Raport asupra vizitei în Penitenciarul Gherla

Pe data de 24 septembrie 2013 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Gherla și secția exterioară a acestuia situată în orașul Cluj. Vizita anterioară în Penitenciarul Gherla avusese loc în anul 2006. Cele mai importante concluzii ale vizitei s-au referit la necesitatea reabilitării pavilionului 3 și la repararea centralei termice. În timp ce cea de-a doua problemă a fost remediată în anul 2007, pavilionul 3 a rămas în aceeași stare deplorabilă, conducerea penitenciarului afirmând că nu au fost alocate resurse financiare în acest sens și că nici nu este de așteptat să se aloce în viitorul apropiat. Este însă în proces de evaluare un proiect privind construcția unui pavilion nou cu 250-300 de locuri de cazare.

1. Aspecte generale

Penitenciarul Gherla este unitate coordonatoare pentru penitenciarele din raza teritorială a Curții de Apel Cluj – penitenciarele Baia-Mare și Bistrița și penitenciarul-spital Dej. Penitenciarul are în custodie toate categoriile de persoane private de libertate având în vedere criteriile sex, vârstă și regim de executare. Bărbații adulți sunt cazați în sediul principal iar femeile şi minorii în secția exterioară a penitenciarului, amplasată în Cluj.

Directorul penitenciarului afirmă că unitatea este recunoscută cel puțin în interiorul sistemul ca fiind foarte sigură și asta din cauza faptului că aici nu a avut loc nicio evadare. Sediul din Gherla este dotat cu sistem de camere de supraveghere video pe holuri ale căror întregistrări sunt stocate timp de 3 luni pentru eventualitatea în care ar trebui vizionate anumite incidente (cum ar fi, de exemplu, intervenții în forță ale agenților sau incidente violente între deținuți). Penitenciarul are grupă de intervenție permanentă (mascați) formată din 30 de persoane. La data vizitei, decizia Administrației Naționale a Penitenciarelor privind aplicarea de ecusoane pe uniformele acestora fusese comunicată conducerii penitenciarului și urma să fie implementată. La penitenciarul Gherla nu sunt probleme legate de introducerea telefoanelor mobile în penitenciar deși nu există sistem de bruiaj și asta pentru că zidurile extrem de groase ale clădirilor ecranează semnalul de telefonie mobilă. Ca urmare, deținuții nu ar putea folosi telefoanele chiar dacă le-ar avea. Penitenciarul nu are nici sistem de alarmare audio sau video astfel că deținuții bat în ușă atunci când este nevoie de prezența unui supraveghetor.

2. Efective, spații de deținere, dotări, personal

La data vizitei numărul total al deținuților era de 1017 din care 839 la sediul principal – bărbați – și 178 la secția exterioară (femeile și minorii). După regimul de executare cele mai multe persoane private de libertate erau în regim închis – 545, în arest preventiv –161, și în regim de maximă siguranță ­– 114. În regim semideschis erau încadrate 77 de persoane, majoritatea femei, în regim deschis 99 de persoane iar restul de 21 nu erau încă incluși în vreun regim. Din totalul deținuților, 856 erau condamnați definitiv.

Sediul din Gherla dispune de o suprafață de teren generoasă (aproximativ 6 ha) pe care sunt amplasate trei pavilioane, o clădire administrativă, blocul alimentar și o magazie de alimente, o biserică ortodoxă și clădirile unei fabrici de mobilă. Doar pavilioanele 1 și 3 sunt folosite ca spații de deținere, pavilionul 2 găzduind școala și alte activități socio-educative.

Pavilionul 1, cel central, este o clădire veche de aproximativ 150 de ani și adăpostește majoritatea deținuților de la Gherla, mai exact bărbații din regimurile închis, maximă siguranță, și arest preventiv. Tot în acest pavilion sunt amplasate secția pentru observare-carantinare, cabinetul medical și infirmeria. Circa 850 de oameni împart spații de deținere în suprafață totală de mai puțin de 2400 mp fiecăruia dintre ei revenindu-i sub 3 mp ceea ce înseamnă supraaglomerare. Camerele sunt de două tipuri, unele mici (10-15 mp) și unele mari (de la 40 la 55 mp) și sunt dotate cu WC și chiuvetă. Sălile de duș sunt în exteriorul camerelor (deținuții sunt scoși la dușuri de două ori pe săptămână). Clădirea are trei etaje și parter fiecare nivel fiind împărțit în două tronsoane, A și B. Pe fiecare etaj sunt amenajate câte două săli de mese, una pentru fiecare tronson. Aproape toți deținuții din pavilion servesc masa aici (mai puțin cei aflați în carantină, cei bolnavi și cei considerați cu grad de risc sporit).

