APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Parteneri
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
    • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Statul NE drept
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Penitenciare

Sunteți aici: Acasa1 / Monitorizare condițiilor de detenție2 / Penitenciare

Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

26/06/2019/în Aresturi, Comunicate, Executarea hotararilor CEDO, Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare, Speciale /de Rasista

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

 

București, 26 iunie 2019

 

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri este un angajament al României că în următorii șapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.

În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.

Gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Concluzii

Așadar, construirea de noi locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO Rezmiveş şi alţii c. România.

Opinia APADOR-CH este că pentru rezolvarea problemei privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente. În conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare instituțională care să stimuleze reintegrarea foștilor deținuți în societate după eliberare, prin facilități la angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina recidiva.

 

Condițiile de deținere din aresturi

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi:

  • Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș;
  • În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt;
  • În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență;
  • Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală;
  • În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați;

 

Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

  • Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare;
  • Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
  • Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
  • Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
  • Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
  • Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
  • Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie;
  • Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;
Citește pe larg analiza APADOR-CH și concluziile din vizitele de monitorizare

 

*

Aceste date, precum și analiza completă pe care o puteți citi aici, au la bază informații solicitate de APADOR-CH, în baza Legii 544/2001, de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Inspectoratul General al Poliției Române, precum și observații făcute de reprezentanții asociaței în vizitele efectuate în zece penitenciare și aresturi din România.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de Ambasada Olandei la București.

În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om!

Prezentarea rezultatelor acestui proiect a avut loc miercuri, 26 iunie 2019, în prezența reprezentanților autorităților și a presei. Iată și câteva din intervențiile celor prezenți:

Cătălin Blejan, consilier al ministrului justiției – observațiile APADOR-CH sunt corecte, doamna ministru e direct interesată de susținerea tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea planului de măsuri la care s-a angajat statul român. Vom avea și întâlniri cu ANP pentru a vedea ce poate fi accelerat din măsurile întârziate. Între timp, din luna martie s-a mai avansat cu etapele birocratice pentru cele două penitenciare noi, respectiv s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate la unul dintre ele, cel de la Unguriu. În legătură cu preluarea clădirii de la Bumbești-Jiu, de la jandarmerie, vom relua discuțiile, însă trebuie avut în vedere că preluarea unor spații care nu au fost gândite pentru detenție, și transformarea lor în penitenciare, chiar dacă poate părea mai ieftină azi, pe termen lung se poate dovedi păgubos, întrucât ar necesita tot timpul îmbunătățiri. Mult mai eficient este să construim din start spații speciale pentru detenție, la standarde moderne.

Magda Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului – confirmăm aspectele semnalate de APADOR-CH, în rapoartele noastre de monitorizare se pot găsi aspecte similare sau în completare. În plus față de concluzia APADOR-CH, privind construcția de spații noi, considerăm că este necesară și o politică penală de reducere a pedepselor sau de găsire a unor alternative de pedeapsă cu închisoarea (muncă în folosul comunității etc). Astfel de instrumente alternative, s-a văzut, au dat rezultate la descongestionarea aresturilor.

Mihai Popescu, GRADO – susțin ideea cu politica penală. Costurile pe care le presupune actuala politică penală a statului sunt mari, plus că modul în care se mișcă lucrurile ne arată că nu vom fi gata cu locurile noi la care ne-am angajat până în 2024,  deci trebuie găsite și alte soluții. România are în acest moment una dintre cele mai mari medii ale pedepselor din Europa. O reducere cu șase luni a duratei pedepselor și scoaterea unor pedepse din categoria celor privative de libertate ar fi de natură să scadă mai rapid numărul de deținuți. Desigur, i-ar duce în sarcina probațiunii, unde sunt alte costuri. În paralel trebui regândită o strategie de reintegrare a deținuților după liberare. Ei nu se înghesuie să se angajeze după ce sunt eliberați, pe salariu minim, pentru că mai ales în marile orașe asta nu le permite să supraviețuiască. Și atunci recidivează. Ar trebui să îi calificăm în meserii din care să se poată susțină când ies, iar în timpul executării pedepsei să existe o formă de presiune asupra lor pentru a presta munci. Nu sunt de acord cu munca forțată, dar e nevoie să fie convinși de utilitatea prestației unei munci în timpul detenției.

Nadia Cantemir, avocat Baroul București – vorbim mai mult despre construirea de spații noi și de modul în care statul trebuie să se achite de angajamentele pe care și le-a luat față de CEDO, însă cred că ar trebui să vorbim despre resocializarea acestor oameni, pentru că acesta este scopul pedepsei. Calificarea lor într-o meserie care să le permită să se reintegreze social când ies…

Laurenția Ștefan, Administrația Națională a Penitenciarelor – avem această strategie de reintegrare votată în 2015 și care implică deopotrivă Ministerele educației, muncii, internelor și justiției. A demarat greu și încă se derulează, iar în 2017-2018 lucrurile au început să se miște. Va fi prelungită această strategie, însă trebuie să vă spun că am constatat că interesul societății civile (instituționalizate) în această chestiune nu este cel pe care l-am dori. Practic nu are cine să-i preia pe acești oameni după ce ies din penitenciar, nu este o preocupare din partea societății civile să-i primească.

Magda Ștefănescu, AVP – într-adevăr, cine îi supraveghează pe acești oameni după ce se eliberază e o problemă, cine îi ajută să-și găsească locuri de muncă… există agențiile de ocupare a forței de muncă…

Mihail Popescu, GRADO – există și direcțiile generale de asistență socială, în sarcina cărora ar trebui să intre, însă se întâmplă că dacă ei se stabilesc după eliberare în București sau Constanța sau orice alt oraș, dar nu au domiciliul, reședința acolo, direcția de protecție socială nu îi poate ajuta, nu e în sarcina lor. Iar numai ca să se înscrie la cantina socială le trebuie 20 de hârtii. Pe care trebuie să-i ajute cineva să le capete dacă nu-i duce mintea.

Adrian Neagoe, sindicatul lucrătorilor de penitenciar – viteza melcului cu care se petrec lucrurile în sistem vine și din legislație. De exemplu instituțiile și-au făcut un plan de investiții, în care au alocat niște sume cu forța de muncă. Or Guvernul tocmai a schimbat aceste costuri prin modificarea legislației privind salarizarea în construcții, și astfel toate planurile instituțiilor publice au fost aruncate în aer. În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om. Apoi, spațiile noi apar, ați văzut și la Giurgiu corpul nou, dar personalul rămâne același, trebuie să se investească și în personal.

Serviciul de Probațiune București – După 2014 s-a mutat presiunea din sistemul penitenciar în sistemul de probațiune. Avem 100.000 de persoane în evidență, dublu sau triplu față de câți gestionam înainte de 2014, cu aproape același număr de personal. Numărul de angajați din probațiune și sediile necesare costă și asta bani… orice soluție alegi, costă!

 

Ministerul Justiției răspunde în octombrie la acest raport transmis în iunie Actualizarea planului de acțiune 2020 – răspunsurile MJ la interpelarea APADOR-CH
https://apador.org/wp-content/uploads/2013/07/pen.jpg 350 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-26 09:00:312020-06-11 09:26:51Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu-Jiu

24/06/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 17 iunie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2016.

 

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu avea la momentul vizitei 302 deținuți repartizați astfel: 54 la regim deschis (39 la secția exterioară GAZ, 14 în Penitenciar, 1 la infirmerie), 244 deținuți la regim semi-deschis, 1 deținut în tranzit și 3 la carantină. Penitenciarul nu are secție de arest preventiv, doar pentru deținuți în tranzit, și nici pentru minori sau femei.

Penitenciarul are instalate 393 paturi, însă capacitatea normală a acestuia la 4 mp este de 218 de persoane, prin urmare Penitenciarul Târgu-Jiu se confruntă cu supraaglomerarea. Cu toate acestea, situația este mai bună față de anul 2016. Principalele motive al scăderii numărului de deţinuţi  fiind recursul compensatoriu (pe acest temei în urmă cu o săptămână au fost eliberați 60 de deținuți într-o singură zi), faptul că Penitenciarul de la Mioveni a fost reorganizat în regim deschis și semi-deschis, ceea ce a permis preluarea unor deținuți de la Târgu-Jiu, dar și datorită scăderii pedepselor prin modificarea codurilor penale. Conducerea a apreciat că în 2021 vor atinge numărul de 200 de deținuți și astfel vor fi respectaţi  4 mp/deținut.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18,5 hectare de teren, 3 lacuri și 3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul propriu al penitenciarului.

În materie de investiții, penitenciarul nu a finalizat construcția administrativă care era în derulare şi la vizita din 2016, din cauza unor modificări legislative care au determinat încetarea contractului.  Lucrarea este efectuată în proporţie de 75% şi se va relua anul viitor. Alte investiții care au fost făcute din 2016: a fost achiziționată o mașină de spălat, au fost efectuate reparații curente, s-au schimbat toate saltelele (în 2016 erau doar o parte schimbate), s-a scos un rând de paturi, în 2017 s-au achiziționat paturi noi și s-au schimbat marmitele de la bucătărie. Conducerea a menționat că nu au fost create spații de deținere noi din 2016. De asemenea, sistemul video care necesita investiţii şi în 2016 și care are ca scop şi desființarea foișoarelor de supraveghere nu a fost finalizat din motive financiare. Banii necesari pentru sistemul de supraveghere au fost alocaţi în trimestrul IV al anului 2018 iar licitaţia nu a putut fi finalizată cu succes până la sfârşitul anului din lipsa de personal de specialitate care să realizeze caietul de sarcini. În bugetul pe anul 2019 această investiţie nu se mai regăseşte, suma alocată anterior fiind tăiată.

Există intenţia ca în viitor să fie desființată o magazie de la secția exterioară pentru crearea de 40 de locuri de deținere (pentru acest proiect s-au alocat bani pentru studiu de fezabilitate).

Munca

Reprezentanţii penitenciarului  au afirmat că nu sunt mulți deţinuţi care lucrează, faţă de anii anteriori, pe de-o parte pentru că a scăzut numărul deținuților și pe de altă parte din cauza retragerii firmei Rilug, care asigura o mare parte din contracte (cusut manual de pantofi in camerele de deţinere) aproximativ 70% din veniturile realizate. În prezent, 40 de deținuți muncesc la exterior (construcții, tăiat lemne, Avicola etc.) și 70 la interior. Directorul a afirmat că au fost onorate toate solicitările de muncă venite de la agenţii economici.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe încăperi, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare și vestiar pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. Grupul sanitar era renovat și curat. În sala unde se gătește se găsesc 4 marmite în stare bună de funcționare, 3 hote, aragaz și cuptor. Podeaua blocului alimentar era udă și pe alocuri lipicioasă, tavanul era scorojit și cu igrasie, iar în preajma recipientelor cu mâncare, reprezentantele APADOR-CH au găsit doi gândaci pe pereţi.

Nicio hotă nu funcţiona la data vizitei. Conducerea a afirmat că urmărește ca în 2019  să schimbe sistemul de ventilație care nu face față în prezent. Este necesar în regim de urgenţă, funcţionarea sistemului de ventilaţie.

În ziua vizitei, în meniul de prânz era:  ciorbă de legume,  pilaf de orez cu carne și mâncare de cartofi pentru diabetici, iar seara urmau să servească mâncare de dovlecei și griș cu lapte. Câteva bucățele de carne erau împachetate în hârtie, servite separat de mâncare. Cu toate acestea, reprezentantele APADOR-CH au observat cantitatea foarte mică de carne și foarte puține porții raportat la numărul deținuților.

Deținuții urmau să primească și un măr la prânz. Toate legumele folosite pentru pregătirea hranei deţinuţilor provin din producţia proprie obţinută ca urmare a exploatării terenului agricol de la GAZ. Aprovizionarea cu pâine se face de la un agent comercial cu care penitenciarul are contract. În ziua vizitei pâinea era proaspătă.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru masă erau bine organizate. 11 deținuți lucrează la blocul alimentar. Nu există sală de mese pentru că arhitectura penitenciarului nu permite, a declarat conducerea.

Sectorul vizite

Este format dintr- o cameră pentru desfacerea pachetelor, o cameră de vizită fără separator, o cameră de vizită intimă  și o cameră pentru videoconferințe cu instanța, care funcţionează conform conducerii, însă era închisă la momentul vizitei și nu a putut fi vizitată.

Camera de vizită are 5 cabine cu separator, însă, la fel ca la vizita precedentă, două dintre acestea erau ocupate cu dosare şi registre care trebuiau arhivate. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional însă anul acesta nu au avut nicio solicitare de la deținuți pe motiv că majoritatea sunt din zonă, iar familia preferă să vină la vizită. Cu toate acestea, din discuțiile cu deținuții a reieșit faptul că aceștia nu cunosc de existența aparaturii necesare realizării comunicării online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu o canapea și jucării uzate, un televizor vechi însă functional și o perdea care să asigure o zonă de intimitate atunci când este efectuată percheziţia corporală. Asociația consideră că acest spațiu nu reprezintă un mediu adecvat pentru vizita cu minorii atâta timp cât aceeaşi canapea era şi locul de percheziţie şi nu era separată de restul spaţiului. Se pot face mici investiții care să creeze o atmosferă mai agreabilă (jucării noi, cărți de colorat, o canapea nouă, separarea spaţiului).

Camera intimă era dotată corespunzător, cu televizor, așternuturi curate, grup sanitar curat. În medie sunt 30 de vizite intime pe lună.

Camera pentru video conferințele cu instanța nu este utilizată foarte des, instanțele nu sunt receptive la această opțiune, declară conducerea.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are patru curți de plimbare, de aproximativ 35 mp, dintre care una este doar pentru cei în tranzit, două pentru deținuți, iar ce-a de a patra este sală de sport. Acestea sunt niște cuști cu gratii, acoperite cu grilaj în totalitate și parțial cu plexiglas. Dimensiunile acestora sunt mici având în vedere că penitenciarul are camere cu 20-30 de persoane care folosesc în acelaşi timp o curte de plimbare.  Din păcate nu există un alt spaţiu disponibil care să poată fi amenajat ca şi curte de plimbare. Sala de sport este dotată cu 5 aparate sportive, parțial ruginite și uzate.

Asistența medicală

Asistența medicală este asigurată de un medic-șef (specializat în medicină de familie), 9 asistenți medicali care lucrează în ture, 3 psihologi, un stomatolog. Este vacant un post de medic, însă este blocat din motive legislative. Doctorul este prezent de luni până vineri, în intervalul 8-15. Asistenții medicali lucrează în ture (12-24, 12-48). Noaptea este prezent un asistent medical. Penitenciarul beneficiază de ambulanță proprie.

În medie sunt 30 de consultații medicale pe zi. Aprovizionarea cu medicamente se face de la Colibași și nu au fost probleme până în prezent. Medicamentele se pot cumpăra și din exterior, în urma prescripției medicale scrise de doctor. Există o colaborare bună şi cu unitățile medicale din oraș în caz de nevoie. Cabinetul medical nu este dotat cu defibrilator, aparat care nu se află pe lista dotărilor obligatorii ale cabinetelor medicale din penitenciare cu toate acestea asociația consideră necesar acest aparat,  în caz de urgențe medicale- stop cardiac.

Un an a fost cea mai lungă perioadă petrecută de un deținut în infirmeria închisorii, deoarece suferea de mai multe afecțiuni cronice. Anul trecut, în penitenciar a murit un deținut, din motive medicale și un altul s-a sinucis. Anul acesta o persoană aflată în tranzit s-a sinucis.

Penitenciarul nu se aprovizionează cu prezervative. Asociația consideră că aceasta ar fi o investiție minimă pentru sănătatea deținuților.

Din discuțiile purtate cu asistentul medical prezent pe tură, cele mai frecvente afecțiuni sunt tulburările de personalitate, 38 dintre deținuți fiind pe tratament psihotrop, și cele cardiovasculare (47 de deținuți).

Cabinetul medical colaborează cu un laborator de analize din oraș care le asigură acest serviciu.

Cabinetul stomatologic este dotat corespunzător. Programul cabinetului este afișat pe ușă pentru informarea deținuților. În fiecare zi este program pentru fiecare secție.

Sectorul socio-educativ

La momentul vizitei, având în vedere că era zi liberă în mod oficial, nu erau prezenți reprezentanți ai serviciului socio-educativ.

Conducerea a menționat că penitenciarul nu are un preot angajat, deoarece ultimul  s-a pensionat. În prezent serviciul religios e asigurat în regim de colaborare de un preot ortodox care vine în fiecare duminică și la sărbătorile legale. Deși era sărbătoare în ziua vizitei, nu s-a desfășurat nicio activitate religioasă sau socio-educativă cu deținuții.

Judecătorul delegat

Din același motiv (zi liberă), judecătorul delegat nu a fost găsit.

În legătură cu acesta, conducerea a declarat că judecătorul a preluat postul la 5 iunie 2019. Judecătorul delegat deservește și Centrului de arest și detenție. În 2019 nu au existat încheieri, date de judecător, de constatare a nerespectării drepturilor de către penitenciar. Au existat în schimb solicitări pentru transfer la penitenciare care asigură cei 4 mp/ deținut și au fost respinse din cauza lipsei unor astfel de penitenciare.

Vizita pe secții

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat mai multe camere, astfel: Camera E1.1 (cea mai mare) – 36 de persoane (40 de paturi), Camera E1.14 – 18 persoane (22 de paturi), Camera E3.4 – 8 persoane (12 paturi), Camera E2.10 – 18 persoane (24 de paturi).

Spațiile de detenție sunt dotate, în funcție de dimensiunile camerei, cu unul sau două televizoare, unul sau două ventilatoare, două dușuri, două WC-uri turcești, două chiuvete și frigider. În general, în camerele cu multe persoane, geamurile au fost scoase pentru a favoriza aerisirea, cu toate acestea, nici această soluție și nici ventilatoarele nu făceau aerul mai respirabil, având în vedere temperatura foarte ridicată de afară.

Telefoanele sunt montate pe holurile secțiilor.

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  • Prezența ploșnițelor la anumite intervale de timp (aceștia au admis că penitenciarul asigură totuși dezinsecție promptă în astfel de cazuri)
  • Carnea servită este mai degrabă slăninăꓼ
  • La stomatolog se fac doar intervenții de urgență, nu există posibilitatea unor lucrări protetice;
  • Este mai scump tariful pentru convorbirile telefonice decât la alte penitenciare (0,53 bani/min)
  • Programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  • Programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate; Un program intre 30 de minute şi o oră este insuficient pentru 20-30 de persoane care trebuie să facă dus, mai ales în sezonul călduros şi mai ales pentru cei care merg la muncă.
  • Deși au regim semideschis de detenție, nu pot ieși în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi în loc de 8 cât ar trebui, cu atât mai mult dacă și lucrează, caz în care ies doar o data la două zile în curtea de plimbare;
  • Unii dintre deținuți au afirmat că fac puţine activităţi.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază că nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care aerul este irespirabil.

De menționat este faptul că în apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar îndeplini condițiilor necesare unui penitenciar cu o investiţie minimă. Această locaţie nu mai este folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu încă din anul 2016  însă nu s-au găsit soluții la nivelul celor două ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei.

APADOR-CH reiterează următoarele recomandări:

  • Investiții la blocul alimentar (renovare, achiziţia unui sistem de ventilație)
  • Reorganizarea spațiului de vizită cu minori
  • Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei de la Bumbești-Jiu pentru a fi transformată în penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi spaţii de deţinere la standarde internaţionale.

Livia Popa

Nicoleta Popescu

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-24 10:35:132019-07-29 10:17:44Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu-Jiu

Raport asupra vizitei în Penitenciarul de maximă siguranță Galați

14/06/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 20 mai 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de maximă siguranță Galați. Cea mai recentă vizită a unor reprezentante APADOR-CH aici avusese loc în 2012, conform raportului de pe site-ul organizației.

Date generale

Penitenciarul Galați este situat în oraș și ocupă un complex de clădiri vechi, la care s-au făcut unele îmbunătățiri în ultimii ani, dar nu suficiente pentru a asigura condiții propice de deținere. Conducerea admite că în continuare există o supraaglomerare a penitenciarului și un grad de ocupare de 138%, deși numărul deținuților a scăzut simțitor în ultimii ani, prin aplicarea legislației privind recursul compensatoriu.

Lipsa de personal (numai 70% din schemă ocupată) și combaterea traficului de droguri și telefoane din interiorul penitenciarului au fost cele două mari provocări din ultimii ani, enunțate de conducere. La asta se adaugă incertitudinea existenței fondurilor bugetare pentru proiectele viitoare și chiar pentru salarii – conform directorului în bugetul pe 2019 ar exista bani pentru salarii numai până în octombrie. Disciplina și aplicarea riguroasă a regulilor sunt cele două principii enunțate frecvent de director, care spune că numai astfel a reușit să stopeze anumite practici ilegale din penitenciar.

Față de vizita din 2012, Penitenciarul nu mai are secția exterioară, deținuții de la regim deschis fiind cazați într-una din secțiile din oraș, deși unii dintre ei s-au plâns că astfel nu li se respectă condițiile de regim. De asemenea nu există niciun deținut care să muncească în afara penitenciarului, singurele munci prestate de deținuți sunt cele administrative din interiorul unității, la care sunt folosiți prin rotație în jur de 100 de deținuți, conform conducerii. Motivul ar fi lipsa personalului de pază și faptul că pentru însoțirea la muncă a unui deținut ar trebui dislocat personal de pază, ceea ce ar scumpi nejustificat prestația acelui deținut. Conducerea susține că „rulează” în medie 100 de deținuți din cei 400, doar la muncile administrative.

Efective, spații de cazare, aspect general

De la un efectiv de 1031 de deținuți, câți găzduia în 2014, Penitenciarul Galați a ajuns la 478 de deținuți la data vizitei, cazați într-o singură clădire, în 77 de camere a căror capacitate legală însumată (la 4 mp/deținut) este de numai 344 de locuri. 80% din efective reprezintă deținuți încadrați la maximă siguranță și închis, motiv pentru care conducerea consideră că penitenciarul trebuie să fie definit de acest regim de deținere, regimurile deschis și semideschis fiind considerate mai degrabă excepții.

Penitenciarul are prevăzute 378 de posturi în schemă, dar sunt ocupate numai 281, în creștere față de anii precedenți, dar nu suficient, directorul plângându-se de faptul că unitatea funcționează fără contabil de câțiva ani. Din aceștia, 196 sunt la siguranța deținerii, 17 la psiho-socio-educativ și 14 la sectorul medical.

Camerele din cele 8 secții de deținere sunt identice și au câte 17,70 mp fiecare, plus câte un grup sanitar de 5,98 mp. Fiecare cameră are în general câte 8 paturi, suprapuse câte două, cel de-al treilea rând de paturi fiind scos în 2018 (după cum spunea conducerea) sau în februarie 2019 (conform declarațiilor deținuților). Foarte puține camere au fost renovate complet, în sensul zugrăvirii și refacerii grupurilor sanitare, iar în aceste camere sunt cazați deținuții extrădați din penitenciarele din străinătate.

Toate saltelele au fost, însă, schimbate în 2015 și au fost reparate unele ferestre. În 2016 au fost mutate toate telefoanele de pe holuri în camere. Datorită conectării penitenciarului la rețeaua de apă a orașului se asigură apă curentă permanent, iar apă caldă de trei ori pe săptămână.

La intrarea în penitenciar a fost amenajat în 2018, în două containere, sectorul de primire a deținuților, unde are loc controlul bagajelor și cel corporal, precum și primirea cazarmamentului. Spațiul este curat și cel puțin până la construirea unor clădiri speciale, reprezintă o soluție civilizată de organizare.

În fața clădirii de deținere a fost amenajat în 2018 un teren de fotbal cu gazon sintetic.Acesta se adaugă terenului de fotbal existent în spatele curților de plimbare, care nu este decât o curte mai mare cu nisip, neamenajată ca teren de fotbal, dar folosită ca atare.

Clădirea cu spațiile de deținere este formată din două corpuri lipite, cu două scări de acces, una dintre ele fiind în renovare la data vizitei. Secțiile sunt dispuse astfel pe cele trei etaje ale clădirii:

Parter – Secția E1 (maximă siguranță) și Secția E8 (maximă siguranță și risc sporit);

Etajul 1 – Secția E2 (carantină și cabinetul medical) și Secția E7 (regim deschis);

Etajul 2 – Secția E3 (arest preventiv) și Secția E6 (arest preventiv și regim închis);

Etajul 3 – Secția E4 (regim închis și semideschis) și Secția E5 (regim închis).

Penitenciarul avea la data vizitei și 7 femei cazate în două camere, regim semi-deschis, aflate în tranzit de la alte penitenciare. Femeile făcuseră curat în camere, era proaspăt spălat pe jos în momentul vizitei, și au spus că beneficiază de condiții bune, dar erau nerăbdătoare să se întoarcă în penitenciarele de unde au venit, pentru că la Galați se simțeau izolate.

Blocul alimentar

În ziua vizitei, în meniul penitenciarului, scris cu creta pe o tablă de la intrarea în bucătărie, era ciorbă de fasole și piure cu carne de porc, cu varianta ciorbă de legume pentru regim. Dimineața în meniu fusese brânză, marmeladă și ceai. Deținuții primesc un ou la zece zile sau de cinci ori în zece zile la regim. Lapte și iaurt există de asemenea în meniu, fie dimineața, fie la cină – pentru diabetici. Pentru cină erau programate paste cu brânză sau varză cu slănină, în funcție de norma de hrană. Deținuții care lucrau la deservire primeau și niște slănină ca supliment alimentar.

