Guvernele au continuat să sape la temelia democrației și în 2022
Doi ani de pandemie și unul de război, guvernele din unele țări UE au continuat să submineze statul de drept, inclusiv în România, arată Raportul Liberties 2023, la care a contribuit și APADOR-CH
Berlin-Brussels-București 21.02.2023
Majoritatea țărilor UE au făcut puține eforturi pentru a rezolva problemele privind statul de drept, au permis ca deficiențele existente în anii anteriori să rămână nerezolvate și în 2022 sau chiar au înrăutățit lucrurile în domeniile evaluate. Aceasta este concluzia celui mai recent Raport Liberties privind statul de drept, un audit ce reunește informații transmise de 45 de organizații neguvernamentale din 18 țări, și care a fost transmis Comisiei Europene, în cadrul exercițiului de consultare publică 2023, privind statul de drept în 2022.
Raportul Liberties prezintă cele mai importante evoluții în ceea ce privește justiția, corupția, libertatea presei, spațiul civic și problemele sistemice ale drepturilor omului în 2022, realizat de o rețea independentă de organizații de libertăți civile din UE. APADOR-CH este membră Liberties și a contribuit și în acest an la raport cu o serie de informații cheie privind evoluția statului de drept în România.
Printre acestea se află:
- Aspecte problematice cuprinse în legile justiției, cum ar fi nesancționarea magistraților pentru nerespectarea deciziilor CCR sau ICCJ sau complicatul mecanism de răspundere financiară a acestora pentru daunele cauzate de erori judiciare;
- Percepția publicului asupra independenței justiției și asupra Curții Constituționale, în urma deciziei acesteia referitoare la întreruperea prescripției, decizie care a aruncat în aer dosare mari de corupție ale unor politicieni;
- Sabotarea luptei anticorupție prin transpunerea minimală a Directivei europene privind protecția avertizorilor de integritate într-o lege adoptată cu greu de Parlament, în decembrie 2022;
- Subminarea rolului presei într-o democrație, prin finanțarea masivă a presei mainstream, de către partidul unic (coaliția stânga-dreapta aflată la guvernare), cu bani din subvențiile bugetare. La asta se adaugă intimidarea jurnaliștilor de investigație independenți, prin metode de compromitere care au implicat instituții ale statului;
- Limitarea libertății de exprimare prin adoptarea unei legi privind securitatea cibernetică, prin care o opinie contrară celei oficiale a statului ar putea fi considerată atingere adusă securității naționale și chiar incriminată ca infracțiune;
- Restricționarea accesului la justiție prin proiecte de legi care încearcă să împiedice ONG-urile să conteste în instanță acte administrative problematice.
Citiți pe larg contribuția APADOR-CH la raport în limba română Read APADOR-CH contribution
Pe scurt din Raportul Liberties, privind alte state:
- DEVIAȚII: UNGARIA și POLONIA rămân cele mai mari infractoare ale statului de drept. Deși UE și-a declanșat mecanismul de condiționare a fondurilor, pentru Ungaria, acest lucru nu a produs încă îmbunătățiri reale pe teren. Similar, reformele negociate cu Polonia, în schimbul eliberării fondurilor UE pentru COVID, ar duce doar la îmbunătățiri modeste, care nu eliberează judecătorii de controlul politic. Aceste guverne continuă să pună în aplicare o serie de măsuri menite să centralizeze puterea, să-și reducă la tăcere opozanții, să controleze opinia publică și să facă foarte dificilă pierderea viitoarelor alegeri;
- ÎNVĂȚĂCEI: ITALIA și SUEDIA. Primele semne de la noile guverne formate în Italia și Suedia în 2022 indică riscul ca, dacă mecanismele de control nu rămân puternice, coalițiile de guvernământ să se îndrepte către autoritarism. De exemplu, s-a observat deja o creștere bruscă a atacurilor retorice împotriva ONG-urilor și a mass-media din partea acestor două noi guverne. Cu toate acestea, aceste țări au instituții independente puternice, care, pe termen scurt, împiedică o întoarcere către autoritarism la scara Ungariei și Poloniei;
- RECUPERARE: În schimb, evoluțiile din Slovenia, de la înlocuirea guvernului de extremă dreapta, arată că țările își pot reabilita democrațiile. De exemplu, Raportul înregistrează eforturile de a restabili independența unor instituții precum radioul public și de a revoca și rambursa amenzile care au fost emise ilegal în timpul guvernului anterior de extremă dreapta, cetățenilor, pentru că au participat la proteste;
- REZULTATE MIXTE: UE. În timp ce situația din statele membre continuă în direcția greșită, UE a avut succese mixte în exercitarea unei influențe pozitive. Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, UE a decis să ia măsuri mai ferme împotriva Ungariei (care s-a izolat politic prin sprijinirea Rusiei) decât a Poloniei (care a făcut tot posibilul să sprijine Ucraina). În același timp, reacția UE la amenințările emergente la adresa democrației a stârnit îngrijorare. De exemplu, interzicerea de către UE a Russia Today și Sputnik, ca o modalitate de combatere a dezinformarii sponsorizate de statul rus, a stârnit îngrijorări serioase prin crearea unui precedent periculos. Iar dezvăluirile șocante ale scandalului de corupție din Qatargate, care zguduie Parlamentul European, afectează probabil credibilitatea și statutul moral al UE.
