Raport asupra vizitei în Penitenciarul Slobozia

La data de 21 noiembrie 2013, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Slobozia din județul Ialomița. Vizita anterioară avusese loc în 2006.

1. Aspecte generale

Penitenciarul Slobozia avea la data vizitei 638 de deținuți (din care 5 minori), toți bărbați, majoritatea condamnați definitiv care executau pedepse în diverse regimuri: 5 la maximă siguranță, 409 la regim închis, 35 la regim semideschis, 95 la regim deschis și 25 care nu erau încă încadrați într-un regim de executare a pedepsei. Restul de 69 de deținuți erau arestați preventiv.

Un număr de 57 de deținuți de la regim deschis munceau în afara penitenciarului (în cadrul Ocolului silvic la împăduriri, la săpat șanțuri la Cernavodă și pe platforma industrială locală), alți 5 deținuți lucrau la gospodăria agro-zootehnică a unității, iar 139 (din regim închis) asigurau deservirea în penitenciar. Procentual, conducerea penitenciarului apreciază că 21-22% din deținuți sunt antrenați într-o formă de muncă.

Deținuții care lucrează în afara penitenciarului nu primesc telefoane mobile sau bani când ies la lucru. Directorul unității a dat asigurări că aceștia își cunosc acest drept, însă nu au uzat de el. Un singur agent patrulează zilnic în zonele unde lucrează acești deținuți pentru a supraveghea în special respectarea condițiilor de protecția muncii și pentru a împiedica intrarea deținuților în contact cu alți muncitori care ar putea să le furnizeze alcool.

Suprafața însumată a camerelor de deținere din penitenciar este de 1492,17 mp fără băi sau 1630,85 mp inclusiv suprafețele băilor. Calculat la suprafețele fără băi, capacitatea legală de deţinere a unităţii (la 4 m.p./deţinut) este de 373 de locuri. Dată fiind ocuparea de 638 de deținuți rezultă că fiecărui deținut îi revine o suprafață de 2,3 mp, ceea ce contravine recomandărilor Comitetului Pentru Prevenirea Torturii (CPT), de 4 m.p. necesari pentru fiecare deţinut. Penitenciarul Slobozia este, așadar supraaglomerat.

Numărul total al cadrelor este de 146, dintr-un total de 171 de posturi prevăzute. Din acestea sunt prevăzute 18 posturi de ofițeri, din care sunt ocupate 13 și 153 posturi de agenți din care sunt ocupate 133. Unitatea nu are echipă de intervenție, însă folosește 9 agenți în schimburi de câte 2 pentru intervenții speciale. Unitatea încă nu a implementat ordinul ANP privind ecusoanele cu numerotarea agenților din echipele de intervenții care folosesc echipament ce face dificilă identificarea agenților (așa numiții mascați). În timpul vizitei reprezentantele APADOR-CH au văzut pe holul unei secții un agent echipat pentru intervenții, însă fără cagulă.

În penitenciar există sistem de supraveghere video numai pe holuri și în spațiile de tranzit. La data vizitei, niciun deținut nu se găsea la camera de izolare, aceasta având instalate 4 paturi.

Penitenciarul dispune de alimentare cu apă din sursă proprie, dar este racordat și la rețeaua orașului. Încălzirea în timpul iernii este realizată prin centrală proprie, pe gaze naturale. Apa caldă este furnizată de 2 ori pe săptămână, în program de 1 – 2 ore.

Fiecare cameră are curtea de plimbare aferentă, curțile fiind segmentate prin grilaje. Fiecare din aceste spaţii avea inclusiv un plafon de grilaj, ceea ce le conferea un aspect izbitor de cuşcă, date fiind şi dimensiunile lor relativ reduse (cca. 20 m.p). APADOR-CH consideră că spațiul generos de teren de care dispune penitenciarul oferă posibilitatea amenajării unor curți de plimbare de dimensiuni mai mari.

2. Blocul alimentar

Blocul alimentar era curat, cu pereții zugrăviți și podelele spălate. Totuși, aerisirea părea să fie deficitară. Deși conducerea a dat asigurări că sistemul de ventilație e bun, că a fost reabilitat în 2005, în încăperea în care fierbeau cazanele cu mâncare era un abur dens. APADOR-CH recomandă verificarea și repararea sistemului de ventilație.

Meniul din ziua respectivă era format din ciorbă de legume și mâncare de cartofi cu carne de porc, iar pentru diabetici era preparată musaca. Mâncarea avea un aspect rezonabil. Bolnavii primesc carnea porționată separat, iar deținuții care muncesc beneficiază de un supliment de proteine.