În blocul alimentar era un abur dens de la cele opt marmite aflate în funcție și, ca urmare, mult condens pe pereți, igrasie și umezeală. Podeaua fusese spălată proaspăt și era udă. Responsabilul cu bucătăria a spus că motorul hotei nu face față la cantitatea de abur și de aceea este mereu condens.

Mâncarea avea aspect și miros plăcut, bucățile de carne fierte fuseseră porționate și conțineau predominant carne macră. În bucătărie lucrează 13 deținuți, 5 dimineața și 8 în restul zilei.

Conducerea susține că a investit în ultimul an în lucrări de întreținere a bucătăriei, zugrăvit, placat cu gresie și faianță, a cumpărat două marmite noi, totuși aburul constant de la prepararea hranei face ca aceste investiții să nu fie prea vizibile.

Asistență medicală

Penitenciarul Galați are trei medici generaliști, un medic stomatolog și zece asistenți medicali. În schemă există și un post de medic psihiatru, dar la ultimele două concursuri organizate pentru ocuparea lui nu s-a prezentat nimeni. Cabinetul medical se află la etajul 1, în secția de carantină. Reprezentantele APADOR-CH au discutat cu medicul generalist prezent, cu asistenta și medicul stomatolog. Aceștia susțin că zilnic la cabinetul medical se acordă în medie 60 de consultații de medicină generală și zece consultații stomatologice. Programările se fac pe camere, dar se acordă și consultații de urgență.

Conform personalului medical, afecțiunile predominante în rândul deținuților sunt cele psihice, într-un procent mult mai mare decât cei aflați în evidență și tratament – care sunt numai 20% din totalul deținuților. Urmează afecțiunile gastrice, hepatice și cardiace. Penitenciarul are în jur de 10-12 cazuri de hepatite, una-două cazuri de agresiuni pe lună între deținuți și foarte rare automutilări.

În 2018 în penitenciar au fost două decese: un infarct și un arestat preventiv care s-a sinucis. Asociația reiterează recomandarea pentru administrație de a intensifica serviciile psihologice oferite deținuților, cu precădere în perioadele de după pronunțarea condamnărilor.

Personalul medical a declarat că nu există nicio problemă de aprovizionare cu medicamente sau alte materiale, că deținuții au la dispoziție chiar și prezervative, cumpărate din fondurile unității, pe care le pot solicita personalului medical – și chiar o fac – și că în general situația asistenței medicale în penitenciar este bună.

Asociația apreciază faptul că personalul medical se preocupă, și prin distribuția de prezervative, să limiteze răspândirea de boli cu transmitere sexuală.

Cazurile grave care nu pot primi îngrijiri în incinta penitenciarului sunt transferate la spitalele din oraș (cel militar sau cel județean) sau la Penitenciarul-Spital Rahova.

Vizita pe secții

Aspectul secțiilor este uniform, nefiind o diferență vizibilă între regimuri, cu excepția celor de la Maximă siguranță și Risc, unde deschiderea ușilor pentru reprezentantele APADOR-CH s-a făcut în prezența grupei de intervenție cu mascați. Aceștia aveau echipament complet, cu numere de identificare pe piept și cască și cu cameră video pentru înregistrarea intervențiilor.

La data vizitei se făceau reparații la unele camere. Și aceste reparații fac parte din programul de întreținere pe 2019, în cadrul căruia conducerea spune că va zugrăvi toate cele 77 de camere, va monta rezervoare la toate WC-urile și va schimba tâmplăria cu una de tip termopan.

Fiecare secție are amenajată o cameră numită „club”, cu mobilier nou, bănci de o persoană, unde se țin diverse activități socio-educative. Pe fiecare hol există și un infochioșc la care deținuții își pot verifica creditul de pe cartelă și pot consulta legislația și situația juridică.

Într-una dintre camerele din secția 2 a fost amenajată și o frizerie, unde un deținut, calificat în cadrul unui curs desfășurat în 2018 în penitenciar, tunde deținuții din secția 2. În timpul discuțiilor cu deținuți din alte secții, unii s-au plâns că nu au acces la un frizer, deși există frizerie în penitenciar și că sunt nevoiți să se tundă în baie, improvizat.

Conducerea a motivat că nu permite circulația deținuților din alte secții în secția 2 (carantină), la frizerie, pe motiv că asta poate crea disensiuni între deținuți sau poate facilita traficul de obiecte interzise. În plus, frizeria este amplasată într-un spațiu circulat, în apropiere de cabinetul medical și camerele de carantină.

Toate camerele au telefoane care funcționează atât ca legătură cu exteriorul cât și ca modalitate de alertare a gardienilor.

Camera E7.6 – regim deschis – opt persoane/opt paturi. Deținuții aveau la dispoziție un grup sanitar format dintr-un WC turcesc, un duș și o chiuvetă, toate cu un aspect relativ curat. Au spus că au apă caldă de două ori pe zi, dar că uneori nu le este suficient să se spele toți, mai ales că ei fac munci administrative.

În rest au declarat că mâncarea are gust bun și carne în fiecare zi – unii dintre ei lucrând chiar la blocul alimentar – și că telefonul funcționează suficient, de la 8 dimineața, după apel, până seara la 21.00

O altă cameră din secția E7 – regim deschis – opt deținuți/opt paturi. Spațiul rămas între paturi este destul de mic încât să se umple în momentul în care fiecare deținut stă în picioare în dreptul patului. Oamenii au reclamat că nu ies suficient de mult la aer, că sunt scoși în curțile de plimbare numai între 14.00 și 18.00 și că apa caldă este insuficientă ca să se spele toți din cameră. Întrebați dacă au reclamat aceste neajunsuri la judecătorul delegat, deținuții au spus că nu, pentru că au impresia că nu se rezolvă nimic și mai mult, ar putea avea neplăceri dacă o fac.

Camera E8.4 – maximă siguranță – șase persoane/șase paturi. Deținuții de aici nu au avut plângeri cu privire la condițiile de penitenciar.

Camera E8.3 – Risc pentru siguranța penitenciarului – șase paturi/cinci deținuți, au declarat de asemenea că în penitenciarul Galați condițiile sunt mai bune decât în altele și chiar că prețurile la magazin sunt mai mici față de alte penitenciare.

O cameră de pe secția E1 – maximă siguranță – șase paturi/patru persoane. Grupul sanitar era degradat, iar deținuții au avut mai multe plângeri:

  • Că durează o săptămână până când sunt duși la medic;
  • Că prețul unui minut de convorbire telefonică e mai mare decât în alte penitenciare – 60 de bani;
  • Că nu sunt lăsați să-și usuce hainele în cameră – conducerea a motivat că există uscătorie acolo unde sunt mașinile de spălat și deținuții primesc hainele gata uscate, iar a și le întinde ei în camere la uscat ar fi neigienic și ar produce igrasie;
  • Că nu sunt scoși în curtea de plimbare decât de la 8 la 10 și că nu există toalete în curți;
  • Că, deși penitenciarul are o curte de plimbare dotată cu instalații de forță, deținuții nu au acces la ele, iar la fotbal sunt scoși doar o dată pe lună și nu pe terenul cel nou, ci într-o curte de plimbare mai mare, cu nisip pe jos.
  • Un deținut a reclamat faptul că deși nu a mai avut niciun raport de incident în ultimele șase luni, totuși nu i-a fost schimbat regimul de deținere, el considerând că e ținut în continuare la grad de risc sau maximă siguranță, pentru ca lucrătorii din penitenciar să primească sporuri salariale.

Conducerea a motivat că deținuții nu au acces la curtea cu instalații de sport pentru că se pot răni/agresa, iar accesul la terenul nou de sport este considerat o recompensă pentru cei de la regimurile mai puțin severe, la care cei de la maximă siguranță și risc pot eventual să țintească în timp, printr-un comportament adecvat.

Camera E1.7 – maximă siguranță – Unul dintre deținuții din cameră părea că se simte rău, spunea că îl doare o măsea, ceruse să fie dus la stomatolog dar încă nu fusese dus. Avea și o rană urâtă la călcâi, făcută de deținuții din Penitenciarul Giurgiu, de unde venise, și pentru care spunea că primise ajutor medical la Galați. Deținutul încerca să obțină un transfer definitiv de la Giurgiu la Galați, pe motiv că e agresat de colegii de celulă din Giurgiu și că la Galați e mai aproape de casă – el fiind din Tulcea. Dar se plângea că nu i se aprobă această cerere.

Camera E1.2 – maximă siguranță – cinci persoane/șase paturi, deținuții au reclamat că prețurile de la magazinul penitenciarului li se par mari și că mâncarea furnizată e de calitate proastă. Au spus că în general sunt scoși la diferite cursuri de cultură generală, în fiecare lună, dar că și-ar dori mai degrabă să primească o calificare în timpul petrecut la penitenciar.

În timpul vizitei, într-unul din cluburile unei secții avea loc examenul scris pentru un curs de prim ajutor la care, conform profesorului examinator, participaseră mai mulți deținuți, dar la examen rămăseseră doar doi.

Pe aceeași secție se află și camera de izolare, aflată în renovare la momentul vizitei. Conform conducerii, camera nu mai fusese folosită de multă vreme.

În camera E1.6 – maximă siguranță – cu șase paturi, din care unul singur avea saltea, era cazat temporar un tânăr aflat în tranzit la Galați. Camera era într-o stare avansată de degradare, la fel și grupul sanitar, tânărul nu avea nimic în cameră în afară de salteaua goală de pe pat și părea că se află într-o stare psihică tensionată. Întrebat de cât timp stă așa a spus că de câteva zile și că urma să plece în alte câteva zile.

Conducerea penitenciarului a motivat că tânărul fusese agresiv, spărsese televizorul și fusese cazat singur deoarece nu se înțelegea cu alți deținuți. Pe biroul ofițerului de serviciu erau două ziare locale, cu care ar fi urmat să i se asigure tânărului singur în cameră dreptul la informare.

Asociația consideră că în astfel de cazuri deținuții, mai ales din grupurile vulnerabile, trebuie să primească atenție sporită și să se încerce pe cât posibil cazarea în camere cu alți deținuți.

În secția E3 – arest preventiv, erau mai mulți tineri, unul dintre ei cazat de asemenea singur într-o cameră E3.8. Această cameră avea televizor, iar tânărul cazat în ea spunea că stă în aceeași cameră ori de câte ori vine în tranzit la Galați, în ultimele patru luni. El spunea că e scos la plimbare zilnic de la ora 12 și o dată pe săptămână la fotbal, tot singur. Tânărul părea într-o stare psihică stabilă.

O cameră de pe secția E3 – arest preventiv – opt paturi/opt persoane. Arestații spun că au activități socio-educative, cursuri de două-trei ori pe lună, acces la bibliotecă, dar s-au plâns că apa de la robinet miroase urât uneori, că WC-ul turcesc din grupul sanitar nu are bazin și sunt nevoiți să toarne apa în WC cu recipiente improvizate, și că apa caldă, câte o oră jumate pe zi, este insuficientă ca să apuce să se spele toți ocupanții camerei. Unii au spus că le e teamă să reclame condițiile de teama repercusiunilor. Cei opt au spus că ar aprecia dacă penitenciarul ar amplasa măcar pe hol un frigider în care să-și păstreze alimentele perisabile, întrucât în camere locul de depozitare e mic și impropriu pentru depozitarea legumelor, fructelor, mai ales pe timp de vară. Ei au acces la magazin numai o dată pe săptămână, și astfel sunt nevoiți să cumpere mai multe alimente, pentru toată săptămâna, și deci au nevoie de spațiu propice de depozitare.

Conducerea penitenciarului a motivat că nu există un temei legal pentru amplasarea de frigidere pentru deținuți și că atâta vreme cât le oferă zilnic mese calde, deținuții nu au motive să depoziteze alimente în camere. Directorul admite că a existat această practică, dar că prin frigiderul de pe hol se făcea trafic cu droguri între camere, iar agenții se transformaseră în chelneri pentru deținuți.

Camera E6.7 – regim închis – șase persoane/opt paturi. Grupul sanitar degradat, igrasie în cameră. Deținuții s-au plâns că au ploșnițe, unul dintre ei a arătat câteva ciupituri pe picioare. Un altul s-a plâns că deși este diabetic, nu primește tratament, dar un coleg de cameră l-a contrazis, spunând că probabil nu are nevoie de tratament, de aceea nu primește. Un alt deținut a spus că la magazinul penitenciarului uneori marfa este expirată, că a avut o intoxicație de la niște ouă cumpărate de la magazin.

Întrebată de acest aspect, vânzătoarea de la magazin a replicat că marfa este în termen, dar se poate altera în condițiile improprii în care este ținută în camere.

Deținuții au mai adăugat că participă la diverse cursuri frecvent, dacă se înscriu, însă erau nemulțumiți că pe terenul cel nou de fotbal, cu iarbă sintetică, nu pot juca fotbal decât deținuții din echipa penitenciarului.

O cameră din secția E6 – regim închis – opt paturi/șapte persoane. Camera și mai ales grupul sanitar erau într-o stare avansată de degradare, pline de igrasie. Deținuții s-au plâns și ei de ploșnițe, de mâncarea proastă și care e nevariată, de igrasia din cameră și din grupul sanitar, de lipsa bazinului la WC și de faptul că dincolo de geamurile camerei sunt montate panouri care împiedică aerul să intre – de aceea aveau și geamurile scoase. Tot ei au punctat că penitenciarul nu are o sală de sport, iar în curtea de plimbare în care sunt instalațiile de forță nu au avut acces decât în cadrul unui curs, pe care orice deținut nu-l poate face decât o singură dată pe perioada detenției. Deținuții mai erau nemulțumiți de lipsa unui frizer, de prețurile mari de la magazin, de faptul că nu pot munci în afara penitenciarului, de inutilitatea cursurilor educative – au argumentat că un deținut care merge la clasele de liceu este de fapt analfabet.

Conducerea penitenciarului a declarat că află pentru prima dată de existența ploșnițelor în unele camere vizitate de reprezentantele APADOR-CH, spunând că o dezinsecție fusese făcută cu puțină vreme înainte, dar că este posibil ca ploșnițele să fi venit în bagajele vreunui deținut din alt penitenciar. Cât privește cea de a doua plasă de la geam, conducerea susține că aceasta a fost montată ca să stopeze traficul de obiecte interzise între camere.

În secțiile E5 și E4 – regim închis, sunt deținuții folosiți la muncile administrative din penitenciar: bucătărie, spații verzi, atelierul de tâmplărie.

Camera E5.4 – regim închis/munci administrative – 8 paturi/8 persoane – Deținuții spun că au avut ploșnițe până acum câteva luni, dar s-a dat cu soluție și nu mai au. S-au plâns că din cauza muncii nu au timp și de alte activități, dar au spus că sunt scoși periodic la terenul de fotbal cu gazon. Și ei spuneau că la magazin se găsesc alimente expirate.

Camera E4.6 – regim închis – șase paturi/cinci persoane – arăta bine, renovată, grupul sanitar reabilitat, deținuții erau extrădați din UK și trebuia să li se ofere condiții decente de detenție, promise de statul român la repatrierea lor.

Asociația consideră că administrația face o discriminare între deținuți, oferindu-le condiții mai bune celor extrădați, doar pe acest criteriu.

Camera E4.2 – regim închis – opt paturi/șase persoane – deținuții au apreciat că beneficiază de condiții „ca la pârnaie în România, nu se compară cu cele din Germania sau Italia”. Și deținuții de aici s-au plâns de faptul că nu au acces la curtea de plimbare cu instalațiile de forță, că nu sunt scoși la terenul cel nou de fotbal și că mâncarea nu are gust.

Curțile de plimbare sunt practic niște cuști lipite între ele, dispuse la capătul clădirii cu secțiile de deținere. Nu au nicio dotare, deținuții care ies la curtea de plimbare nu au altă activitate de făcut decât mersul dintr-un colț în altul al cuștii. Terenul de fotbal cu nisip se află în spatele curților de plimbare și urmează să fie micșorat prin construcția unei biserici.

Sectorul vizite, magazinul și capela

Sectorul vizite are șase cabine de vizită cu separator și patru mese pentru vizita fără separator. Din pachetul pe care deținuții au voie să-l primească de la familie au fost excluse lichidele din cauza faptului că în ultimii ani au fost descoperite inserții nepermise în sticlele de suc sau apă – de exemplu alcool.

Capela penitenciarului, o construcție mică dar foarte bine amenajată prin grija preotului ortodox angajat al penitenciarului, va fi mutată într-o construcție mai mare ce urmează să se facă în curtea penitenciarului, pe locul ocupat acum de curțile de plimbare. Acestea vor fi redimensionate și mărite – susține conducerea penitenciarului – prin micșorarea terenului de fotbal cu nisip. Biserica ce se va construi, spune preotul penitenciarului, va fi finanțată din banii arhiepiscopiei. Motivul pentru care e nevoie de o biserică mai mare ar fi acela că preotul nu poate să țină toate rânduielile religioase în capela care este prea mică.

Magazinul penitenciarului era bine aprovizionat și spațios. Prețurile alimentelor de bază erau afișate la vedere, o apă la 2 l costa între 1,8 și 3 lei, o sticlă cu suc de 2 l – între 4 și 6 lei, un pachet de cafea Jacobs de 250 de gr – 12,55 lei. O saltă verde costa 4 lei, o legătură de ceapă verde – 2 lei, portocalele – 5 lei kg, merele – 3 lei kg. Deținuții nu au voie să comande pizza sau alte mâncăruri gătite, deși această practică fusese permisă anterior în penitenciar. Conducerea a interzis-o pe motiv că astfel se făcea trafic de droguri.

Unii dintre deținuți au semnalat reprezentantelor APADOR-CH faptul că igiena din camera intimă lasă de dorit. Aceasta este dotată cu pat, televizor și frigider, are un grup sanitar cu duș, și într-adevăr nu frapează prin igienă. Mai ales salteaua și lenjeria patului erau într-o stare precară.

Conducerea a motivat că oricum fiecare deținut își aduce propria lenjerie în camera intimă și că nu le poate pretinde, din păcate, deținuților să facă și curat în cameră după ce li se termină vizita.

Școala și sectorul socio-educativ

În Penitenciarul Galați funcționează o școală (într-o clădire separată de corpul de deținere) cu clase 1-8 (reunite în șase clase) și două clase de liceu – a 9-a și a 11-a. La data vizitei, cursurile din ciclul secundar avuseseră loc dimineața, iar reprezentantele APADOR-CH au putut vedea doar o oră de desen tehnic la clasa a 9-a, cu o clasă plină de deținuți care se calificau astfel în tâmplărie. Profesorii vin din oraș și sunt plătiți de Inspectoratul școlar. Clasele în care se țin cursuri sunt dotate cu același mobilier nou ca și cluburile din secții. Numărul deținuților care participă la cursuri de școlarizare este în medie de 70 pe an.

Școala are și un grup sanitar care arată mai bine decât cele din camere, și o curte betonată în care era amplasată o masă de ping-pong.

Un deținut din clasa de desen s-a plâns că nu face și practică în atelierul de tâmplărie, ci învață doar teorie. Conducerea a explicat că practica se face numai în prezența unui instructor calificat, pentru că atelierul are obiecte ascuțite ce necesită supraveghere, și numai în ultimele două săptămâni din programă.

Sectorul socio-educativ pare că funcționează cel mai bine în Penitenciarul Galați. Responsabilii au reușit să organizeze activitatea celor trei asistenți sociali, trei psihologi, trei educatori și doi monitori sportivi existenți (deși schema e mai mare și aici) astfel încât să le ofere tuturor deținuților posibilitatea de a face măcar o activitate educativă pe lună. Iar în timpul discuțiilor cu deținuții, majoritatea au recunoscut că de astfel de activități nu duc lipsă, doar de cursuri de calificare ar simți nevoia mai mult.

Programul de sport, de care s-au plâns cei mai mulți dintre deținuți, pe regimuri, este următorul:

  • Tinerii și cei de la regimul deschis – de două ori/săptămână
  • Regim închis – o dată/săptămână
  • Maximă siguranță și risc – de două ori/lună și numai pe terenul de fotbal din spatele cuștilor de plimbare, unde există pază cu foișor.

Responsabilii sectorului socio-educativ susțin că faptul că nu le oferă acces tuturor pe terenul nou de fotbal reprezintă o motivație pentru cei de la regimurile de maximă siguranță și risc, să se comporte bine și să dobândească mai repede o schimbare de regim.

Penitenciarul are un proiect de construire a unei săli de sport, pentru care așteaptă aprobări de la ANP.

În ultimii ani a fost făcută, din sponsorizări, frizeria, și a fost calificat în meserie un deținut din secția 2. Tot în cadrul unui proiect sponsorizat a fost amenajat un atelier de croitorie, dar care nu funcționează decât pentru uzul penitenciarului, la fel ca și cel de tâmplărie.

Serviciul mai are în componență și un studio TV cu circuit închis și o bibliotecă dotată cu un fond de carte generos, primit din donații (în jur de 2000 de volume). Un deținut, care e responsabilul cu biblioteca, adună articole scrise de deținuți, le introduce în computer și editează astfel o revistă a penitenciarului la fiecare trei luni.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a declarat că din cele 150 de plângeri primite de la deținuți în ultimul an, cele mai multe sunt contestații privind regimul de executare a pedepsei. În privința plângerilor despre condițiile de cazare, cele mai multe sunt „preformulate”, după cum consideră judecătorul, deținuții invocând deja un drept de opțiune: unii cer bani drept compensare pentru condițiile proaste de detenție, alții cer să  să fie mutați la condiții corespunzătoare în locul zilelor câștig. În opinia judecătorului delegat, numai în jur de 5% din Penitenciarul Galați are condiții corespunzătoare de detenție, în privința spațiului de 4mp/deținut.

Alte solicitări pe care deținuții le fac la judecătorul delegat vizează „oprimarea și opresiunile administrației”. Judecătorul spune că deținuții se înscriu în audiențe în special înainte de comisiile de liberare condiționată și acuză administrația de rea credință. În general se plâng că au cerut diverse lucruri administrației penitenciarului și nu au primit.

În fiecare joi, la audiențele judecătorului delegat sunt înscriși patru-cinci deținuți. Judecătorul apreciază că le dă dreptate în cam 5% din cazuri și că nu a avut în general cazuri de decizii infirmate de instanță.

Unele plângeri au vizat și intervenții ale mascaților în camerele de deținere și agresiuni ale acestora. Judecătorul spune că în parte a admis acele reclamații întrucât deținuții au fost oarecum provocați să reacționeze, dar că nu trebuie pierdut din vedere nici specificul locului.

Planuri de investiții

Penitenciarul are în plan să construiască două noi corpuri de clădire: unul în continuarea celui existent, lipit de acesta prin niște curți de plimbare modernizate, și al doilea corp la intrare, în locul actualelor containere, pentru primirea deținuților. Capacitatea de cazare a noului corp de deținere ar fi de 150 de locuri. Momentan proiectele se află înainte de faza de studii de fezabilitate. Conform angajamentelor ANP aceste corpuri ar trebui să fie gata în 2022.

În planul de investiții pe termen scurt precum și în buget sunt cuprinse doar renovarea camerelor, reparația gardului penitenciarului, care are porțiuni fragile, reparația acoperișului centralei termice și câteva reparații la clădirea școlii.

Concluzii și recomandări

Asociația apreciază că față de 2012, unele lucruri din Penitenciarul Galați s-au schimbat în bine, însă condițiile de detenție în general și supraaglomerarea camerelor rămân în continuare de rezolvat.

De asemenea, este de apreciat că sectorul socio-educativ reușește să implice un număr mare de deținuți în activități educative. Ar fi de dorit o accentuare pe latura de cursuri de calificare, pentru a le oferi deținuților un atu la ieșirea din penitenciar, pe piața muncii.

O atenție sporită ar trebui dată asistenței psihologice, mai ales în condițiile în care mulți deținuți suferă de afecțiuni psihice.

Este de înțeles și de apreciat de asemenea preocuparea conducerii de a stopa traficul de droguri și de telefoane, despre care spune că se petrecea la scară mare în anii dinainte de 2017. Însă unele măsuri luate în acest sens par a fi de natură să pedepsească in corpore deținuții și să le îngreuneze și mai mult detenția, pe lângă condițiile și așa improprii. Aceste efecte par să se reflecte și într-o ușoară creștere a numărului de agresiuni și autoagresiuni petrecute în rândul deținuților, conform datelor din raportul de activitate pe 2018 – 68 de cazuri în 2018 față de 48 în 2017, în condițiile scăderii numărului de deținuți (de notat că aceste cifre din raportul oficial par să contrazică informațiile predominant pozitive oferite  de cadrele medicale ale penitenciarului, în discuția cu reprezentantele asociației). Conform aceluiași raport, a crescut spectaculos numărul actelor de violență la adresa cadrelor, de la 1 în 2017 la 14 în 2018, ceea ce poate denota o stare latentă de nervozitate în rândul deținuților.

