Raport asupra vizitei la Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul Brăila

În ziua de 4 decembrie
2003, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Serviciul de reintegrare
socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul Brăila
(SRSS – Brăila), unde au purtat o discuţie cu şeful serviciului,
cu un consilier de reintegrare socială şi supraveghere şi cu
un volutar al Serviciului.

 

1. Aspecte generale

 SRSS – Brăila a
fost înfiinţat la 13.12.2002.

Legea cadru în baza căreia
funcţionează SRSS – Brăila este Ordonanţa Guvernului nr.92/29.08.2000,
aprobată şi modificată prin Legea nr.129/18.03.2002.

Personalul SRSS – Brăila
este format din 3 consilieri de reintregrare socială şi supraveghere,
inclusiv şeful serviciului, care sunt ajutaţi de un voluntar. În
structura de personal a Serviciului apar 4 posturi de consilieri, însă
unul dintre acestea este vacant, deoarece persoana care a câştigat concursul
s-a transferat. Consilierii Serviciului au pregătire juridică şi,
unul dintre ei, şi teologică.

SRSS – Brăila nu
dispune de un buget separat, fiind finanţat prin intermediul bugetului
alocat Tribunalului Brăila. Acesta le decontează cheltuielile de
trasport, consilierii Serviciului folosind trasportul public pentru deplasările
pe care le impune activitatea lor.

SRSS – Brăila îşi
desfăşoară activitatea în două camere din incinta Tribunalului
Brăila, una pentru biroul consilierilor şi cealaltă pentru
întâlnirile cu persoanele supravegheate. Serviciul are în dotare 2 calculatoare
şi o imprimantă.

 

2. Activitatea SRSS –
Brăila

SRSS – Brăila acoperă
cele 3 judecătorii din judeţul Brăila, Tribunalul Brăila
şi parchetele de pe lângă aceste instanţe.

2.1 În privinţa referatelor
de evaluare întocmite la cererea instanţelor de judecată, SRSS –
Brăila a întocmit în anul 2003, aproximativ 50 de asemenea referate.
Sursele de informare pentru întocmirea referatelor au fost dosarul penal,
vizitele la domiciliul inculpatului, discuţii, după caz, cu familia,
vecinii, profesorii inclupatului. Consilierii SRSS – Brăila nu folosesc
poliţia locală ca sursă de informaţii pentru întocmirea
referatelor, colaborarea cu aceasta limitându-se la asigurarea siguranţei
consilierilor în timpul deplasărilor şi la obţinerea de informaţii
referitoare la adresele persoanelor căutate. În ceea ce privşte
întocmirea de referate de evaluare la cererea organelor de urmărire penală,
deşi SRSS – Brăila a informat parchetele că pot solicita întocmirea
de astfel de referate, nu a primit nici o cerere în acest sens. Motivaţia
organelor de cercetare penală a fost că nu dispun de timpul necesar
pentru a aştepta întocmirea referatelor în faza de cercetare penală,
dar în rechizitorii s-au făcut menţiuni în sensul solicitării
de referate presentenţiale de către instanţele de judecată.

2.2 În privinţa activităţii
de supraveghere, SRSS – Brăila a întocmit până în prezent 53 de
dosare, dintre care 48 de persoane se află în continuare sub supravegherea
Serviciului. Majoritatea sunt condamnaţi faţă de care instanţele
de judecată au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere,
potrivit art.863 din Codul penal. În principal activitatea consilierilor
se axează pe supravegherea respectării măsurilor prevăzute
de art.863 alin.1 lit. a) – d) din Codul penal şi mai puţin
a respectării obligaţiilor dispuse în sarcina supravegheaţilor
de instanţele de judecată. Aceasta deoarece instanţele de judecată
nu sunt încă foarte familiarizate cu impunerea unor asemenea obligaţii.
De exemplu, într-un caz, un judecător a dispus ca persoana condamnată
"să nu intre în legătură cu anumite persoane", fără
a preciza în hotărârea judecătorească care anume sunt acele
persoane. O asemenea obligaţie nu poate fi monitorizată de SRSS
– Brăila, deoarece Serviciul nu are competenţa să stabilească
care sunt persoanele cu care condamnatul sub supraveghere să nu intre
în legătură. Până în prezent Serviciul nu a propus în nici
un caz revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere,
datorită neîndeplinirii obligaţiilor de către persoanele supravegheate.

SRSS – Brăila are
în supraveghere un singur minor sancţionat de către instanţa
de judecată cu măsura educativă a libertăţii supravegheate,
dispusă în condiţiile articolului 103 din Codul penal.

Pe parcursul supravegherii,
persoanele faţă de care este exercitată pot solicita SRSS –
Brăila asistenţă şi consiliere, consilierii informându-i
în acest sens la începutul procedurilor.

2.3  SRSS – Brăila
colaborează pe bază de protocoale cu 11 instituţii de la nivel
local, printre care: Inspectoratul Şcolar Judeţean, primăria,
prefectura, poliţia, consiliul judeţean, Agenţia Judeţeană
de Ocupare a Forţei de Muncă, Centrul de reeducare de la Tichileşti
(în fapt, penitenciar pentru minori şi tineri), Penitenciarul Brăila.

