De câte verdicte de neconstituționalitate mai aveți nevoie ca să ne respectați viața privată?
România traversează în aceste zile o întrecere absurdă între autoritățile statului – care impun legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care nu mai prididește să le declare neconstituționale. Organizațiile semnatare salută ultima decizie a Curții Constituționale, de a declara neconstituțională Legea Big Brother, precum și sesizarea Avocatului Poporului, de neconstituționalitate a Legii cartelelor Pre Pay cu buletinul, și le cer parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.
Considerăm că după două verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
O cronologie:
- Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.
- În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în urmă cu două zile. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.
- Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale. În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. În plus, avem toate motivele să ne așteptăm la aceeași celeritate din partea legiuitorului și în privința Legii securității cibernetice, care se află la un vot distanță de trecerea prin parlament.
- Societatea civilă a semnalat de fiecare dată Avocatului Poporului (AVP), președinților celor două camere ale Parlamentului și Președintelui României, neconstituționalitatea tuturor acestor demersuri. În ultimul ceas Avocatul Poporului a sesizat, și el, neconstituționalitatea Legii cartelelor Pre-Pay cu buletinul. „Avocatul Poporului apreciază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.”
În concluzie, organizațiile semnatare salută răspunsurile prompte ale CCR și AVP la semnalele trase de societatea civilă, precum și faptul că cele două instituții sancționează derapajele constituționale ale legiuitorului. Ne exprimăm încrederea că și Legea cartelelor și Wi-Fi-ului cu buletinul va fi declarată neconstituțională, în ședința din 16 septembrie 2014 în care CCR va dezbate sesizarea Avocatului Poporului.
Facem un apel către Parlament și Guvern să-și concentreze eforturile de propășire a neamului prin stimularea dezvoltării economice și mai puțin prin îngrădirea libertăților fundamentale.
Semnatari:
Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)
Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org
Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata
Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală
Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)
Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă
