Raport asupra vizitei la Penitenciarul Colibași

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

1. 1.     Aspecte generale și de procedură

La data de 28 ianuarie 2016, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Colibași. Ultima vizită făcută de reprezentanți ai APADOR-CH aici a fost în 2007, conform raportului de pe site-ul organizației. Penitenciarul Colibași are sediul la 15 km de Piteşti, în oraşul Mioveni, lângă Uzina de Autoturisme Dacia-Renault.

Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie care nu poate asigura căldura necesară spațiilor de deținere. La data vizitei, deși temperatura afară era pozitivă și ziua era însorită,  în penitenciar în toate secțiile de deținere era foarte frig iar căldura era asigurată conform unui program termic afișat la avizier, astfel: 03.00-05.00, 10.00-11.30, 15.30-17.00, 22.00-24.00. Directorul penitenciarului cunoștea această situație și a precizat că în prezent există  “un litigiu pe conducte” cu o firmă care nu și-a respectat obligațiile contractuale. În prezent se discută preluarea unei centrale termice dezafectate, însă în stare de funcțiune, de la administrația publică locală care s-a oferit să o ofere penitenciarului prin transfer fără plată. Situația este extrem de gravă însă conducerea penitenciarului nu a putut prezenta reprezentantelor asociației un termen de soluționare a acestei probleme.

Directorul penitenciarului a precizat că în anul 2015 au fost realizate reparații curente la 24 de camere de deținere și au fost achiziționate materialele necesare reparațiilor ce se vor efectua în anul 2016 la alte 19 camere de deținere. Bugetul primit de penitenciar pentru reparații în anul 2015 a fost unul extrem de bun iar în anul 2016 alocările bugetare pentru reparațiile spațiilor de deținere au fost cele mai mari din ultimii ani (creşteri de peste 100% faţă de alocările anterioare). Conform conducerii penitenciarului în anul 2015-2016 se vor efectua reparaţii capitale la spaţiile de deţinere situate pe secţiile I si II, pentru anul 2016 s-au obţinut deja sumele necesare pentru renovarea secţiei a-V a de deţinere iar în anul 2017 sunt planificate să fie reabilitate secţiile III si IV.

În anul 2015 penitenciarul Colibaşi a fost unul dintre cele 8 penitenciare în care a fost implementat un program pilot de alocare fonduri pentru amenajarea unei camere de video – audieri pentru deţinuţii care fac plângeri adresate Administraţiei Naţionale a Penitenciarului. Camera era dotată cu echipament tehnic pentru video conferinţe, ce constă într-un ecran mare si camere video, o masă şi două scaune pentru deţinut, dar şi o măsuţă şi un scaun pentru o persoană din cadrul penitenciarului, numită secretar, care va sta în cameră și va avea atribuţii tehnice. Aceasta cameră avea  şi o anticameră amenajată corespunzător pentru deţinuţii care asteptă să intre în camera de video-conferințe. Încăperea se afla, la data vizitei, într-o stare impecabilă şi nu părea să fie folosită.

Când sistemul de video-conferințe va deveni funcțional și se va asigura legătura deținutului cu instanțele de judecată atunci investiția făcută de ANP va fi într-adevăr utilă și eficientă.

Reprezentanţii penitenciarului au precizat că în a doua fază a proiectului pilot se preconizează ca această cameră de video-conferinţe să fie folosită pentru a sigura legătura persoanei private de libertate cu instanţa de judecatată şi astfel deţinuţii să nu mai fie duşi în faţa judecătorului. În prezent penitenciarul a trimis o informare Curţii de Apel Piteşti că această cameră de video conferinţe este funcţională însă răspunsul instanţei a fost că nu deţine dotarea tehnică pentru ca acest sistem să fie implementat și de instanțe.

Ministerul Justiţiei ar trebuie să conştientizeze că dacă acest sistem ar fi funcţional ar duce la o reducere semnificativă a costurilor alocate pentru trasportul deţinuţilor la instanţe, logistica necesară acestei activităţi dar si resursele umane alocate, un alt efect ar fi scăderea semnificativă a „afacerilor judiciare” şi implicit reducerea numărul de dosare care ar degreva instanţele de cauze care sunt puse pe rol şi la care părţile renunţă la primul termen

În anul 2015 a fost amenajată şi o cameră de protecţie pentru deţinuţii agitaţi care să fie cazaţi în acest spaţiu maxim 12 ore, monitorizaţi video. În cadrul aceluiași program pilot au fost dotate cu calculatoare 3 cabine de comunicare online cu familia. Aceste spaţii nu au putut fi vizitate fiindcă nu erau deschise.

Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video în proporţie de 60%, iar din anul 2014 a fost montat sistemul video şi în spaţiul numit post control. Sectorul vizite era și el monitorizat video.

În afara orașului, penitenciarul deține o gospodărie agrozootehnică (GAZ) și o brutărie proprie unde se pregătește, zilnic, pâinea pentru penitenciar. Penitenciarul deține în proprietate 20 de hectare de teren pe care le-a cultivat în ultima perioadă cu grâu pentru brutăria proprie, dar și cu legume exclusiv pentru consumul propriu.

Penitenciarul are 2 camere destinate executării sancțiunii cu izolarea situate pe secția a V a B, care sunt destul de puțin folosite deoarece, conform conducerii penitenciarului, incidentele grave sunt sporadice. Există și o cameră specială cu două paturi pentru deținuții care intră în refuz de hrană.

2.  Efective, cazare/condiții de deținere, personal

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Argeş şi Vâlcea, în principal bărbaţi care  execută pedepsele în toate cele 4 regimuri de deţinere: maximă siguranţă, închis, semideschis și deschis. Femeile care se află în penitenciar sunt pentru scurte perioade de timp fie în tranzit fie în arest preventiv.

La data vizitei, efectivul total era de 693 de persoane dintre care 10 femei şi restul bărbați. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează:  110 – regim maximă siguranţă, 431 – regim închis,  14 – regim semideschis , 27 – regim deschis. 6 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină, 1- provizoriu regim închis, 2- provizoriu regim semideschis, 102 arestaţi preventiv.

Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite în 5 secții.

Din datele puse la dispoziţie de penitenciar am constatat că în anul 2015 au avut loc următoarele incidente în care au fost implicaţi deţinuţii: 35 automutilări, 50 refuz de hrană, 2 intoxicaţii cu medicamente, 1 deces.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 1997,88 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,88 mp prin urmare există un nivel de supraaglomerare mare. Suprafața de 2,88 mp/deținut a fost calculată deși unele spații, în renovare, nu vor putea fi folosite o perioadă de timp. Deținuții dispun de mai puțin de 4 mp, suprafața minimă stabilită de standardele internaționale  (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării, care sunt neamenajate și imposibil de folosit pentru activități sportive) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 345 în timp ce schema de personal prevede 384 de posturi, procentul de încadrare fiind de peste 89%.  90 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar (cu 9 posturi vacante); 3 medici şi 13 asistenţi medicali asigură asistența medicală (cu 2 posturi de medici de medicină generală şi 1 medic stomatolog vacante); 14 persoane lucrează la serviciul educatie, schema fiind completă, însă la serviciul asistenţă pihosocială lucrează doar 2 psihologi şi un asistent social în condițiile în care la acest departament schema prevede 9 posturi (vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi).

3. Asistența medicală           

Asistenţa medicală este asigurată de 16 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog, 11 asistenți medicină generală, 1 asistent medical igienă şi 1 asistent farmacie.

Conform informaţiilor scrise furnizate de medicul şef, numărul mediu de consultaţii pe zi este de 90 de deţinuţi. Este evident că 2 medici pentru 700 de persoane private de libertate face ca actul medical să fie aproape inexistent, iar timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, să fie insuficient. În anul 2015 în evidenţa cabinetului medical au fost 221 de bolnavi cronici, 41 de deţinuţi cu hepatită cronică şi 100 de deţinuţi cu boli psihice în tratament. Asistenta medicală cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că cele mai dese afecţiuni sunt afecţiunile psihice, în proporţie de 80% din totalul deţinuţilor, marea majoritate fiind diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt în tratament de specialitate.

În evidența cabinetului medical sunt doi deținuți cărora li se administrează tratament cu metadonă, acest tratament a fost acordat în penitenciarul Rahova și a urmat deținuții odată cu transferul acestora în Colibași.

Medicamentele pentru persoanele private de libertate se achiziționează astfel:

•         în baza rețetelor compensate de la farmacia cu care unitatea are încheiat contract de prestări servicii farmaceutice;
•         din bugetul propriu în baza referatului de necesitate se achiziționează medicamentele necompensate care nu pot fi prescrise pe rețete compensate;
•         din fondurile primite de penitenciar de la Casa OPSNAJ pentru servicii de asistență medicală primară și stomatologică;
•         în baza cererilor întocmite de persoanele private de libertate și aprobate de directorul unității din fondurile proprii ale acestora sau prin sectorul vizită de la aparținători.