În baza protocolului cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean, s-au organizat cursuri de recuperare
şcolară la Şcoala Generală nr.5 din Brăila. SRSS
– Brăila îndrumă persoanele pe care le are în supraveghere şi
care doresc să-şi completeze pregătirea şcolară către
aceste cursuri. Pentru cazurile de analfabetism, SRSS – Brăila a discutat
cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi exită disponibilitatea
ca, în măsura în care există solicitanţi, aceştia să
se adreseze şcolilor din localităţile de domiciliu. Tot în
baza protocolului cu Inspectoratul Şcolar, SRSS – Brăila a organizat
un curs de 4 ore de prevenire a infracţionalităţii la o clasă
a unei şcoli din Brăila. SRSS – Brăila doreşte ca pe viitor
să aducă minori care urmează să se libereze din Centrul
de reeducare Tichileşti şi care vor vorbi în cadrul acestor ore.

Pe baza protocolului cu
Centrul de reeducare Tichileşti, un consilier al Serviciului vizitează
o dată pe săptămână acest centru. Se încearcă cuprinderea
celor care urmeză să se libereze într-un program de consiliere. 
Cu 5 dintre aceştia deja s-a realizat o vizită la instituţiile
relevante din Brăila.

De asemenea, consilieri
ai SRSS – Brăila s-au deplasat la Penitenciarul Brăila pentru solicitări
de consiliere primite din partea deţinuţilor. La solicitarea Comisiei
de liberare din Penitenciarul Brăila privind efectuarea de referate pentru
cei care urmează să intre în acestă comisie, SRSS – Brăila
a realizat 15 astfel de referate.

Pe baza unei bune colaborări
cu Poliţia Brăila, Serviciul a reuşit să ajute persoanele
pe care le are în supraveghere şi care nu aveau posibilităţi
materiale pentru de a-şi reînnoi documentele de identitate, în procurarea
acestora.

2.4  SRSS- Brăila
colaboreză şi cu două fundaţii din Brăila: Fundaţia
Lumina şi Fundaţia "Muncă şi prosperitate".
Fundaţia Lumina se ocupă de persoanele care au fost în casele de
copii şi pe care le-au părăsit la împlinirea vărstei de
18 ani. De asemenea, Fundaţia Lumina organizează cursuri gratuite
de calificare de confecţioner îmbrăcăminte, cu durata de 2
luni. Nici una din persoanele supravegheate nu e cuprinsă până în
prezent în aceste cursuri, dar există interes pentru un curs de confecţioner
încălţăminte pe care fundaţia doreşte să-l organizeze.

 

3. Concluzii

APADOR-CH apreciază
activitatea SRSS – Brăila. În numai un an, consilierii acestui Serviciu
au reuşit să stabilească relaţii de colaborare foarte
bune cu autorităţile relevante, în special pentru a realiza activităţile
de asistenţă şi consiliere.

APADOR-CH conderă
totodată că:

–        
numărul de 3 consilieri de reintegrare socială şi supraveghere
este insuficient, mai ales având în vedere că în schema de personal a
SRSS – Brăila figurează 4 posturi de consilieri. În condiţiile 
în care numărul persoanelor care vor intra sub supravegherea Serviciului,
precum şi numărul de solicitări pentru referate presentenţiale
se presupune că va creşte, blocarea unui post de consilier este
complet neproductivă.  Direcţia de Integrare Socială şi
Supraveghere din Ministerul Justiţiei ar trebui să organizeze un
concurs pentru ocuparea acestui post cât mai curând.

–        
dotarea cu aparatura de birou necesară a Serviciului apare ca imperios
necesară. Numărul de calculatoare ar trebui să fie egal cu
numărul de consilieri de reintegrare socială şi supraveghere.
De asemenea, se impune achiziţionarea unui copiator. Pentru deplasările
în judeţ ale consilierilor, transportul public este în unele cazuri ineficient,
mai ales pentru locaţii mai îndepărtate. De aceea ar trebui pus
la dispoziţia Serviciului un autoturism.

–        
 SRSS – Brăila ar trebui să se implice mai mult în pregătirea
pentru eliberare a deţinuţilor din Penitenciarul Brăila şi
să-şi extindă activitatea şi la cei cu vârste de peste
25 de ani. De asemenea, programul de consiliere pentru minorii şi tinerii
care urmează să se libereze din Centrul de reeducare Tichileşti
trebuie continuat, APADOR-CH apreciind că ideea de a-i duce pe cei care
urmează să se libereze în vizită la instituţiile care
i-ar putea ajuta să se reintegreze este foarte bună. Însă pentru
ca acest proiect să fie eficient, ar trebui ca vizitele să fie organizate
săptămânal.

–        
Pentru o eficientă aplicare a dispoziţiilor Codului penal privitoare
la alternativele la încarcerare, sugerează ca la nivelul Direcţiei
de Integrare Socială şi Supraveghere să se contureze o strategie
pentru "popularizarea" activităţii serviciilor de reintegrare
la nivelul instanţelor şi al parchetelor.

 

Diana Călinescu                                                                       
Valerian Stan