precedente, respectiv 2626 mp, ceea ce înseamnă că fiecăruia dintre cei 1133 deţinuţi cazaţi efectiv în clădirile de la Craiova îi revin 2,3 mp spaţiu personal. Penitenciarul Craiova rămâne în continuare unul dintre cele mai supraglomerate din ţară cu un procent al supraaglomerării de aproximativ 180%. Asociaţiile apreciază faptul că o nouă secţie pentru femei a fost deschisă la Işalniţa şi recomandă ca aceste demersuri să continue prin amenajarea unor noi spaţii pentru detenţie, astfel încât fenomenul supraaglomerării să fie eliminat şi să se asigure spaţiu personal fiecărui deţinut de 4 mp, aşa cum prevăd standardele internaţionale.

Dreptul la corespondeță/petiționare este în general respectat. Sistemul info-chioşc era la data vizitei funcțional. Situaţia referitoare la amplasarea telefoanelor, a cutiei poştale şi amenajarea sectorului vizită este aceeaşi cu cea descrisă la penultima vizită APADOR-CH în penitenciarul Craiova.

2. Blocul alimentar

Pentru masa de prânz  se servea ciorbă de dovlecei şi mâncare de fasole verde. Seara urma să se servească piure de cartofi şi carne porţionată. Reprezentanții organizațiilor au văzut aşa-zisele bucăți de carne porționate din ziua respectivă, care erau de fapt jumări. Carnea era păstrată în frigidere, în pungi-mușchi de porc şi vită şi nu e clar pentru ce urma să fie folosită, având în vedere calitatea slabă a cărnii ce fusese preparată în ziua vizitei.

Blocul alimentar fusese renovat, era bine întreținut și curat.

3. Cabinetul medical

Echipa medicală este formată din 3 medici generalişti, un medic psihiatru, un medic pneumo-ftiziolog, un medic dentist, 5 asistenţi generalişti, un asistent de farmacie, un asistent radiolog, un tehnician dentar. Posturile aflat în schemă, dar vacante la data vizitei erau unul de medic şef, unul de medic generalist, unul de medic radiolog, 4 de asistenţi generalişti şi un post de asistent stomatolog. Având în vedere populaţia penitenciară mare aflată la Penitenciarul Craiova, asociaţiile recomandă angajarea de personal până la completarea posturilor din schemă, astfel încât nevoile medicale ale deţinuţilor să fie acoperite.

La data vizitei erau prezenţi la cabinet un medic generalist, psihiatrul şi medicul pneumo-ftiziolog, discuţiile fiind purtate cu aceştia. Conform medicului generalist, cele mai frecvente probleme sunt cu pacienţii în vârstă care prezintă probleme cardiace şi diabet. Unii deţinuţi în vârstă şi bolnavi urinează necontrolat şi nu există fonduri pentru achiziţia unei cantități suficiente de scutece absorbante. Lipsa de fonduri este o problemă și în cazul pacienților care fac dializă, pentru care este necesară achiziționarea unor pungi speciale dar și în cazul achiziționării de teste de sarcină.

La data vizitei existau 3 cazuri de hepatită C, un caz de hepatită tip B și două cazuri HIV. Medicul a spus că au fost testaţi pentru depistarea virusurilor hepatitei B și C peste jumătate dintre deținuți. Nu există cazuri diagnosticate de infecții cu transmitere sexuală în rândul deținuților.

Medicul a mai spus că nu mai sunt prezervative suficiente de o săptămână şi că se distribuie doar la camera pentru vizită intimă. Înainte, prezervativele erau distribuite la cabinetul medical, numai la cerere. Directorul penitenciarului a admis existența în penitenciar a raporturilor sexuale între bărbați şi faptul că prezervativele sunt insuficiente.

La data vizitei erau în evidenţă ca foşti consumatori de droguri 14 deţinuţi. Toți au scrisori medicale de la psihiatrie. Medicul a spus că aceştia ajung la Craiova după ce adicția este tratată într-un penitenciar spital şi că în instituţie nu a fost nevoie să se facă nici schimb de seringi.

Personalul medical a mai spus că medicamentele sunt suficiente. Deoarece deţinutele s-au plâns de igiena precară pe care o au în penitenciar şi de insuficienţa materialelor igienico-sanitare, reprezentanţii organizaţiilor au întrebat dacă problemele medicale ale acestora sunt tratate corespunzător. Medicul a afirmat că pentru probleme ginecologice acestea sunt consultate la spitalul penitenciar Rahova. În ultima lună avuseseră loc 3 internări la penitenciarul spital Rahova pentru probleme ginecologice. Medicul a spus că referitor la insuficienţa materialelor igienice, cantitatea prevăzută pentru fiecare deţinută în parte este menţionată într-un ordin al Ministerului Justiţiei şi nu se pot achiziţiona mai multe.