Pavilionul 3 este o clădire istorică, construită în secolul 16 cu trei niveluri (parter și două etaje) și aflată într-o stare de degradare accentuată. Aici sunt cazați deținuții bărbați încadrați în regim deschis, în număr de 59. Cele 19 camere, toate la fel, sunt foarte mici, de aproximativ 9 mp din care o parte ocupată de cambuză astfel că pentru folosința deținuților rămân doar aproximativ 8 mp. În camere sunt instalate de regulă 4 paturi. Grupuri sanitare compuse din WC și chiuvetă sunt doar câte unul pe etaj iar singura sală de dușuri este la parter. Toate facilitățile destinate igienei sunt insalubre. Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea deținuților cazați aici muncesc, administrația penitenciarului a făcut o excepție la programul bisăptămânal de furnizare a apei calde astfel că deținuții de aici pot face duș în fiecare seară.

Sediul din Gherla are amenajate mai multe curți de plimbare generoase ca spațiu și dotate astfel încât deținuții pot face diverse sporturi: tenis de masă, baschet, fotbal, culturism. Spațiile amenajate pentru grefă, percheziție, vizite și vizite intime sunt curate și îngrijite (la data vizitei, băile celor două camere pentru vizita intimă erau în renovare).

Secția exterioară Cluj-Napoca se află în clădirea Palatului de Justiție din Cluj-Napoca unde sunt amplasate și Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria. Secția găzduiește femeile (din toate regimurile) și minorii (și băieți și fete). Camerele de deținere sunt amplasate într-o clădire cu 4 niveluri și sunt de diferite dimensiuni cele mai mici fiind de la aproximativ 8 mp iar cele mai mari fiind de peste 30 mp. Suprafața totală a camerelor secției exterioare este de circa 500 mp. Supraaglomerarea este și aici evidentă. Femeile pot face duș cu apă caldă de trei ori pe săptămână. Curțile de plimbare ale shecției din Cluj sunt mici și nu au nicio dotare astfel că femeile și minorii nu au ce face aici cu excepția a câțiva pași. Camerele pentru vizite, percheziție și grefă sunt curate și corect amenajate.

Și în sediul din Gherla și la secția exterioară din Cluj sunt instalate și accesibile deținuților telefoane publice, infokioşc-uri și cutii poștale. În holul central al pavilionului 1, cel mai populat, este afișat un panou cu adresele poștale și numerele de telefon ale mai multor organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului precum și datele de contact ale Avocatului Poporului.

Atât iluminatul natural cât și ventilația sunt satisfăcătoare în toate secțiile. Deținuții au afirmat că pe timp de iarnă încălzirea este suficientă și că vara, când e caniculă, se deschid ușile metalice chiar și la secțiile închis și maximă siguranță (rămânând închise grilajele) pentru ca disconfortul termic să fie cât se poate de redus.

Personalul care lucrează direct cu deținuții se ridică la 393 de persoane din care 350 la Serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar. La serviciul socio-educativ lucrează 23 de persoane. Dintre aceștia 12 sunt educatori, 4 asistenți sociali, 2 psihologi, 3 monitori sportivi, un preot ortodox și un agent tehnic. La cabinetul medical lucrează trei medici (din care unul la secția exterioară Cluj) și 16 asistenți medicali (din care 3 la Cluj). Asociația atrage atenția asupra faptului că la sectoarele socio-educativ și medical personalul este cu totul insuficient.

3. Munca deținuților

Pe parcursul anului 2013 media numărului de deținuți care munceau a fost în jur de 400 de persoane. În luna august ieşiseră la muncă 425 din care 230 cu plată (contracte de prestări servicii, în general la cusut pantofi și la salubrizare), 32 de deținuți la gospodăria agro-zootehnică (GAZ) și 160 munciseră în interiorul locului de deținere. La data vizitei dintre deținuții scoși la muncă 42 erau femei. Doar doi deținuți, bărbați în regim deschis, ieșeau la muncă neînsoțiți. Procentul de încadrare în muncă a deținuților de la Gherla (cca. 40%) este destul de ridicat față de media sistemului penitenciar. Directorul penitenciarului a afirmat că face eforturi pentru a găsi locuri de muncă pentru cât mai multe persoane și asta din două motive: sporirea veniturilor și faptul că deținuții care au de lucru sunt mai mulțumiți, mai calmi și nu creează probleme privind ordinea și siguranța locului de deținere.

4. Activitatea socio-educativă

Activitatea sectorului socio-educativ se defășoară în Pavilionul 2, o clădire în stare bună și amenajată corespunzător. Pavilionul găzduiește școala, o bilbiotecă cu 8500 de volume, cluburi, ateliere, un studio de televiziune cu circuit închis.

La cursurile școlare, ținute de 16 profesori angajați ai inspectoratului școlar, erau înscriși la data vizitei 75 de deținuți în clasele I-IX. Niciun minor nu este înscris la școală, responsabilii sectorului socio-educative afirmând că minorii stau foarte puțin aici deoarece penitenciarul găzduiește doar minori arestați preventiv. Pentru ei sunt disponibile doar cursurile de alfabetizare. 23 de femei sunt incluse într-o formă alternativă de școlarizare – A doua șansă – program care asigură dobândirea cunoștințelor aferente ciclului primar de învățământ.

Penitenciarul dispune de ateliere și organizează cursuri de calificare în meseriile: tâmplar, lucrător în construcții, lucrător în zootehnie, frizer, marochiner, Aproximativ 20% dintre deținuți au obținut sau sunt în curs de a obține o diplomă de calificare. Se pot înscrie la aceste cursuri doar deținuții care mai au de executat mai puțin de trei ani din pedeapsă. APADOR-CH consideră că această condiționare ar trebui eliminată pentru a spori șansele deținuților de a munci pe parcursul executării pedepsei.

Pe lângă profesorii, angajați ai inspectoratului, care susțin activitatea școlară, la sectorul socio-educativ mai activează 23 de angajați ai penitenciarului: 12 educatori, 5 asistenți sociali, 3 monitori sportivi, 2 psihologi, un agent tehnic și un preot ortodox. Deși numărul total de angajați nu este mic (mai ales în comparație cu alte penitenciare) trebuie semnalată lipsa de personal specializat în psihologie. Doar doi psihologi la mai mult de 1000 de deținuți este extrem de puțin mai ales având în vedere că penitenciarul găzduiește și minori și femei dar și bărbați în regim de maximă siguranță considrați cu risc pentru siguranța penitenciarului.

Preotul ortodox slujește la capela penitenciarului (care este monument istoric) dar derulează şi activități socio-educative, inclusiv ieșiri în comunitate, cu deținuții. Capela este utilizată de două ori pe săptămână și de un preot greco-catolic. Și reprezentanți ai altor culte sau organizații religioase, de exemplu „Oastea Domnului”, derulează activități cu deținuții.

5. Asistența medicală

La cabinetul medical sunt angajați 3 medici generaliști și 16 asistenți medicali. Unul dintre medici și trei asistenți își desfășoară activitatea la secția exterioară. Penitenciarul are un contract de prestări servicii cu un medic stomatolog. Doctorul prezent la cabinet la data vizitei a afirmat că personalul medical este insuficient (uneori un medic consultă mai mult de 100 de deținuți pe zi) și că resursele financiare alocate pentru medicamente ajung doar pentru a asigura tratamentul bolnavilor cronici. Același doctor a declarat că cele mai frecvente afecțiuni de care suferă persoanele private de libertate sunt cele cardio-vasculare dar și că afecțiunile psihice sunt frecvente (cel puțin un deținut din zece are o problemă de acest gen) și problematice în lipsa tratamentului de specialitate. Deficiențele de natură financiară ce pot afecta calitatea actului medical sunt parțial compensate însă, a afirmat medicul prezent la cabinet, de o foarte bună colaborare cu spitalele civile precum și de faptul că penitenciarul are în dotare o ambulanță perfomantă (primită donație de la „Oastea Domnului”) care este foarte utilă în caz de urgență.