Asociația recomandă administrației penitenciarului:

  • Să acorde o importanță mai mare igienei din camere, pentru prevenirea apariției ploșnițelor;
  • Să revină asupra deciziei de interzicere a frigiderelor pe holurile secțiilor, pentru uzul deținuților – chiar dacă penitenciarul le oferă mese calde acestora, deținuții au nevoie de un aport de fructe și legume proaspete, pe care penitenciarului nu le oferă, iar păstrarea lor în frigider mai ales pe timp de vară este esențială;
  • Să mărească perioada de distribuire a apei calde, de la o oră jumătate-două la trei ore, măcar în camerele cu opt persoane, astfel încât să apuce fiecare să se spele;
  • Să încerce să găsească soluții pentru ocuparea deținuților prin munci remunerate, măcar pentru cei aflați la regim deschis, care nu ar necesita o pază atât de strictă;
  • Să regândească accesul deținuților la activitățile sportive, în sensul sporirii acestor activități.

 

Alte recomandări se găsesc în cuprinsul raportului.

Livia Popa

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport
https://apador.org/wp-content/uploads/2019/06/penitenciar-galati0.jpg 389 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-06-14 13:40:582019-08-26 19:26:08Raport asupra vizitei în Penitenciarul de maximă siguranță Galați

Raport privind vizita APADOR-CH efectuată la Penitenciarul Giurgiu

27/03/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 5 februarie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită la Penitenciarul Giurgiu. Ultima vizită a fost în 2009, conform raportului de pe site-ul asociației. Vizita a început la ora 10.40 și s-a încheiat după ora 17.00.

Date generale

Penitenciarul Giurgiu este considerat cel mai mare din țară, cu o capacitate de peste 1500 de locuri. Construcția lui a început în 1994 și a fost ianugurat în 2000, deși unele părți din proiect nu erau finalizate la acea dată. În prezent Penitenciarul Giurgiu are 14 secții în care sunt deținuți bărbați în toate regimurile de deținere: deschis, semi-deschis, închis și maximă siguranță. De asemenea are o secție pentru arest preventiv. Deși în principal deservește aria Giurgiu, Teleorman, Ilfov și București, penitenciarul avea la data vizitei și deținuți din zone mai îndepărtate ale țării, transferați pentru că aici există un grad de ocupare mai mic faţă de media penitenciarelor din ţară, de când capacitatea penitenciarului s-a mărit.

Cea mai recentă secție dată în folosință cu două săptămâni înainte de vizită este secția 14, proiectată să respecte standardele europene în materie. Secția, construită pe structurile a două clădiri vechi, a fost in întregime reproiectată şi deserveşte regimul deschis cu o capacitate de aproximativ 120 de locuri.

Efective și personal

Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul are următoarea organizare pe cele 14 secții:

1 secție carantină, arest preventiv (E1)

5 secții Regim Închis (E2-E6)

5 secții cu Regim Maximă Siguranță (E7-E12)

1 secție persoane vulnerabile medical social (E9)

1 secție infirmerie (E13)

1 secție Regim Deschis (E14)

Capacitatea penitenciarului, calculată de administrație la o normă de 4mp/deținut este de 1513 locuri, în camere de 2 paturi, 4 paturi, 8 paturi și 10 paturi.

Totuși, conform conducerii, la acest moment numai 50% din penitenciar asigură condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai este supraaglomerat, multe camere din penitenciar încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare, din punct de vedere igienic.

Numărul de paturi instalate este 1538. Numărul deținuților existenți în unitate la data vizitei era de 1277, cazați astfel: 425 Regim Maximă Siguranță, 606 Regim Închis, 13 Regim Semi-Deschis, 123 Regim Deschis, 38 Arest Preventiv, 1 femeie, 1 minor, 59 de tineri, 11 în carantină. Gradul de ocupare la data vizitei era de 80,24%.

Tot 80% este și gradul ce ocupare a schemei de personal a penitenciarului. Din totalul posturilor prevăzute în schema pe 2019 – de 527 de locuri, numai 426 sunt ocupate, cu un deficit resimțit acut la zona operativă, socio-educativă și medicală.  

Starea economică a penitenciarului

Bugetul rectificat de care a beneficiat penitenciarul în 2018 a fost de 45,7 milioane de lei, din care 37,9 milioane de lei au fost cheltuieli de personal și 6,7 milioane cheltuieli cu bunuri și servicii. 1,9 milioane de lei din buget au fost venituri proprii, obținute din munca deținuților, o sumă cu 28% mai mare decât în anul precedent.

Conform conducerii, unitatea are o capacitate scăzută de cheltuire a fondurilor destinate reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu găsește mână de lucru calificată nici în interiorul penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior. Numai 23% din programul de reparații anual a fost realizat în regie proprie în 2018.

În 2018 au fost reamenjate 23 de camere din secția E1 – tâmplărie nouă, instalații electrice, sanitare. În total 306 camere din penitenciar au avut distrugeri și au necesitat diverse lucrări de întreținere.

Tot în 2018 a fost dublat cuantumul alocației de hrană de la 3,5 la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialor igienico-sanitare. Deținuții primesc lunar de la administrație: aparat de ras, hârtie igienică, pastă de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră, detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste materiale sunt suficiente.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Investiții 2019

Conducerea penitenciarului a planificat pentru 2019 două investiții importante:

  • Reconfigurarea curților de plimbare și
  • Refacerea blocul alimentar.

Blocul alimentar

Starea blocului alimentar pare a fi cea mai problematică din tot penitenciarul. Încăperea are tâmplărie veche, cu geamuri sparte pe alocuri, pardoseală murdară și avariată, un sistem de ventilație defectuos, ceea ce explică formarea igrasiei existentă pe tavan si pereţii încăperilor. La momentul vizitei era un miros greu suportabil, desi o echipă de deținuți făcea curățenie în diversele încăperi ale blocului alimentar, după finalizarea mesei de prânz. 18 deținuți lucrează în blocul alimentar în 2 ture. Vestiarele și grupurile sanitare folosite de deținuți erau într-o stare precară de igienă. Diversele ustensile pentru curăţat zarzavat sau cartofi erau ruginite şi ieşite demult din perioada normală de utilizare.

Conducerea penitenciarului admite că blocul alimentar nu a fost refăcut de la recepționarea penitenciarului, din 2000. A fost doar văruit periodic și s-au înnoit marmitele, care acum sunt într-o stare bună. În 2018 conducerea a făcut o notă de fundamentare și a obținut aprobara pentru o investiție de refacere a blocului alimentar din temelii. În 2019 este programată proiectarea investiției și în 2020, realizarea ei.

În ziua vizitei meniul a fost format din:

la mic dejun – ceai, pâine, marmeladă, margarină, brânză și ou (la norma pentru diabet);

la prânz – ciorbă de pasăre, varză cu cârnat (oferit deținuților în stare crudă, afumat) sau cu carne de pasăre (pentru musulmani);

la cină – tocăniță de cartofi, orez cu lapte sau paste cu sos pentru diversele norme de hrană.

Conducerea unității apreciează că deși alocația de hrană a fost dublată, ea continuă si fie mică pentru trei mese pe zi. Din discuțiile avute cu deținuții, pe secții, mâncarea a fost un aspect criticat unanim de aceștia.

Penitenciarul Giurgiu nu are Gospodărie Agro-Zootehnică (GAZ), ci numai o parcelă de pământ adiacentă curții penitenciarului, pe care o lucrează (parțial) cu câțiva deținuți, pentru a suplimenta legumele necesare la prepararea hranei. Se mai primesc mărfuri în sistem de transfer fără plată de la alte penitenciare – de exemplu brânză de la Pelendava. Conducerea apreciază că GAZ-urile penitenciarelor nu mai sunt rentabile. Costul legumelor sau produselor obținute prin munca deținuților sunt necompetitive cu piața, întrucât deținuții trebuie să fie plătiți cu salariul minim pe economie, la care se adaugă și salariile ofițerilor de pază. În plus, susține conducerea, puţini deținuți sunt dornici să muncească în agricultură.

Sectorul vizite

Există 8 cabine de vizită cu separator, 4 cabine pentru maximă siguranță și mai multe locuri la mese. La data vizitei erau folosite locurile de la mese. O vizită durează maxim 3 ore, timp în care se face recepția pachetelor de la familie și pentru interacțiunea propriu-zisă cu familia rămân 1-2 ore.

Penitenciarul are și o cameră „tata și copilul” care nu părea prea folosită, după mirosul/aerul închis din ea. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e prea solicitată.

În sectorul vizite era amenajată și o cabină pentru interacțiuni online cu familia și o camera pentru audieri video cu instanţele de judecată, care nu este folosită la capacitatea sa maximă, ci doar ocazional, solicitările fiind rare. Conform aprecierilor reprezentantului penitenciarului, a scăzut totuși numărul prezentărilor la instanță, de trei până la cinci ori. Prin introducerea audierilor video penitenciarele pot economisi carburant și costuri cu personalul de pază.

Camera pentru vizite intime este situată în apropiere de sectorul medical și, conform reprezentanților penitenciarului, este folosită de 3-4 ori pe zi. La data vizitei era liberă. E dotată corespunzător – cu pat, televizor, frigider, baie cu boiler – dar cu o lenjerie nu foarte curată pe pat.

Magazinul

Magazinul din incinta penitenciarului era foarte bine aprovizionat, deținuții având posibilitatea să-și cumpere diverse alimente sau produse de igienă. Cele mai vândute produse sunt, conform vânzătoarei, dulciurile, țigările și apa.

Prețurile la produsele comercializate nu sunt afișate la raft, ci sub formă de liste lipite undeva în partea de sus a vitrinei, într-un loc cu o vizibilitate redusă. Deținuții nu au acces în magazin, ci doar la un ghișeu unde pot cere mărfurile pe care le doresc.

Câteva prețuri informative au fost furnizate la cerere echipei APADOR-CH de către una dintre vânzătoare. Acestea au fost: mere – 6 lei, iaurt Zuzu mic – 3.80 lei, Cafea Jakobs – 14.80 lei, apă Dorna 2 L – 3.90 lei sau altă marcă – 2.60 lei. Ardei kapia – 14 lei/kg, Ness Amgigo mare – 17 lei.

Un aspect colateral – la momentul vizitării magazinului, în incinta acestuia erau mai multe persoane angajate care fumau, la o masă. De altfel în penitenciar fumatul a fost remarcat în mai multe locuri de-a lungul vizitei, de la poartă până în interior, pe unele holuri de pe secțiile de deținere.

Asistență medicală

Penitenciarul are numai 2 medici generaliști încadrați, dintr-o schemă de personal de 7 posturi, și un rezident care a ocupat postul în penitenciar, dar în prezent face rezidențiatul la București. Stomatologul, care era al treilea medic încadrat, a suferit un accident auto în timp ce venea spre penitenciar, de la București, și este în concediu medical prelungit. Unul dintre cei doi medici generaliști este șeful secției medicale.

Penitenciarul mai are 13 asistenți care lucrează în ture: 1 igienist, 1 asistent stomatologie și restul generaliști.

În noiembrie 2018 a fost câștigat și concursul pentru ocuparea unui post de psihiatru, însă până la data vizitei, deşi există o nevoie acuta de această specialitate, numirea de la Ministerul Justiției se lăsa aşteptată. Va fi primul psihiatru pe care l-a avut vreodată penitenciarul Giurgiu, deşi cele mai multe afecţiuni în rândul deţinuţilor sunt cele psihice.

Cabinetul medical are dotări modeste, medicul și asistentele menționând că nu beneficiază de condiții propice de lucru, implicit deținuții nu beneficiază de condiții normale de consult.

Medicul susține că oferă 40-60 de consultații/zi, fie în cabinet, fie pe secții. Cele mai multe afecțiuni sunt cele psihice (peste 600 de deținuți, din care 318 în tratament cu rețetă), urmate de cardio-respiratorii, boli cronice și diabet (12 cu insulină, 37 cu tratament specific).

10 deținuți primesc metadonă ca tratament antidrog, 29 au HIV și în jur de 300 au hepatită. Penitenciarul nu face screening  pentru bolile transmisibile, se bazează pe declarațiile deținuților. 60 de deținuți fac tratament cu interferon. Apar periodic cazuri de scabie. Penitenciarul nu le mai oferă deținuților prezervative de mai mulți ani (cel puțin din 2012 după cum își amintește una dintre asistente), deși conducerea admite că există cazuri de agresiuni sexuale în camerele de deţinere.

O dată pe săptămână, deținuții care au nevoie de un consult de specialitate sunt duși la psihiatrie sau la alte specialități (se organizează transporturi de câte 3-10 deținuți) la spitalul municipal din oraș. Cum la spitalele din Giurgiu nu prea există specialiști, deținuții sunt duși la spitalele din București: Floreasca, Bagdasar sau spitalul penitenciar Rahova.

Medicul spune că nu au fost probleme cu asigurarea tratamentului, dar procedura de achiziție pe SEAP mai întârzie cu câteva săptămâni medicamentele necompensate. De aceea preferabil e să le aducă familia deținutului, la nevoie, personalul medical permite această variantă. În 2018, medicamentele pentru deținuți au costat penitenciarul 254.000 de lei.

În penitenciar au mai venit ocazional și medici privați care au consultat deținuții, la cererea și pe cheltuiala acestora.

În 2018 un deținut s-a sinucis și alți patru au murit din cauze naturale.

Sectorul reintegrare, socio-educativ și munca deținuților

Penitenciarul are numai 2 psihologi angajați (față de 7 câți sunt pe schemă), 2 asistenți sociali (din 3 pe schemă) și 8 educatori (față de 10 pe schemă), din care 2 sunt în concediu maternal sau detașare, iar unul ocupă poziții de conducere. Penitenciarul mai colaborează cu voluntari pe diverse proiecte, dar personalul este insuficient pentru nevoile unui număr atât de mare de deținuți.

Din proiectele derulate în 2018 se observă că un număr foarte mic de deținuți (maxim câteva zeci/proiect) a fost implicat în diverse proiecte educative sau în vizite în comunitate.

Conform reprezentanților penitenciarului, există proiecte de școlarizare a deținuților, derulate împreună cu AJOFM, pentru formare de: frizeri, ajutor de bucătari, lucrători în cultura plantelor. Totuși, foarte puțini deținuți se califică pentru a fi scoși la astfel de cursuri, întrucât nu au studii de minim 8 clase primare.

Penitenciarul are clase de alfabetizare I-IV, cu un număr de 40 de deținuți școlarizați în 2019. S-a încercat formarea unor clase V-VIII, dar nu a fost aprobată de către Inspectoratul Școlar Giurgiu.

Locurile de muncă disponibile nu sunt multe, iar cele care sunt nu par foarte dorite de deținuți. Conducerea penitenciarului apreciază că din 100 de deținuți abia ies 20 la muncă. Penitenciarul are un contract cu RILUG din Lugoj, pentru cusut pantofi – deținuții lucrează în camere – mai există locuri de muncă la sere, la igienizarea unor spații, la atelierul de mobilă, la săpături și la confecționat panouri fotovoltaice.

1.950.000 de lei a obținut penitenciarul în 2018 din munca deținuților, bani cheltuiți pentru reparații și pentru achiziționarea unei autosanitare pentru transportul deținuților la consultații în afara penitenciarului.

Vizita pe secții

Aspectul secțiilor de deținere nu diferă esențial de la una la alta, ele sunt amenajate similar în cele 5 corpuri de clădire legate între ele și dispuse în semicerc, având în centru sectorul socio-educativ și pe cel de vizite.

Secțiile au un sistem de monitorizare video însă foarte vechi și incomplet realizat, fără un dispecerat și fără sisteme de închidere electronică. În continuare ușile sunt deschise/închise cu cheia de către angajații penitenciarului, ceea ce face și mai acută lipsa de personal – există 1 gardian la 15 camere de deținere. Conducerea speră ca în 2019 să primească aprobarea pentru o investiție în reproiectarea sistemului de monitorizare video.

După aplicarea legii recursului compensatoriu, camerele cu 6 paturi suprapuse au fost transformate în camere cu 4 paturi suprapuse și astfel au devenit conforme cu norma de spațiu de 4 mp/deținut. Înainte de recursul compensatoriu, penitenciarul avea cam 1400 de deținuți și după a rămas cu 1100, dar între timp au fost transferați aici deținuți din alte peniteciare din ţară, considerate supraaglomerate.

Telefoanele au fost mutate, în majoritatea secțiilor, de pe holuri în camerele de deținere, ceea ce le oferă deținuților posibilitatea să le folosească fără să ceară acordul gardienilor, în orice moment până la ora 18.00 a fiecărei zile, în limita a 30 de minute pe zi. Această măsura s-a dovedit benefică atât pentru deţinuţi cât şi pentru personalul penitenciarului.

În curtea penitenciarului sunt amenajate cinci curți de plimbare, parțial acoperite, iar pentru secțiile de maximă siguranță sunt amenajate cuști de plimbare pe acoperișul uneia dintre clădiri.

În secția E11 există și o cameră de protecție, amenajată cu pereți capitonați și grup sanitar cu obiecte anti-vandalizare. Reprezentanții penitenciarului au spus că nu e folosită foarte des însă este utilă atunci când există deţinuţi cu risc de autoagresiune.

Toate secțiile vechi au amenajată câte o „cameră pentru veselă”, unde este ținută vesela pentru servirea mesei și, de anul trecut, există și vitrine frigorifice unde deținuții își pot păstra alimentele cumpărate sau primite de la familie.

Secția E11.10 maximă siguranță

Camera 10, aproximativ 20 de mp, era într-o stare bună, curată, amenajată, cu hol, baie și încăperea cu 4 paturi (câte două suprapuse), dulapuri și televizor. Camera găzduia numai trei deținuți, un cetățean norvegian și alți doi români. Românii erau la curtea de plimbare la momentul vizitei.

Cetățeanul norvegian s-a plâns că nu a primit cele 6 zile compensare pentru condiții improprii de detenție, că mâncarea este foarte proastă, că a reclamat numeroase aspecte privind condițiile de detenție la judecătorul delegat, însă nu a primit motivările acestuia traduse în engleză. De asemenea el și-a cerut transferul la o închisoare din Norvegia dar nu i-a fost acceptat întrucât nu a achitat încă prejudiciul din dosarul său penal.

Secția E8.27 maximă siguranță

Deținuții de pe secția 8 sunt cei care lucrează la pantofi. În camera 27 (din 28), de aproximativ 20 de mp, cu un aspect îngrijit, curat, 4 paturi, ocupate numai două, era la momentul vizitei un singur deținut. Nu era la plimbare deoarece era răcit. Spunea că a fost dus la medic după patru zile și că se simte relativ bine.

S-a plâns de mâncare, care „e nasoală”. În rest a apreciat că personalul se comportă bine cu deținuții, că programul de apă caldă, zilnic de la 11 la 12 este suficient și că bunurile pe care le primesc deținuții pentru igiena personală sunt îndestulătoare.

Secția E9 – maximă siguranță

Camera 47 (din 58) are aproximativ 9 mp, nu are baie, ci doar un wc și o chiuvetă în cameră, nedespărțite prin nimic de cele două paturi. Conducerea penitenciarului susține că au existat inițial niște paravane, dar au fost distruse de deținuți.

În camera vizitată stăteau doi deținuți, un cetățean turc și un român. Geamul era deschis și în cameră era destul de frig. Cei doi spuneau că țin geamul deschis pentru că nu suportă mirosul din wc. În aceeași cameră dorm, mănâncă și își fac nevoile fiziologice.

Cetățeanul român s-a plâns că magazinul din incintă are prețuri foarte mari, marfa e stricată, și de 4 luni de când e acolo nu l-a scos nimeni la vreo activitate. Spune că e ținut abuziv cu cătușe la mâini indiferent unde e dus, inclusiv la duș, fără să i se spună de ce. A contestat măsura la judecătorul delegat, dar fără succes.

Cetățeanul turc s-a plâns că i s-a spart o măsea de câteva săptămâni și nu poate să mănânce, și nu e dus la medicul dentist de 15 zile.

Camera 13, tot de 9 mp, cu un singur deținut – E.R.– ce părea a se afla într-o stare psihică delicată. Spunea că stă de un an la Penitenciarul Giurgiu, deși e din Bacău, că nu-l vizitează familia pentru că e prea departe, și că nu și-a văzut copiii de 4 ani.

Întrucât camerele de pe secția 9 nu au dușuri, deținuții sunt duși de două ori pe săptămână într-o cameră de duș comună, situată în capătul secției.

În cuștile de plimbare de pe acoperișul clădirii erau câțiva deținuți zgribuliți – era destul de frig afară. Unii dintre ei s-au plâns de calitatea proastă a hranei și de faptul că nu au televizoare în camere. Un alt deținut a spus că a fost scos la un curs, în 2018, dar nu-și mai amintea despre ce a fost și ce a învățat în el.

Vizita în secția E9 s-a desfășurat cu prezența, pe hol, a agenților din trupa de intervenții, echipați corespunzător.

Secția E14 regim deschis

Cea mai nouă secție a penitenciarului, utilizată pentru regim deschis, e formată din două corpuri, unul cu 2 etaj, unul cu 1 etaj, și camere dotate la standarde moderne. La data vizitei numai Corpul B, cu 2 etaje, era locuit. Corpurile au câte o sală de mese la parter, iar camerele sunt dotate cu 2, 6, 8 sau 10 paturi în funcție de dimensiune. Camerele au de la 10 mp  la 40,47 de mp. Secția are în total 118 locuri, dar 200 de paturi instalate și 123 de deținuți.

În camere, paturile sunt cu cadru metalic și două sertare pentru lucruri personale, saltele groase de tip Relaxa, dulapuri de depozitare pentru fiecare deținut și băi cu duș, chiuvete și wc-uri tip anti-vandal. Pereții sunt placați cu panouri lavabile și aspectul general este unul plăcut, curat, chiar dacă unele camere mai mari au un aspect aglomerat din cauza prea multor paturi.

În camera 5 din corpul B (37,35 mp+7,38 mp baia) erau cazați 9 deținuți într-un număr de 10 paturi. Camera mai avea o masă, un TV ecran plat și câteva dulapuri de depozitare. Deținuții erau nemulțumiți toți de mai multe aspecte, printre care:

  • că atunci când vine apa caldă, nu mai curge apa rece – conducerea a spus că e o defecțiune ce va fi remediată curând de constructor, pentru că sunt în perioada de garanție;
  • că apa caldă curge doar o oră pe zi, și nu au timp suficient să se spele toți 9;
  • că telefonul din cameră nu poate fi folosit după ora 18.00, iar familiile lor sunt la lucru până la acea ora – conducerea a promis că va remedia situația în colaborare cu firma de telefonie care asigură serviciul;
  • că nu au frizer;
  • că așteaptă 2 ore ca să li se servească masa pentru că sunt numai 2 persoane la deservire pe secția lor de peste 100 de oameni;
  • că programul TV se oprește între 19 și 20 la ora apelului de seară.
  • că ușile sunt deschise numai de la 7.30 la 22.00;
  • Că nu înțeleg de ce au frigider în cameră, câtă vreme nu au ce să pună în el;
  • că geamul nu se deschide și camera nu se poate aerisi;
  • că sunt prea departe de casă – unii erau transferați de la Constanța;
  • că nu li se mai dau zile câștig pentru că aici au condiții bune de detenție.

Judecătorul delegat

Doamna judecător delegat apreciază că gestionează cel mai mare număr de dosare din țară – aproximativ 200/lună. Spune că în general au scăzut plângerile pentru condiții de detenție, acum cererile vizează recursul compensatoriu și contestaţii privind calculul numărului de zile câștig obținute. Deținuții solicită acum compensarea zilelor și din pedepsele anterioare executate în condiții improprii.

Plângerile împotriva administrației vizează: serviciile medicale întârziate, programul de apă caldă, nerespectarea spațiului de 4 mp/persoană sau neacordarea dreptului la vizita intimă.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului și de ANP pentru a îmbunătăți condițiile de detenție din Penitenciarul Giurgiu și consideră că aspectul general al penitenciarului reflectă aceste eforturi.

Rămân nerezolvate unele aspecte ce țin de igiena spațiilor de deținere, în camerele nerenovate și în blocul alimentar care necesită reparații capitale urgente.

Punctual, ar trebui remediate câteva dintre aspectele semnalate de deținuți:

  • programul de apă caldă în camerele cu mai mult de 3 persoane ar trebui prelungit mai mult de o oră, astfel încât să aibă timp toți ocupanții camerei să facă duș
  • programul de folosire a telefoanelor din camere să fie prelungit până la ora 20.00

Asociația reamintește conducerii penitenciarului că Legea 15/2016, care interzice fumatul în spațiile închise, se aplică și în interiorul penitenciarului, și pentru cadrele acestuia.

Asociația recomandă ANP să facă eforturi pentru a atrage personal calificat în sistem, astfel încât să reducă deficitul de medici, de psihologi, asistenți sociali și educatori, personal esențial în tratarea afecțiunilor (mai ales psihice) care se manifestă exacerbat în detenție.

De asemenea ANP și Ministerul justiției ar trebui să gândească un sistem eficient de folosire a forţei de muncă a deținuților, și de cointeresare a lor, astfel încât pe perioada detenției aceștia să învețe o meserie și în același timp să contribuie prin munca lor la propria întreținere.

Complementar, atât conducerea penitenciarului cât și ANP ar trebui să intensifice eforturile de colaborare cu Inspectoratul școlar pentru organizarea de clase V-VIII în penitenciar, astfel încât nivelul de școlarizare să nu mai fie o piedică în obținerea unei calificări și, mai târziu, în găsirea unui loc de muncă.

 

Dollores Benezic

Nicoleta Popescu

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2019-03-27 11:44:592019-07-01 11:37:27Raport privind vizita APADOR-CH efectuată la Penitenciarul Giurgiu

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Aiud

20/07/2016/în Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /de Rasista

 

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat miercuri, 29 iunie 2016, Penitenciarul Aiud din județul Alba. Ultima vizită data din 2006. Întrucât vizita a coincis cu Ziua lucrătorilor din penitenciare, mare parte din personal era liber și unele informații, care nu erau cunoscute de cei prezenți în penitenciar și cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă, au fost furnizate ulterior, prin email.

  1. 1.     Aspecte generale, efective, personal

Penitenciarul Aiud este unul dintre cele mai vechi din România (unele clădiri datează din 1856), are 3 hectare de construcții/clădiri dispuse pe 10 hectare de teren și deservește patru județe limitrofe. O astfel de întindere de teren și construcții se dovedește costisitoare pentru procesul de pază, dar și pentru întreținere și igienizare, după cum susține conducerea.

Efective: În total penitenciarul are 10 secții de deținere. Conform datelor furnizate ulterior de penitenciar, la data vizitei existau în cele 10 secții 871 de deținuți, încadrați pe regimuri de detenție astfel: deschis – 38, închis – 545, semi-deschis – 27, maximă siguranță – 156, arestați preventiv – 91, minori – 9, închis suspendat – 1, semi-deschis suspendat – 2, maximă siguranță suspendat – 2. Deținuții cu regim suspendat sunt cei pentru care a fost emis un nou mandat de arestare preventivă. Pe lângă deținuții bărbați (adulți, minori și tineri), în penitenciar se aflau și două femei în tranzit.

Personal: Conducerea penitenciarului consideră că este insuficient pentru suprafața întinsă și numeroasele clădiri ce trebuie acoperite cu pază. Personalul constă în 241 de cadre la siguranța deținerii (din 290 de posturi existente pe schemă), 11 angajați la sectorul medical (din 19 posturi în schemă) și 20 la socio-educativ (din 29 prevăzute). Incluzând și personalul administrativ, penitenciarul are 424 de funcții prevăzute pe stat, din care sunt ocupate numai 344.

  1. Investiții

La data vizitei se aflau în stadiu de șantier mai multe clădiri din curtea penitenciarului, fie  construcții noi, fie în reabilitare. Un corp nou de clădire a fost ridicat special pentru sectorul administrativ și urmează să fie recepționat în curând, întrucât mare parte din birourile personalului sunt tolerate în clădirea vecină a Judecătoriei Aiud. Pe lângă corpul nou de clădire, tot pentru personal mai sunt disponibile două clădiri, de asemenea reabilitate, una găzduind popota și cealaltă niște magazii.

Practic tot sectorul cuprins între poarta externă a penitenciarului și Punctul de control 2 era în șantier la data vizitei, respectiv clădirile administrative și clădirea sectorului vizite.

Sectorul vizite era în reparații capitale, iar activitatea era mutată temporar într-o magazie a fostei IMP Aiud, acum desființată. În interior erau amenajate patru mese pentru vizita fără dispozitiv de separare și o ladă de dimensiuni foarte mari în jurul căreia erau dispuse în total 12 scaune, pentru vizitele cu dispozitiv de separare – lada era o improvizație de dispozitiv de separare, întrucât dimensiunile ei făceau imposibil contactul deținuților cu vizitatorii. În aceeași magazie era improvizat și sectorul pentru primirea pachetelor, un colț pentru vizitele familiilor cu copii și patru cabine prevăzute cu perdele pentru controlul deținuților la intrarea în penitenciar. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că reparațiile la clădirea pentru vizite vor fi gata în această toamnă. Într-o altă clădire erau amenajate deja cabinele pentru vizita online – funcționale, dar care încă nu fuseseră folosite deoarece mai așteptau unele aprobări metodologice – camera pentru vizita intimă și cabinele pentru vizitele cu avocații.

Investițiile făcute în 2015 și 2016 se datorează bugetelor crescute simțitor. De exemplu conducerea penitenciarului susține că în 2015 a primit 570.000 de lei pentru reparații curente, o sumă îndestulătoare comparativ cu anii precedenți când abia primea câte 8.000 de lei, dar că acum marea problemă este că nu au cu cine să angajeze lucrări de anvergura celor permise de aceste sume.

Câteva îmbunătățiri făcute din bugetele primite în acești ani:

  • 90% din parcul auto a fost schimbat;
  • a fost reabilitată clădirea școlii (clasele I-VIII, IX-X și școală profesională);
  • s-au montat centrale electrice pe fiecare secție/clădire mai depărtată de centrala termică a penitenciarului, astfel încât încălzirea și apa caldă sunt furnizate mai eficient în prezent;
  • au fost dotate toate secțiile cu mașini de spălat și de uscat, astfel încât deținuții să-și dea hainele la spălat pe secție și numai lenjeriile să fie igienizate la spălătoria mare a penitenciarului.

În ciuda investițiilor în majoritatea clădirilor, în camerele de deținere este supraaglomerare (un deținut are la dispoziție între 1 mp de spațiu și maximum 3mp), investițiile făcute neputând să creeze mai mult spațiu față de cel existent, ci doar să aducă mici îmbunătățiri de igienă și confort. În curtea penitenciarului, însă, sunt mai multe clădiri nefolosite, în care s-ar putea amenaja noi camere de deținere. Ele aparțin fostei Uzine Mecanice și ar trebui transferate în proprietatea și administrarea penitenciarului, în acest scop.

Centrala termică a penitenciarului datează din 2007, are trei boilere și două arzătoare. Asigură cu apă caldă și căldură secțiile 1-8 și energie pentru bucătărie, dar în urma achiziționării centralelor electrice mai mici, centrala mare va rămâne să funcționeze doar pentru secțiile 1-6. Secțiile 9 și 10 au deja centrale electrice proprii.

Dușurile: De asemenea centrala va asigura în continuare apa caldă necesară sălii de dușuri a penitenciarului, care are 40 de dușuri și două săli de așteptare, este curată, placată cu gresie și faianță. Reprezentanții penitenciarului motivează amenajarea acestei săli mamut prin faptul că în mai multe camere care aveau dușuri individuale deținuții ar fi scos sifoanele din pardoseala băilor, ca să ascundă acolo diverse obiecte interzise. Acest fapt a dus la infiltrații de apă în pereții și plafoanele clădirilor de deținere și deteriorarea acestora, și astfel s-a decis ca dușurile să fie toate într-un loc. Reprezentantele APADOR-CH înțeleg această decizie, dar consideră că nu este o soluție firească obligarea deținuților să facă duș în grup.

Pentru 2017 este prevăzut să fie finalizate reabilitări pentru secțiile 7 și 8 (Zarca) și începerea studiilor de fezabilitate și a proiectării pentru reabilitarea secțiilor 5 și 6.

  1. 3.     Munca deținuților

În medie 357 de deținuți din Penitenciarul Aiud muncesc zilnic, reprezentând 40,98% din efectivul total. Ei sunt implicați în deservire (preparare distribuire hrană, curățenie, reparații auto, instalații, construcții, frizerie) – 150; cusut pantofi și asamblare componente electronice în interiorul penitenciarului – 146; descărcare arheologică și fabrica de mobilă din penitenciar – 61 de deținuți. Conducerea spune că pe plan local ar fi oferte mai multe de muncă (la autostrada care se construiește în zonă au numeroase solicitări, de exemplu) pentru deținuți, dar sunt nevoiți să le refuze pentru că nu au suficient personal de pază. Conform conducerii, în luna mai a acestui an au fost refuzate cel puțin 200 de locuri de muncă din această cauză.

Dat fiind că la Aiud există în medie 3-4 deținuți la un agent, APADOR-CH consideră că printr-o organizare mai eficientă a personalului s-ar putea gestiona mai bine scoaterea la muncă a mai multor deținuți, profitând astfel de faptul că pe plan local există o cerere mai mare decât în alte zone.

Reprezentanții penitenciarului susțin și că, datorită fondurilor mari primite în ultimii ani, pentru reabilitarea clădirilor penitenciarului, e nevoie de deținuți calificați în domeniu și aceștia sunt tot mai greu de găsit.

  1. 4.     Sectorul medical (Secția E9)/Minorii/Femeile

Sectorul medical este amenajat în fosta secție destinată femeilor,  E9, care acum e folosită și pentru infirmerie, și pentru deținuții aflați în tranzit (minori, tineri și femei). Secția are un aspect îngrijit, luminos, are pe hol numeroase plante ornamentale, ferestre largi și tot pe hol sunt amplasate mașinile de spălat și de uscat, ambele nou achiziționate.

Sectorul medical e format dintr-un cabinet de stomatologie – la care, conform conducerii penitenciarului, vine un medic ori de câte ori este nevoie – un cabinet de medicină generală și mai multe camere de infirmerie.  Penitenciarul are în dotare o ambulanță pentru transport medical regulat către spitale sau alte penitenciare, dar în cazuri urgente se apelează la 112.

Din cei 3 medici generaliști angajați de penitenciar, unul asigură consultații pentru personal (la un cabinet situat în afara unității) și 2 medici se ocupă de deținuți. Cabinetul mai are și 9 asistenți medicali, care asigură permanența în penitenciar. La data vizitei nu se afla pe secție decât o asistentă care nu a putut furniza prea multe informații statistice despre sectorul medical.

În camerele de infirmerie se aflau deținuți în vârstă, cu diverse infirmități sau care aveau nevoie de tratament. De exemplu în camera E9.2 erau 3 deținuți, unul cu un handicap locomotor (nu avea un picior), al doilea era însoțitorul primului, iar al treilea avea nevoie de condiții speciale pentru hernia de disc de care suferea de un an, dar de care nu se putea opera întrucât în sistemul penitenciar nu există un neurochirurg. Acesta a spus că periodic, când are dureri, este cazat la infirmerie, deoarece aici are o saltea mai bună decât în camera de deținere și primește calmante. Ceilalți deținuți s-au plâns că nu primesc medicamente suficiente și că mâncarea este „dezastru”. În cameră era un frigider și un telefon dar nu exista sistem de alarmare. Apă caldă aveau în fiecare zi.

Conform asistentei prezente la data vizitei, la intrarea în penitenciar se fac teste de depistare a virusului HIV, la cerere, și pentru hepatită sau boli transmisibile sexual. Asistenta a mai spus că există deținuți cu hepatită în penitenciar și numeroși cu afecțiuni psihice, aflați în tratament.

Într-o altă cameră de infirmerie, de 13 mp, erau cazați 5 deținuți în tot atâtea paturi, doi dintre ei având probleme locomotorii. Ei s-au plâns că mâncarea este lipsită de variație – orez, cartofi, varză, fasole – și de imaginație – se fac de fiecare dată aceleași feluri, deși cartoful ar suporta, de exemplu, mai multe combinații. Aici deținuții primesc apă caldă doar de două ori pe săptămână.

Minorii: În camera E9.9 se aflau doi minori de 16 și 17 ani, în curs de a fi transferați la Penitenciarul Craiova. Camera cu 6 paturi era curată, avea gresie pe jos proaspăt spălată, saltele noi din burete, un grup sanitar curat, format din WC și chiuvetă, un telefon în perete care nu funcționa, având firul rupt. Minorii, aflați pentru prima dată într-un penitenciar, au spus că nu au familii.

Întrebați ce se întâmplă cu astfel de cazuri, reprezentanții penitenciarului au răspuns că „la depunerea în penitenciar  minorii și tinerii fără familie sau necăutați de familie beneficiază de consiliere socială în vederea restabilirii / medierii relațiilor de famile, consiliere socială pentru identificare de resurse și atunci cand situația o impune, contactarea aparținătorilor sau a instituțiilor de stat și a ONG-urilor.”

Deținuții din această secție, în ale căror camere nu există dușuri, au la dispoziție o sală cu două dușuri la comun cu alte camere.

Femeile. La data vizitei erau în tranzit două femei, cazate tot în Secția E9, una într-o cameră de fumători, cealaltă în camera de nefumători. Fiecare dintre cele două camere are câte 4 paturi și un aspect îngrijit, tavane înalte, văruite. Femeile au la dispoziție și o curte mică de plimbare, nepavată, în care sunt plantate câteva flori și sunt întinse sârme pentru rufe. Una dintre femeile cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH era arestată preventiv de 5 luni și la data vizitei se afla în Penitenciarul Aiud pentru că avea o prezentare la instanță la Deva. S-a declarat mulțumită de condițiile din Aiud, în special de faptul că poate utiliza mașina de spălat rufe.

  1. 5.     Blocul alimentar/Magazinul

Blocul alimentar nu a beneficiat de investiții recente (ultima zugrăveală datează de acum 5 ani), avea gresia de pe jos spartă și urme de igrasie pe pereți, din cauza umezelii și a condensului. Conform conducerii penitenciarului vor fi achiziționate câteva marmite electrice pentru a le înlocui pe cele 7 marmite vechi din anii 80 care funcționează pe abur de la centrala penitenciarului.  Clădirea este amplasată într-un sector izolat de restul penitenciarului printr-un gard. La blocul alimentar lucrează 15 deținuți, câte 10 pe tură. Ei au la dispoziție un vestiar, un grup sanitar cu duș și apă caldă permanent.

La intrarea în blocul alimentar erau depozitați pe hol câțiva saci cu cartofi care păreau stricați (după miros), dar responsabilul bucătăriei a arătat și cartofii după curățare, care păreau comestibili. Toate legumele folosite la prepararea hranei provin din GAZ-ul penitenciarului, întins pe 36 de hectare în apropierea orașului.

În meniul zilei figura o ciorbă de legume (în special gulii) și la felul doi iahnie de fasole cu carne de porc. Carnea se introduce în mâncare (numai la diabet se dă separat), în loc să fie porționată ca să fie distribuită egal fiecărui deținut. Reprezentanții penitenciarului susțin că porcul nu poate fi tăiat în părți egale, de aceea au luat decizia de a introduce în meniu pulpe de pui în 6 din zece zile, pentru că acestea se pot porționa.

Pentru regim se pregătea ciorbă de orez și tocană de legume. Pâinea mare, rotundă, avea miros plăcut și aspect proaspăt. Tinerii primeau la micul dejun 100 de grame de biscuiți, gem, un ou, margarină, la regimul pentru diabetici era inclus și salam.

Magazia din blocul alimentar avea un aspect curat, bine organizat, pe rafturi erau saci cu făină, cutii cu margarină, biscuiți, ouă, ulei. Deoarece era o zi festivă, în ziua vizitei deținuților li s-au gătit și gogoși, după masa de prânz.

Magazinul penitenciarului

Este bine aprovizionat, iar prețurile sunt comparabile cu cele de la magazinele locale, cu excepția legumelor și fructelor care par mai scumpe decât în piețe: un sul de hârtie igienică – 80 de bani, un kg de roșii 6,5 lei, un kg de piersici – 6,5 lei, un kg de mere 4,5 lei, un kg de banane – 7 lei. Conform declarațiilor vânzătoarei, deținuții au dreptul să cumpere ligheane, fierbătoare,  sau găleți pe baza cererii aprobate de conducerea penitenciarului.

Ulterior, la vizita în camere, unii deținuți au reclamat faptul că magazinul ar fi scumpit apa după intrarea în vigoare a noului regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească și lichide în pachete. Apa s-ar fi scumpit de la 1,80 lei la 2,80 lei.

  1. 6.     Serviciul socio-educativ/Școala

Sectorul psiho-social are 1 psiholog, 2 asistenți sociali și 1 șef serviciu, tot cu pregătire de psiholog. Sectorul educație are 7 educatori, 1 șef serviciu, 1 preot ortodox, 1 monitor sportiv, 1 agent tehnic și 2 agenți însoțitori cu rol de educatori. Cele două compartimente sunt coordonate de un director adjunct. În total sectorul are 20 de posturi ocupate, din 29 câte sunt pe schemă, 18 angajați sunt efectiv la lucru, doi erau în concediu maternal.

Conform datelor transmise de penitenciar după efectuarea vizitei, de la începutul anului 2016, 634 de deținuți au fost implicați în diverse programe socio-educative, astfel: 276 adaptare la condițiile din penitenciar, 128 eco-civică, 8 educație pentru sănătate, universul cunoașterii, 25, inițiere IT, 12 în diverse programe religioase.

72 de deținuți au beneficiat de asistență psihosocială în diverse programe specifice – de exemplu program de dezvoltare a abilităților pentru viața independentă. 98 de persoane au fost implicate în programe psihologice destinate foștilor consumatori de alcool, droguri, tutun, pentru comportament agresiv.

Fiecare secție a penitenciarului are câte un club unde au loc aceste activitățile socio-educative.

Școala

Școala funcționează într-o clădire reabilitată, cu clase curate și cu uși cu geamuri mari, prin care se poate face supravegherea vizual, fără ca agenții să stea în clasă cu deținuții. În clasele 1-8 s-au înscris 69 de deținuți (33 clasele I-IV și 36 clasele V-VIII) din care au promovat 35. În clasele IX-XI au fost înscriși 57 de deținuți, 9 la clasa a X-a profesională, specializare mecanic agricol. Nu a putut fi furnizată situația celor promovați întrucât anul școlar se încheia după data vizitei.

  1. 7.     Judecătorul delegat

Biroul judecătorului delegat se află în zona administrativă, dar acesta spune că se deplasează deseori în sectorul de deținere ca să audieze deținuți sau face vizite în blocul alimentar. Judecătorul delegat este în penitenciar de 3 ani și în acest răstimp a primit diverse plângeri de la deținuți, în special despre spațiul de deținere. Judecătorul spune că admite astfel de cereri, deoarece constată că sunt întemeiate, însă nu poate face nimic, pentru că „acesta este sistemul penitenciar din România”. Deținuții văd etapa plângerii către judecătorul delegat ca pe un pas necesar în procesul prin care se adresează apoi instanțelor naționale sau europene.

Judecătorul delegat spune că există uneori și incidente violente între deținuți, din cauza regimului de maximă siguranță, și că e greu să ții în mână 500 de deținuți indisciplinați.

În 2015 un deținut a murit în somn, aceasta fiind singura moarte suspectă înregistrată în penitenciar în ultima perioadă. În urma anchetei nu s-a descoperit cauza morții.

 

  1. 8.     Vizita pe secții

Cele 10 secții ale penitenciarului sunt structurate astfel: secțiile 1-4 au regim de maximă siguranță și închis; secțiile 5-6 au arestați preventiv, închis și tranzit, secțiile 7-8 au regim închis și deținuți care merg la muncă, secția 9 – infirmerie, minori, femei și secția 10 – regim deschis.

Secțiile 1-4 sunt amplasate într-o clădire de patru etaje, cu o arhitectură în formă de T, care are pe o extremitate a laturii lungi 12 curți de plimbare despărțite de ziduri și acoperite cu plasă (practic sunt niște camere fără acoperiș), iar în extremitatea cealaltă o curte mare de plimbare folosită ca teren de sport, pe care deținuții au dreptul să iasă să joace fotbal după un program care permite fiecărui deținut accesul acolo cam o dată pe lună.

Secțiile 1-4 au camerele identice, 46 secția 1, câte 47 secțiile 2 și 3 și 45 secția 4. Fiecare cameră are o suprafață de 7,88 mp (inclusiv grupul sanitar dotat cu WC, chiuvetă și duș) și câte 3 paturi instalate. Asta înseamnă că fiecărui deținut îi revin maximum 2,63 de mp de spațiu, în care este inclus și grupul sanitar.

Vizitele în camerele din secțiile 1-4 au fost făcute sub supravegherea grupei de intervenție (formată din doi agenți echipați cu combinezoane negre, tomfă, spray și căști de protecție cu numere inscripționate corespunzător). Reprezentanții penitenciarului erau vizibil îngrijorați, întrucât în urmă cu câteva luni avusese loc în penitenciar un incident în care o doamnă psiholog fusese agresată de un deținut în camera de consiliere. Grupa de intervenție are 35 de agenți, care lucrează câte 4-6 într-o tură.

Conform reprezentanților unității, nu se fac percheziții în camere decât rareori, din cauza lipsei de personal, și numai atunci când există semnale că în camere s-ar putea afla telefoane mobile.

Penitenciarul a achiziționat, pe banii angajaților, un aparat care poate detecta semnalul telefonului mobil, ceea ce a redus semnificativ numărul telefoanelor mobile de pe camere. Reprezentanții penitenciarului au declarat că aparatul a costat 3000 de dolari, a fost adus din SUA și cu el au fost depistate 600-700 de telefoane numai în anul 2012,când a fost folosit prima dată.

În secția 1 erau la data vizitei 86 de deținuți în cele 46 de camere, 24 de deținuți încadrați la regim închis și 62 la maximă siguranță, din care 21 erau încadrați la grad sporit de risc. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera E30.1 la cererea deținutului Puși, care a reclamat că în camera lui se produc adesea inundații de la duș. Într-adevăr, furtunul dușului avea capul de duș rupt, bazinul WC-ului era dezafectat, iar camera avea podeaua udă, apă care se prelingea și pe holul secției, dar reprezentanții penitenciarului au spus că deținutul se face vinovat de asta și că vor lua măsuri să remedieze instalația.

În camera E29.1, stătea singur un alt deținut care părea să sufere de afecțiuni psihice. Cadrele de pe secție au declarat că acesta ar fi prins o cioară pe geamul camerei și a mâncat-o.  Cât timp grupul de vizită a stat pe hol în dreptul camerei lui deținutul a urlat în continuu diverse reproșuri și amenințări la adresa personalului.

Camera E37.1 – are 3 paturi, 3 deținuți, saltele schimbate, o masă și un dulap. Deținuții au declarat că au apă caldă de două ori pe săptămână. Un deținut a afirmat că asistența medicală este deficitară deoarece un alt deținut, bolnav de epilepsie și aflat în criză a fost tratat abia după 5 ore.

Secția 2, situată la etajul 1, avea la data vizitei 131 de deținuți în 47 de camere, toate cu regim închis. Camera E 2.22 avea 3 paturi, ca toate celelalte, 3 deținuți, o masă, TV și saltelele vechi. Grupul sanitar era curat. Unul dintre deținuți fusese transferat din Spania și s-a plâns că aici nu are dreptul să-și îmbrățișeze copiii la vizită, din cauza regimului închis de detenție care nu-i permite vizite fără dispozitiv de separare. Deținutul are un mandat de 15 ani și se plânge că nu e scos la muncă, deși admite că a lucrat o perioadă la descărcări arheologice pentru autostradă.

Secția 4, camera 14 – izolatorul. Este o cameră dublă, luminoasă, cu două ferestre mari și un grilaj în mijloc care desparte cele două încăperi. Prima încăpere este de intrare și vizită, iar în cea în care stă deținutul izolat există două paturi suprapuse și un WC în pardoseală. Nu există duș. Camera este curată, deși WC-ul are o sticlă de plastic în el ca să oprească mirosurile sau șobolanii. Deținutul aflat la izolator, A. I. P., spune că este de 10 ani în penitenciar, mai are 6 luni de executat și a ajuns la izolare din cauza unei altercații cu un alt deținut. El avea și o nemulțumire în legătură cu banii pe care i-ar fi primit în cont de la familie, și din care penitenciarul i-ar fi oprit ilegal o sumă mare. Reprezentanții penitenciarului au verificat în prezența reprezentantelor APADOR-CH situația contului deținutului, cu acordul acestuia, și s-a constatat că banii îi sunt opriți în tranșe ori de câte ori există în cont, pentru o datorie stabilită de instanță – cheltuieli de judecată.

Secțiile 5 și 6, amplasate în aceeași clădire cu acoperișul schimbat și la care urmează să se facă și reabilitarea camerelor.

În Secția 5 sunt 106 deținuți aflați în arest preventiv, din care 18 tineri. Are 20 de camere cu câte 6, 8, 10 și 12 paturi. Camerele au dimensiuni diferite, între 17.83 mp cea mai mică și 33.35 mp cea mai mare. Totuși, în camerele cele mai mari sunt cele mai multe paturi, deci spațiul ce-i revine unui deținut este mai mic. De exemplu 2.16 mp/persoană în camera E5.23 care are 21 de mp și 10 paturi, comparativ cu camerele E5.9 și E5.10 care au câte 6 paturi în 21 de mp și oferă unui deținut câte 3.55 mp de spațiu. În secția 5 au fost schimbate toate saltelele și paturile cu unele din metal prevăzute cu sertare pentru depozitarea lucrurilor personale.

În capătul secției este amenajată o cameră cu 4 frigidere în care deținuții au voie să-și depoziteze alimentele și au acces la frigider pe baza unui program, o dată pe zi, câte o secție. Unii s-au plâns că 4 frigidere pentru 100 de deținuți ar fi insuficiente.

Camera E5.19 are 6 paturi, 20.34 mp și găzduiește 6 arestați tineri care s-au plâns reprezentantelor APADOR-CH că au fost mutați abuziv dintr-o altă cameră (E5.23) în care stătuseră până atunci și unde fuseseră acuzați că ar fi violat un alt tânăr pe data de 20 iunie. Camera actuală are paturi și saltele noi, dar nu are TV și nici nu e zugrăvită. Tinerii susțin că acuzațiile tânărului presupus violat ar fi false, ba chiar că sunt șantajați de acesta pentru diverse bunuri.