Medicul psihiatru a menţionat că are în evidenţă 131 de deţinuţi cu probleme psihice, dintre care 72 în tratament. Conform medicului pneumo-ftiziolog, la data vizitei nu existau cazuri de TBC în penitenciar.

 

4. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Judecătorul a afirmat că în general problemele sunt legate de deciziile comisiei de disciplină, care de multe ori dovedeşte o severitate exagerată şi că deciziile sale le-au contrazis de multe ori pe cele ale comisiei din cauza lipsei de probe, anulând sancţiuni. Judecătorul a semnalat nereguli legate de percheziţiile făcute de echipele de mascaţi în camerele deţinuţilor, a afirmat că deţinuţii cu probleme psihice nu ar trebui să fie cazaţi în penitenciare şi că există probleme cu respectarea condiţiilor de detenţie pentru deţinuţii în regim deschis din cauza personalului de pază insuficient al penitenciarului.

Potrivit judecătorului, au fost şi decese în cursul acestui an,  investigate de procuratură. Judecătorul a mai afirmat că sunt numeroase declaraţiile false de refuz de hrană şi că foarte puţini deţinuţi le duc până la capăt. Judecătorul şi-a estimat activitatea la 50 de dosare pe săptămână de analizat din partea deţinuţilor, cu un program de audieri de două zile pe săptămână.

5. Vizita în camere, discuții cu persoane private de libertate

Cei doi reprezentanți au vizitat o cameră din cadrul Secției 1 femei, unde pedepsele se execută în regim închis. În cameră se aflau 27 de femei în 27 de paturi pe o suprafață de aproximativ 30 mp. Camera era insuficient ventilată, iar spațiul efectiv de mișcare insuficient în raport cu numărul de persoane; în acest caz fiecărei persoane îi revenea puţin peste 1 mp spaţiu personal. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia că nivelul supraaglomerării în acest caz este excesiv de mare şi recomandă mutarea femeilor în alte camere astfel încât fiecăreia să-i revină suficient spaţiu personal, conform standardelor în materie.

S-au reținut mai multe aspecte legate de condițiile de  cazare, accesul la servicii medicale și igienă: fiecare femeie primește trei absorbante și un săpun pe lună, aceasta fiind norma aprobată prin ordin al Ministrului Justiției (ordin nr. 2056/C din 06.09.2007). Cantitatea de absorbante este evident insuficientă, iar în cazul femeilor care nu primesc pachete de la familie reprezintă un potențial degradant, deoarece le obligă să obțină materialele de igienă apelând la mila celorlalte deținute sau creându-și datorii. Una dintre deținute a afirmat că suferă de o tulburare mintală și că locul ei ar trebui să fie într-un spital psihiatric, că nu face față presiunii din penitenciar, situație ce duce la atacuri de panică și manifestări violente, consecințele fiind tensionarea relațiilor cu colegele de cameră și rapoartele negative din partea personalului de pază, care reacționează foarte strict la cea mai mică abatere. O altă deținută a afirmat că nu se simte în siguranță în aceeași cameră cu persoane condamnate pentru omor sau care se automutilează și că acesta este un mediu nesănătos, stresant, sursă de tulburări psihice.

La cererea reprezentantului RHRN, conducerea penitenciarului a facilitat discuții cu 7 persoane private de libertate dintre care 4 consumatori autodeclarați de droguri și 3 persoane condamnate pentru trafic (cărăuși). Toți consumatorii autodeclarați erau fumători de etnobotanice sau canabis/hașiș și nu au necesitat servicii medicale speciale în cadrul penitenciarului.

Concluzii și recomandări

– APADOR-CH şi RHRN atrag încă o dată atenţia asupra nivelului supraaglomerării exagerat de mare din Penitenciarul Craiova, fapt care constituie tratament degradant şi recomandă găsirea unor noi spaţii care să fie destinate cazării deţinuţilor, cu respectarea regimurilor de detenţie şi a suprafeţei minime de 4 mp/persoană.

– Asociaţiile recomandă acordarea cu prioritate a resurselor financiare pentru achiziţionarea de prezervative şi alte produse igienico-sanitare pentru deținuți, mai ales pentru femei.

– Se recomandă şi creşterea implicării deţinuţilor în activităţi socio-educative şi găsirea de contracte de colaborare astfel încât mai mulţi deţinuţi să poată munci.

Adelina Boboşatu                                                 Valentin Simionov

APADOR-CH                                                       RHRN

Raspuns ANP Craiova

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.