Raportul de activitate al APADOR-CH 2007
Prezentul raport urmăreşte realizarea activităţilor pe care APADOR-CH şi-a propus să le implementeze în anul 2007 în conformitate cu planul strategic al asociaţiei pe perioada 2006-2008. Potrivit acestui plan, principalele obiective strategice ale APADOR-CH sunt:
I. promovarea şi protejarea drepturilor civile;
II. responsabilizarea autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor;
III. promovarea măsurilor anti-discriminare;
IV. îmbunătăţirea accesului la justiţie.
I. PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR CIVILE
1. Accesul la informaţii şi transparenţa decizională
1.1 Modificarea cadrului legislativ cu privire la accesul la informaţii
· Activităţi:
Proiectul Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să participe la procesul de consultare iniţiat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor în toamna anului 2006 pe marginea Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice. Proiectul acestei legi, reprezentând transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene, a fost puternic contestat de o serie de organizaţii neguvernamentale în perioada mai-iunie 2006, când se afla deja în procedură parlamentară la Senat. Temerile organizaţiilor neguvernamentale se refereau la impactul negativ pe care această lege, odată adoptată, l-ar putea avea asupra accesului liber la informaţiile de interes public. Deşi iniţiatorul a promis că procedura legislativă va fi suspendată până la obţinerea unei poziţii oficiale din partea Comisiei Europene, proiectul fost adoptat şi de către Camera Deputaţilor în septembrie 2006, însă Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii. În consecinţă, iniţiatorul proiectului a iniţiat o serie de consultări pe marginea sa, APADOR-CH participând la acestea în toamna anului 2006.
În ianuarie 2007, APADOR-CH a primit din partea ministerului forma finală a noului text de lege şi a transmis comentariile sale, insistând ca reutilizarea de către organizaţiile neguvernamentale a informaţiilor deţinute de instituţiile publice să fie exclusă din sfera reutilizării în scop comercial şi, deci, să fie liberă. Criticile APADOR-CH exprimate în tot cursul procesului de consultare au fost în mare parte luate în considerare de iniţiatorul proiectului de lege şi se regăsesc în Legea nr.190/2007. Astfel, urmare a comentariilor APADOR-CH:
– legea nu se aplică mijloacelor de informare în masă;
– au fost expres eliminate din sfera reutilizării şi deci de la aplicarea legii folosirea documentelor pentru informarea proprie a persoanelor fizice şi juridice şi utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalistică;
– s-a introdus o definiţie a scopului comercial şi s-a prevăzut expres că nu constituie reutilizare în scop comercial folosirea informaţiilor de către entităţile nonprofit;
– s-au eliminat licenţele pe baza cărora informaţiile deţinute de instituţiile publice puteau fi reutilizate atât în scop comercial cât şi necomercial: reutilizarea în scop necomercial este liberă, iar pentru reutilizarea în scop comercial este necesară numai o aprobare a instituţiei publice deţinătoare;
– s-au eliminat taxele pentru reutilizarea informaţiilor în scop necomercial.
Proiectul „Împreună pentru transparenţă instituţională”
În cursul anului 2007, APADOR-CH a implementat proiectul „Împreună pentru transparenţă instituţională”, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul PHARE. În cadrul acestuia, 32 de organizaţii neguvernamentale locale au fost instruite cu privire la utilizarea şi monitorizarea implementării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie, pe baza unui manual redactat de APADOR-CH care constituie o premieră în acest domeniu. În cursul sesiunilor de instruire APADOR-CH a pus în discuţie o serie de amendamente la textul celor două legi, necesare pentru creşterea transparenţei instituţionale. În privinţa Legii nr. 544/2001 baza discuţiilor au constituit-o amendamentele deja redactate de APADOR-CH în anii anteriori care, cu ocazia sesiunilor de instruire, au fost reactualizate şi îmbunătăţite. În cadrul aceluiaşi proiect, APADOR-CH a format o reţea de 40 de organizaţii neguvernamentale (cele 32 de organizaţii locale instruite, la care s-au adăugat 8 organizaţii din Bucureşti cu experienţă în domeniul transparenţei instituţionale), din care s-a constituit o coaliţie informală a 24 de organizaţii, care au agreat forma finală a amendamentelor la textul celor două legi în cadrul unei întâlniri ce a avut loc pe data de 23 noiembrie 2007. Propunerile de amendamente au fost ulterior distribuite parlamentarilor, iar APADOR-CH avut întâlniri directe cu şapte dintre aceştia (reprezentând întregul spectru politic) pentru a asigura sprijinul politic necesar adoptării acestora.
Proiectul Codului de procedură administrativă care propunea abrogarea legilor speciale din domeniul transparenţei instituţionale
Coaliţia s-a dovedit deosebit de utilă în contextul iniţiativei Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de a abroga cele două legi şi de a le include într-un viitor Cod de procedură administrativă. Proiectul de Cod a fost făcut public pe data de 16 noiembrie 2007, iar coaliţia a agreat asupra unei poziţii comune, împotriva abrogării legilor speciale şi împotriva promovării proiectului de Cod cu încălcarea unor dispoziţii legale obligatorii, mai precis în lipsa unei aprobări anterioare a tezelor acestui Cod prin hotărâre de Guvern. O altă solicitare a coaliţiei a fost preungirea termenului de consultare publică pe marginea proiectului, fixat iniţial la numai 10 zile. Drept urmare termenul de consultare a fost prelungit la 30 de zile, iar coaliţia şi-a exprimat punctul de vedere în cadrul întâlnirii organizate de minister pe marginea proiectului de Cod administrativ, unde a fost prezentat şi unui document scris cu poziţia comună. În plus au fost adresate scrisori Minsiterului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Justiţiei, Secretariatului General al Guvernului şi Prim-ministrului României. APADOR-CH a mobilizat şi sprijinul reţelei internaţionale Freedom of Information Advocates, 24 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din întreaga lume adresând o scrisoare ministrului de interne şi prim-ministrului Românei în sensul menţinerii celor două legi ca legi speciale. Urmare a eforturilor APADOR-CH şi a coaliţiei de organizaţii neguvernamentale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a retras proiectul de Cod de procedură administrativă în decembrie 2007 şi a afirmat printr-un comunicat al instituţiei că va menţine cele două legi în afara viitorului Cod.
Litigii strategice privind accesul la informaţiile de interes public
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să susţină litigii strategice în domeniul accesului la informaţii de interes public. Unul dintre cazurile iniţiate în anii anteriori a privit refuzul Guvernului României – Secretariatul General al Guvernului de a comunica copii ale stenogramele şedinţelor de guvern în care s-au dezbătut şi adoptat, în perioada 2001-2004, acte normative cu privire la situaţia RAFO S.A. ONEŞTI, inclusiv stenograma şedinţei în care a fost dezbătută şi adoptată O.U.G. nr. 101/2004. Prin această ordonanţă de urgenţă cabinetul Adrian Năstase a decis preluarea de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post privatizare ale RAFO Oneşti şi Carom Oneşti. Scopul APADOR-CH a fost de a clarifica prevederile Legii nr.544/2001 care se referă la exceptarea de la liberul acces a informaţiilor privinddeliberările autorităţilor dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii, dar numai dacă nu favorizează sau nu ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică.
Instanţa a dat câştig de cauză APADOR-CH, apreecind că pârâtul nu a făcut dovada că informaţiile solicitate ar fi fost clasificate, iar Secretariatul General al Guvernului a comunicat, în septembrie 2006, două dintre cele trei stenograme ale şedinţelor de Guvern în discuţie. Cu toate acestea a refuzat să comunice o copie al celui de-al treilea document pe motiv că ar fi fost clasificat (!). LA 29 noiembrie 2006, APADOR-CH a declanşat o procedură judecătorească prin care să se constate neexecutarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga la comunicarea copiilor stenogramelor respective şi să se aplice o amendă civilă conducătorului instituţiei (în speţă Secretarului General al Guvernului). La 7 februarie 2007, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH, considerând că hotărârea iniţială ar fi fost executată integral. APADOR-CH a declarat recurs, care a fost judecat de Curtea de Apel Bucureşti. La 11 iunie 2007, această instanţă a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucureşti. Primul termen de judecata a fost stabilit pentru data de 7 septembrie 2007. La data de 2 noiembrie 2007 instanţa a admis în parte acţiunea APADOR-CH, a aplicat pârâţilor Mihai Alexandru Voicu şi Radu Stroe o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie în perioada în care aceştia au avut calitatea de secretari generali ai Guvernului după data de 28 martie 2006 (data până la care ar fi trebuit comunicate toate stenogramele) şi a obligat Guvernul României – Secretariatul general al Guvernului la plata de despăgubiri pentru întârziere faţă de APADOR-CH în cuantum de 100 lei pe zi începând cu 28 martie 2006 şi până la data executării efective şi în totalitate a deciziei civile în cauză. Împotriva acestei decizii toţi pârâţii au declarat recurs, ce urmează a fi judecat de Curtea de Apel în 2008.
Urmare a acestei decizii, la data de 13 noiembrie 2007, Guvernul României a expediat către APADOR-CH o adresa prin care solicita trimiterea unui reprezentant al asociaţiei care să preia documentele în cauză încondiţiile legii. La 29 noiembrie 2007 la sediul APADOR-CH s-a prezentat un curier al Guvernului care a refuzat să predea stenograma motivând lipsa certificatul O.R.N.I.S. Scrisoarea care însoţea stenograma era datată tot 13 noiembrie şi menţiona că proiectul de ordonanţă privind prealuarea creanţelor fiscale ale societăţilor comerciale RAFO şi CAROM – Onesti este clasificat. Documentul ar fi fost clasificat secret de stat în data de 12 noiembrie 2007 şi conţine 12 file. La 3 decembrie 2007 APADOR-CH a trimis o scrisoare Guvernului în care se reamintea că acesta a fost obligat prin hotărâre judecătorească irevocabilă să comunice informaţiile în cauză, cu privire la care instanţa de judecată a stabilit că nu sunt clasificate.
În acelaşi timp, în noiembrie 2007 Guvernul României a formulat contestaţie la executarea hotărârii prin care era obligat să comunice informaţiile şi a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei din 23 februarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, precum şi suspendarea executării acestei hotărâri. Primul termen de judecată a fost la data de 3 decembrie 2007.
Având în vedere situaţia descrisă mai sus, la 29 noiembrie 2007 APADOR-CH a adesat o nouă cerere de informaţii Guvernului României, prin care a solicitat comunicarea copiilor unor stenograme ale şedinţelor de Guvern în care s-au dezbătut şi adoptat diferite acte normative, fără nicio legătură cu siguranţa naţională (de exemplu, schimbarea clasificării Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din municipiul Constanţa; aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea; aprobarea stemelor comunelor Catalina, Ghelinta şi Turia, judeţul Covasna; acordarea premiilor pentru performanţele obţinute de sportivii români la Jocurile Mării Negre etc.). La 21 decembrie 2007 Guvernul României refuză comunicarea informaţiilor motivând că stenogramele respective sunt clasificate secret de stat, nivel secret, iar accesul la aceste documente se efectuează numai în condiţiile legii. Drept urmare, APADOR-CH a iniţiat procedura declasificării acestora.