Ca activități de prevenire a răspândirii HIV/hepatite, cabinetul medical efectueză testări rapide (niciun test nu a fost pozitiv în ultima perioadă) însă nu mai distribuie prezervative de mai bine de doi ani, mai exact de când ONG-urile care donau prezervativele nu au mai fost finanțate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei. APADOR-CH constată cu regret că ceea ce a însemnat un exemplu de bună practică în prevenirea infecției cu HIV și anume distribuirea pe scară largă a prezervativelor la penitenciarul Gherla, nu se mai realizează și reamintește că este mult mai ieftin să previi decât să tratezi infecția cu HIV. La momentul vizitei se puneau la dispoziție prezervative doar la camera pentru vizita intimă și câtorva deținuți (la cerere) și asta cu contribuția financiară voluntară a angajaților cabinetului medical.

6. Hrana deținuților

Blocul alimentar este amenajat și dotat corect (dispune de vestiare, dușuri cu apă caldă, toaletă pentru cei 17 deținuți care lucrează aici), vesela este într-o stare relativ bună însă aerul este irespirabil. Sistemul de ventilație nu face față cantității de abur astfel că pereții sunt umezi și mucegăți. În blocul alimentar de la Gherla se pregătește hrana deținuților de aici, a celor de la secția exterioară precum și a persoanelor din arestul Inspectoratului de poliție al județului Cluj.

În ziua vizitei, meniul de prânz consta în ciorbă de fasole cu carne și mâncare de varză. Mâncarea avea un aspect agreabil. Conform responsabilului blocului alimentar majoritatea produselor folosite la prepararea mâncării provin de la GAZ (inclusiv carnea). Deținuții primesc fiecare câte 400 de grame de pâine pe zi. Cei care muncesc primesc mai multă pâine (600 gr) iar diabeticii beneficiază de suplimente constând în mere și/sau brânzeturi.

Cei mai mulți dintre deținuții din Pavilionul 1 iau masa în sălile amenajate pe fiecare etaj și tronson. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat una dintre săli când se servea masa și au constatat că vesela (din inox) era curată și în bună stare iar atmosfera printre deținuți liniștită. Toți au declarat că ciorba de fasole era bună chiar dacă nu prea avea carne.

Penitenciarul are o magazie de alimente în care se depozitează ceea ce se produce la GAZ și alimentele primite ca donații (la momentul vizitei se aflau acolo câteva zeci de iaurturi cu fructe care urmau să fie distribuite ca supliment diabeticilor). Magazia era curată, ordonată și depozita o cantitate impresionantă de legume și conserve (murături) de bună calitate.

Deținuții consumă și hrana primită de la aparținători și alimente cumpărate de la magazinul din incinta penitenciarelor. Se pot primi în pachet cu ocazia vizitelor 10 kg de alimente, 6 de fructe și legume și apă sau sucuri. Magazinul din incintă este bine aprovizionat cu alimente, inclusiv fructe și legume proaspete, la prețuri rezonabile (produsele destinate igienei sunt, însă, ceva mai scumpe decât în comunitate).

7. Vizita în camere, discuții cu deținuții

În sediul central al Penitenciarului Gherla au fost vizitate camere din ambele pavilioane de deținere iar reprezentantele asociației au discutat cu deținuți din regimurile maximă siguranță (inclusiv grad sporit de risc), închis și deschis.