Reprezentantele APADOR-CH au cerut lămuriri de la responsabilii penitenciarului în legătură cu violul reclamat de tineri și au discutat în particular cu tânărul care a făcut acuzația. Acesta, sub anonimat, a declarat că de la primul viol raportat (care ar fi avut loc în 20 iunie) ar mai fi fost victima unui al doilea viol, mai recent, tot în camera în care stătea, și că tocmai îl reclamase și pe acesta agentului supraveghetor. Tânărul de 19 ani era de 3 luni în Penitenciarul Aiud, în stare de arest preventiv, și spunea că nu este căutat de familie. El dorea să fie mutat într-o cameră, singur cu unul dintre ceilalți deținuți tineri, cu care spunea că se înțelege mai bine, și părea că are o stare psihică labilă. La insistențele reprezentantelor APADOR-CH, conducerea penitenciarului a promis că tânărul va beneficia de mai multe ore de terapie psihologică.

În răspunsul primit în scris de la Penitenciar, după vizită, sunt enumerate măsurile care s-au luat în acest caz:

–         În urma consultului medical efectuat la infirmeria unității în data de 21.06.2016, ora 14.55, medicul șef a dispus și un consult psihiatric care s-a efectuat în aceeași zi fiind stabilit și tratament medicamentos, iar a doua zi a luat măsura sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud. Tânărul a fost prezentat în data de 23.06.2016 la Laboratorul de Medicină Legală din Alba-Iulia, urmând ca organele abilitate să desfășoare acțiunile legale pentru clarificarea răspunderii celor implicați.

–           S-au întocmit rapoarte de incident pentru cei cinci tineri acuzați de către XXX că l-au agresat sexual, procedurile de cercetare disciplinară aflându-se în derulare;

–     Tânărul XXX a beneficiat de consiliere psihologică destinată persoanelor cu risc de vulnerabilizare în data de 22.06.2016, fiind inclus într-un program de consiliere psihologică periodică.

Secția 6 are 27 de camere, cu suprafețe cuprinse între 9 mp și 33 de mp, cu câte 3 paturi, respectiv 8-9, 10 și 20 de paturi cea mai mare cameră. Spațiul de care dispune un deținut în secția 6 este cuprins între 1.44 mp în Camera E6.2 (28 de mp și 20 de paturi) și 3.45 mp în Camera E.6.11 (13.80 mp și 4 paturi). În secția 6 sunt deținuții aflați în tranzit, regim închis. Câțiva deținuți din regim semideschis se aflau aici temporar, în curs să fie transferați la Deva, pentru că Penitenciarul Aiud nu are regim semideschis.

Secțiile 7 și 8 – zise și Zarca – sunt amplasate în cea mai veche clădire a penitenciarului, care urmează să beneficieze de reabilitare din 2017. Zarca are la dispoziție câte o curte de plimbare pentru fiecare dintre cele două secții. Curțile sunt dispuse în lungimea clădirii, de-o parte și alta a intrării, și au amenajate câteva spații verzi.

Secția 7, la parter, are 13 camere a câte 7.88 mp fiecare, cu câte 4 paturi, o chiuvetă și un WC în cameră, fără pereți despărțitori. Acest tip de cameră îi oferă unui deținut un spațiu de 1.97 mp. În urma unor lucrări de modernizare în 2011 au fost unite câte 5 astfel de camere între ele, astfel: una dintre cele 5 camere, situată la mijlocul șirului, a fost transformată în hol de intrare, cu două grupuri sanitare (WC+ chiuvetă) și un telefon. Din acest hol se intră în restul camerelor, dispuse în stânga-dreapta, câte două, și se merge dintr-una într-alta, pe sistem vagon. În fiecare din aceste 4 camere sunt amplasate câte 3 paturi. Un astfel de modul are în total 38.50 mp, 12 paturi și oferă unui deținut un spațiu de 3.21 mp. Secția 7 are 3 astfel de module.

Același aranjament a fost făcut și la secția 8, la etajul clădirii, care mai are 13 camere a câte 8.40 mp fiecare, cu câte 3 paturi (2.80 de mp de persoană) și trei module create din cele 5 camere lipite, care au 12 paturi în 40.45 mp, deci oferă 3.35 mp/deținut. Deținuții din aceste secții lucrează la deservire și la cusut pantofi, în camere. Majoritatea camerelor vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau curate, dar aveau un aspect sufocant, înghesuit cu prea mult mobilier (paturi, rafturi, perdeaua care desparte WC-ul de spațiul de locuit, etc). Chiar dacă nu rezolvă foarte mult aranjamentul de lipire a celor 5 camere, vizual oferă impresia de spațiu mai mare și de luminozitate.

Intenția conducerii închisorii este să continue să transforme toate camerele secțiilor 7 și 8 în module cuplate de câte 5 camere, întrucât întreaga clădire Zarca va intra în reparații capitale începând cu 2017, când sunt programate studiile de fezabilitate și proiectarea. Zarca ar trebui să fie complet reabilitată în 2020. În clădire mai există, totuși, o sală mare, nefolosită, deși avea câteva aparate de sport în ea, ceea ce dădea impresia că uneori este folosită ca spațiu sportiv. Reprezentanții penitenciarului au declarat că sala nu este folosită întrucât ar fi în pericol să cadă pe oameni.

Secția 10 regim deschis găzduiește 38 de deținuți în 46 de paturi amplasate în două camere. În camera 10.1, care are 54 de mp, sunt instalate 18 paturi și la data vizitei erau 15 deținuți în ea. Camera are un aspect aglomerat, de paturi suprapuse înghesuite, mese, dulapuri și o galerie de depozitare ca un etaj improvizat pe o latură. Camera are frigider și o curte mică în față, comună cu camera 10.2, curte în care deținuții au dreptul să stea toată ziua, ușile de la camere fiind deschise permanent. Deținuții se plâng că acea curte este prea mică, pentru toți deținuții care o folosesc la regimul deschis.

Unul dintre deținuți era într-o stare vizibilă de suferință din cauza unei măsele. Spune că a stat cu măseaua umflată timp de două săptămâni până când a fost prezentat la medicul stomatolog, iar când a ajuns i s-au dat antibiotice.

Nemulțumiri comune ale deținuților din toate secțiile:

  • Calitatea proastă, vechimea și mizeria saltelelor din unele camere. Majoritatea camerelor aveau saltele schimbate – 570 de saltele au fost schimbate în tot penitenciarul – dar în restul camerelor saltelele sunt vechi. Conducerea susține că le va schimba pe toate până la finele anului;
  • În unele camere deținuții s-au plâns că nu li se permite să spele și lenjeriile de pat la mașinile de spălat de pe secții, ei refuzând să le dea la spălătoria mare a unității pentru că acolo „se lăchesc” – adică se amestecă cu ale altor deținuți și nu sunt spălate bine. Deținuții susțin că la spălătoriile de pe fiecare secție – operate de câte un deținut responsabil cu asta – nu li se primesc decât hainele. Reprezentanții penitenciarului spun că nu aveau cunoștință de această regulă și că poate s-o fi înțeles greșit de către deținuții care operează mașinile de spălat. Totuși, aceiași reprezentanți susțin că mașinile de spălat de capacitate mare din spălătoria penitenciarului sunt mult mai potrivite pentru curățarea lenjeriilor de pat.
  • Unii deținuți au reclamat faptul că au dreptul să meargă la magazin numai o dată pe săptămână, de exemplu lunea, când la magazin nu e suficientă marfă, și adesea nu reușesc să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie din acea unică vizită săptămânală.
  • Deținuții de la regim deschis s-au plâns că familiilor lor le este foarte greu să obțină o programare pentru vizită, atât prin telefon cât și prin email, că numai cine e suficient de insistent reușește. Un deținut a spus că soția lui a trebuit să sune de peste 50 de ori ca să reușească să prindă pe cineva la telefon, iar pe email se pare că nu le sunt primite mesajele. De asemenea, cei de la regim deschis care au dreptul la vizite fără dispozitiv de separare, spun că cele 4 mese de la sectorul vizite sunt insuficiente pentru ca fiecare deținut să beneficieze de dreptul la vizită lunar, într-una din cele patru zile prevăzute: marțea, joia, sâmbăta sau duminica. Numărul deținuților de la regim deschis este, se pare, prea mare pentru un număr atât de mic de mese și de zile.
  • Că apa de la magazinul din incinta penitenciarului s-a scumpit după ce a intrat în vigoare noul regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească în pachete și lichide, De la 1,80 lei, apa a ajuns să coste 2,80 lei.
  • Că nu au dreptul să iasă la fotbal în curtea mare a penitenciarului decât o dată pe lună.
  • Că au dreptul să primească pachet în limita a 16 kg lunar, din care numai 6 kg pot fi legume și fructe. Un deținut a explicat că el preferă mai mult legumele și fructele, și că dacă familia ar vrea să-i aducă în acel pachet de 16 kg mai mult de 6 kg de legume și fructe, conducerea penitenciarului nu-i acceptă această derogare, deși per total s-ar încadra în totalul de 16 kg pachet admis.
  • Deținuții de la regim deschis s-au mai plâns că nu au acces la sistemul de informare al închisorii, întrucât un astfel de infochioșc este amplasat pe o altă secție, cu regim închis, și nu au acces liber acolo decât cu însoțitor.
  • Că deși e vară și temperaturile sunt mari, deținuții nu au dreptul decât la două dușuri săptămânal.

 

Concluzii și recomandări
  1. APADOR-CH apreciază eforturile depuse de ANP și de conducerea penitenciarului pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, însă contată că suprafața efectivă a spațiilor de cazare este în continuare insuficientă pentru numărul mare de deținuți. Asociația recomandă ca în acest caz în special să se depună eforturi la nivel de ANP și Ministerul de Justiție pentru transferarea clădirilor nefolosite din interiorul penitenciarului – care au aparținut fostei Uzine Mecanice – în custodia închisorii și amenajarea lor ca spații de deținere. Altfel, sumele mari de bani regăsite în bugetele din ultimii ani se vor risipi pe cosmetizări ale actualelor spații, fără să rezolve problema sistemică a lipsei de spațiu per deținut, care în cazul Penitenciarului Aiud oscilează între 1 mp și maximum 3 mp în toate secțiile de deținere.
  1. APADOR-CH recomandă penitenciarului să acorde o atenție sporită agresiunilor sexuale ce pot interveni între tineri, pentru că în astfel de cazuri nu este suficientă scoaterea agresorilor din cameră, ci este nevoie de ajutor și consiliere psihologică de durată în cazul victimelor. De asemenea este important să li se acorde o atenție mai mare tinerilor fără familii, aflați pentru prima dată într-un spațiu de deținere, deoarece aceștia întâmpină probleme grave de adaptare care pot fi mai ușor depășite cu ajutorul cadrelor specializate.

 

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/07/penitenciar-aiud.jpg 531 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-07-20 08:08:112019-02-25 18:14:33Raport asupra vizitei în Penitenciarul Aiud

Poziția APADOR-CH față de criza din penitenciare: Problemele sistemului nu se pot rezolva prin măsuri hei-rup-iste

18/07/2016/în Comunicate, Penitenciare /de Rasista

APADOR-CH, organizație neguvernamentală care monitorizează, din anii 90, condițiile de detenție din aresturile și din penitenciarele românești, consideră că actuala criză din sistemul penitenciar este rezultatul lipsei cronice de investiții din ultimii 25 de ani, motiv pentru care nu susține eventuale măsuri luate de autorități strict sub presiunea mediatică.

Așa cum se poate vedea în rapoartele scrise de organizație după vizitele făcute în penitenciare, conditiile de detenție în România sunt improprii de foarte mult timp, probleme precum supraaglomerarea, igiena precară, asistența medicală minimală sau hrana proastă sunt sistemice, lucru constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2012, în cazul Iacov Stanciu. Atunci CEDO a cerut măsuri generale din partea statului român pentru remedierea situației, dar statul nu a făcut nimic serios până acum.

În penitenciarele românești sunt în prezent circa 28.000 de deținuți înghesuiți în aproximativ 17.000 de locuri, calcultate la un spațiu vital/per deținut de 4 mp (date disponibile pe site-ul ANP), cât prevăd standardele internaționale în domeniu (vezi standardele CPT). Constructia de penitenciare noi sau folosirea de spații alternative pentru detenție sunt doar o parte a soluției. Este nevoie în primul rând de o analiză temeinică a politicilor penale, de o prognozare a evoluției numărului de deținuți în următorii ani, de o redimensionare a sistemului de probațiune și nu în ultimul rând de politici reale de reintegrare a foștilor deținuți, pentru a preveni recidiva, care în prezent în România ajunge la 75%.

Aministia și grațierea, oricât de clamate ar fi de anumite părți ale societății și chiar de unii politicieni, nu pot produce efecte decât pe termen scurt. Dacă ne raportăm la grațieri, care au mai avut loc în România, atât înainte de 1989 cât și după, constatăm că în maximum un an de zile numărul deținuților redevine egal cu cel de dinaintea acestor măsuri, tocmai din cauza lipsei celorlalte verigi din lanț.

Credem ca revoltele din penitenciare sunt un semnal de alarmă, nu însă şi o soluţie la gravele probleme din sistemul privativ de libertate. Îmbunătățirea condițiilor din închisori nu este un moft, ci o necesitate impusă şi de Curtea Europeană, așa cum este normală investiția în educație și sănătate într-o societate civilizată. Facem un apel la societate să înțeleagă că măsurile luate în grabă, de frica protestelor sau la presiunea mediatică nu sunt viabile și nu-i ajută nici pe deținuți și nici societatea în ansamblu.

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/02_text-page-001.jpg 2596 2564 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-07-18 07:27:392016-07-18 07:27:39Poziția APADOR-CH față de criza din penitenciare: Problemele sistemului nu se pot rezolva prin măsuri hei-rup-iste

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

05/07/2016/în Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /de Rasista

 

La data de 31 mai 2016 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat sediul central al Penitenciarului Ploiești. Vizita anterioară a avut loc în anul 2012.

 1.      Aspecte generale-amplasament și regimuri de detenție 

Penitenciarul Ploiești constă în unitatea Rudului, amplasată în oraș și două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii, situate în comune limitrofe. Acesta găzduiește deținuți în regim semideschis (sediul central și Movila Vulpii) și regim deschis (Berceni), toți fiind bărbați adulți (în sediul central există o singură cameră de tineri cu vârste cuprise între 18-21 ani).

Potrivit declarațiilor directorului, natura regimului de detenție favorizează un climant pașnic, lipsit de incidente grave. În anul 2015 a existat un singur deces al unui bolnav cronic cu probleme cardiace care a făcut infarct. Penitenciarul nu dispune de o grupă specială de intervenții (mascați) dar are o echipă operativă formată din 15 persoane, instruite să intervină în situații de urgență.

Directorul a afirmat că cea mai mare problemă a penitenciarului rămâne supraaglomerarea, urmată de dificultăţile pe care le are pentru realizarea reparațiilor capitale datorită lipsei forței de muncă calificată. Lipsa de personal este deasemenea o problemă. Directorul a menţionat  că începând cu anul 2013 bugetul penitenciarului a crescut constant față de acest an, ajungând la 128,02 % în anul 2016.

De aproximativ doi ani de zile, penitenciarul a fost dotat cu  sistem de monitorizare video (la intrare, pe holuri și în camerele de primire). În martie 2016, penitenciarul a semnat  și un protocol cu Curtea de Apel Ploiești, prin care se stabilesc regulile de desfășurare a videoconferințelor care se vor face din penitenciar.  În cele 2 luni de când există acest sistem funcțional nu a existat însă nici o solicitare din partea instanței de a folosi audierea persoanelor private de libertate prin videoconferințe. Din relatările directorului, a reieșit că  judecătorii preferă să audieze inculpații în instanță.

 2.     Efective, cazare, condiții de igenă 

La momentul vizitei totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii).

Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1.72 mp.

Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care în același pat dorm si câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că de multe ori se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).

 3. Personal. Activitatea sectorului asistență psiho-socială și educație, modalități de petrecere a timpului liber 

La data vizitei, în Penitenciarul Ploiești erau angajate 200 de cadre. Directorul s-a arătat îngrijorat că în ultima perioadă, datorită noi legislaţii, s-au pensionat 24 de persoane și că, pentru a acoperi nevoile penitenciarului, ar fi necesară angajarea a aproximativ 100 de oameni. În timp ce siguranța deținerii este asigurată de 130 de agenți,  în sectorul educativ și psiho-social lucrează doar 9 oameni (din cele 17 posturi încadrate).

În sectorul psiho-social erau angajați 1 psiholog și 2 asistenți sociali, iar în cel educativ 4 educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic. Organigrama prevede 4 posturi de psihologi și 5 de asistenți sociali, și, la momentul vizitei  APADOR-CH erau scoase la concurs 2 posturi de psihologi și 2 de asistenți sociali. Recent a fost ocupat postul de preot ortodox care va putea oficia slujbe în capela penitenciarului.

Serviciul de asistență psihosocială desfășoară activități și programe specifice pentru persoanele private de libertate în vederea reintegrării lor ulterioare în societate, deținuții fiind în general mulțumiți de aceste servicii. Conform documentelor puse la dispoziția reprezentantelor APADOR-CH, în perioada ianuarie-mai 2016, 72 de deținuți au beneficiat de consiliere psihologică și un număr de 60 au primit ajutor din partea unui asistent social. În programul “Pregătire pentru liberare” au participat 97 de persoane, în timp ce în cadrul activității psihologice “Grup pentru Support Deținuți Tineri” au luat parte 13 deținuți. Enumerarea activităților de mai sus are doar un scop ilustrativ, acestea fiind mult mai numeroase ca varietate și număr de participanți, nefăcând însă obiectul acestui raport.

Este de menționat însă că personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă participarea  tuturor deţinuţilor la activități cultural educative. Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 21 de ani s-au plâns că există cursuri de școlarizare numai pentru clasele I-IV.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare pentru petrecerea timpului. În sediul central există 3 curți separate, foarte mici, cu aspect de cușcă, acoperite parţial cu plexiglas , unde se poate ieși in intervalul 7-12,30 și 14-22.

 4.      Asistența medicală 

Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali.

Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă în medie un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cele mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe).

Deasemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis  un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.

Sectorul medical are și un cabinet stomatologic, care, potrivit spuselor medicului, nu este foarte frecventat, cabinetul arătând ca fiind puţin folosit. Din discuțiile pe care reprezentantele APADOR-CH  le-au avut cu deținuții reiese că  cele mai multe nemulțumiri ale acestora au legătură cu serviciile stomatologice, pe care le-au apreciat ca ineficiente. Unii s-au plâns că le sunt refuzate vizitele la stomatolog în afara penitenciarului (chiar și atunci când pot suporta ei costurile tratamentelor medicale sau a lucrărilor). Alții au precizat că nu există apă la cabinet și trebuie să-și aducă din cameră o sticlă cu apă pentru a fi folosită în timpul procedurilor medicale.

 5.     Munca deținuților

Veniturile penitenciarului încasate din activități economice au fost în 2015 de 1.193.530 lei. La data vizitei, din numărul total al deținuților 13% total munceau la deservire, și același procent prestau servicii în baza unor contracte cu firme din exterior (sortat legume, tranșare pui, construcții, realizare peturi).

APADOR-CH recomandă penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți, inclusiv pentru cei tineri. 

 6.      Blocul alimentar, magazinul din incintă 

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare. Alături de bucătar aici lucrează zilnic 19-20 deținuți. Datorită lipsei de spațiu unitatea centrală a penitenciarului nu are sală de mese, deținuții servesc cele trei mese zilnice în camere.

La momentul vizitei blocul alimentar se afla în proces de renovare/modernizare: în ultimele luni au fost achiziționate 4 marmite noi, un cuptor electric, rafturi si vase de inox, 2 frigidere, fiind în curs o procedură de achiziție pentru o nouă plită.

Blocul alimentar nu avea un sistem de ventilație funcțional, geamurile fiind aburite, accentuându-se igrasia. Reprezentantelor APADOR-CH li s-a explicat că această situație se va remedia în viitorul apropriat prin achiziționarea unui sistem de ventilație nou.

La data vizitei, grupul sanitar din blocul alimentar nu avea hârtie igenică, în camera de spălat vase nu exista detergent, iar în dulapul cu produse de curăţenie erau doar câteva cutii de tix și soluție pentru spălat gresie și fainață. Agentul responsabil cu blocul alimentar a recunoscut că lipsa detergentului de vase este o problemă. Datorită normelor lunare foarte mici, acesta se termină foarte repede și este de proastă calitate.

Meniul comun pentru prânz la data vizitei era ciorbă de cartofi și fasole cu carne de porc. Pentru cei care munceau erau pregătite spre distribuire paste cu sos și carne. Deținuții aflați la regim urmau să primească pilaf de orez cu carne și ciorbă de cartofi. Diabeticii primesc fructe 20 zile pe lună, în timp ce ceilalți deținuți consumă marmeladă în loc de fructe (acestora revenidu-le aproximativ 3 fructe la sfârșit de lună). Meniul de seară consta în tocană de cartofi și mazăre.

În penitenciar există și un magazin de unde deținuții își pot achiziționa produse, plângerile lor fiind unanime în ceea ce privește prețurile foarte mari. În ziua vizitei, 1 kg de banane costa 9 ron, apa plată Borsec la 2 l=3,5 ron, un pachet de Nescafe la 100 g=16 ron.

Conducerea penitenciarului a informat reprezentantele APADOR-CH că verifică periodic prețurile din magazin și compară aceste prețuri cu cele ale produselor din zonă. Atunci când este cazul, se poartă discuții cu reprezentanții agentului comercial atunci când se constată că prețurile depășesc un nivel întâlnit la agenții economici din zonă.

7.      Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Alături de sala unde deținuții primesc pachete și vizitele cu familia, se află camera unde au loc convorbirile online. Aceasta este dotată cu 2 computere și a funcționat din iunie 2015 până în aprilie 2016, cu o medie 13 convorbiri pe lună. În momentul vizitei nu era funcțională, motivul fiind acela că în viitor se intenționează extinderea categoriilor de persoane cu care pot vorbi deținuții și de aceea este nevoie de un soft care să asigure securitatea interacțiunii online.

Un exemplu de bună practică este faptul că la momentul vizitei, penitenciarul avea disponibile tipărite sub formă de carte, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și Regulamentul de punere în executare al legii, adopatat de Guvern în aprilie 2016. Cartea de afla în fiecare camera de deţinere  dar și la bibliotecă și magazin.

 8.      Judecătorul de supraveghere a privării de libertate   

Doamna judecător delegat este la post de aproximativ 1 an de zile și este ajutată de un grefier cu studii superioare. În perioada 2015-2016 au existat 65 de plângeri din partea deţinuţilor, dintre care 12 au fost admise, 19 respinse, restul fiind retrase.

Majoritatea plângerilor formulate de deținuți se referă la faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor și nejustificat, că prețurile produselor de la magazinul penitenicarului sunt mari și mâncarea nu este întotdeauna bună.

Judecătorul a relatat reprezentantelor asociaţiei că deşi a solicitat penitenciarului de multe ori să îi pună la dispoziţie înregistrările făcute de grupa operativă atunci când au loc intervenţii pentru a stopa incidentele din cameră sau atunci când sunt perchiziţionate camerele de deţinere pentru a fi găsite obiecte interzise, nu a primit aceste înregistrări fiindcă nu au existat. Asociaţia îşi însuşeşte punctul de vedere al judecătorului şi apreciază necesar ca toate intrările în camerele de deţinere, în astfel de momente, să se înregistreze cu camera mobilă pentru a elimina orice suspiciune şi pentru a se putea dovedi faptele menţionate în rapoartele de incident.

Aceasta a afirmat însă că cele mai multe plângeri sunt îndreptate împotriva personalului medical, dar că acesta este un domeniu delicat unde de multe ori îi sunt necesare ample cunoştiinţe medicale. Judecătorul a susținut că  acuzațiile deținuților, deși posibil întemeiate, sunt greu de probat.

 9.      Vizita pe secții, discuțiile cu deținuții

Sediul central al penitenciarului Ploiești are 2 secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere.

Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.

Secția I

Camera E.1.5 are în total 20,31 mp, 9 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 8 persoane. În trecut aceasta a fost folosită ca și cameră de izolare (tipul acesta de camere sunt desființate în prezent în penitenciar). În afară de lipsa spațiului personal, deținuții s-au mai plâns  că produsele pentru igena personală primite de la administrația penitenciarului sunt insuficiente (un săpun și un sul de hârtie igenică pe lună), în condițiile în care nu toți dispun de mijloace financiare să-și cumpere de la magazin. Din punctul de vedere al igienei au mai precizat și că spălătoria e nefuncțională (lucru confirmat și de directorul peniteciarului care a admis  că într-adevăr aceasta este subdimensionată şi nu poate răspunde nevoilor unităţii).

La momentul vizitei, doi dintre deținuți și-au exprimat indignarea că, înainte cu o săptămână de alegerile locale din 5 iunie 2016, aveau cărțile de identitate expirate și li se ceruse să aibă 10 lei în contul personal pentru a le putea reface. Ei s-au plâns că nu dispun de acești bani dar că doreau să-și exercite dreptul la vot.

Legea nr.254/2013 prevede la articolul 76 (3) că “șeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare”. Conform directorului penitenciarului, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, acordă scutiri de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate pentru deținuții care nu dispun de mijloace financiare, in cuantum de 1 leu. Costurile legate de poze și timbre fiscale, în cuantum de 9 lei, nu sunt suportate de acest serviciu.