Guvernele europene ar trebui să realizeze că, nereușind să-și hrănească democrațiile, ele deschid calea politicienilor extremiști, care nu vor ezita să dărâme întregul sistem. În ciuda faptului că Bruxelles-ul și-a permis să fie șantajat, luând doar jumătăți de măsuri, vrem să vedem că UE folosește pe deplin mecanismul de condiționare a fondurilor, atât pentru regimul polonez, cât și pentru cel maghiar. Atunci când fondurile sunt suspendate, trebuie să fie la un nivel care să nu le dea lui Orban și lui Kaczynski altă opțiune decât să readucă democrația pentru cetățenii lor, deoarece Polonia și Ungaria au nevoie de UE pentru a face față consecințelor războiului Rusiei în Ucraina”, a declarat Balazs Denes, director executiv al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa – Liberties
Sinteza Raportului, pe capitole:
LIBERTATEA PRESEI: În multe țări, a devenit mai greu pentru jurnaliști să-și facă treaba. Guvernele Poloniei și Ungariei au continuat să-și folosească radiodifuzorii publici pentru a disemina propagandă iar în Slovacia și Suedia independența media față de guvern e în pericol. În multe țări, un număr mic de proprietari continuă să dețină majoritatea instituțiilor media private, permițându-le să influențeze ceea ce aude publicul, de exemplu în Italia, Țările de Jos, Republica Cehă, Franța și Slovenia. Jurnaliştii care încercau să raporteze despre corupţie s-au văzut hărţuiţi prin procese false (SLAPP), de exemplu în Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Italia, Olanda şi Polonia. Iar reporterii au fost, de asemenea, atacați verbal și fizic în întreaga UE, de către public sau de către stat, de exemplu în Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Ungaria, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia și Spania. Într-o evoluție pozitivă remarcabilă, noul guvern al Sloveniei a început o serie de reforme pentru a depolitiza mass-media din serviciul public și a-i restabili independența după ce a fost preluată de guvernul anterior de extremă dreapta.
JUSTIȚIA: În 2022, multe instanțe nu și-au putut face treaba. De exemplu, în Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia și Spania, s-au găsit politicieni care au un cuvânt de spus în alegerea, promovarea și disciplinarea judecătorilor. Presiunea politică asupra judecătorilor a rămas puternică în Ungaria și Polonia, iar în 2022 aceștia s-au confruntat și cu campanii de defăimare. De asemenea, s-a constatat că țările fac puțin pentru a facilita accesul oamenilor la justiție. De exemplu, guvernele nu acordă suficiente resurse sistemelor judiciare din Belgia, Croația, Estonia, Franța, Germania, Italia, Irlanda și Polonia. Asta înseamnă că este nevoie de un timp nerezonabil de lung pentru a judeca un proces, deoarece, de exemplu, nu există finanțare pentru a angaja suficienți judecători.
CORUPȚIA: Raportul arată că regulile și mecanismele create de multe guverne sunt prea slabe pentru a opri corupția. Corupția e profundă în Ungaria, deși guvernul a făcut unele îmbunătățiri superficiale pentru a asigura primirea fondurilor COVID și a fondurilor structurale. Dar multe țări se confruntă cu probleme. De exemplu, în Republica Cehă și Țările de Jos este foarte dificil pentru public să afle cum decide guvernul să încheie contracte, iar în Franța și Croația guvernele au atribuit contracte aliaților de afaceri, în timp ce în Belgia și Irlanda, mecanismele pentru combaterea corupției nu au primit resursele de care au nevoie pentru a funcționa. De asemenea, multe țări nu au reușit să ofere avertizorilor nivelul de protecție pe care îl cere noua directivă a UE, precum Țările de Jos și Croația, sau încă nu au adoptat legislație națională, precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Italia, Slovacia și Spania.
SPAȚIUL CIVIC: În 2022, multe guverne au îngreunat viața organizațiilor nonprofit. Un număr de țări au menținut, introdus sau propus noi legi care fie au acordat guvernului puteri mai mari de a dizolva ONG-urile, fie au fost în mod deliberat vagi cu privire la activitățile care ar putea duce la închiderea sau pierderea statutului lor de utilitate publică, făcând ONG-urile mai puțin înclinate să vorbească despre subiecte pe care politicienii preferă să nu le discute. De exemplu, în Republica Cehă, Franța, Germania, Țările de Jos și Spania. Au existat campanii de calomnie și hărțuire a ONG-urilor din Croația, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Slovenia și Suedia. Mai ales în privința ONG-urilor care lucrează cu migranți sau pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, mai multe țări și-au folosit puterile pentru a restrânge dreptul la protest, de exemplu în Belgia, Estonia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Suedia. În unele cazuri, autoritățile au acționat pe baza competențelor create pentru a face față pandemiei, care sunt încă în vigoare.