În Pavilionul 1 , secția 6 – maximă siguranță – erau cazați la data vizitei 119 bărbați din care 13 considerați cu grad de risc sporit (GSR) pentru siguranța deținerii. În incinta acestei secții sunt amenajate birourile grupei de intevenție (30 de „mascați ”). Aceștia sunt prezenți, purtând cagule și căști, de fiecare dată când sunt deschise ușile camerelor GSR. Două dintre aceste camere, 10B și 11B au aproximativ 15 mp în care sunt instalate șase paturi. În fiecare dintre cele două camere erau cazați câte patru bărbați. Aceștia s-au exprimat apreciativ față de modul în care se comportă cu ei personalul penitenciarului și față de programul din penitenciar: o oră de plimbare sau de sport pe zi, duș de două ori pe săptămână, posibilitatea de a merge la cabinetul medical o dată pe săptămână, program la televizor până la ora 24. Dar tot ei s-au declarat nemulțumiți de lipsa de igienă a grupurilor sanitare și de calitatea mâncării. Un fost consumator de droguri, transferat aici la cerere, și care spera să se libereze într-o lună, a relatat că a cerut transferul pentru că în acest penitenciar nu se pot introduce droguri sau telefoane mobile astfel că este ferit de tentații și șansele lui de a se libera cresc. Fostul consumator de droguri nu se afla în evidența psihologilor. APADOR-CH recomandă ca deținuții foști consumatori de droguri să fie incluși în programe de consiliere psihologică.

În camera 15B erau cazați 15 deținuți încadrați în regim de maximă siguranță . În cameră, de aproximativ 45 mp, erau instalate 20 de paturi. Camera e supraglomerată chiar și în condițiile în care nu toate paturile sunt ocupate. Saltelele de pe paturi erau extrem de uzate și murdare, reprezentând adevărate focare de infecție. Și deținuții de aici au reclamat igiena precară a instalațiilor sanitare.

În secția 2 – regim închis – cei 14 deținuți din camera 13A s-au plâns de lipsa de spațiu. Ei ocupă o cameră de aproximativ 40 mp în care sunt instalate 24 de paturi. APADOR-CH consideră că nemulțumirea acestor deținuți faţă de gradul mare de aglomerare este justificată.

În Pavilionul 3 sunt cazați 59 de bărbați în regim deschis . Clădirea este atât de degradată încât este de mirare că nu se prăbușește. La momentul vizitei majoritatea celor cazați aici erau plecați la muncă, la GAZ. Reprezentantele APADOR-CH au discutat totuși cu doi deținuți aflați în camere. Aceștia erau mulțumiți că se respectă regimul de detenție și nu sunt încuiați în camere, că pot ieși la muncă și de modul cum îi tratează agenții. Au reclamat însă că în camere (extrem de mici, descrise în secțiunea 2 a acestui raport) este atât de înghesuit încât nu se poate respira noaptea. De asemenea, s-au plâns de numărul mic și de insalubritatea WC-urilor și dușurilor.

La secția exterioară Cluj reprezentantele APADOR-CH au discutat cu femei din toate regimurile cât și cu minori.

La momentul vizitei în secţia din Cluj erau deţinuţi unsprezece minori , nouă de sex masculin (dintre care doi erau în tranzit și șapte în arest preventiv) şi două minore încadrate la regim deschis.

În camera 4 din secţia pentru băieţi de aproximativ 15 mp erau montate patru paturi, ocupate de trei persoane. Aceştia au relatat că ies zilnic câte o oră la plimbare, dar că nu participă la cursuri școlare. S-au plâns de slaba calitate a mâncării şi au afirmat că nu primesc niciodată ou la micul dejun sau altceva mai consistent, ci doar obişnuitul ceai cu pâine şi gem. Camera 6, de aproximativ aceleași dimensiuni, era destul de bine întreţinută, pereţii erau proaspăt văruiţi şi podeaua era din gresie. Aici erau cazaţi doi minori care au spus că au apă caldă de trei ori pe săptămână şi că au voie să vorbească zilnic la telefon câte 20 de minute. S-au plâns de preţurile mari ale produselor de la magazin. Camerele minorilor au grupuri sanitare proprii în stare de funcționare și rezonabil igienizate.

Cele două minore erau ţinute într-o cameră cu două tinere, încadrate la regim deschis. Camera măsura aproximativ 18 mp, avea montate patru paturi pe două niveluri, saltelele erau vechi iar pereţii murdari. Deţinutele au spus că au apă caldă de ori pe săptămână şi apă rece tot timpul. Grupul sanitar era separat de restul camerei printr-o uşă şi era prevăzut cu chiuvetă, WC turcesc şi duş, toate în stare de funcționare. Minorele au afirmat că pot ieși la curtea de plimbare doar de două ori pe zi (deşi erau încadrate la regim deschis și ar fi trebuit să iasă la plimbare ori de câte ori doresc) deoarece trebuie să traverseze secții de deținere pentru alte regimuri. APADOR-CH semnalează că nu se respectă prevederile regimului deschis de detenţie şi cere clarificarea situaţiei acestor deţinute.