Un alt caz început în anul 2006 şi continuat în 2007 a privit amendarea civilă a primarul general, Adriean Videanu, pentru executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obliga Primăria Bucureşti să comunice mai multe informaţii, inclusiv copii ale contractelor având ca obiect reablitarea străzilor. Pe 13 decembrie 2006, Tribunalul Bucureşti a admis în parte plângerea asociaţiei obligându-l pe Adriean Videanu să plătească amenda solicitată pentru perioada 23 martie 2006-10 octombrie 2006, dar a respins plata de despăgubiri pentru întârzierea nejustificată a executării a unei sentinţe civile. Împotriva acestei sentinţe atât APADOR-CH cât şi pârâţii au formulat recurs. Datorită faptului că sentinţa instanţei a fost comunicată abia pe 9 august 2007, APADOR-CH a despus motivele de recurs la data de 13 august 2007. La 3 decembrie 2007 Curtea de Apel a admis recursurile, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
În octombrie 2006, asociaţia a adresat Regiei Autonome „Monitorul Oficial” o cerere de informaţii privind structura organizatorică a instituţiei, numele/denumirea persoanelor fizice sau juridice care sunt sau au fost asociaţi, începând cu anul 2002, numărul total de angajaţi, defalcat pe fiecare an în perioada 2002-2006, activităţile desfăşurate în afara asigurării editării Monitorului Oficial al României, în perioada 2002-2006, veniturile realizate de regie din alte activităţi în afara asigurării editării Monitorului Oficial al României, în perioada 2002-2006, valoarea patrimoniului regiei, în perioada 2002-2006, cuantumul sumelor împrumutate, în perioada 2002-2006 şi cât din acest împrumut a fost restituit, până în prezent, veniturile realizate de directorul general, membrii consiliului de administraţie, directori în perioada 2002-2006, bugetul regiei pe anii 2002-2006 precum şi o copie a raportului anual prezentat secretarului general al Camerei Deputaţilor de către consiliul de administraţie cu privire la activitatea regiei în anul precedent şi la programul de activitate pe anul în curs. Cererea a fost formulată în contextul secretizării bugetului Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi nu a primit un răspuns corespunzător. Refuzul de a comunica în întregime informaţiile solicitate a fost atacat de APADOR-CH în instanţă, dar în ianuarie 2007, instanţa a respins acţiunea APADOR-CH. Pe 24 aprilie 2007, APADOR-CH a formulat recurs, care a fost din nou respins de către instanţă pe 4 iunie 2007, cu motivarea că respectivul raport nu există.
Un alt caz continuat în anul 2007 a fost generat de o cerere adresată Ministerului Afacerilor Externe prin care s-a solicitat comunicarea numărului total al consilierilor ministrului afacerilor externe şi al persoanelor care „deţin statutul de consilier al ministrului afacerilor externe”, precum şi numele, cetăţenia, pregătirea profesională, data numirii şi, după caz, data eliberării din funcţie pentru fiecare consilier al ministrului, totalul sumelor plătite precum şi titlul acestora pentru fiecare consilier al ministrului şi dacă aceste sume au fost plătite din bugetul Ministerului Afacerilor Externe sau din alte surse publice, cu indicarea lor. În răspunsul primit s-a menţionat lista unor consilieri, care totuşi nu cuprindea toate persoanele cunoscute ca îndeplinind această funcţie (de exemplu, domnul Wolfgang Dix, consilier străin numit prin Hotărârea Guvernului nr.505/2005). De asemenea, nu se indicau sumele plătite de la bugetul statului cu titlul de salariu, existând doar trimiteri la legislaţia în baza căreia s-au stabilit salariile consilierilor. APADOR-CH a formulat plângere în instanţă împotriva răspunsul incomplet primit, însă aceasta a fost respinsă în ianuarie 2007. Şi recursul APADOR-CH a fost respins în aprilie 2007.
În anul 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat susţinerea unei cauze în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ce implică limitarea dreptului la informaţii de interes public (ROSIIANU v. România). Cazul priveşte neexecutarea mai multor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligă autorităţile locale din Baia-Mare să comunice informaţii de interes public unui jurnalist. Prin acest caz strategic, APADOR-CH urmăreşte să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Europene în privinţa domeniului de aplicare a articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului în sensul extinderii acestuia şi la dreptul de a obţine informaţii de interes public. În august 2007 a fost transmis Curţii Europene formularul de cerere completat.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a reuşit să determine modificarea textului Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice în sensul limitării efectelor negative asupra liberului acces la informaţiile de inters public; Legea nr.190/2007 exclude informarea proprie a persoanelor fizice şi juridice şi utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalistică din sfera reutilizării, recunoaşte reutilizarea liberă şi gratuită a informaţiilor de către entităţile non-profit;
– APADOR-CH a reuşit, împreună cu o coaliţie de organizaţii neguvernamentale coordonată de asociaţie, să determine retragerea proiectului de Cod de procedură administrativă, care propunea abrogarea legilor speciale din domeniul trnsparenţei instituţionale;
– APADOR-CH a obţinut amendarea civilă a doi secretari generali ai Guvernului şi a primarului municipiului Bucureşti pentru neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligau la comunicarea de informaţii de inters public;
– APADOR-CH a iniţiat o reţea de 40 de orgnizaţii neguvernamentale, în mare parte locale, care să urmărească modul de implementare a celor două legi ale transparenţei; este pentru prima dată când o astfel de coaliţie se extinde şi la nivelul organizaţiilor din ţară;
– APADOR-CH a realizat un manual pentru organizaţiile neguvernamentale privind utilizarea şi monitorizarea implementării Legii nr.544/2001 şi Legii nr.52/2003; deşi astfel de materiale au mai fost editate în trecut şi de alte organizaţii, este pentru prima dată când un manual de acest gen cuprinde informaţii despre tehnici concrete de monitorizare a implementării acestor legi.
1.2 Imbunătăţirea implementării Legii transparenţei decizionale în administraţie
· Activităţi:
Proiectul “Îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni şi administraţie în procesul decizional”
APADOR-CH a continuat în 2007 implementarea unui proiect care şi-a propus să monitorizeze aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Proiectul intitulat “Îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni şi administraţie în procesul decizional”, a fost finanţat de United States Agency for International Developement în cadrul “Romania Civil Society Strengthening Program”.
În cursul anului 2007, APADOR-CH, împreună cu 14 organizaţii neguvernamentale locale au monitorizat, în perioada ianuarie-mai, 93 de autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale. În total au fost realizate 1342 de vizite săptămânale la sediile acestor instituţii, precum şi pe paginile lor de internet. Concluziile monitorizării, precum şi un set de recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind trasnparenţa decizională au fost lansate pe 1 octombrie 2007, în cadrul unei conferinţe de presă. Raportul şi propunerile de modificare a legii au fost distribuite parlamentarilor şi au primit sprijin din partea a trei dintre aceştia. În martie 2008, un deputat a preluat propunerile APADOR-CH şi le-a promovat sub forma unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr.52/2003. Expunerea de motive a iniţiativei menţionează APADOR-CH drept una din sursele care au generat acest proiect.