Deținuta C.M. a relatat că și-a achiziționat din bani proprii, în baza cererii adresate cabinetului medical și aprobată în prealabil de director, medicamente (Nurofen și Augmentin) care i-au fost înmânate după aproximativ 10 zile de când le-a solicitat, însă medicamentele nu au fost însoțite de bonul fiscal, iar deținuta nu știa cât au costat aceste medicamente.

Majoritatea deținuților s-au plâns că tratamentele stomatologice constau doar în extracții deoarece li se invocă lipsa materialelor necesare efectuării tratamentelor dentare de specialitate. În anul 2015, conform evidențelor puse la dispoziție de reprezentanții penitenciarului, au fost  acordate 2979 de tratamente aplicate în asistența medicală dentară.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor decât dacă prezintă o urgență majoră.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

Blocul alimentar avea o igienă precară, pereții erau plini de mucegai, igrasia fiind prezentă în tot spațiul, sistemul de ventilație nu funcționa la capacitatea necesară, pe podea multe bucăți de gresie erau sparte sau lipsă. Pe jos era apă și grăsime, ceea ce făcea aproape imposibilă deplasarea, existând un risc serios de accidentare.

Spațiile adiacente blocului alimentar erau folosite pe post de depozite de alimente și nu exista o cameră destinată strict  alimentelor ce urmează a fi folosite pentru ziua curentă, cu evidențierea clară a cantităților. Toate erau puse la grămadă. Existau congelatoare care păstrau carne congelată de ceva timp (stoc), dar în același timp se și tranșa carne proaspătă venită în carcasă, și care exista în cantități mari în camerele frigorifice. Explicațiile reprezentanților penitenciarului au fost alambicate și nu au convins reprezentantele asociației de ce se folosea atât carnea congelată cât și carnea proaspătă și de ce nu era folosită primă dată cea congelată care era în stoc. De asemenea nu era foarte clară perioada de timp în care urma să fie folosită carnea – congelată sau proaspătă – explicațiile reprezentanților penitenciarului fiind contradictorii.

Într-o anticameră la una dintre camerele frigorifice, la temperatura camerei se aflau mai multe recipiente (bidoane de plastic albastre) neacoperite, murdare, în care era păstrată în saramură o cantitate mare de brânză sărată (tot stoc) cu un miros neplăcut. Una dintre explicații a fost că brânza și carnea abia veniseră de la Pelendava.

De asemenea, pe unul dintre holuri existau câteva recipiente cu niște legume proaspăt curățate (morcovi și cartofi), deși masa de prânz tocmai fusese finalizată. Responsabilul cu blocul alimentar a declarat că legumele respective urmau să fie folosite a doua zi și că asta este practica în unitate, ca legumele să se curețe de pe o zi pe alta.

Între 14 și 21 de deținuți sunt folosiți zilnic la bucătărie pentru a ajuta la pregătirea și distribuirea hranei.

Blocul alimentar este dotat cu vestiar și dușuri fără apă caldă, astfel încât utilizarea lor era practic imposibilă, temperatura exterioară fiind extrem de scăzută. La data vizitei, micul dejun al deținuților a constat în margarină, marmeladă și ceai, iar pentru cei cu regim meniul a constat în brânză, ou și marmeladă. Meniul de prânz la data vizitei a constat din supă de cartofi și tocană de legume cu carne pentru norma comună, iar pentru deținuții cu regim, pilaf cu carne. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte praf și măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă. De exemplu cantitatea mare de carne existentă în depozitele blocului alimentar la data vizitei nu părea să se regăsească în hrana deținuților din ziua vizitei. Unii deținuți au arătat reprezentantelor asociației bucățile primite alături de tocana de legume, din ziua respectivă. Acestea erau bucăți de slănină în principal, cu foarte puțină carne sau deloc.

Persoanele private de libertate pot face cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă. Deținuții au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la cafea și mâncare gătită.  Reprezentantele APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate însă nu exagerate. De exemplu slănina afumată costa 21,10lei/kg iar cafeaua Jacobs 27,90 lei/500gr.

