România plătește la CEDO telefoanele ascultate în țară
O interceptare ilegală de convorbiri telefonice petrecută în 1996 este, după aproape 17 ani, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul favorabil pronunțat de CEDO în favoarea reclamanților Constantin Bucur și Mircea Toma conține, însă, pe lângă condamnarea României pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil, și o condamnare a țării noastre pentru refuzul de a colabora cu Curtea Europeană în acest proces. Este o încălcare foarte rară și complet nespecifică unui stat de drept european. În cadrul procesului statul român a refuzat să transmită instanței europene toate documentele necesare soluționării cauzei, pe motiv că unele dintre ele sunt clasificate ca secret de stat și, de aceea, nici Curtea nu poate avea acces la ele.
În hotărârea pronunțată de CEDO la data de 8 ianuarie 2013 se spune, însă, că statul român – atunci când a ratificat Convenția Drepturilor omului – și-a asumat și obligația de a declasifica eventuale documente secrete, atunci când este cazul.
APADOR-CH i-a susținut pe reclamanți în fața CEDO
În 1996, Constantin Bucur, pe atunci angajat al Serviciului Român de Informații (SRI), a dezvăluit într-o conferință de presă că SRI intercepta ilegal convorbiri telefonice ale unor politicieni, jurnaliști și rude ale acestor, în contextul unui fierbinte an electoral. Bucur încercase înainte să sesizeze aceste abuzuri superiorilor săi precum și Parlamentului, dar fără succes. După conferința de presă a avut loc o anchetă parlamentară, iar Bucur a fost judecat de Tribunalul militar, condamnat și concediat pentru divulgarea unor secrete de serviciu care aduceau atingere siguranței naționale.
Printre cei ale căror convorbiri telefonice fuseseră interceptate fără mandat de către SRI a fost și ziaristul Mircea Toma (pe atunci la Academia Cațavencu) și fiica lui minoră la acea dată. După mai mulți ani de procese în România, cei trei (Bucur, Toma și fiica sa) s-au adresat CEDO în 2002.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Bucur și Toma c. României, astfel: a reținut încălcarea de către statul român a articolului 38 (obligația de a coopera cu Curtea), a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil), a articolului 10 (dreptul la liberă exprimare), a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și a articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Conventie).
APADOR-CH a sustinut demersurile reclamanților, atât logistic cât și prin avocatii Monica Macovei (până la data la care a devenit ministru al justiției) și Dan Mihai care au asigurat reprezentarea celor trei reclamanți în fața Curtii.
Statul român trebuie să le plătească daune morale în valoare de 20.000 de euro lui Constantin Bucur și 7.800 de euro lui Mircea Toma și fiicei sale Sorana.
Vinovații, protejați de secretul de stat
Dincolo de verdictul favorabil reclamanților, rămâne, însă, neclară o situație care se poate perpetua și azi, cu același deznodământ: SRI a încălcat atunci legea și drepturile unor cetățeni care nu erau cercetați sau suspectați de ceva, interceptând niște convorbiri telefonice. Mai apoi statul român a acoperit aceste ilegalități clasificând toate operațiunile sub umbrela unui misterios secret de stat. Ba mai mult, a refuzat să coopereze cu instanța europeană, sub același motiv, ceea ce lasă în continuare nerezolvat cazul Bucur și Toma contra României. Statul român le va plăti despăgubiri reclamanților, dar vinovații rămân în continuare protejați de secretul de stat și, dacă se mai află încă în postura propice, pot să continue și azi să facă același lucru. Până la urmă niște interceptări ilegale ne costă – de la buget – câteva zeci de mii de euro. Numai în caz că se află.