În 2007, cele 30 de organizaţii neguvernamentale locale care au beneficiat de instruire în domeniul transparenţei decizionale în administraţie în cadrul aceluiaşi proiect (în toamna anului 2006) au fost implicate în distribuirea a 75.000 de fluturaşi care informează cetăţenii despre modul în care pot utiliza Legea nr.52/2003. Potrivit informaţiilor oferite de aceste organizaţii, 15.903 persoane au demonstrat o creştere a nivelului de cunoaştere a acestei legi, iar aproape 700 s-au implicat direct în activităţile organizaţiilor locale legate de transparenţa decizională.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat un raport de monitorizare a implementării Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie de către 93 de autorităţi publice centrale şi locale; este primul raport de monitorizare de asemenea anvergură, care se bazează pe datele culese sistematic timp de 4 luni în timpul a peste 1300 de vizite de monitorizare;
– APDOR-CH a redactat un set de amendamente la Legea nr.52/2003 care, odată adoptate, ar duce la îmbunătăţirea transparenţei decizionale în administraţie, precum şi la lărgirea sferei de aplicare a legii; propunerile APADOR-CH au fost preluate de un deputat în cadrul unei iniţiative legislative aflate în prezent în proceduri legislative;
– APADOR-CH a iniţiat o reţea de 30 de organizaţii locale interesate de creşterea transparenţei decizionale în administraţie;
– În urma distribuirii a 75.000 de fluturaşi privind Legea nr.52/2003 prin intermediul reţelei de organizaţii neguvernmentale locale, aproape 16.000 de persoane au demonstrat o creştere a nivelului de cunoaştere a acestei legi, iar aproape 700 s-au implicat direct în activităţile organizaţiilor locale legate de transparenţa decizională.
1.3 Participarea în cadrul reţelei internaţionale de ONG-uri care susţin liberul acces la informaţii şi transparenţa decizională
· Activităţi:
Ca membră în Freedom of Information Advocates Network, în 2007, APADOR-CH a susţinut eforturile acestei reţele de a îmbunătăţii proiectul Tratatului Consiliului Europei cu privire la accesul la documentele oficiale. În septembrie 2007, APADOR-CH a semnat, alături de alte 180 de organizaţii şi 190 de persoane din întreaga lume, o scrisoare către Grupul de Specialişti care redactează textul tratatului, solicitând adoptarea unor standarde mai înalte în domeniul accesului la informaţiile de interes public. Până în prezent, textul tratatului nu a fost finalizat.
2. Libertatea de expresie
2.1 Imbunătăţirea cadrului legislativ privind libertatea de exprimare
· Activităţi:
Decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007. Amendamente la Codul penal
Insulta şi calomnia au fost dezincriminate în iunie 2006. La 18 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a adoptat o decizie care a declarat neconstituţională dezincriminarea celor două infracţiuni. APADOR-CH a protestat faţă de această decizie, solicitând Parlamentului României să nu adopte, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, prevederi care să reincrimineze insulta şi calomnia şi care sunt de natură să îngrădească libertatea de exprimare, valoare esenţială pentru o societate democratică. APADOR-CH a subliniat că, în măsura în care se consideră că mijloacele nepenale existente pentru apărarea onoarei şi reputaţiei nu ar fi suficiente, mult mai utilă ar fi actualizarea şi modernizarea legislaţiei cu privire la acestea, decât revenirea la un sistem în care aproape orice faptă ilicită este transformată în infracţiune (textul comunicatului poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org). Până la finalul anului 2007, Parlamentul României nu a adoptat nicio lege ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
În octombrie 2007, APADOR-CH a protestat faţă de modificarea alineatul 2 al art. 195 din Codul penal – “Violarea secretului corespondentei” –, ca urmare a amendamentul iniţiat de deputaţii Eugen Nicolicea şi Ioan Timiş. Potrivit acestei modificări, constituia infracţiune divulgarea (deci, şi difuzarea) unei convorbiri sau comunicări “înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acestea din greşeală sau din întâmplare”. APADOR-CH a apreciat că textul a fost redactat ambiguu, generând confuzii în aplicare şi interpretare. Spre exemplu, nu se înţelegea dacă este sancţionată penal difuzarea fără drept a unei înregistrări sau difuzarea unei înregistrări făcute fără drept. Introducerea unor astfel de infracţiuni ar permite autorităţilor să iniţieze anchete abuzive împotriva ziartiştilor, care presupun, printre altele, percheziţii la sediile ziarelor/televiziunilor/radiourilor şi care, în cele din urmă, ar duce la descurajarea presei în a informa şi a pune în discuţia comunităţii chestiuni de interes public. În plus, APADOR-CH a considerat că pedeapsa cu închisoarea (oricare ar fi limitele pedepsei) pentru dezvăluiri de interes public este inacceptabilă. În final, amendamentul nu s-a regăsit în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Acestă iniţiativă de modificare a Codului de penal a survenit pe fondul scandaluui declanşat de difuzarea, de către postul public de televiziune a unei înregistrări privind un ministru suspectat de corupţie. Partea a doua a înregistrării nu a fost difuzată datorită interdicţiei impuse de preşedintele postului public. APADOR-CH a protestat şi faţă de această măsură, în data de 10 octombrie 2007, apreciind-o ca fiind un act de cenzură (comunicatul APADOR-CH poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org).
Litigii strategice privind libertatea de exprimare
În cursul anului 2007, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat cinci cazuri susţinute de APADOR-CH şi care privesc libertatea de exprimare a jurnaliştilor:
– BARB v. România; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat penal pentru un articol în care acuza liderul Forumului German din Hunedoara că ar fi promis locuri de muncă în Germania persoanelor intereste, oferindu-le cursuri de limba germană contra cost, însă nu şi-ar fi repsectat promisiunea. Deşi APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului încă din aprilie 2006, Curtea europeană nu a pronunţat încă o hotărâre în acest caz;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 1); cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 5 milioane lei vechi pentru un articol în care relata acuzaţiile de hărţuire sexuală împotriva unui înalt funcţionar public din judeţul Timiş (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cauza a fost comunicată Guvernului de către Curtea europeană pe 23 martie 2007, iar APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului pe 13 iunie 2007. Curtea europeană urmează să pronunţe o hotărâre în această cauză;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 2) ; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 20 milioane lei vechi pentru un articol în care îl acuza pe primarul oraşului Buziaş că a colaborat cu Securitatea (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cazul a fost comunicat Guvernului României la sfârşitul anului 2007;
– POPA v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unui amenzi penale de 6 milioane lei vechi şi la plata a 60 de milioane lei vechi cu titlul de daune morale a unei jurnaliste care a criticat într-un articol activitatea unui judecător. În anul 2007 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
– CALMUC v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unei amenzi penale şi obligarea la plata de daune morale a unui jurnalist pentru publicarea unui articol în care susţinea că un funcţionar local este suspectat de corupţie în legătură cu concesionarea unui teren. În anul 2007 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
În plus, în anul 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat reprezentarea jurnalistului constănţean Cristian Anton, chemat în judecată de primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Acesta din urmă a cerut condamnarea ziaristului la plata de despăgubiri morale în valoare de un miliard cinci sute de milioane de lei vechi, pentru pretinsa atingere adusă reputaţiei sale printr-un articol publicat la data de 24 noiembrie 2005 în ziarul Replica de Constanţa (pentru descrierea detaliată a cazului, a se vedea Raportul de activitate al APADOR-CH pe anul 2006). La sfârşitul anului 2006, instanţa de judecată a dat câştig de cauză jurnalistului, însă primarul Radu Mazăre a formulat apel. În septembrie 2007, Tribunalul Bucureşti a casat în parte sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond.