În momentul vizitei câțiva deținuți lucrau în magazia unității la curățarea și pregătirea verzelor pentru murat. Legumele provin din gospodăria proprie agro-zoo. Magazia era foarte bine organizată, cu depozit de cartofi pentru iarnă, butoaie cu legume (rădăcinoase) puse la conservat și mai multe frigidere în care era porționată carne de porc și înfoliată pe categorii: mușchi, pulpă și slănină.

Gospodăria unității mai deține și 28 de vaci care sunt folosite pentru laptele inclus în meniul deținuților cu regim special.

Deși la data ultimei vizite era în curs de amenajare o sală de mese pentru deţinuţi, penitenciarul nu a reuşit să o finalizeze.

3. Camerele de detenţie

Spațiile de deținere ale penitenciarului (trei secții în care alternează diverse regimuri de detenție) sunt organizate într-un bloc unitar închis în incinta curții generale a penitenciarului. În interior există camerele de vizită, magazinul, curțile mici de plimbare aferente fiecărei camere și chiar biroul judecătorului delegat Un aspect pozitiv de semnalat este că pe secțiile de deținere sunt amplasate și cabinetele psihologilor precum și clasele de studiu pentru diversele activități școlare cu deținuții. Penitenciarul are și o sală de sport amenajată cu masă de ping pong și câteva aparate de forță

Secțiile sunt dotate cu telefoane pe holuri iar deținuții au voie să vorbească oricând, de câți bani au pe cartele, fără limite impuse de administrație. Infochioșcurile erau funcționale.

În afara acestui bloc de deținere există clădirile administrative, curtea de festivități, un teren de fotbal, două camere amenajate recent (în urmă cu două luni) pentru deținuți de la regim deschis care muncesc în afara penitenciarului, precum și serele unității.

Cele două camere (cu 28 de paturi în total) în care stau deținuții din regim deschis sunt curate, aerisite, au grupuri sanitare spațioase și deținuții care muncesc primesc apă caldă mai des decât ceilalți. La momentul vizitei deținuții erau plecați la muncă.

Secția 2 regim închis

În camera 35 sunt 14 deținuți în 14 paturi. Deținuții au spus că sunt scoși la activități sportive o data pe săptămână, 2-3 ore le petrec zilnic în curtea de plimbare aferentă camerei – dar care este prea mică. De altfel și camera are maximum 5 pe 5 m. Igiena în toaletă lasă de dorit, deținuții s-au plâns că cele două ore de apă caldă zilnic nu sunt suficiente pentru igiena tuturor celor 14 ocupanți ai camerei. Aceștia au mai semnalat și calitatea proastă a hranei. Majoritatea celor din camera 35 au reclamat că deși au solicitat în repetate rânduri nu au fost scoși la cabinetul medical.

Reprezentantele APADOR-CH au verificat registrul de consultații de la cabinetul medical și au constatat că în ultimele săptămâni au fost cel puțin doi deținuți de la camera 35 la consultații.

Deținuții au mai reclamat faptul că se tem să facă plângeri la judecătorul delegat deoarece în urma acestora se evidențiază negativ și suferă repercusiuni. Ei au cerut să fie scoși la mai multe activități socio-educative și au spus că aceia dintre ei care fac cursuri de școlarizare nu mai beneficiază și de alte activități.

Aceiași deținuți, ca și majoritatea celor din penitenciar, au reclamat prețurile mari din magazin și că nu li se dă voie să primească mâncare gătită la pachet.

În camera 42, regim de maximă siguranță, erau un singur deținut și patru paturi. Deținutul era în transfer de la Tulcea și a afirmat că la Slobozia condițiile sunt mai bune decât acolo, în special mâncarea.

Arest preventiv

În camera 27 erau 11 deținuți în 12 paturi. Aceștia s-au plâns că mâncarea este proastă și că prețurile la magazinul unității sunt mari. Au mai semnalat că programul de apă caldă nu este suficient pentru toți ocupanții camerei.

Secția 3

În camera 53, în care erau cazați minorii, era 8 paturi și 5 ocupanți. Camera spațioasă, grupul sanitar similar cu cele din alte camere, ar necesita mai multă igienă. Minorii aflați acolo erau în tranzit. Au spus că mâncarea e bună și că primesc plicuri și timbre pentru corespondență. Conducerea a adăugat că minorii primesc la sosire și un set pentru igienă compus din săpun, pastă de dinți, hârtie de toaletă și aparat de ras de unică folosință.

În general conducerea a spus că a făcut eforturi să asigure necesarul lunar de materiale igienico-sanitare însă în lunile în care nu era suficient bugetul pentru toți deținuții aceste drepturi au fost acordate cu precădere deținuților nevizitați.

4. Asistența medicală

Cabinetul stomatologic are un medic permanent care consultă în medie 10-12 deținuți zilnic. Medicul lucrează și cu laboratoarele de protetică dentară din oraș, în măsura în care acestea sunt de acord să presteze la prețurile decontate de Casa OPSNAJ.