Într-una din camerele de la regim deschis erau cazate 12 femei în 12 paturi, supraetajate pe 3 niveluri, pe o suprafaţă de aproximativ 20 mp. Camera nu era prevăzută cu geam, lumina fiind asigurată tot timpul de un bec. Nu există ventilație naturală în această cameră. Alimentele sunt păstrate în cameră, pe un raft improvizat, în lipsa unui spațiu/frigider pentru depozitare. Deţinutele s-au plâns de lipsa de spaţiu, de calitatea mâncării, de frig pe timpul iernii şi de faptul că nu primesc învoiri pentru a-şi vedea copiii şi familiile. Multe dintre femeile cazate aici ies la muncă la salubrizare pe timpul nopții. S-au declarat mulțumite că pot munci (pentru fiecare două nopți lucrate li se scade o zi de executat din pedeapsă).

În camera 16 de izolare de pe secția de maximă siguranţă era cazată o tânără singură. Camera, de cca. 8 mp, era prevazută cu două paturi supraetajate, saltelele erau vechi și mucegăite iar pereţii murdari. Grupul sanitar nu era despărţit de uşă sau perdea de restul camerei, de aceea mirosul de la WC-ul turcesc persista în toată camera. Pentru a împiedica puțin mirosul să se răspândească deţinuta acoperise gaura WC-ului cu o sticlă de plastic. Tânăra a afirmat că alesese să stea singură în cameră pentru că nu se înţelegea cu restul deţinutelor care au, în mare parte, probleme psihice făcând convieţuirea foarte dificilă. Nu avea televizor în cameră astfel că pentru a trece timpul mai repede citea și scria. Încă o femeie se afla la izolator, în camera 14, dar aceasta nu la cerere ci datorită unei sancțiuni pentru automutilare.

În una din curțile de plimbare ale secției exterioare Cluj, reprezentantele asociației au întâlnit trei femei considerate cu grad sporit de risc . Toate trei prezentau caracteristici ale unor probleme de natură psihică. Vorbeau aproape incoerent nereușind să răspundă unor întrebări simple (de exemplu ce au primit de mâncare la prânz – era aproximativ ora 17), prezentau multiple urme vizibile ale unor automutilări și își schimbau brusc starea de spirit de la disperare profundă la veselie nejustificată. APADOR-CH consideră că aceste trei femei au nevoie urgentă de consult și tratament psihiatric și apreciază că starea lor de sănătate mintală le-a adus în situația de a-și executa pedepsele în regim de maximă siguranță – GSR.

Concluzii și recomandări:

1. Penitenciarul Gherla, atât în sediul central cât și în secția exterioară, este supraaglomerat în condițiile în care există, cel puțin la sediu, spații care ar putea fi amenajate pentru a fi locuite. Există, de asemenea teren pe care să poată fi construite clădiri noi. Ca urmare, APADOR-CH solicită conducerii penitenciarului să reamenajeze spațiul construit iar ANP să asigure resursele financiare necesare pentru noi construcții.

2. Asociația consideră condițiile de detenție din Pavilionul 3, în care sunt cazați bărbații în regim deschis, ca inumane și degradante. Deținuții suferă din lipsă de spațiu vital dar și din cauza mizeriei și a numărului insuficient de grupuri sanitare. APADOR-CH cere ca această clădire să nu mai fie folosită ca spațiu de deținere și solicită mutarea imediată a persoanelor cazate aici. Clădirea respectivă, monument istoric în al cărei subsol au fost întemnițați deținuți politici poate fi recondiționată și introdusă în circuitul turistic.

3. APADOR-CH atrage atenția din nou asupra problematicii bolilor psihice în sistemul penitenciar și recomandă ANP să întreprindă demersuri pentru a angaja sau contracta serviciilor unor medici psihiatri.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Doina-Adelina Boboșatu

Raspunsul ANP in acest caz