· Rezultate notabile:
– Parlamentul României nu a adoptat o nouă lege de incriminare a insultei şi calomniei, în urma deciziei Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007. Criticile împotriva acestei decizii, inclusiv ale APADOR-CH, au fost probabil cauza lipsei de reacţie a Parlamentului;
– Parlamentul României nu a adoptat amendamentul la articolul 195 – Violarea secretului corepondeţei – care ar fi avut rolul de a îngrădi libertatea e exprimare, şi ca urmare a protestelor APADOR-CH
3. Alte activităţi legate de protecţia şi promovarea drepturilor civile
Pachetul de legi privind securitatea naţională
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să monitorizeze procedurile parlamentare privind adoptarea pachetului de legi privind securitatea naţională. Deoarece Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu a avizat pozitiv ultima variantă a proiectelor de legi iniţate de Guvernul României, pachetul a fost introdus în Parlament în februarie 2007 ca propunere legislativă a 71 de deputaţi şi senatori ai Partidului Naţional Liberal. Propunerile legislative introduse în Parlament conţineau modificări faţă de variantele comentate anterior de către APADOR-CH, astfel încât asociaţia a redactat un nou set de comentarii, care au fost transmise membrilor comisiilor relevante ale Camerei Deputaţilor la sfârşitul lunii martie 2007. De asemenea, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o şedinţă a Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, în care a exprimat punctul de vedere al asociaţiei cu privire la pachetul de legi. La 19 aprilie 2007 propunerile legislative au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor. La Senat, la sfârşitul anului 2007, procedura legislativă era încă în desfăşurare, propunerile legislative fiind la comisiile de specialitate.
Noul Cod penal
La începutul lunii martie 2007, Ministerul Justiţiei a făcut cunoscut proiectul noului Cod penal, lansând procesul de consultare publică. Datorită schimbării ministrului justiţiei, APADOR-CH a aşteptat ca noul ministru să îşi exprime susţinerea faţă de proiect pentru a trimite comentariile sale, în iunie 2007. Până la sfârşitul anului 2007, proiectul noului Cod penal nu a fost adoptat de către Guvern şi transmis Parlamentului.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
La sfârşitul lunii decembrie 2006, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ordonanţa conţine o serie de prevederi discutabile. Prin acest act normativ, a fost eliminată autorizarea judecătorească pentru accesul la sistemele informatice ale unor persoane, măsura urmând a fi dispusă de procuror, şi s-a menţinut autorizarea procurorului în cazul măsurii supravegherii conturilor bancare. APADOR-CH a protestat împotriva acestor modificări (textul comunicatului de presă poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org) şi a participat la mai multe dezbateri organizate de autorităţi pe marginea acestui subiect, inclusiv la Ministrul Justiţiei, iniţiatorul ordonanţei. Autorităţile au susţinut solicitarea APADOR-CH de a modifica întregul cadru legislativ în materie, în sensul definirii accesului la sistemele informatice ale unor persoane. În ceea ce priveşte procedura de procedura de autorizare a acestei măsuri (înţeleasă ca acces la datele de trafic, nu la conţinutul comunicaţiilor electronice), s-a stabilit ca problema să fie reglementată printr-o lege specială care să transpună în legislaţia naţională Directiva 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice.
Proiectul legii de transpunere a Directivei 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice
Pe 26 aprilie 2007, APDOR-CH a participat la consultarea publică organizată de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor pe marginea proiectului de lege prin care urmează să fie transpusă în legislaţia naţională Directiva 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice. APADOR-CH şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului la viaţă privată în proiectul de lege. Comentariile scrise ale APADOR-CH au fost transmise ministerului pe 11 mai 2007. Până la sfârşitul anului 2007, proiectul de lege nu a fost promovat în Parlament.
II. RESPONSABILIZAREA AUTORITĂŢILOR/INSTITUŢIILOR DIN DOMENIUL ORDINII PUBLICE ŞI A ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARELOR
1. Prevenirea torturii şi a altor tratamente sau pedepse inumane şi degradante în locurile de detenţie din România.
· Activităţi:
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti şi implementat de APADOR-CH în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, îşi propune realizarea unui mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie (penitenciare, aresturi, spitale de psihiatrie) şi obţinerea sprijinului autorităţilor pentru asumarea unui astfel de mecanism la nivel naţional, de preferat prin ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii. Proiectul a început în septembrie 2007, iar până la sfârşitul anului a fost redactat un manual al monitorului locurilor de detenţie şi au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru a asigura sprijinul în implementarea mecanismului pilot.
2. Litigii strategice în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
· Activităţi:
În cursul anului 2007, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat în total 23 de cazuri susţinute de APADOR-CH care privesc abuzuri ale poliţiei sau ale cadrelor din penitenciare, precum şi drepturile persoanelor private de libertate. Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre în unul dintre aceste cazuri, în alte şase s-au realizat diferite comunicări procedurale, iar cinci au fost cazuri noi:
– COBZARU v. România – La 26 iulie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza Cobzaru v. România pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus tratamentelor inumane, dreptului la investigaţii imparţiale şi aprofundate în cazul supunerii la tratamente inumane, dreptului la remedii efective şi dreptului de a nu fi supus discriminării. Reclamantul a fost reprezentat de APADOR-CH şi European Roma Rights Centre.