5. Activități socio-educative și modalități de petrecere a timpului

Departamentul socio-educativ include două servicii separate – educație și asistență psihosocială. În cadrul serviciului de educație lucrează 14 persoane, schema de personal fiind în proporție de 100% ocupată. În serviciul de asistență psihosocială lucrează doar 3 persoane – 2 psihologi şi un asistent social – în condițiile în care la acest serviciu schema prevede 9 posturi (sunt vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi). Personalul specializat, în  principal cel din serviciul asistenţă psihosocială este insuficient. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu atât mai mult cu cât personalul medical a semnalat afecțiunile de natură psihică ca fiind cele frecvente probleme cu care se confruntă deținuții.

În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului, provenit din rândul agenților care a dobândit și aceasta calificare, cunoscând astfel foarte bine deținuții. Preotul este cunoscut de deținuți și apreciat, iar activitatea sa este considerată necesară inclusiv de conducerea penitenciarului.

Deținuții din fiecare secție au acces la o curte de plimbare aferentă secției de deținere. În total sunt 6 curți de plimbare. Fiecare deținut poate ieși la plimbare două ore pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, neamenajate, și nu pot fi utilizate pe timp ploios fiind neacoperite. Unele curți de plimbare au montate telefoane însă nu au o altă dotare și nu există posibilități pentru desfășurarea de activități recreaționale. Deținuții au povestit că nu li se permite jocul cu mingea de fotbal în aer liber și s-au arătat extrem de nemulțumiți de acest lucru.

6. Munca deținuților

Conform administrației penitenciarului, pe parcursul anului 2015 au fost încheiate 17 contracte de prestări servicii cu forță de muncă specializată la care se adaugă un număr de 13 acte adiționale la contractele anterior menționate. Valoarea totală a veniturilor din contractele de prestări servicii în anul 2015 a fost de 404.963,59 lei. În ceea ce privește valoarea totală a produselor realizate și valorificate în cadrul compartimentului producție internă, aceasta a fost de 81.487,35 lei.

În penitenciar, în cadrul atelierelor proprii, funcționează un punct de lucru destinat confecționării de saltele umplute cu vatelină, huse pentru saltele și cearceafuri (atelier croitorie-darac) și un atelier de tâmplărie. Produsele realizate în aceste ateliere sunt utilizate strict în cadrul sistemului penitenciar, respectiv pentru dotarea cu cazarmament a camerelor de deținere. Valoarea totală a produselor confecționate în anul 2015, este de 458.137 lei. Aceste produse fac obiectul transferului fără plată către alte unități din sistemul penitenciar în baza repartizării întocmite de ANP și nu sunt înregistrate ca venituri proprii ale unității.

Deținuții care lucrează în cameră și confecționează pantofi pentru firma Rilug au relatat că nu știu cu câți bani sunt plătiți pentru fiecare model realizat, nu știu cât vor câștiga la sfârșitul lunii și află cât au câștigat doar când le sunt virați banii în cont.

Conducerea penitenciarului a precizat că din totalul deținuților aproximativ 70 % sunt apți de muncă, iar din acest procent doar 30% au fost folosiți la muncă în anul 2015. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH și-au manifestat dorința de a munci, dar s-au plâns de faptul că nu sunt scoși la muncă,  deoarece nu sunt suficiente locuri de muncă..

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. În holurile de acces din secțiile de deținere sunt amplasate cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri pe care deținuții le accesează cu cartele individuale (la data vizitei unul dintre cele șase info-chioșcuri nu funcționa). Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, printre care și programul de furnizare a agentului termic și a apei calde. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV care în timpul săptămânii funcționează între orele 6.00- 22.30, iar în weekend între 6.00- 23.30.

Sectorul vizite dispune de o sală pentru vizitele la masă și 6 cabine cu separatoare care sunt supravegheate video. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Și în aceste spații era extrem de frig. Deținuții s-au plâns că și în camera intimă este extrem de frig în perioada rece din an, iar când plouă se produc infiltrații și practic plouă în încăpere.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

Reprezentantele asociației au vizitat camere de deținere din toate regimurile, inclusiv zona destinată deținutelor și au discutat cu aproximativ 70 de persoane private de libertate.

Camerele sunt supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri și există un singur geam care nu asigură suficientă lumină naturală. De exemplu, în camera 5.2. erau cazați în aproximativ 30 mp, 22 de deținuți în 24 de paturi. Camera avea baie proprie, cu două WC-uri și era într-o stare igienică satisfăcătoare. Camera este însă dotată cu un singur duș, care este folosit de 22 de persoane atunci când este furnizată apa caldă de două ori pe săptămână timp de o oră. Deținuții nu primesc produse de curățenie din partea penitenciarului pentru igienizarea spațiilor de cazare.

Camera 5.14 avea o suprafața de 27,74 mp (date din evidențele penitenciarului) și erau cazați 12 deținuți în 18 paturi, suprapuse pe 3 rânduri. Pereții camerei erau plini de igrasie deși în luna noiembrie camera fusese zugrăvită. Deținuții care se aflau în cameră (o parte fiind plecați la muncă) s-au plâns că este extrem de frig în cameră deoarece caloriferele nu se încălzesc și aveau un geam exterior spart și prins cu bandă scotch. La momentul intrării în cameră reprezentantele asociației au remarcat că un deținut stătea în patul lui, îmbrăcat cu cojoc de blană, mânuși și căciulă în cap din cauza temperaturii scăzute din cameră. Cei 12 deținuți aveau la dispoziție un singur grup sanitar – cu un duș și un wc tip turcesc –  vechi dar relativ curat. Deținuții se plângeau că au apă caldă doar miercuri și sâmbătă de la ora 16-17, iar apa caldă curge 15 minute, timp în care este imposibil să se spele 12 persoane. O altă problemă semnalată de deținuții din această cameră sunt ploșnițele. Deținutul G.T. avea la data vizitei pe corp urme de mușcături de la ploșnițe.

Camera 5.9 – cu o suprafață de 25,5 mp (date din evidențele penitenciarului) – găzduia 9 deținuți în 12 paturi amplasate pe 3 niveluri. Caloriferul nu funcționa și era apă pe jos fiindcă avusese loc o avarie la o conductă. Conducta fusese reparată de curând furnizarea căldurii încă nu se reluase. Camera era plină de igrasie pe pereți, paturile ruginite iar păturile și saltele extrem de uzate. Condițiile din această cameră erau dintre cele mai proaste, nu exista un duș aferent camerei, deținuții fiind obligați să facă duș într-o cameră aflată la capătul holului la o distanță destul de mare de cameră. Camera de dușuri era parțial dezafectată, cu dușuri ruginite (țevi montate pe tavan cu robineți deteriorați) și doar o parte dintre ele funcționale. Era neîncălzită și imposibil de aerisit fiindcă nu avea geamuri. Podea era din ciment și existat un singur grătar de lemn putrezit.

Camera 5 din secția a 4-a are 21 de paturi, toate ocupate la data vizitei, o baie cu 4 WC-uri din care funcționează doar 3, 4 dușuri (funcționale doar 2) și 6 chiuvete. Camera este supraaglomerată, cu un mic geam insuficient pentru aerisire sau iluminare naturală, igrasioasă, cu saltele murdare. Deținuții s-au plâns că împart spațiul cu ploșnițe și șobolani, că trupa de intervenție face adesea incursiuni nocturne în cameră pentru depistarea obiectelor interzise, că dacă se plâng sunt vizați de ceea ce se cheamă „piață” în limbajul de penitenciar – adică de controale severe și nejustificate la bagaje.

Camera de deținere 7 din secția a III a avea 30 de paturi, pe 3 rânduri și 28 de deținuți. Aceștia sunt în general în vârstă sau cunoscuți cu diverse afecțiuni. În cameră era foarte frig, iar pereții erau plini de mucegai. Toaleta avea 4 dușuri și 4 WC-uri turcești, relativ curate, în pofida lipsei apei calde. Unul dintre WC-uri avea amenajat un tron din lemn pentru unul dintre deținuți care nu are picioare. Reprezentantele asociației au discutat cu un deținut provenit dintr-o centru de plasament pentru minori. Acesta s-a plâns că neavând familie nu este căutat și nu are cine să îi aducă haine. Acesta a afirmat că, deși a solicitat haine din partea penitenciarului, nu a primit nimic și astfel este obligat să ceară de la alți deținuți fiindcă nu are cu ce să se îmbrace. La data vizitei era încălțat cu o pereche de papuci din cauciuc rupți.

În secția a 2-a camerele sunt reabilitate, zugrăvite și cu mobilier și cazarmament noi. Cu câte 6 paturi suprapuse pe două niveluri, totuși, spațiul din camere care rămâne neocupat de paturi și mobilier nu este suficient pentru 6 deținuți, dar sunt oricum niște condiții mai bune de locuire.

Deținuții din penitenciar au semnalat insistent  problemele: frigul din camere, supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 20-30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare doar două ore pe zi și nu pot desfășura activități sportive) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat,  fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă chiar şi 30 de persoane și uneori pe aceeași masă este localizat și televizorul.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Nicoleta Popescu                            

Dollores Benezic