Ulterior vizitei reprezentantelor asociației, conform unei informări a conducerii, Penitenciarul Ploiești a beneficiat de sprijinul unei ONG care a asigurat contravaloarea costurilor neacoperite de Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, astfel incât deținuții fără posibilități financiare și-au putut exercita dreptul la vot.

Cu toate acestea, pentru a evita situații de acest gen în viitor, APADOR-CH recomandă adoptarea unor reglementări clare și punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru ca costul actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare, să fie suportate integral de penitenciar.

Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa la fel și televizorul.

În momentul apariției reprezentantelor asociației, tinerii se aflau în curtea amenajată lângă camera lor, spațiu unde există și o masă de tenis și o băncuță. Aceștia par a fi “privilegiați” să aibă o curte numai a lor unde se pot plimba, însă ei sunt nemulțumiți că sunt separați de ceilalți adulți și se plâng că nu beneficiază de aceleași drepturi. Când vine vorba de exerciții fizice, le este restricționat accesul la gantere (jumătate de oră pe săptămână la cerere), greutățile fiind utilizate cu precădere de “deținuții adulți”.

Unul dintre băieți a afirmat că o ducea mai bine în regimul închis de unde a fost transferat, pentru că acolo măcar avea posibilitatea să muncească. Toți se simțeau însă discriminați că nu au acces la muncă la fel ca ceilalți deținuți. De asemenea, erau nemulțumiți că desfășoară activități socio-educative doar  odată pe săptămână, că există cursuri de învățământ doar pentru clasele I-IV și că cele 20 de persoane din camera lor au la dispoziție doar un singur telefon pentru a vorbi (insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor).

În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igenă din cameră, au dobândit scabie.

Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.

Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.

La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igenei, consideră că este incceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai 1 sul de hârtie igenică și un săpun pe lună. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.

În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.

Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentantele APADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.

Întrebați de ce nu fac plângeri în legătură cu aspectele care îi nemulțumesc, deținuții au răspuns că se tem să nu fie transferați în alte penitenciare și că, așa cum s-a precizat anterior, rapoartele de incident se fac oricum foarte ușor și nejustificat.

Camera E.2.29 are în total 48 mp, 24 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 24 deținuți. Deținuții din această cameră au refuzat să discute cu reprezentantele asociației pe motiv că oricum lucrurile nu se schimbă și ei vor fi “puși pe curse” dacă o fac.

Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 de paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igenă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.

Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.

 

Concluzii și recomandări

 

  1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești. Spațiul de cazare ar trebui să respecte recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), și anume 4mp și 8 mc per deținut. Asociația reamintește că România continuă să fie condamnată de CEDO pentru condițiile  inumane și degradante.
  2. Asociația solicită Ministerului Justiţiei să găsească într-un termen rezonabil soluţii pentru folosirea sistemului de video-conferinţe, având în vedere că există toată tehnica achiziţionată, astfel încât persoanele private de libertate să poată fi audiate de către judecător fără a mai fi deplasate în sălile de judecată. Prin această modalitate de audiere s-ar stopa fenomenul „afacerilor judiciare” iar costurile pentru sistemul penitenciar ar fi reduse şi s-ar putea realoca spre alte nevoi ale sistemului.
  3. În pofida bugetului penitenciarului semnificativ mărit începând cu anul 2013, lipsa materialelor de igenă, constatată de reprezentantele APADOR-CH, este inexplicabilă și de neacceptat. Asociația recomandă alocarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor pentru produse de igenă. Nu se poate vorbi despre condiții de detenție îmbunătățite dacă unui deținut îi revine lunar 1 sul de hârtie igenică.
  4. Perchezițiile corporale care au loc în penitenciar, făcute în grupuri de aproximativ 7-8 persoane (deținuții fiind complet dezbrăcați) constituie tratament degradant. Asociația recomandă ca pentru percheziția fiecărui deținut în parte să fie folosită cabina dedicată scop, prevăzută cu perdeluță pentru a se respecta intimitatea fiecarui deţinut.
  5. Asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV. Mai ales în lumina plângerilor din penitenciar referitoare la abuzuri sexuale, una dintre ele confirmată de un certificat medico-legal, asociația insistă asupra necesității de a include în lista de materiale sanitare achiziționate și prezervativele-cel mai sigur mod de prevenire a răspândirii HIV și a alor infecții cu transmitere sexuală.

               Alte concluzii și recomandări găsiți în cuprinsul raportului.

 

Nicoleta Popescu                                                                                                     

Georgiana Gheorghe

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/07/penitenciar-ploiesti.jpg 600 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-07-05 08:13:042016-07-05 08:17:37Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu Jiu

16/06/2016/în Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /de Rasista

La data de 25 mai 2016, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2002.

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu a fost înființat în 1888, iar azi funcționează pe același amplasament, dar care între timp a fost înconjurat de oraș. Chiar dacă au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, clădirile penitenciarului se dovedesc neîncăpătoare pentru numărul mare de deținuți – 450 la data vizitei, la o suprafață totală utilă de 1108 mp, ceea ce ar permite cazarea unui număr de 277 de deținuți dacă s-ar respecta norma de 4 mp de persoană. La actualul grad de ocupare, în general în aproape toate camerele un deținut are la dispoziție în jur de 2mp.

Unitatea deține persoane private de libertate din județele Gorj, Vâlcea și Argeș și este structurată pe două regimuri de executare a pedepselor: deschis (74 de deținuți) și semideschis (376 de deținuți). Are numai deținuți bărbați adulți (peste 21 de ani). La data vizitei, în penitenciar se aflau și doi tineri în tranzit, veniți de la Craiova și Colibați. Deținuții în tranzit sunt cazați de regulă în 3 camere special destinate.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18 hectare de teren și  3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul din penitenciar.

Personalul penitenciarului – 244 de cadre – din care: efectivul de pază 154 de persoane; serviciul medical 11 persoane (din care 1 medic de medicină de familie), 16 persoane la serviciul socio-educativ, inclusiv un preot ortodox.

În materie de investiții, penitenciarul are în derulare o lucrare  prin care se urmărește supraînălțarea unuia dintre pavilioanele administrative, mutarea în acel bloc a tuturor birourilor personalului, urmând ca mai multe clădiri răspândite prin curte, și care acum găzduiesc diverse servicii administrative, să fie reamenajate pentru deținuți: camere de deținere și o sală de mese, după cum susține conducerea.

În stadiu de proiect se află un sistem integrat de supraveghere video, care să mai reducă din riscurile pe care le implică supravegherea executată de cadre. Penitenciarul Târgu Jiu a avut în ultima vreme doi agenți prinși că le aduceau telefoane și alcool deținuților. Cel mai recent caz a fost în octombrie 2015.

Penitenciarul a făcut deja în ultimele luni câteva investiții vizibile în confortul deținuților: a fost schimbată tâmplăria ferestrelor cu una de tip termopan, au fost înlocuite o parte din vasele de wc și din chiuvete, 19 camere din totalul de 31 au fost dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor deținuților, s-au înlocuit 203 saltele (mai puțin de jumătate din numărul total de paturi), iar conducerea dă asigurări că până la finele anului vor fi înlocuite toate.

Munca deținuților – Un număr îmbucurător de deținuți (213) prestează diverse munci, în interiorul penitenciarului sau în exterior: 118 persoane muncesc cu plată, 95 la deservire. Cu plată se muncește la GAZ-ul penitenciarului (11 deținuți în regim deschis), la cusut pantofi pentru pentru o firmă care produce încălțăminte – Rilug (20 de deținuți), iar restul lucrează în construcții pentru diverse firme din zonă. Venitul total anual al penitenciarului din munca deținuților a fost în 2015 de 1.500.000 lei, bani folosiți numai pentru activitatea curentă a unității, conform declarației directorului.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe incinte, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. La data vizitei grupul sanitar era în reabilitare, deci nefuncțional. Restul camerelor erau relativ curate, cu excepția uneia în care existau mai multe frigidere și unde persista un miros greu de carne stricată, aparent inexplicabil deoarece frigiderele conțineau numai probele de mâncare. Agentul responsabil cu blocul alimentar a declarat că mirosul vine de la zeama scursă din carnea dezghețată, mizerie care ar fi fost curățată.

În ziua vizitei, în meniu era ciorbă de fasole și piure de cartofi cu carne de vită. Pentru regim – ciorbă de legume și carne de vită fiartă, iar pentru diabetici se gătise carne la grătar. Toate felurile pregătite aveau aspect și miros plăcut. Pentru cină era prevăzut să se gătească paste cu brânză.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru gătit erau bine organizate și aprovizionate. Pâinea distribuită deținuților se achiziționează din oraș, iar în ziua vizitei era proaspătă și mirosea bine.

Sectorul vizite

Sectorul vizite este organizat corespunzător în privința circuitului pachetelor primite de deținuți de la familie. Cele 5 cabine de vizită cu separator nu păreau prea des folosite (date fiind regimurile de executare a pedepselor din penitenciar), una fiind ocupată cu dosare. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. De remarcat că în cabina pentru vizite online era montată o cameră de luat vederi care supraveghea ecranul deținutului, pentru a preîntâmpina astfel eventualele abateri de la regulament ce s-ar putea petrece în timpul vizitei online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional și că deja au avut loc câteva vizite online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu canapea, jucării și o perdea de izolare. Sectorul vizite cuprinde și camera intimă, dotată corespunzător.

Unii deținuți s-au plâns că în urma intrării în vigoare a noului regulament al legii de executare a pedeselor li s-au restrâns anumite drepturi, printre acestea fiind dreptul de a primi sucuri sau apă odată cu pachetul lunar, dreptul de a primi aparate de radio de la familie sau lenjerie. Deținuții au amintit că apa de la robinet din penitenciar are mult nisip și unii nu au bani ca să cumpere apă de la magazinul închisorii.

Conform conducerii, deținuții au voie să cumpere aparate de radio de la magazinul închisorii, dar nu au voie, prin regulament, să dețină și căști, astfel că într-o cameră în care mai mulți deținuți ascultă în același timp radioul se iscă neînțelegeri. Acest aspect scăpat din vedere ar putea fi remediat prin regulament prin introducerea căștilor pe lista obiectelor permise.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are trei curți de plimbare și o a patra căreia deținuții îi spun „sală de sport” pentru că este amenajată cu fileu. Sunt, practic patru cuști, fiecare de aproximativ 35 mp. La data vizitei două grupuri de deținuți jucau tenis cu piciorul. Ei au spus că ies de trei ori pe săptămână la fotbal, câte două ore.

Toate curțile sunt asfaltate și au porțiuni acoperite, deținuții pot ieși la plimbare și pe timp de ploaie, pot sta și la soare. Dintr-una dintre curți se intră în biserica ce a fost construită în 2013 în incinta penitenciarului.

Un deținut a reclamat reprezentantelor APADOR-CH că respectivele curți de plimbare sunt adevărate focare de infecție, deoarece nu sunt spălate niciodată, iar unii deținuți scuipă pe jos și astfel se răspândesc potențiali microbi. Reprezentantele APADOR-CH au semnalat problema medicului penitenciarului și acesta a promis că va lua în considerare posibilitatea ca, periodic, să dezinfecteze curțile de plimbare.

Vizita pe secții

 

Penitenciarul are 4 secții (plus GAZ-ul), cu 31 de camere în total. Secțiile 1, 2 și 3 au regim semideschis, secția 4 și GAZ-ul au regim deschis.

Secția 1, regim semideschis – are 13 camere, din care cea mai mare are 99 de mp, iar cea mai mică – 9 mp. Cu 423 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 192 de paturi.

Camera E1.1 este cea mai mare din penitenciar, are în total 99 de mp, 52 de paturi, tot atâția oameni și numai două ferestre. Suprafața utilă a camerei este de 89 mp astfel că fiecăruia dintre deținuți îi revin doar 1,71 mp. După cum au afirmat cei cazați acolo, au fost perioade în care camera a găzduit și 100 de deținuți. Într-un colț al camerei, peretele este afectat de o inundație recentă cauzată de spargerea țevii de canalizare. Grupul sanitar are 10 mp, 3 chiuvete, 2 wc-uri turcești, 2 dușuri și o fereastră de aerisire. Apa caldă curge timp de o oră odată la două zile – aproximativ două minute disponibile pentru o îmbăiere. Deținuții au reclamat faptul că neoanele din încăpere nu se sting nici noaptea, că personalul penitenciarului le reproșează că unii deținuți stau în pat la apel, și că trei apeluri pe zi sunt sâcâitoare și nenecesare. Deținuții s-au plâns în mod special de modul în care le vorbește agentul F., de la sectorul vizite, care “își bate joc” de ei. Numai 8 deținuți din cei 52 din această cameră lucrează. Mulți au spus că ar vrea să lucreze dar nu li se oferă această șansă decât deținuților care au avut funcții în viața publică– de exemplu foști primari sau polițiști – după cum au declarat ei.

Camera E1.3 are 54 de mp (suprafață utilă 42,4 ), 24 de paturi instalate pe câte două niveluri și tot atâția deținuți, din nou mai puțin de 2mp/deținut. Camera are trei ferestre deasupra paturilor și oferă suficientă lumină naturală. Grupul sanitar are numai 2 wc-uri turcești, o cabină de duș și 2 chiuvete, pereții au igrasie și în camera de baie persistă un miros de mucegai. Deținuții de aici susțin că au în fiecare zi o jumătate de oră de apă caldă, pentru că în această cameră stau unii deținuți care muncesc.

Camera E1.2 are 18 mp (din care 2,55 mp are grupul sanitar – care are 1WC cu duș și o chiuvetă) și găzduiește 11 deținuți în tot atâtea paturi. Fiecăruia dintre deținuți îi revin 1,48 mp. Camera are vitrină frigorifică, dar o singură fereastră. Deși are deținuți care muncesc, camera nu beneficiază de apă caldă decât de două ori pe săptămână, după cum susțin ocupanții ei. Deținuții reclamă saltelele foarte vechi care au ploșnițe.

Camera E1.12 are 10 paturi în 19 mp. Paturile au saltelele schimbate cu unele noi din burete, un frigider, 1 wc turcesc cu duș și o chiuvetă. Fereastra camerei dă spre bucătărie de unde deținuții se plâng că le vin gândaci de la gunoi.

Camera E1.13 – 24 de paturi dispuse pe câte 2 și 3 niveluri, în 37 mp suprafață utilă (total – 48 de mp), 3 ferestre, un grup sanitar cu 2 WC-uri și 2 chiuvete cu capete de duș atașate la baterie. Baia și camera aveau igrasie, deținuții reclamă calitatea proastă a săpunului primit de la penitenciar. Un deținut – C. P. – reclamă violarea corespondenței și că trebuie să plătească copiile xerox de pe propriile acte procedurale pe care le primește de la instanțe pe adresa închisorii.

Camera E 1.14 – 24 de paturi în 50 de mp, deținuții s-au plâns că saltelele sunt murdare și pline de ploșnițe. Reprezentantelor APADOR-CH li s-au arătat câteva ploșnițe prinse recent care încă mișcau. Baia are un singur wc funcțional din două și un duș, 30 de minute de apă caldă pe zi. Un deținut reclamă că în cameră există un singur TV, la care deținuții nu cad de acord asupra programului. El a vrut să-și aducă un TV de acasă dar nu i s-a aprobat pe motiv că se consumă curent, însă deținutul consideră că televizorul nu ar fi consumat mai mult decât neoanele aprinse tot timpul.

Secția 2, regim semideschis – are 8 camere, cea mai mare are 56 de mp, iar cea mai mică 23 de mp. Cu 272 de mp în total secția 2 are 119 paturi instalate.

Camera E2.5 – 23 de paturi în 42,6 mp utili. Este singura cameră în care e amenajată o masă lungă îmbrăcată în faianță, într-o nișă a camerei, la care deținuții pot mânca. În rest camera e ticsită cu paturi dispuse pe câte două niveluri. Deținuții au la dispoziție un singur duș, un wc și un pisoar, plus două chiuvete. Grupul sanitar are o singură fereastră și igrasie pe pereți. Apa caldă curge zilnic pentru că există deținuți care muncesc. Camera are trei ferestre mari care dau spre o curte interioară din care, se plâng deținuții, mai intră gândaci sau alte insecte. Un deținut a reclamat faptul că li se restrânge dreptul la convorbiri telefonice la numai 60 de minute pe zi, și numai către zece numere aprobate de conducerea penitenciarului. Deținutul spune că este dificilă schimbarea acestor numere de pe listă, întrucât aceste aprobări se fac numai în datele de 1 și 15 ale lunii. Alt deținut a reclamat calitatea proastă a săpnului primit lunar de la penitenciar, susținând că a făcut iritații pe piele de la el.

Camera E2.7 – 25 de paturi în 50 de mp (din care 39,35 suprafață utilă – 1,57mp/deținut), camera are 3 ferestre mari și, spun deținuții, de două săptămâni li s-a scos al treilea nivel de paturi. Baia are 2 wc-uri și 2 dușuri, dar deținuții reclamă că au apă caldă numai 30 de minute/zi, spre deosebire de secția 1 unde știu ei că ar curge timp de o oră jumătate. Camera are și vitrină frigorifică. Deținuții s-au plâns că apa curge cu nisip și nu se poate bea, și că nu au dreptul să mai primească lichide la pachet. Saltelele sunt vechi și murdare, un deținut reclamă că e nevoit să-l suporte în patul alăturat pe un deținut cu probeme psihice care are episoade nervoase în timpul nopții.

Camera E2.9 are 12 paturi și 12 deținuți în 21 de mp (23,7 în total), vitrină frigorifică, o fereastră, 1 wc turcesc și un duș. În această cameră au fost schimbate toate saltelele vechi cu unele noi de burete. Fereastra, însă, este acoperită pe exterior, dincolo de gratii, cu un panou fono și vizual izolant, deoarece fereastra dă spre un bloc de locuințe din oraș ai cărui locatari au fost deranjați de-a lungul timpului de zgomotele și semnele făcute de deținuți. Totuși, panoul respectiv nu lasă aerul să pătrundă în camera deținuților. Situația nu e singulară, mai sunt camere în penitenciar în aceeași situație. Conducerea a promis că va demonta panourile și va găsi o altă soluție pentru a preîntâmpina neplăcerile cu vecinii.

Camera E2.8 are tot 12 paturi dispuse pe trei niveluri, în 23 de mp (20,31 utili). Panoul izolant din fereastră împiedică pătrunderea aerului, pereții camerei sunt mucegăiți.

Camera E2.10 – are 24 de paturi în 56 de mp (43,77 utili), trei ferestre acoperite cu paravan de plexiglas, un grup sanitar cu 2 dușuri, 2 wc-uri și 2 chiuvete. Baia are pereții cu igrasie.

Secția 3, regim semideschis – are 5 camere, cea mai mare de 48 de mp, cea mai mică de 36 de mp. Cu o suprafață totală de 202 mp are 95 de paturi instalate.

Secția 4, regim deschis – are două camere care împreună au 40 de mp și 22 de paturi. Camerele dau într-o curte comună, acoperită ca un șopron, în care sunt instalate două mese, la care deținuții pot mânca sau lucra la cusut pantofi. În curte mai e amplasată o vitrină frigorifică pentru alimentele deținuților.

În camera E4.2 cu o suprafață utilă de 20,67 mp sunt instalate 12 paturi, toate ocupate. Deținuții susțin că în urmă cu o lună (luna aprilie) au fost 15 paturi, dar între timp s-au mai scos trei. Camera are o singură fereastră mică ce nu oferă suficientă lumină naturală. WC-ul turcesc, deasupra căruia se face și duș, este și el aerisit printr-o ferestruică. La data vizitei incinta era curată. Deținuții au reclamat faptul că au apă caldă numai câte două ore de trei ori pe săptămână, timp insuficient ca să le vină rândul tuturor la duș. În unele părți, pereții camerei erau mucegăiți și necesitau o zugrăveală.

Camera E4.3 are 9 paturi instalate în 14,46 mp (în total camera are 17 mp), pe trei niveluri și parchet laminat pe jos. Deținuții spun că această cameră a fost birou administrativ, de aceea este mai îngrijită. Și aici există prea puțină lumină naturală dată de o singură fereastră.

Secția 4 este vecină cu incinta în care se află spălătoria penitenciarului, proaspăt dotată cu o mașină mare și modernă de spălat și alta de uscat. La data vizitei mai mulți deținuți spălau rufe (lenjerii și haine), cu detergent furnizat de penitenciar. Unii deținuți de pe secții, însă, sunt în continuare reticenți să-și dea hainele și lenjeriile la spălătorie și preferă să le spele singuri în camere.

GAZ-ul are 3 camere și 59 de paturi, în 169 de mp în total.

 

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  1. Că programul TV se oprește în timpul apelului de seară de la ora 19.00, exact la cel mai important program de știri al zilei;
  2. Că programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  3. Că programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate;
  4. Că mâncarea, deși e bună comparativ cu alte penitenciare în care unii au mai fost, nu este variată constând numai în fasole, varză și cartofi;
  5. Că toate camerele sunt luminate non-stop de neoane care țin și loc de lumină de veghe;
  6. Că deși au regim semideschis de detenție, li se interzice să  stea pe holurile secțiilor sau să iasă în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi;
  7. Că unii dintre deținuți deși sunt de multe luni în penitenciar, nu au discutat cu niciun psiholog, nu au făcut niciun curs.

Conducerea penitenciarului promite că până în septembrie 2016 toate reparațiile curente vor fi finalizate, va fi funcțională și lumina de veghe care va înlocui astfel sistemul cu neoanele aprinse non stop, se va rezolva și situația apei cu impurități de la robinet, întrucât a fost identificată sursa poluării într-un filtru montat în penitenciar și care se înfundă la câteva zile.

Sectorul medical

Penitenciarul are un medic de familie cu program zilnic (7 ore) și 7 asistenți de medicină generală pe schemă, din care numai 5 posturi ocupate. În plus, mai există un asistent de igienă, unul de farmacie și un tehnician dentar. Un asistent este în permanență în penitenciar.

Bolile cu frecvența cea mai întâlnită în penitenciar sunt cele existente și în societate în general, spune medicul de familie: boli cardiovasculare, digestive, psihice. Penitenciarul nu are probleme cu aprovizionarea cu medicamente, iar prestația personalului de aici pare mulțumitoare pentru deținuți pentru că nu au fost plângeri din partea lor în acest sens, în  fața reprezentantelor APADOR-CH.

Medicul spune că nu are prezervative la cabinet, dar nici nu au fost cerute de deținuți. Penitenciarul a înregistrat ultimul caz de suicid în 2012.

Sectorul medical are un cabinet de stomatologie în care vine un medic din oraș când e nevoie.

Sectorul socio-educativ

În sectorul socio-educativ lucrau efectiv la data vizitei 16 persoane (un angajat era în concediul pentru creșterea copilului) după cum urmează: directorul, șeful biroului educație (jurist), șeful biroului asistență psihosocială (psiholog), cinci ofițeri educație, trei agenți educație, un monitor sportiv, un agent tehnic, un preot (ortodox) și doi psihologi.

Conform celor afirmate de directorul serviciului și raportat la numărul de angajați numărul de deținuți implicat în programe de diverse feluri este destul de mare, astfel:

  • în programele derulate la nivelul întregii administrații a penitenciarelor (PROLIB, EDUCOJUST, educație civică, Universul Cunoașterii șamd)  – 271 deținuți;
  • ieșiri în comunitate (mănăstiri, fotbal șamd.) – 65;
  • activități derulate de organizații religioase – 152;
  • cursuri de calificare în meseriile de zidar, pietrar și tencuitor – 15;
  • școlarizare clasele I-VIII – 15 (demersuri pentru înscrierea unui deținut în clasa a X-a);
  • programe psihologice terapeutice individuale și de grup – 44;
  • activități cu scopul menținerii legăturilor cu familia – 24.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a relatat că acordă 5-10 audiențe săptămânal deținuților și că le mai și admite acestora plângerile, atunci când au dreptate, dar că în general nu au dreptate. În opinia judecătorului penitenciarul stă bine la multe aspecte, comparativ cu perioada în care aici erau peste 1200 de deținuți.

A mai afirmat  că vizitează periodic blocul alimentar, unde „e bine”, că pe măsură ce mai pleacă deținuți se mai demontează paturile de la nivelul trei și astfel se mai face loc, însă calculează spațiul necesar unui deținut în metri cubi, după vechea metodă, nu în metri pătrați, potrivit legii și recomandărilor exprese ale CPT.

Judecătorul a admis că grupurile sanitare sunt insuficiente dar a afirmat că se fac eforturi și că se încearcă să se mai monteze câte un duș pe unde permite spațiul, iar problema panourilor izolante de la ferestre e în curs de rezolvare.

 

Concluzii și recomandări

  • APADOR-CH apreciază că în Penitenciarul Târgu Jiu au avut loc în ultima perioadă îmbunătățiri vizibile pentru viața deținuților. Totuși, nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care situația este foarte gravă.
  • La fel de problematică este existența unui singur WC și un duș la un număr de 10-12 deținuți în general, cu câteva cazuri mai grave cum ar fi Camera 1.1 unde există 2 WC-uri la 52 de persoane.

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/penitenciar-tg-jiu.jpg 446 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-06-16 10:57:352019-02-25 18:47:29Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu Jiu

Raport asupra vizitei la Penitenciarul Colibași

07/03/2016/în Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /de Rasista

 

  1. 1.     Aspecte generale și de procedură

La data de 28 ianuarie 2016, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Colibași. Ultima vizită făcută de reprezentanți ai APADOR-CH aici a fost în 2007, conform raportului de pe site-ul organizației. Penitenciarul Colibași are sediul la 15 km de Piteşti, în oraşul Mioveni, lângă Uzina de Autoturisme Dacia-Renault.

Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie care nu poate asigura căldura necesară spațiilor de deținere. La data vizitei, deși temperatura afară era pozitivă și ziua era însorită,  în penitenciar în toate secțiile de deținere era foarte frig iar căldura era asigurată conform unui program termic afișat la avizier, astfel: 03.00-05.00, 10.00-11.30, 15.30-17.00, 22.00-24.00. Directorul penitenciarului cunoștea această situație și a precizat că în prezent există  “un litigiu pe conducte” cu o firmă care nu și-a respectat obligațiile contractuale. În prezent se discută preluarea unei centrale termice dezafectate, însă în stare de funcțiune, de la administrația publică locală care s-a oferit să o ofere penitenciarului prin transfer fără plată. Situația este extrem de gravă însă conducerea penitenciarului nu a putut prezenta reprezentantelor asociației un termen de soluționare a acestei probleme.

Directorul penitenciarului a precizat că în anul 2015 au fost realizate reparații curente la 24 de camere de deținere și au fost achiziționate materialele necesare reparațiilor ce se vor efectua în anul 2016 la alte 19 camere de deținere. Bugetul primit de penitenciar pentru reparații în anul 2015 a fost unul extrem de bun iar în anul 2016 alocările bugetare pentru reparațiile spațiilor de deținere au fost cele mai mari din ultimii ani (creşteri de peste 100% faţă de alocările anterioare). Conform conducerii penitenciarului în anul 2015-2016 se vor efectua reparaţii capitale la spaţiile de deţinere situate pe secţiile I si II, pentru anul 2016 s-au obţinut deja sumele necesare pentru renovarea secţiei a-V a de deţinere iar în anul 2017 sunt planificate să fie reabilitate secţiile III si IV.

În anul 2015 penitenciarul Colibaşi a fost unul dintre cele 8 penitenciare în care a fost implementat un program pilot de alocare fonduri pentru amenajarea unei camere de video – audieri pentru deţinuţii care fac plângeri adresate Administraţiei Naţionale a Penitenciarului. Camera era dotată cu echipament tehnic pentru video conferinţe, ce constă într-un ecran mare si camere video, o masă şi două scaune pentru deţinut, dar şi o măsuţă şi un scaun pentru o persoană din cadrul penitenciarului, numită secretar, care va sta în cameră și va avea atribuţii tehnice. Aceasta cameră avea  şi o anticameră amenajată corespunzător pentru deţinuţii care asteptă să intre în camera de video-conferințe. Încăperea se afla, la data vizitei, într-o stare impecabilă şi nu părea să fie folosită.

Asociaţia consideră că această modalitate de transmitere a plângerilor către ANP nu respectă principiul confidenţialităţii fiind prezent un angajat al penitenciarului şi că investiţia nu se justifică având în vedere că plângerile pot fi transmise de deţinuţi prin poştă iar costurile trimiterilor poştale, chiar dacă ar fi asigurate de sistem, sunt nesemnificative faţă de costul investiţiei.

Când sistemul de video-conferințe va deveni funcțional și se va asigura legătura deținutului cu instanțele de judecată atunci investiția făcută de ANP va fi într-adevăr utilă și eficientă.

Reprezentanţii penitenciarului au precizat că în a doua fază a proiectului pilot se preconizează ca această cameră de video-conferinţe să fie folosită pentru a sigura legătura persoanei private de libertate cu instanţa de judecatată şi astfel deţinuţii să nu mai fie duşi în faţa judecătorului. În prezent penitenciarul a trimis o informare Curţii de Apel Piteşti că această cameră de video conferinţe este funcţională însă răspunsul instanţei a fost că nu deţine dotarea tehnică pentru ca acest sistem să fie implementat și de instanțe.

Asociaţia consideră extrem de necesar și util acest sistem video care să înlocuiască transportul deţinuţilor în sălile de judecată deoarece astfel s-ar pune capăt oricărui tratament inuman şi degrant întâlnit atunci când deţinuţii sunt transportaţi cu dubele perioade lungi de timp fără să poată bea apă, să mânânce sau să îşi facă nevoile fiziologice, vara la temperaturi ridicate, maşinile nefiind dotate cu aer condiţionat.  Astfel deținuții nu ar mai petrece timp în subsolurile instanţelor de judecată care, în majoritate, nu deţin spaţii amenajate conform standardelor în domeniu.

Ministerul Justiţiei ar trebuie să conştientizeze că dacă acest sistem ar fi funcţional ar duce la o reducere semnificativă a costurilor alocate pentru trasportul deţinuţilor la instanţe, logistica necesară acestei activităţi dar si resursele umane alocate, un alt efect ar fi scăderea semnificativă a „afacerilor judiciare” şi implicit reducerea numărul de dosare care ar degreva instanţele de cauze care sunt puse pe rol şi la care părţile renunţă la primul termen

În anul 2015 a fost amenajată şi o cameră de protecţie pentru deţinuţii agitaţi care să fie cazaţi în acest spaţiu maxim 12 ore, monitorizaţi video. În cadrul aceluiași program pilot au fost dotate cu calculatoare 3 cabine de comunicare online cu familia. Aceste spaţii nu au putut fi vizitate fiindcă nu erau deschise.

Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video în proporţie de 60%, iar din anul 2014 a fost montat sistemul video şi în spaţiul numit post control. Sectorul vizite era și el monitorizat video.

Recomandăm monitorizarea video a întregului penitenciar, cu excepția camerelor de deținere. 

În afara orașului, penitenciarul deține o gospodărie agrozootehnică (GAZ) și o brutărie proprie unde se pregătește, zilnic, pâinea pentru penitenciar. Penitenciarul deține în proprietate 20 de hectare de teren pe care le-a cultivat în ultima perioadă cu grâu pentru brutăria proprie, dar și cu legume exclusiv pentru consumul propriu.

Penitenciarul are 2 camere destinate executării sancțiunii cu izolarea situate pe secția a V a B, care sunt destul de puțin folosite deoarece, conform conducerii penitenciarului, incidentele grave sunt sporadice. Există și o cameră specială cu două paturi pentru deținuții care intră în refuz de hrană.

Toate aceste camere nu aveau la data vizitei nicio sursă funcțională de căldură, în ele era extrem de frig, se aflau într-o stare de degradare avansată, cu saltele murdare, cu o igienă precară, iar una dintre camere nu avea scurgere la chiuvetă fiind improvizată o sticlă de plastic în loc de sifon.  

2.  Efective, cazare/condiții de deținere, personal

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Argeş şi Vâlcea, în principal bărbaţi care  execută pedepsele în toate cele 4 regimuri de deţinere: maximă siguranţă, închis, semideschis și deschis. Femeile care se află în penitenciar sunt pentru scurte perioade de timp fie în tranzit fie în arest preventiv.

La data vizitei, efectivul total era de 693 de persoane dintre care 10 femei şi restul bărbați. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează:  110 – regim maximă siguranţă, 431 – regim închis,  14 – regim semideschis , 27 – regim deschis. 6 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină, 1- provizoriu regim închis, 2- provizoriu regim semideschis, 102 arestaţi preventiv.

Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite în 5 secții.

Din datele puse la dispoziţie de penitenciar am constatat că în anul 2015 au avut loc următoarele incidente în care au fost implicaţi deţinuţii: 35 automutilări, 50 refuz de hrană, 2 intoxicaţii cu medicamente, 1 deces.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 1997,88 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,88 mp prin urmare există un nivel de supraaglomerare mare. Suprafața de 2,88 mp/deținut a fost calculată deși unele spații, în renovare, nu vor putea fi folosite o perioadă de timp. Deținuții dispun de mai puțin de 4 mp, suprafața minimă stabilită de standardele internaționale  (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării, care sunt neamenajate și imposibil de folosit pentru activități sportive) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 345 în timp ce schema de personal prevede 384 de posturi, procentul de încadrare fiind de peste 89%.  90 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar (cu 9 posturi vacante); 3 medici şi 13 asistenţi medicali asigură asistența medicală (cu 2 posturi de medici de medicină generală şi 1 medic stomatolog vacante); 14 persoane lucrează la serviciul educatie, schema fiind completă, însă la serviciul asistenţă pihosocială lucrează doar 2 psihologi şi un asistent social în condițiile în care la acest departament schema prevede 9 posturi (vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi).

În timpul vizitei reprezentantele asociației au remarcat că mai mulți agenți de pe diverse secții nu poartă ecusoanele obligatorii cu numele pe uniforme. Întrebați de ce, unii au motivat că au uitat ecusoanele în vestiare, dar alții au specificat că nu le poartă pentru că se tem pentru securitatea lor atunci când ies din penitenciar, deoarece ar fi primit amenințări de la deținuți, că le cunosc identitatea și s-ar putea răzbuna pe ei. 

3. Asistența medicală           

Asistenţa medicală este asigurată de 16 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog, 11 asistenți medicină generală, 1 asistent medical igienă şi 1 asistent farmacie.

Conform informaţiilor scrise furnizate de medicul şef, numărul mediu de consultaţii pe zi este de 90 de deţinuţi. Este evident că 2 medici pentru 700 de persoane private de libertate face ca actul medical să fie aproape inexistent, iar timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, să fie insuficient. În anul 2015 în evidenţa cabinetului medical au fost 221 de bolnavi cronici, 41 de deţinuţi cu hepatită cronică şi 100 de deţinuţi cu boli psihice în tratament. Asistenta medicală cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că cele mai dese afecţiuni sunt afecţiunile psihice, în proporţie de 80% din totalul deţinuţilor, marea majoritate fiind diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt în tratament de specialitate.

În evidența cabinetului medical sunt doi deținuți cărora li se administrează tratament cu metadonă, acest tratament a fost acordat în penitenciarul Rahova și a urmat deținuții odată cu transferul acestora în Colibași.

Medicamentele pentru persoanele private de libertate se achiziționează astfel:

  •         în baza rețetelor compensate de la farmacia cu care unitatea are încheiat contract de prestări servicii farmaceutice;
  •         din bugetul propriu în baza referatului de necesitate se achiziționează medicamentele necompensate care nu pot fi prescrise pe rețete compensate;
  •         din fondurile primite de penitenciar de la Casa OPSNAJ pentru servicii de asistență medicală primară și stomatologică;
  •         în baza cererilor întocmite de persoanele private de libertate și aprobate de directorul unității din fondurile proprii ale acestora sau prin sectorul vizită de la aparținători.

Deținuta C.M. a relatat că și-a achiziționat din bani proprii, în baza cererii adresate cabinetului medical și aprobată în prealabil de director, medicamente (Nurofen și Augmentin) care i-au fost înmânate după aproximativ 10 zile de când le-a solicitat, însă medicamentele nu au fost însoțite de bonul fiscal, iar deținuta nu știa cât au costat aceste medicamente.

Din discuțiile cu reprezentanții penitenciarului (director, contabil șef și asistent medical) a rezultat că nu există o procedură internă de acordare a acestor medicamente care să prevadă înmânarea bonului fiscal către deținutul care și-a achiziționat medicamentele din banii proprii. Această situație a fost explicată total diferit de fiecare dintre cei trei reprezentanți ai penitenciarului, de unde rezultă că se impune necesitatea existenței unei proceduri interne, clare și transparente astfel încât deținutul să cunoască costul medicamentelor achiziționate dar să primească și bonul fiscal aferent achiziței. 

Majoritatea deținuților s-au plâns că tratamentele stomatologice constau doar în extracții deoarece li se invocă lipsa materialelor necesare efectuării tratamentelor dentare de specialitate. În anul 2015, conform evidențelor puse la dispoziție de reprezentanții penitenciarului, au fost  acordate 2979 de tratamente aplicate în asistența medicală dentară.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor decât dacă prezintă o urgență majoră.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

Blocul alimentar avea o igienă precară, pereții erau plini de mucegai, igrasia fiind prezentă în tot spațiul, sistemul de ventilație nu funcționa la capacitatea necesară, pe podea multe bucăți de gresie erau sparte sau lipsă. Pe jos era apă și grăsime, ceea ce făcea aproape imposibilă deplasarea, existând un risc serios de accidentare.

Spațiile adiacente blocului alimentar erau folosite pe post de depozite de alimente și nu exista o cameră destinată strict  alimentelor ce urmează a fi folosite pentru ziua curentă, cu evidențierea clară a cantităților. Toate erau puse la grămadă. Existau congelatoare care păstrau carne congelată de ceva timp (stoc), dar în același timp se și tranșa carne proaspătă venită în carcasă, și care exista în cantități mari în camerele frigorifice. Explicațiile reprezentanților penitenciarului au fost alambicate și nu au convins reprezentantele asociației de ce se folosea atât carnea congelată cât și carnea proaspătă și de ce nu era folosită primă dată cea congelată care era în stoc. De asemenea nu era foarte clară perioada de timp în care urma să fie folosită carnea – congelată sau proaspătă – explicațiile reprezentanților penitenciarului fiind contradictorii.

Într-o anticameră la una dintre camerele frigorifice, la temperatura camerei se aflau mai multe recipiente (bidoane de plastic albastre) neacoperite, murdare, în care era păstrată în saramură o cantitate mare de brânză sărată (tot stoc) cu un miros neplăcut. Una dintre explicații a fost că brânza și carnea abia veniseră de la Pelendava.

De asemenea, pe unul dintre holuri existau câteva recipiente cu niște legume proaspăt curățate (morcovi și cartofi), deși masa de prânz tocmai fusese finalizată. Responsabilul cu blocul alimentar a declarat că legumele respective urmau să fie folosite a doua zi și că asta este practica în unitate, ca legumele să se curețe de pe o zi pe alta.

Reprezentantele asociației consideră greșită practica folosită în penitenciar de a curăța legumele cu o zi înainte de a fi pregătite și lăsarea lor în spații improprii (pe holul dintre blocul alimentar și spațiile de depozitare) și nu se justifică atâta timp cât numărul deținuților folosiți la pregătirea hranei este suficient pentru a asigura pregătirea hranei în ziua în care se servește. 

Între 14 și 21 de deținuți sunt folosiți zilnic la bucătărie pentru a ajuta la pregătirea și distribuirea hranei.

Blocul alimentar este dotat cu vestiar și dușuri fără apă caldă, astfel încât utilizarea lor era practic imposibilă, temperatura exterioară fiind extrem de scăzută. La data vizitei, micul dejun al deținuților a constat în margarină, marmeladă și ceai, iar pentru cei cu regim meniul a constat în brânză, ou și marmeladă. Meniul de prânz la data vizitei a constat din supă de cartofi și tocană de legume cu carne pentru norma comună, iar pentru deținuții cu regim, pilaf cu carne. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte praf și măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă. De exemplu cantitatea mare de carne existentă în depozitele blocului alimentar la data vizitei nu părea să se regăsească în hrana deținuților din ziua vizitei. Unii deținuți au arătat reprezentantelor asociației bucățile primite alături de tocana de legume, din ziua respectivă. Acestea erau bucăți de slănină în principal, cu foarte puțină carne sau deloc.

Persoanele private de libertate pot face cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă. Deținuții au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la cafea și mâncare gătită.  Reprezentantele APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate însă nu exagerate. De exemplu slănina afumată costa 21,10lei/kg iar cafeaua Jacobs 27,90 lei/500gr.

5. Activități socio-educative și modalități de petrecere a timpului

Departamentul socio-educativ include două servicii separate – educație și asistență psihosocială. În cadrul serviciului de educație lucrează 14 persoane, schema de personal fiind în proporție de 100% ocupată. În serviciul de asistență psihosocială lucrează doar 3 persoane – 2 psihologi şi un asistent social – în condițiile în care la acest serviciu schema prevede 9 posturi (sunt vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi). Personalul specializat, în  principal cel din serviciul asistenţă psihosocială este insuficient. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu atât mai mult cu cât personalul medical a semnalat afecțiunile de natură psihică ca fiind cele frecvente probleme cu care se confruntă deținuții.

În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului, provenit din rândul agenților care a dobândit și aceasta calificare, cunoscând astfel foarte bine deținuții. Preotul este cunoscut de deținuți și apreciat, iar activitatea sa este considerată necesară inclusiv de conducerea penitenciarului.

Deținuții din fiecare secție au acces la o curte de plimbare aferentă secției de deținere. În total sunt 6 curți de plimbare. Fiecare deținut poate ieși la plimbare două ore pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, neamenajate, și nu pot fi utilizate pe timp ploios fiind neacoperite. Unele curți de plimbare au montate telefoane însă nu au o altă dotare și nu există posibilități pentru desfășurarea de activități recreaționale. Deținuții au povestit că nu li se permite jocul cu mingea de fotbal în aer liber și s-au arătat extrem de nemulțumiți de acest lucru.

Pe ușile de intrare ale unor secții de deținere existau afișe despre „Olimpiada deținuților”. Conducerea penitenciarului a explicat că acesta este un brand propriu al conducerii penitenciarului pentru deținuți, că este deja la a doua ediție, și constă în competiții sportive de fotbal, darts și șah între penitenciare. Deținuții au relatat că nu au auzit despre aceste competiții, de altfel ar fi greu să poți participa la o olimpiadă sportivă la fotbal atâta timp cât folosirea mingilor pe terenurile de sport nu este permisă!  

6. Munca deținuților

Conform administrației penitenciarului, pe parcursul anului 2015 au fost încheiate 17 contracte de prestări servicii cu forță de muncă specializată la care se adaugă un număr de 13 acte adiționale la contractele anterior menționate. Valoarea totală a veniturilor din contractele de prestări servicii în anul 2015 a fost de 404.963,59 lei. În ceea ce privește valoarea totală a produselor realizate și valorificate în cadrul compartimentului producție internă, aceasta a fost de 81.487,35 lei.

În penitenciar, în cadrul atelierelor proprii, funcționează un punct de lucru destinat confecționării de saltele umplute cu vatelină, huse pentru saltele și cearceafuri (atelier croitorie-darac) și un atelier de tâmplărie. Produsele realizate în aceste ateliere sunt utilizate strict în cadrul sistemului penitenciar, respectiv pentru dotarea cu cazarmament a camerelor de deținere. Valoarea totală a produselor confecționate în anul 2015, este de 458.137 lei. Aceste produse fac obiectul transferului fără plată către alte unități din sistemul penitenciar în baza repartizării întocmite de ANP și nu sunt înregistrate ca venituri proprii ale unității.

Surprinzător este faptul că deși penitenciarul deține un atelier de confecționat saltele, saltele din penitenciar sunt într-un stadiu de uzură avansat, iar deținuții se plângeau că nu pot dormi pe ele din cauza stării de uzură. 

Deținuții care lucrează în cameră și confecționează pantofi pentru firma Rilug au relatat că nu știu cu câți bani sunt plătiți pentru fiecare model realizat, nu știu cât vor câștiga la sfârșitul lunii și află cât au câștigat doar când le sunt virați banii în cont.

Asociația consideră că este necesară o procedură transparentă de informare a deținutului astfel încât el să cunoască exact câți bani câștigă lunar ca urmare a muncii prestate. Menționăm că această procedură de informare este întâlnită în alte penitenciare din țară, unde există contracte cu aceeași firmă, iar deținuții desfășoară aceeași activitate. 

Conducerea penitenciarului a precizat că din totalul deținuților aproximativ 70 % sunt apți de muncă, iar din acest procent doar 30% au fost folosiți la muncă în anul 2015. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH și-au manifestat dorința de a munci, dar s-au plâns de faptul că nu sunt scoși la muncă,  deoarece nu sunt suficiente locuri de muncă..

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. În holurile de acces din secțiile de deținere sunt amplasate cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri pe care deținuții le accesează cu cartele individuale (la data vizitei unul dintre cele șase info-chioșcuri nu funcționa). Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, printre care și programul de furnizare a agentului termic și a apei calde. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV care în timpul săptămânii funcționează între orele 6.00- 22.30, iar în weekend între 6.00- 23.30.

Sectorul vizite dispune de o sală pentru vizitele la masă și 6 cabine cu separatoare care sunt supravegheate video. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Și în aceste spații era extrem de frig. Deținuții s-au plâns că și în camera intimă este extrem de frig în perioada rece din an, iar când plouă se produc infiltrații și practic plouă în încăpere.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

Reprezentantele asociației au vizitat camere de deținere din toate regimurile, inclusiv zona destinată deținutelor și au discutat cu aproximativ 70 de persoane private de libertate.

Camerele sunt supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri și există un singur geam care nu asigură suficientă lumină naturală. De exemplu, în camera 5.2. erau cazați în aproximativ 30 mp, 22 de deținuți în 24 de paturi. Camera avea baie proprie, cu două WC-uri și era într-o stare igienică satisfăcătoare. Camera este însă dotată cu un singur duș, care este folosit de 22 de persoane atunci când este furnizată apa caldă de două ori pe săptămână timp de o oră. Deținuții nu primesc produse de curățenie din partea penitenciarului pentru igienizarea spațiilor de cazare.

Camera 5.14 avea o suprafața de 27,74 mp (date din evidențele penitenciarului) și erau cazați 12 deținuți în 18 paturi, suprapuse pe 3 rânduri. Pereții camerei erau plini de igrasie deși în luna noiembrie camera fusese zugrăvită. Deținuții care se aflau în cameră (o parte fiind plecați la muncă) s-au plâns că este extrem de frig în cameră deoarece caloriferele nu se încălzesc și aveau un geam exterior spart și prins cu bandă scotch. La momentul intrării în cameră reprezentantele asociației au remarcat că un deținut stătea în patul lui, îmbrăcat cu cojoc de blană, mânuși și căciulă în cap din cauza temperaturii scăzute din cameră. Cei 12 deținuți aveau la dispoziție un singur grup sanitar – cu un duș și un wc tip turcesc –  vechi dar relativ curat. Deținuții se plângeau că au apă caldă doar miercuri și sâmbătă de la ora 16-17, iar apa caldă curge 15 minute, timp în care este imposibil să se spele 12 persoane. O altă problemă semnalată de deținuții din această cameră sunt ploșnițele. Deținutul G.T. avea la data vizitei pe corp urme de mușcături de la ploșnițe.

Camera 5.9 – cu o suprafață de 25,5 mp (date din evidențele penitenciarului) – găzduia 9 deținuți în 12 paturi amplasate pe 3 niveluri. Caloriferul nu funcționa și era apă pe jos fiindcă avusese loc o avarie la o conductă. Conducta fusese reparată de curând furnizarea căldurii încă nu se reluase. Camera era plină de igrasie pe pereți, paturile ruginite iar păturile și saltele extrem de uzate. Condițiile din această cameră erau dintre cele mai proaste, nu exista un duș aferent camerei, deținuții fiind obligați să facă duș într-o cameră aflată la capătul holului la o distanță destul de mare de cameră. Camera de dușuri era parțial dezafectată, cu dușuri ruginite (țevi montate pe tavan cu robineți deteriorați) și doar o parte dintre ele funcționale. Era neîncălzită și imposibil de aerisit fiindcă nu avea geamuri. Podea era din ciment și existat un singur grătar de lemn putrezit.

Imaginea acestei încăperi era asemănătoare unui lagăr, de neacceptat pentru anul 2016 în sistemul penitenciar românesc, indiferent câte probleme sistemice există. Conducerea penitenciarului ne-a asigurat că aceasta cameră nu va mai fi folosită după ce întregul corp de clădire va intra în reparații capitale. 

Camera 5 din secția a 4-a are 21 de paturi, toate ocupate la data vizitei, o baie cu 4 WC-uri din care funcționează doar 3, 4 dușuri (funcționale doar 2) și 6 chiuvete. Camera este supraaglomerată, cu un mic geam insuficient pentru aerisire sau iluminare naturală, igrasioasă, cu saltele murdare. Deținuții s-au plâns că împart spațiul cu ploșnițe și șobolani, că trupa de intervenție face adesea incursiuni nocturne în cameră pentru depistarea obiectelor interzise, că dacă se plâng sunt vizați de ceea ce se cheamă „piață” în limbajul de penitenciar – adică de controale severe și nejustificate la bagaje.

Camera de deținere 7 din secția a III a avea 30 de paturi, pe 3 rânduri și 28 de deținuți. Aceștia sunt în general în vârstă sau cunoscuți cu diverse afecțiuni. În cameră era foarte frig, iar pereții erau plini de mucegai. Toaleta avea 4 dușuri și 4 WC-uri turcești, relativ curate, în pofida lipsei apei calde. Unul dintre WC-uri avea amenajat un tron din lemn pentru unul dintre deținuți care nu are picioare. Reprezentantele asociației au discutat cu un deținut provenit dintr-o centru de plasament pentru minori. Acesta s-a plâns că neavând familie nu este căutat și nu are cine să îi aducă haine. Acesta a afirmat că, deși a solicitat haine din partea penitenciarului, nu a primit nimic și astfel este obligat să ceară de la alți deținuți fiindcă nu are cu ce să se îmbrace. La data vizitei era încălțat cu o pereche de papuci din cauciuc rupți.

În secția a 2-a camerele sunt reabilitate, zugrăvite și cu mobilier și cazarmament noi. Cu câte 6 paturi suprapuse pe două niveluri, totuși, spațiul din camere care rămâne neocupat de paturi și mobilier nu este suficient pentru 6 deținuți, dar sunt oricum niște condiții mai bune de locuire.