Curtea europeană a stabilit că în acest caz agenţii statului s-au făcut vinovaţi de aplicarea de tratamente inumane reclamantului, iar autorităţile naţionale nu au efectuat o anchetă imparţială şi aprofundată cu privire la acestea: soluţia de neîncepere a urmării penale împotriva poliţiştilor s-a bazat exclusiv şi fără rezerve pe declaraţiile acestora, în vreme ce declaraţii relevante ale martorilor oculari care contraziceau varianta poliţiştilor au fost ignorate. Mai mult, martorii importanţi nu au fost audiaţi, iar unele contradicţii din dosarul de cercetare nu au fost lămurite. În consecinţă, Curtea europeană a constatat o încălcarea a articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, atât sub aspect substanţial, cât şi procedural. De asemenea, Curtea europeană a constat şi încălcarea articolului 13 din Convenţia europeană, pentru că lipsa unei anchete efective privitoare la tratamentele inumane suferite l-au împiedicat pe reclamant să obţină compensaţii inclusiv pe calea unei acţiuni pentru daune în faţa instanţelor civile. De asemenea, reclamantul a fost victimă a discriminării, încălcându-se astfel articolul 14 din Convenţia europeană, deoarece autorităţile naţionale nu au investigat posibilele motive de ură rasială care ar fi putut determina supunerea sa la tratamente inumane dar şi din cauza atitudinii pe care au manifestat-o faţă de reclamant în timpul cercetărilor.
Cazul Cobzaru împotriva României este primul în care Curtea europeană detaliază obligaţiile autorităţilor statului atunci când investighează acuzaţii de tratamente inumane împotriva unor membri ai etniei rome, în contextul discriminării recunoscute a acesteia. În plus, este pentru prima dată când Curtea europeană se pronunţă asupra încălcării dreptului la recurs efectiv în situaţia în care plângerea unei persoane privind abuzuri este soluţionată prin neînceperea urmăririi penale.
– IORDACHE v. Romania; cazul priveşte dreptul la viaţă de familie a unui deţinut, al cărui copil nu îl poate vizita în timp ce se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Cazul a fost preluat de APADOR-CH în octombrie 2006, iar pe 31 martie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României;
– DAMIAN & DAMIAN-BURUEANA v. Romania; cazul priveşte relele tratamente şi privrea ilegală de libertate a doi fraţi de către poliţie. La 11 mai 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamanţilor faţă de observaţiile Guvernului României;
– TARAU v. Romania; cazul priveşte dreptul la libertate individuală şi dreptul la un proces echitabil al reclamantei Daniela Tarău. La 31 mai 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României;
– BUCUR & TOMA v. Romania; cazul priveşte condamnarea unui fost ofiţer de informaţii pentru dezvăluirea de informaţii clasificate privind interceptări ilegale, precum şi interceptarea ilegală a unui jurnalist. Pe 5 iunie 2007, APADOR-CH a solicitat Curţii Europene soluţionarea cu prioritate a cauzei;
– CUCU v. Romania; cazul priveşte condiţiile de detenţie precare pe care le acuză reclamantul. Pe 26 iulie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene o completare la cererea iniţială, redactată de reclamant fără sprijin juridic. Pe 5 decembrie 2007, două reprezentante ale APADOR-CH s-au deplasat la Penitenciarul Jilava pentru o discuţie cu reclamantul, dar accesul le-a fost interzis de către conducerea penitenciarului;
– CALMANOVICI v. România; cazul priveşte arestarea preventivă a lui Viorel Calmanovici pe baza unui mandat emis de procuror. Ulterior, reclamantul a fost condamnat pe baza unor interceptări care nu au fost autorizate de un judecător. În plus, i-a fost interzisă automat execitarea drepturilor părinteşti, ca urmare a condamnării. La momentul eliberării sale condiţionate, hotărârea instanţei a fost executăată cu o întârziere de 16 ore, perioadă pentru care privarea e libertate nu avea nicio bază legală. Pe 20 decembrie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a trmis Curţii Europene observaţii suplimentare privind încălcarea articolului 5.3 din Convenţia europeană, deoarece prelungirea măsurii arestării preventive s-a realizat în lipsa unor motive relevante şi suficiente pentru a o justifica;
– L.Z. v. Romania; cazul priveşte investigaţiile întreprinse de autorităţi cu privire la plângerea penală a reclamantului având ca obiect violul suferit în timpul detenţiei. APDOR-CH a preluat cazul în aprilie 2007, iar la 11 octombrie 2007 APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României;
– CHIRIŢĂ v. Romania; cazul priveşte relele tratamente la care a fost supusă reclamanta de către poliţie, lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea, precum şi violarea secretului corespondenţei reclamantei în timpul executării unei pedepse privative de libertate. Cauza a fost declarată admisibilă de către Curtea Europeană la 6 septembrie 2007, iar APADOR-CH a preluat cazul în octombrie 2007;
– PREDICĂ v. Romania; cazul priveşte decesul fiului reclamantului în timpul executării unei pedepse privative de libertate, precum şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acesta. Cererea către Curtea Europeană a fost transmisă pe data de 25 septembrie 2007;
– PRETOR v. Romania; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului de către doi membri ai SPP şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea. Cererea a fost transmisă Curţii Europene în iulie 2007;
– ROŞIORU v. Romania; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului de către poliţie şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea. Cererea a fost transmisă Curţii Europene pe 22 august 2007.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH l-a reprezentant pe Belmondo Cobzaru, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea, de către România, a Convenţeiei europene a drepturilor omului, datorită releleor tratamente şi discriminării la care a fost supus de către autorităţile statului. Cazul Cobzaru împotriva României este primul în care Curtea europeană detaliază obligaţiile autorităţilor statului atunci când investighează acuzaţii de tratamente inumane împotriva unor membri ai etniei rome, în contextul discriminării recunoscute a acesteia. În plus, este pentru prima dată când Curtea europeană se pronunţă asupra încălcării dreptului la recurs efectiv în situaţia în care plângerea unei persoane privind abuzuri este soluţionată prin neînceperea urmăririi penale;
– APADOR-CH a preluat cinci cazuri noi în faţa Curţii Europene, având ca obiect acuzaţii de rele tratamente sau încălcarea altor drepturi de către autorităţile statutui din domeniul ordinii publice.