Cabinetul medical are doi medici generaliști și 7 asistenți (din care un farmacist și un asistent de stomatologie). Medicul aflat la cabinet în momentul vizitei a spus că în penitenciar predomină bolile cardio-vaculare, hepatitele și bolile psihice.

Deținuții nu primesc prezervative, însă conducerea a semnalat faptul că a transmis la ANP un necesar de prezervative și că speră să le primească, deoarece atunci când au avut la cabinet deținuții veneau și cereau frecvent. APADOR-CH recomandă urgentarea demersurilor pentru achiziționarea de prezervative.

5. Activitatea socio-educativă

Personalul compartimentului educativ este compus din 10 cadre (inclusiv preotul ortodox), din care 1 psiholog, 1 asistent social, 4 educatori, 1 monitor sportiv, 1 tehnician şi 1 șef serviciu. Penitenciarul nu derula la data vizitei vreun curs de calificare, dar în luna anterioară avusese cursuri de zidari și de crescători de animale. Era în plan să înceapă un nou curs de lucrător în construcții.

Penitenciarul are și o bibliotecă bine pusă la punct, în care se desfășoară și o activitate lunară de club de carte (deținuții fac cu rândul recenzii ale unor cărți).

Activitatea de școlarizare se limitează deocamdată la clasele 1-7 (pentru 32 de deținuți), cursuri ținute de profesori de la școlile din oraș, plus programul de alfabetizare „A doua șansă” pentru 11 deținuți.

La momentul vizitei un grup de aproximativ zece deținuți se aflau la o activitate de pregătire pentru liberare, împreună cu psihologul unității.

6. Sectorul vizite şi corespondenţă

Sectorul vizite este situat în cadrul blocului de deținere. Există o cameră cu mese pentru vizite, și câteva cabine prevăzute cu telefon, la care se aflau mai mulți deținuți în momentul vizitei APADOR-CH. În diverse camere vizitate unii deținuți au semnalat faptul că telefoanele din sectorul vizite nu funcționează corespunzător și că nu-și pot auzi bine rudele.

Vizitele în penitenciar se programează prin telefon sau email. Pachetele primite se desfac în faţa persoanei deţinute, iar unii deținuți s-au plâns că alimentele de la rude trebuie neapărat să fie în ambalaje vidate, ceea ce nu este la îndemâna tuturor, produsele altfel ambalate fiind mai ieftine.

7. Judecătorul delegat

Penitenciarul Slobozia are același judecător delegat din 2006. Acesta a declarat că vinerea are zi de audiențe, dar că primește oricând în audiență deținuții, care au posibilitatea să facă reclamații administrative pe baza unui formular tip. Totuși aceste reclamații semnalează aspecte minore, după cum a apreciat judecătorul delegat, care susține că face și vizite pe secții și chiar în camere pentru a verifica veridicitatea reclamațiilor. Reprezentantele APADOR-CH au putut constata ca activitatea privind audiențele este intensă, la data vizitei fiind prezenți la ușa biroului judecătorului mai mulți deținuți care doreau să se plângă.

Au existat și cazuri în care judecătorul delegat a infirmat decizii ale conducerii penitenciarului.

8. Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH apreciază eforturile conducerii Penitenciarului Slobozia pentru a găsi de lucru deținuților și pentru a diversifica activitățile socio-educative. De apreciat este și faptul că penitenciarul exploatează serele din dotare, pentru a cultiva răsaduri pe care le scoate la vânzare pentru completarea veniturilor unității. Totuși, lipsa cronică de fonduri face ca serele să nu fie exploatate la întreaga capacitate și tot timpul anului. Acest lucru poate fi semnalat ca un neajuns, având în vedere că exploatarea continua a serelor ar da de lucru și deținuților și ar asigura un venit constant penitenciarului. APADOR-CH recomandă identificarea de soluții pentru asigurarea fondurilor necesare exploatării permanente a serelor.

2. Asociația consideră că spațiul foarte redus ce revine fiecărui deținut poate fi considerat drept tratament degradant și recomandă remedierea acestui aspect al supraaglomerării, prin amenajarea de spații suplimentare de cazare.

3. În privința prețurilor ridicate din magazinul unității, aspect general semnalat în toate penitenciarele vizitate, APADOR-CH recomandă ANP schimbarea procedurii de alocare a acestor spații de vânzare. În prezent se face prin licitație câștigător fiind desemnat cel care oferă chiria cea mai mare, iar această procedură face ca agentul comercial care câștigă licitația să crească prețurile bunurilor vândute în magazin ca să-și poată acoperi chiria plătită ANP.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic

Raspunsul ANP in acest caz