Deținuții din penitenciar au semnalat insistent  problemele: frigul din camere, supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 20-30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare doar două ore pe zi și nu pot desfășura activități sportive) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat,  fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă chiar şi 30 de persoane și uneori pe aceeași masă este localizat și televizorul.

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH solicită Minsiterului Justiţiei să aloce fonduri pentru dotarea instanţelor de judecată cu echipamente tehnice care să permită funcţionarea sistemului de video-conferinţe cu penitenciarele din aria lor de competenţă astfel încât deţinuţii să nu mai fie transportaţi la instanţă însă să poată fi prezenţi, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, la judecarea propriei cauze.

2. Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei și temperatura extrem de scăzută din camerele de deținere reprezintă tratament inuman și degradant și este, deci, urgent necesară găsirea unei soluții tehnice de furnizare a agentului termic dar și igienizarea spațiilor de deținere în primul rând prin folosirea produselor de curățenie. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde  și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a camerelor de deținere și a curților de plimbare ar trebui urgentat;

3. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care nu se desfășoară activități sportive, iar ieșirile la curțile de plimbare în spații improprii reprezintă singura activitate zilnică a deținuților.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Nicoleta Popescu                            

Dollores Benezic

Citiți și răspunsul ANP la acest raport

https://apador.org/wp-content/uploads/2013/07/arrest.jpg 350 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-03-07 10:30:382019-02-25 19:34:01Raport asupra vizitei la Penitenciarul Colibași

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea

04/03/2016/în Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /de Rasista

 

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Codlea, județul Brașov, la data de 29 ianuarie 2016. Precedenta vizită efectuată de APADOR-CH la Codlea a fost în 2002, conform raportului de pe site-ul organizației.

 

Descriere generală

Penitenciarul Codlea este situat în localitatea cu același nume din județul Brașov și este compus din cinci secții, din care numai două sunt parțial reabilitate, restul de trei oferind condiții improprii de detenție și fiind supraaglomerate. Capacitatea de cazare a penitenciarului, la norma legală de 4 mp pentru un deținut, ar fi de numai 399 de locuri, dar penitenciarul avea instalate la data vizitei 757 de paturi și un număr de 671 de deținuți (toți de sex masculin), după cum urmează:

–        61 de arestați preventiv (din care un adult aflat în tranzit);

–        610 condamnați (din care 4 minori aflați în tranzit);

Ca regimuri de executare a pedepselor, penitenciarul asigură regim deschis pentru 109 condamnați, regim semideschis pentru 453 de condamnați, regim închis pentru 7 persoane și arest preventiv pentru 83 de persoane. 19 persoane erau neincluse într-un regim, aflându-se în carantină la data vizitei.

Pe secții, situația se prezintă astfel:

Secția 1 (regim semideschis) – 16 camere, 75 de locuri calculate la norma de 4mp, 172 de locuri la norma de 6mc, dar în realitate 186 paturi instalate, majoritatea ocupate;

Secția 2 (carantină, arest preventiv, minori/tineri, regim semideschis, refuz  de hrană*, infirmerie) – 27 camere, 110 de locuri la 4mp, în realitate 235 paturi instalate;

Secția 3 (semideschis și deschis) – 10 camere, 31 de locuri la norma de 4mp, în realitate 81 de paturi instalate, toate ocupate la data vizitei;

Secția 4 (semideschis) – 5 camere, 44 de locuri la norma de 4mp, 123 de paturi instalate;

Secția 5 (deschis) – 6 camere, 81 de locuri a câte 4mp, 96 de paturi instalate;

Penitenciarul mai deține câteva spații de cazare la Gospodăria Agro Zootehnică de la Rotbav – 5 camere, cu 39 de locuri la 4mp în total, dar cu doar 35 de paturi instalate.

Penitenciarul este extrem de supraaglomerat însă gradul de supraaglomerare diferă de la secție la secție. De exemplu, în secția 3, fiecărui deținut îi reveneau doar 1,53 mp de spațiu personal.

*Camerele pentru refuz de hrană erau de fapt niște camere de izolare transformate în camere pentru refuz de hrană, însă fără vreo dotare specială pentru noul scop în care erau folosite. Asociația solicită penitenciarului să le desființeze și să cazeze eventualele cazuri de refuz de hrană la infirmerie.

Personalul penitenciarului este compus din 242 de cadre, deși în schema de personal sunt prevăzute 313 posturi – 71 de posturi neocupate. Există 192 de posturi la sectorul siguranța deținerii (numai 158 ocupate), 22 de posturi la asistență socială și educație (din care numai 11 ocupate) și 13 posturi la sectorul medical, din care numai 9 ocupate (2 medici și 7 asistenți).

Declarativ, există proiecte în diverse faze de elaborare, aprobare sau execuție, pentru reabilitarea tuturor secțiilor de deținere, ultimele fiind programate pentru anul 2017. Până atunci, însă, unele secții ale penitenciarului oferă condiții improprii de detenție.

Conform declarațiilor personalului din conducerea penitenciarului, bugetele aprobate pentru 2015 și 2016 sunt foarte mari comparativ cu cele din anii precedenți (care se terminau înainte de finele anilor), însă chiar și așa cheltuielile prevăzute pe diverse categorii de servicii nu includ construcția de noi spații de detenție sau reabilitarea de urgență a celor existente, astfel încât să se reducă rapid și simțitor supraaglomerarea din penitenciar. Conducerea recunoaște că toate corpurile de clădire din componența penitenciarului sunt improprii, întrucât penitenciarul a fost amenajat în urmă cu zeci de ani într-o fostă fabrică de mezeluri, naționalizată, iar spațiile au fost adaptate din mers pentru noile funcțiuni, astfel că în prezent se prezintă ca un labirint de camere și curți înghesuite, adăugate fără un proiect clar la cele existente, pe măsură ce creștea numărul de deținuți.

Vizita

Blocul alimentar: este cea mai nouă investiție a penitenciarului, finalizată în decembrie 2015. Bucătăria arăta impecabil, pereți curați, marmite noi, recipiente de inox, veselă curată, încăperi aerisite, organizare eficientă a spațiilor de depozitare. La ora vizitei masa de prânz era gata și se ambala în recipientele pentru distribuire pe camere. Mâncarea avea aspect și miros plăcute.

În meniul din ziua respectivă figurau: Mic dejun: norma comună – ceai, biscuiți, marmeladă, iar pentru minori și tineri adăugat parizer, ouă ochiuri și compot; Prânz: similar pentru toate normele – felul unu – ciorbă de legume, felul doi – tocană de legume și câte două chiftele cu carne pentru fiecare deținut; Cină: similar pentru toate normele de hrană – pilaf cu carne și un pahar cu lapte făcut din lapte praf.

Pâinea este achiziționată de la Rotbav, o parte din carne este produsă în GAZ-ul penitenciarului, iar restul se achiziționează de la Ferma Penitenciarului Craiova – Pelendava. De asemenea legumele pe timp de vară sunt asigurate de gospodăria proprie (pentru iarnă au fost puse murături din aceeași sursă) și restul se cumpără. Există un contract special pentru mere, despre care conducerea sectorului alimentar susține că sunt furnizate zilnic tinerilor, minorilor și deținuților care au regim alimentar special (norma 18). Deținuții cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că primesc uneori și mere ca desert la masă.

La bucătărie și deservirea adiacentă lucrează 21 de deținuți, în ture, cărora li se fac analize medicale periodic.

Sectorul medical: Penitenciarul are 9 cadre medicale (2 medici de medicină generală și 7 asistenți) și a avut până de curând un stomatolog care s-a pensionat.  În schemă figurează 13 posturi de cadre medicale (4 doctori și 9 asistenți).

Medicul şef responsabil cu sectorul medical spune că în 2015 cabinetul a avut peste 23.000 de consultații oferite deținuților (o medie de 50-100 de consultații pe zi), numărul mare de consultații datorându-se unui abuz de solicitări venite din partea deținuților. Programul de consultații al medicilor a fost până anul acesta, zilnic de la 8.00 la 15.00, dar din 2016 conform unui regulament intern va exista un medic de gardă în penitenciar și de la 12.00 la 19.00, marțea și joia. Turele de permanență, inclusiv noaptea, vor fi asigurate, prin rotaţie, ca și până acum de cei 7 asistenți.

Cele mai frecvente afecțiuni constatate la deținuți în Penitenciarul Codlea sunt: 56 de cazuri de bolile psihice (din care 36 tulburări de comportament), hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul (există un deținut căruia i-a fost depistată boala în penitenciar și în prezent face dializă).

În 2015 penitenciarul a înregistrat două decese: un deținut s-a spânzurat în punctul termic unde lucra – medicul susține că nu era cunoscut cu nicio afecțiune, nu manifestase înainte de sinucidere niciun simptom depresiv. Al doilea deces a fost produs de un infarct. Ambele decese fac obiectul unor cercetări efectuate de  Parchet.

Cabinetul medical nu a înregistrat sincope în aprovizionarea cu medicamente în 2015, comparativ cu anii dinainte, când au mai fost astfel de cazuri, conform declarațiilor medicilor,  dar și în acest penitenciar se practică metoda aducerii medicației din afară, fie de către familia deținutului, fie cumpărată de la farmacie de către penitenciar, dar pe banii deținutului și numai pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul de penitenciar şi aprobată de director. Această metodă este folosită, spune medicul şef, atunci când deținutul dorește să folosească un medicament anume, care nu există în farmacia penitenciarului.

În același mod se procedează cu consultațiile și lucrările dentare, când este nevoie, este chemat un stomatolog extern care asigură tratamentele dentare de specialitate din banii proprii ai deţinuţilor.

La sectorul medical nu există prezervative pentru deținuți, medicul șef declară că nu au mai primit de cel puțin un an. Prezervativele lipsesc și de la camera intimă.

Munca deținuților: Penitenciarul are un GAZ (gospodărie agro-zootehnică) la care lucrează 8 deținuți. Penitenciarul deține 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cereale și furaje pentru animale, dar și legume folosite la hrana deținuților. În jur de 60-70 de deținuți asigură deservirea penitenciarului, iar 150 de persoane private de libertate lucrează, remunerat, fie la cusut pantofi, fie la dezasamblat piese auto sau (un număr foarte mic) în afara penitenciarului, la munci sezoniere solicitate de autorități locale sau de diverse firme (construcții, spații verzi). Conducerea penitenciarului spune că are solicitări mai multe pentru a trimite deținuți la muncă în afara penitenciarului, însă nu există suficient personal de pază pentru a-i supraveghea. Există și câțiva deținuți care execută pedeapsa în regim deschis care merg singuri la muncă în Brașov, la construcții.

Vizita pe secții

Secția 1 are regim semideschis și este amplasată într-o clădire care a intrat în modernizare în 2008, dar în 2010 a apărut un litigiu între penitenciar și constructor și din această cauză lucrările au fost blocate în stadiul de 65% la care ajunseseră. Camerele au suprafețe cuprinse între 17 și 28 de metri pătrați și sunt ocupate în general de câte 12 deținuți, cu două excepții în care sunt 9 deținuți în 12 paturi. De exemplu în camera 1.18, care are 23 de mp inclusiv grupul sanitar sunt 12 paturi instalate, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,9 mp.

Secția 2 are regim semideschis, carantină, arest preventiv, minori și tineri aflați în tranzit. Camerele sunt renovate în 2010-2011 și sunt supraaglomerate. Suprafețele camerelor variază de la 13 mp cu tot cu grupuri sanitare (și 4 paturi instalate) până la 26 de mp (și 15 paturi instalate)

Camera 2.40 are 25 de mp și 15 paturi dispuse pe trei niveluri, toate ocupate (1,6 mp de arestat) și igrasie pe tavan, din cauza aglomerației și a furnizării sporadice a căldurii. Toți ocupanții sunt arestați preventiv și susțin că în urmă cu 3-4 luni au fost mai mulți în același număr de paturi. Camera are un WC turcesc și un duș. Arestații spun că au apă caldă zilnic, dar presiunea mică și timpul limitat în care este furnizată – 30 de minute – face imposibil spălatul pentru toți ocupanții camerei. În plus, intervalul orar de furnizare a apei coincide adesea cu timpul de plimbare sau de cumpărături.

Oamenii s-au mai plâns de faptul că au saltele insalubre și pături vechi din anii 60, de prețurile mari practicate de magazinul penitenciarului, de faptul că nu au voie să se joace cu mingea în curțile de plimbare și nici la sala de sport nu sunt lăsați prea des. Că pentru un consult la stomatolog trebuie să aștepte până la 3 săptămâni, iar când le vine rândul constată că nu au suficienți bani pentru intervențiile necesare.

În cameră există un telefon public, măsură ce va fi generalizată în toate camerele, conform declarațiilor conducerii.

Camera 2.2, de 13 mp cu tot cu grupul sanitar, era ocupată de doi minori ambii în vârstă de 16 ani. Camera avea 5 paturi dispuse pe două și trei niveluri, iar geamul uneia dintre ferestre era scos din ramă și pus pe unul dintre paturi. Unul dintre minori spunea că se chinuie s-o monteze cu câteva bucăți de tablă îndoite. În cameră era foarte frig din cauza lipsei geamului. Nu e clar dacă geamul fusese scos de cei doi tineri sau așa îl găsiseră – ei așa au lăsat să se înțeleagă – dar, întrebat despre această chestiune, responsabilul penitenciarului a afirmat că de regulă toate camerele în care sunt găzduiți minori sunt devastate de aceștia. Camera 2.2 mai avea și câteva fire de curent scoase din perete în dreptul prizei și neizolate corespunzător. Toaleta și dușul camerei erau murdare. Camera avea telefon, însă cei doi minori nu-l puteau folosi deoarece fiind în tranzit, niciunul dintre ei nu avea bani pe card ca să poată face cumpărături sau să sune familia. Camera avea televizor dar nu funcționa.

Cei doi au spus că sunt scoși la plimbare câte 30 de minute pe zi și că apreciază mâncarea de la penitenciar, fiind singura sursă de hrană în lipsa pachetului de la familie sau a banilor de pe card pentru cumpărături.

Secția 3 are regim semideschis, 7 camere de câte 6.22mp cu 2 paturi, 8.33mp  cu 2 paturi, 16.08 mp cu 9 paturi sau 29.31 mp cu 15 paturi.

Camera 3.4 are 29 de mp, 15 paturi și 13 deținuți (2 mp de deținut). Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, camera are în mijloc doi stâlpi de susținere care ocupă spațiul și așa insuficient.  La norma de 4 mp camera nu ar fi trebuit să găzduiască mai mult de 7 persoane. Camera are un singur grup sanitar (tip WC turcesc), iar pentru duș deținuții sunt nevoiți să meargă în altă încăpere, de două ori pe săptămână (lunea și vinerea). Fosta baie comună era dezafectată. Aceasta fusese folosită de mai multe camere din Secția 3, înainte ca administrația să facă investiții și să monteze dușuri în camere. La data vizitei era amenajată provizoriu o baie mai mică, cu numai două dușuri, relativ curată, special pentru camera 3.4. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că 3.4 este singura cameră în care deținuții nu au un duș, și că situația se va remedia în acest an când le va fi amenajat un duș în cameră.

Deținuții din această cameră au reclamat că fac parte dintr-o secție „tratată rău” de conducerea penitenciarului, comparativ cu alte secții (respectiv 2 și 4) că nu primesc tratament medical adecvat, ci „toți deținuții primesc aceleași pastile, indiferent ce-i doare”, au mai reclamat faptul că mâncarea este adesea insuficient preparată și că nu sunt scoși la activități, măcar sportive. Singurele ocazii în care părăsesc camera sunt plimbările în curți, unde nu au voie nici cu o minge, și dușurile de două ori pe săptămână. Deținuții au amintit că există o sală de sport amenajată în penitenciar, dar că e mică și din cauza igrasiei și umidității din ea, miroase urât.

Sala de sport este de mici dimensiuni amenajată într-o încăpere din subsol,  improprie, cu infiltraţii pe pereţi,  şi cu un miros insuportabil de mucegai, neaerisită natural.

Camera 3.2 are 16 mp și 9 deținuți în tot atâtea paturi. Spre deosebire de camera 3.4 aceasta este renovată, are un grup sanitar compus din WC turcesc și duș, dar și acestea se dovedesc insuficiente pentru ca, atunci când se furnizează apă caldă, să ajungă să se spele toți cei 9 deținuți. Și deținuții de aici au acuzat calitatea proastă a hranei de la bucătărie, un deținut afirmând că a slăbit în cei doi ani de când este acolo de la 75 la 50 de kg.

Deținuții s-au mai plâns de limbajul agresiv al cadrelor.

Secția a 4-a este amenajată într-o hală de producție, care în prezent asigură și un spațiu de folosit pentru dezasamblarea pieselor auto. Înăuntru era foarte frig și zgomot. Camerele au dimensiuni mari (28 mp, 33 mp sau 87 de mp) dar sunt supraaglomerate cu paturi, respectiv câte 21, 24 și 30 de paturi, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,3 mp de spațiu. Toate camerele au regim semideschis.

Camera 4.5 are 28 de mp, 21 de paturi, toate ocupate. Un singur grup sanitar prevăzut cu WC turcesc și duș. Toți deținuții de aici lucrează. Primesc apă caldă zilnic, de la 5 la 6 seara, însă căldura pare insuficientă. Deși au regim semideschis deținuții preferă să țină ușa închisă pentru a se feri de zgomotul mare făcut de colegii lor care lucrează în hală, și să păstreze căldura care este insuficientă. Camera are două ferestre foarte mici, situate sus, deasupra paturilor de la nivelul 3, surse insuficiente de lumină naturală.

Deținuții au reclamat igiena precară a spațiului de deținere, în special vara când sunt temperaturi mari, apar ploșnițele. Saltelele sunt vechi și neigienizate, iar numărul mare de deținuți în același spațiu restrâns înrăutățește lucrurile. Deținuții susțin că de curând conducerea ar fi instituit un regulament care nu mai permite aducerea lenjeriei de pat de acasă, cu excepția așternuturilor albe. Deținuții spun că gradul avansat de uzură al saltelelor ar face lenjeria albă de nefolosit în câteva zile.

Camera 4.2 are 87 de mp, 30 de paturi dispuse pe trei niveluri și 30 de ocupanți. Toți deținuții de aici muncesc la cusut pantofi, unii în paturi, alții în picioare, alții în camera alăturată în care este un WC turcesc și o țeavă cu trei găuri, destinată să suplinească trei dușuri, dar două dintre găuri erau astupate. Așadar, cei 30 de deținuți din această cameră au la dispoziție un singur WC și un duș pe care le folosesc  pe cât le permite timpul și presiunea scăzută a apei.  Deținuții cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au spus că nu știu exact care este câștigul lor în bani de pe urma normei făcută la cusut pantofi. Unii știau doar că trebuie să coasă 5 saci a câte 10 perechi de pantofi fiecare într-o săptămână, iar dacă nu-și fac norma nu li se pontează zilele respective ca lucrate. Unii deținuți au spus că nu reușesc să-și facă norma chiar dacă lucrează și în week-end, norma de lucru fiind un motiv pentru care majoritatea nici nu prea ies la alte activități.

Și în această cameră lumina naturală era insuficientă, asigurată doar de geamurile mici de deasupra paturilor dintr-o latură a camerei.

Secția a 5-a are regim deschis și este cea mai modernă din penitenciar. Abia a fost inaugurată. Conducerea a dat asigurări că după reabilitarea celorlalte secții, în 2016 și 2017, toate vor arăta similar. Are camere renovate și recompartimentate, în care sunt paturi noi, suprapuse doar pe două nivele, saltele și lenjerii noi, camere de WC și dușuri moderne, cu corpuri și instalații din inox. O astfel de cameră reabilitată din Secția 5 are 16 paturi, 11 ocupanți, 2 WC-uri, 2 dușuri, dulapuri pentru obiectele personale ale deținuților, căldură și apă caldă non-stop, ferestre care asigură o bună aerisire și lumină naturală. Toți deținuții de aici ies la muncă neînsoțiți.

Secția are și două săli de mese, dotate cu mese lungi din lemn și băncuțe, plus chiuvete unde deținuții servesc masa şi își pot spăla vesela.

*

În general deținuții din penitenciar cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au fost reticenți să-și exprime nemulțumirile, deoarece au spus că se tem de repercusiuni. Ei susțin că de regulă după ce sunt întrebați de traiul în penitenciar, de către vizitatori oficiali, cadrele fac controale inopinate în camere – așa numita „piață” în argoul de penitenciar – în care li se controlează toate bagajele și sunt hărțuiți pe motiv că s-ar fi plâns de condițiile de detenție. Deținuții spun că nu sunt agresați fizic de către cadrele penitenciarului, dar că principala amenințare este aceea a rapoartelor de incidente, ceea ce „doare” mai mult decât o bătaie, pentru că rapoartele sunt luate în considerare la comisiile de liberare. În acest sens deținuții afirmă că adesea li se întocmesc rapoarte nejustificat, aceasta fiind un fel de „teroare a pixului”. Întrebați de ce nu reclamă aceste lucruri la judecătorul delegat, deținuții au afirmat că de câte ori s-au adresat judecătorului nu s-a schimbat nimic.

Mai mulți deținuți din diverse secții s-au plâns că trupa de intervenție face controale inopinate la ore nepotrivite, în toiul nopții, pentru a căuta diverse obiecte interzise în penitenciar. Atunci când face controale noaptea, spun ei, trupa nu filmează intervențiile.

Una dintre cauzele pentru care deținuții spun că li se face adesea raport este faptul că își izolează spațiul din pat cu prosoape sau cearceafuri atârnate pe sfoară, ca niște perdele, iar această practică este interzisă de penitenciar. Dat fiind că într-o cameră pot fi și 30 de deținuți este lesne de înțeles nevoia de intimitate a deținuților, pe care o satisfac parțial cu aceste perdele improvizate.

Judecătorul delegat – este în penitenciarul Codea din 2013. El spune că în 2015 a avut peste 700 de dosare cu reclamații de la deținuți, 25% dintre ele fiind despre rapoartele de incidente. Conducerea penitenciarului ar fi atacat soluția dată de judecător în 10 astfel de cazuri, și numai într-un caz a fost admis în instanță.

Judecătorul admite că în penitenciar condițiile de detenție sunt improprii și că 20% dintre plângerile deținuților vizează aceste condiții: spațiul insuficient, grupurile sanitare, tratamentul medical și dreptul la asistență medicală.

În urma discuției cu judecătorul delegat, reprezentantele APADOR-CH au înțeles că acesta a primit din partea conducerii penitenciarului toate dotările logistice de care avea nevoie ca să-și exercite funcția (deși acestea cădeau în sarcina Curții de Apel Brașov). Inclusiv biroul i-a fost mutat din interiorul penitenciarului într-o clădire a administrației, la cererea judecătorului. Aceste aspecte, deși aparent de bună colaborare între instituții, duc însă la ideea că judecătorul nu va fi suficient de imparțial atunci când este chemat să decidă dacă plângerile deținuților la adresa conducerii penitenciarului sunt întemeiate sau nu.

Sectorul vizite – este amenajat cu 5 cabine cu telefon, la care supravegherea se face atât vizual, prin camere de luat vederi, cât și de către un agent prezent lângă deţinuţi. Într-o cameră separată sunt amplasate 11 mese cu scaune pentru vizitele la masă.

Sectorul are și două camere pentru vizita intimă, dotate corespunzător, dar fără prezervative, care nu figurează nici între dotările cabinetului medical, nici la vizita inimă. De asemenea este amenajată și o cameră pentru viitoarele vizite online, dar la data vizitei APADOR-CH nu exista în dotarea acelei camere monitorul necesar vizualizării interlocutorului.

Tot în sectorul vizite este amplasat și magazinul la care prețurile erau similare cu cele din comunitate, la prima vedere.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului pentru amenajarea blocului alimentar și a secției 5, care într-adevăr respectă standardele minime privind condițiile de detenție.  Pe lângă acestea, însă, situația în celelalte secții ale penitenciarului apare cu atât mai dramatică, sub aspectul lipsei igienei și al supraaglomerării.

  •     Camerele cu dimensiuni de 20-28 mp și 12-21 de paturi, asigură un spațiu insuficient unui deținut, de 1,3-1,9 mp de persoană ceea ce, chiar și în condițiile unui regim semideschis este insuficient. În plus, un singur WC și un duș la 10, 12, 15 și chiar 30 de deținuți reprezintă tratament inuman și degradant. Solicităm ANP și Penitenciarului Codlea să găsească urgent soluții pentru relocarea deținuților din camerele supraaglomerate și pentru reabilitarea acelor corpuri de clădire care trebuie să fie urgent reabilitate;
  •     Solicităm conducerii penitenciarului să dispună informarea în scris a deținuților care muncesc asupra normelor pe care trebuie să le facă și mai ales asupra câștigurilor materiale pe care trebuie să le regăsească pe card la finele lunii;
  •     În privința activităților și a curților de plimbare – recomandăm conducerii penitenciarului să găsească soluții pentru a le permite deținuților care doresc să facă sport sau măcar să folosească mingea, să aibă această posibilitate fie într-o curte de plimbare, fie în sala de sport care ar trebui de asemenea reabilitată.

Dollores Benezic                                                              Nicoleta Popescu

 

Citiți răspunsul ANP la acest raport

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/pre-trial.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-03-04 08:13:242016-04-21 11:29:36Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea
Pagina 2 din 12‹1234›»

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor. OKNoPrivacy policy