3. Controlul extern si responsabilizarea Poliţiei
În anul 2006, APADOR-CH a început implementarea proiectului „Controlul extern şi responsabilizarea Poliţiei”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti, prin Programul MATRA-KAP. Scopul proiectului a fost de a evalua activitatea şi eficienţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, ca instrument de monitorizare a poliţiei (dar şi a altor forţe cu atribuţii în domeniul ordinii publice cum sunt jandarmii, poliţiştii comunitari etc.). La începutul anului 2007, APADOR-CH a redactat un raport conţinând constatările asociaţiei în urma centralizării răspunsurilor la chestionarele adresate Autorităţilor Teritoriale judeţene, precum şi a discuţiilor directe cu membrii a trei dintre ele. Raportul a fost lansat pe 30 martie 2007 şi distribuit tuturor Autorităţilor Teritoriale, precum şi membrilor Parlamentului, deoarece concluziile sale au arătat că sunt necesare modificări ale legislaţiei în vigoare (raportul poate fi consultat şi pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org). Tot pe 30 martie 2007 a avut loc şi o întâlnire cu un reprezentant al Inspectoratului General al Poliţiei pentru a discuta concluziile raportului.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat prima evaluare independentă a activităţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică de la înfiinţarea acesteia prin Legea Poliţiei din 2002; concluziile evaluării arată că activitatea acestei autorităţi este în multe cazuri ineficientă şi este necesară modificarea cadrului legislativ pentru a îmbunătăţii rezultatele concrete ale funcţionării sale asupra Poliţiei
5. Documentare menita a demasca violarea drepturilor omului de catre Poliţie şi cadrele din penitenciare
· Activităţi:
În cursul anului 2007, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat 7 aresturi ale poliţiei: Dâmboviţa, Argeş, Mehedinţi, Deva, Secţile, 12, 19 şi 22 de Poliţie din Bucureşti. Rapoatele publicate de APADOR-CH după fiecare vizită se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
Principalele constatări ale APADOR-CH au fost:
– Condiţiile de detenţie sunt mai proaste şi, cu siguranţă, mult mai restrictive în aresturi decât în penitenciare: multe aresturi se află în subsoluri şi sunt, practic, lipsite de lumină naturală, contrar recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii; în unele aresturi, camerele nu au grupuri sanitare şi, prin urmare, arestaţii trebuie să ceară supraveghetorilor să îi scoată la baia comună pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; nu se organizează niciun fel de activităţi cu arestaţii, cu excepţia plimbării zilnice într-un spaţiu gol, de dimensiuni reduse; nu se poate asigura confidenţialitatea discuţiilor dintre arestaţi şi avocaţii lor şi nici nu se doreşte acest lucru; situaţia este similară şi în privinţa convorbirilor telefonice ale arestaţilor şi, într-o anumită măsură, chiar a corespondenţei scrise; nu sunt permise televizoare şi nici chiar aparate de radio etc. APADOR-CH a exprimat îndoieli serioase cu privire la eventuala îmbunătăţire a acestor condiţii într-un viitor apropiat;
– Diferenţele substanţiale dintre condiţiile de detenţie din aresturi şi cele din penitenciare sunt cu atât mai greu de înţeles cu cât este vorba despre aceeaşi categorie a persoanelor aflate în arest preventiv. Explicaţia ar fi următoarea: persoanele cu mandat de arestare preventivă ar rămâne în arestul poliţiei până în momentul în care procurorul care răspunde de anchetă redactează şi înaintează rechizitoriul, după care ele ar fi transferate în sistemul penitenciar. Cu alte cuvinte, pe durata urmăririi penale, o persoană suspectă de comiterea unei infracţiuni este deţinută în condiţii dure, chiar umilitoare, nu are decât contacte supravegheate cu apărătorul şi cu familia şi este permanent la dispoziţia anchetatorilor. Toate aceste aspecte contravin, în opinia asociaţiei, standardelor privind dreptul la apărare şi deci la un proces echitabil;
– Legea nr. 275/2006 privind regimul persoanelor private de libertate, care a intrat în vigoare în octombrie 2006, nu se aplică decât parţial şi nu în toate aresturile poliţiei. Principala cauză invocată este lipsa Regulamentului comun al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi al Ministerului Justiţiei care, potrivit legii, trebuia să normeze regimul de deţinere în aresturi.
APADOR-CH a readus în discuţie o mai veche propunere a sa, care, din păcate, a fost constant respinsă de autorităţile de resort şi a cerut Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei şi Ministerului de Justiţie să iniţieze modificările legislative necesare pentru ca:
– În aresturile poliţiei să rămână numai persoanele reţinute pe o perioadă de până la 24 de ore. Regulamentul comun al MIRA şi MJ privind aplicarea Legii nr. 275/2006 ar urma să vizeze numai perioada reţinerii poliţieneşti;
– Dacă instanţa de judecată emite mandat de arestare împotriva unei persoane reţinute de poliţie, aceasta urmează să fie imediat transferată în custodia unei alte instituţii. Cea mai bună variantă ar fi ca persoanele arestate preventiv să fie în custodia puterii judecătoreşti, ceea ce ar garanta un proces penal echitabil. Dacă acest lucru nu este posibil, alternativa ar fi transferarea celor arestaţi preventiv în sistemul penitenciar, cu respectarea tuturor garanţiilor oferite de Legea nr. 275/2006.
În plus, în cursul anului 2007, APADOR-CH a realizat investigaţii extrajudiciare în două cazuri privind abuzurile comise de poliţiştii Secţiei nr.22 din Bucureşti asupra lui Şerban Marinescu (pe data de 2 iunie 2007) şi lui Mihai Spătaru şi Dan Gabriel Geantă (pe data de 30 august 2007). Rapoartele întocmite în urma acestor investigaţii se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org. În plus, a fost seizat Parchetul în legătură cu faptele constatate şi i-a fost acordată asistenţă juridică lui Şerban Marinescu în demersurile împotriva poliţiştilor care l-au bătut şi private de libertate.
· Rezultate notabile::
– APADOR-CH a continuat să viziteze aresturile Poliţiei, pe baza unui nou protocol închieat cu Inspectoratul General de Polţiei în anul 2007. Acestă activitate, întreruptă pentru o lungă perioadă de timp, a fost reluată în anul 2006;
– În urma solicitării APADOR-CH, oficialii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative precum şi ai Ministerului Jutiţiei au iniţiat procedura de adoptare a unui regulament comun de aplicarea a Legii nr. 275/2006 privind regimul persoanelor private de libertate în aresturile Poliţiei.