DREPTURILE OMULUI: Unele guverne continuă să atace anumite grupuri din societate. Adesea, acesta este un instrument de a distrage atenția publicului de la propria incapacitate de a rezolva problemele, dând vina pe oricine, în afară de politicienii cu putere de decizie. În 2022 au existat atacuri retorice și, adesea, măsuri restrictive și punitive împotriva persoanelor care migrează (în Croația, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Slovenia și Spania), a minorităților etnice (Bulgaria, Franța, Suedia) și a persoanelor LGBTQ (Republica Cehă, Ungaria, Irlanda și Slovacia).
LEGIFERARE: Guvernele au abuzat în ultimii ani și continuă să abuzeze de procedurile accelerate de legiferare, ingorând obligația legală de consultare publică. În mai multe țări, acesta este un efect rămas după pandemie, când guvernele au accelerat procesul de creare a unor noi legi și politici, astfel încât să poată reacționa rapid pentru a proteja sănătatea publică. În unele cazuri pare a fi o încercare deliberată de a împiedica cetățenii să își spună cuvântul. Astfel de probleme sunt în Croația, Cehia, Franța, Germania, Irlanda, Ungaria, România și Slovacia. În 2022, multe țări nu le-au oferit instituțiilor independența, resursele sau puterile de care au nevoie pentru a-și face treaba, de exemplu, pentru a se asigura că guvernele respectă regulile corecte atunci când legiferează. În Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria și Irlanda.
Despre Raportul Liberties
- Acest Raport anual privind statul de drept este al patrulea exercițiu pe care Liberties îl publică, din 2019. Pe lângă reunirea rapoartelor individuale de țară, elaborate de organizațiile membre și partenere, Raportul include o prezentare a tendințelor generale privind statul de drept în UE, compilată de Liberties. De asemenea, formulează recomandări detaliate adresate atât guvernelor naționale, cât și instituțiilor UE, cu privire la modul de abordare a deficiențelor identificate în fiecare dintre domeniile acoperite și sugerează modul în care Comisia Europeană ar putea îmbunătăți impactul exercițiului său de monitorizare.
- Fiind un „raport din umbră”, Raportul Liberties reflectă temele exacte ale raportului propriu al Comisiei Europene despre statul de drept: sistemul de justiție, media, probleme sistemice ale drepturilor omului, corupție și spațiul civic. Nu toate organizațiile care au contribuit la raport au colectat informații despre toate domeniile acoperite de raport.
- Raportul 2023 include trimiteri din 18 state membre ale UE, din partea a 45 de organizații pentru drepturile omului, și anume:
League of Human Rights (Belgium),
Bulgarian Helsinki Committee (Bulgaria),
Centre for Peace Studies (Croatia),
League of Human Rights, Glopolis (Czech Republic),
Human Rights Center (Estonia),
Vox Public (France),
the Society for Civil Rights, FragDenStaat, LobbyControl (Germany),
the Hungarian Civil Liberties Union (Hungary),
the Irish Council for Civil Liberties, Irish Congress of Trade Unions, Trinity College Dublin School of Law, The Immigrant Council of Ireland, Inclusion Ireland, Intersex Ireland, Community Law and Mediation, Justice for Shane, Mercy Law Resource Centre, Irish Penal Reform Trust, The National Union of Journalists, Age Action Ireland, The Irish Network Against Racism, Outhouse, Irish Traveller Movement, Pavee Point, FLAC-Free Legal Advice Centres, Mental Health Reform (Ireland),
Antigone Association, Italian Coalition for Civil Liberties and Rights (CILD), A Buon Diritto Onlus, Association for Juridical Studies on Immigration or ASGI,Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT) (Italy),
Human Rights Monitoring Institute (Lithuania),
Netherlands Helsinki Committee, Free Press Unlimited, Transparency International Nederlands (Netherlands),
the Helsinki Foundation for Human Rights (Poland),
APADOR-CH (Romania),
Via Iuris (Slovakia),
Peace Institute (Slovenia),
Rights International Spain (Spain),
Civil Rights Defenders, International Commission of Jurists (Sweden).
Despre APADOR-CH – Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) este o organizație neguvernamentală, non-profit, înființată în 1990, care acţionează pentru protecţia drepturilor omului şi pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt în pericol sau sunt încălcate.
Despre Liberties – Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) este un grup de organizații civile cu sediul la Berlin, având 19 ONG-uri membre din întreaga UE. Liberties desfășoară campanii pe probleme legate de drepturile omului și drepturi digitale, statul de drept, libertatea presei (inclusiv SLAPP), confidențialitatea, publicitatea direcționată, AI, supraveghere și multe altele.
Contact media:
Valentin Toth, Responsabil Comunicare Liberties, +4915734590281 (Signal, Whatsapp)