Îmbunătăţirea reintegrării sociale a deţinutilor, în special a tinerilor
· Activităţi:
În cursul anului 2007, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat trei penitenciare (Colibaşi, Drobeta-Turnu-Severin şi Timişoara), în timpul vizitelor punându-se un accent special pe activităţile de reintegrare socială a deţinuţilor. Rapoatele publicate de APADOR-CH după fiecare vizită se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
III. COMBATEREA DISCRIMINARII
1. Includerea protecţiei şi promovării drepturilor civile şi politice în activitatea ONG-urile pentru servicii sociale
· Activităţi:
În cursul anului 2007, APADOR-CH a început să împlementeze un proiect menit a determina organizaţiile de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate să includă dimensiunea drepturilor civile în activitatea lor, în special dreptul de a nu fi suspus discriminării. Proiectul, finanţat de CEE Trust for Civil Society a început în aprilie 2007 şi se va încheia în martie 2009.
Principala activitate desfăşurată în timpul anului 2007 a privit identificarea organizaţiilor de servicii sociale active precum şi dezvoltarea unui instrument de auto-evaluare a nevoilor grupurilor dezavantajate din perspectiva drepturilor civile. Instrumentul a fost trimis către aproximativ 150 de organizaţii identificate, 56 dintre acestea aplicându-l şi transmiţând rezultatele APADOR-CH. De asemenea, a fost redactat un manual de drepturile omului care va fi folosit într-o serie de 15 sesiuni de instruire adresate organizaţiilor de servicii sociale în cursul anului 2008.
· Rezultate notabile::
– APADOR-CH a dezvoltat şi implementat un instrument de auto-evaluare a nevoilor grupurilor dezavantajate din perspectiva drepturilor civile. Din informaţiile deţinute de APADOR-CH, un astfel de instrument reprezintă o premieră.
2. Creşterea responsabilizării organismelor de stat implicate în probleme religioase
· Activităţi:
În septembrie 2007, APADOR-CH început implementarea proiectului „Către transparenţă în implicarea statului în probleme religioase”, finanţat de Ambasada Elveţiei la Bucureşti, care şi-a propus să evalueze gradul de transparenţă a instituţiilor statului în privinţa alocării unor fonduri de la bugetul de stat către diferitele culte şi organizaţii religioase minoritare, precum şi să identifice principalele probleme cu care se confruntă cultele şi asociaţiile religioase minoritare, mai ales după adoptarea noii legi în materie, criticată ca fiind aptă să creeze discriminare.
Până la finalul anului 2007, APADOR-CH s-a întâlnit cu reprezentanţii a 15 din cele 18 culte religoase recunoscute în România şi cu cei a patru asociaţii religioase. În plus, au fost adresate 50 de cereri de informaţii de inters public consiliilor judeţele şi autorităţilor centrale cu atribuţii în materie. Concluziile cercetării APADOR-CH vor fi cuprinse într-un raport ce va fi realizat, lansat şi distribuit în prima parte a anului 2008.
3. Participarea în coaliţii ONG informale anti-discriminare
· Activităţi:
Pe 13 februarie 2007, APADOR-CH a participat într-o întâlnire a coaliţiei informale de ONG-uri care se ocupă de probeme legate de anti-discriminare în care a fost prezentată reţeaua europeană ENAR. Pe 2 mai 2007, APADOR-CH a participat la întâlnirea de fondare a reţelei ENAR în România.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH este membru fondat al ENAR România.
4. Litigii strategice în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor naţionale
· Activităţi:
APADOR-CH este fost implicată în susţinerea a 12 cazuri privind, între altele, discriminarea, aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Într-unul dintre acestea – Cobzaru v. România – în anul 2007 a fost pronunţată o hotărâre de către Curte, care a constatat discriminarea la care a fost supus un membru al etniei rome (a se vedea descrierea cazului în secţiunea II.2 de mai sus). În celelate cazuri nu au existat proceduri noi în cursul anului 2007.
De asemenea, în cursul anului 2007, APADOR-CH, cu sprijinul European Roma Rights Centre, s-a implicat în reprezentarea a 23 de famili de romi din Tulcea, evacutate forţat şi relocate în spaţii improprii locuirii. Au fost iniţiate doua seturi de proceduri: pe de o parte se solicită despăgubirea familiilor de romi pentru prejudiciile cauzate de acţiunile/inacţiunile autorităţilor locale, pe de altă parte s-a solicitat constatarea discriminării de către instanţa de judecată. Pană la finalul anului 2007, cazurile nu au fost finalizate.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH l-a reprezentat pe Belmondo Cobzaru în faţa Curţii Europene, care a pronunţat, în cazul său, o hotărâre prin care constată discriminarea la care acesta a fost suspus de către autorităţile naţionale ca urmare a apartenenţei la etnia romă;
– APADOR-CH s-a implicat în rezolvarea situaţiei a 23 de familii de romi, evacuate forţat de autorităţile din Tulcea şi ulterior cazate în condiţii improprii locuirii.
IV. EXTINDEREA ACTIVITĂŢII APADOR-CH
· Activităţi:
În cursul anului 2007, APADOR-CH s-a implicat în reprezentarea a doi reclamanţi în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care se plângeau de ingerinţa cu dreptul lor la viaţă privată ca urmare a autorizării desfăşurării activităţii de extracţie a aurului pe baza de cianuri pentru Aurul SA (TATAR & TATAR v. România). Activitatea companiei a dus la accidentul grav de mediu din anul 2000, când o cantitate importantă de cianuri a fost deversată în apele de suprafaţă din zona Baia-Mare, afectând serios ecosistemul atât în România, cât şi în Ungaria şi Serbia. La 18 octombrie 2007, Curtea Europeană a organizat o audiere publică privind acest caz. Pe baza experienţei acumulate cu acestă ocazie, APADOR-CH cercetează oportunităţile extinderii activităţii sale şi în domeniul dreptului mediului.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a reprezentat reclamanţii în cauza TATAR & TATAR v. România, într-o audiere publică a Curţii Europene a Drepturilor Omului