Prezentul raport urmăreşte realizarea activităţilor pe care APADOR-CH şi-a propus să le implementeze în anul 2008 în conformitate cu planul strategic al asociaţiei pe perioada 2006-2008. Potrivit acestui plan, principalele obiective strategice ale APADOR-CH în anul 2008 au fost:
promovarea şi protejarea drepturilor civile;
responsabilizarea autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor;
promovarea măsurilor anti-discriminare;
îmbunătăţirea accesului la justiţie.

I. PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR CIVILE

1. Accesul la informaţii şi transparenţa decizională

1.1 Modificarea cadrului legislativ cu privire la accesul la informaţii

Activităţi:

Litigii strategice privind accesul la informaţiile de interes public

În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să susţină litigii strategice în domeniul accesului la informaţii de interes public. Unul dintre cazurile iniţiate în anii anteriori a privit refuzul Guvernului României – Secretariatul General al Guvernului de a comunica copii ale stenogramelor şedinţelor de guvern în care s-au dezbătut şi adoptat, în perioada 2001-2004, acte normative cu privire la situaţia RAFO S.A. ONEŞTI, inclusiv stenograma şedinţei în care a fost dezbătută şi adoptată O.U.G. nr. 101/2004. Prin această ordonanţă de urgenţă cabinetul Adrian Năstase a decis preluarea de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post privatizare ale RAFO Oneşti şi Carom Oneşti. Scopul APADOR-CH a fost de a clarifica prevederile Legii nr.544/2001 care se referă la exceptarea de la liberul acces a informaţiilor privind deliberările autorităţilor, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii, dar numai dacă nu favorizează sau nu ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică.

Instanţa a dat câştig de cauză APADOR-CH, apreciind că pârâtul nu a făcut dovada că informaţiile solicitate ar fi fost clasificate, iar Secretariatul General al Guvernului a comunicat, în septembrie 2006, două dintre cele trei stenograme ale şedinţelor de Guvern în discuţie. Cu toate acestea a refuzat să comunice o copie al celui de-al treilea document pe motiv că ar fi fost clasificat (!). LA 29 noiembrie 2006, APADOR-CH a declanşat o procedură judecătorească prin care să se constate neexecutarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga la comunicarea copiilor stenogramelor respective şi să se aplice o amendă civilă conducătorului instituţiei (în speţă doi secretari generali succesivi al Guvernului).

La data de 2 noiembrie 2007 Tribunalul Bucureşti a admis în parte acţiunea APADOR-CH, a aplicat pârâţilor Mihai Alexandru Voicu şi Radu Stroe o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie în perioada în care aceştia au avut calitatea de secretari generali ai Guvernului după data de 28 martie 2006 (data până la care ar fi trebuit comunicate toate stenogramele) şi a obligat Guvernul României – Secretariatul general al Guvernului la plata de despăgubiri pentru întârziere faţă de APADOR-CH în cuantum de 100 lei pe zi începând cu 28 martie 2006 şi până la data executării efective şi în totalitate a deciziei civile în cauză. În anul 2008, pe 3 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de cei doi. Pe 14 ianuarie 2008, APADOR-CH a iniţiat un demers similar împotriva lui Ilie Bolojan, noul secretar general al Guvernului. Pe 2 aprilie 2008, Tribunalul Bucureşti a decis amendarea acestuia. Recursul formulat de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti pe 27 octombrie 2008. Pe 28 octombrie 20098, APADOR-CH a iniţiat o a treia procedură identică, împotriva următorului secretar general al Guvernului, Gabriel Berca.

Ca urmare a acestor demersuri, pe 11 noiembrie 2008, Guvernul României a comunicat şi stenograma şedinţei de Guvern din 24 decembrie 2004. Pe 2 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a repins cererea APADOR-CH de amendare a secretarului general al Guvernului, Gabriel Bolojan, pentru perioada dintre numirea sa şi 11 noiembrie 2008, data executării integrale a hotărârii judecătoreşti. APADOR-CH va ataca acestă hotărâre în cursul anului 2009.

Deoarce în cursul procedurilor iniţiate de APADOR-CH pentru comunicarea unor stenograme ale şedinţelor de Guvern primul-ministru a decis clasificarea tuturor stenogramelor ca secret de stat, la sfârşitul anului 2007, APADOR-CH a iniţiat un nou demers care urmărea declasificarea acestor informaţii, respectiv anularea deciziei primului-ministru (pentru detaliii, a se vedea raportul anual de activitate pentru anul 2007). Pe 16 ianuarie 2008, APADOR-CH a formulat o plângere către Guvernul României, solicitând declasifiarea stenogramelor. Pe 10 martie 2008, asociaţia a cerut din nou Guvernului declasificarea documentelor, fără succes. Refuzul Guvernului a fost ulterior atacat în contencios administrativ, pe 6 iunie 2008. Pe 28 octombrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea APADOR-CH şi a decis anularea în parte a deciziei de clasificare, astfel încât numai acele fragmente din stenograme care se referă la securitatea naţională să fie clasificate. Până la sfârşitul anului 2008 Guvernul nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri.

Un alt caz iniţiat în anii anteriori a privit amendarea civilă a fostului primar general, Adriean Videanu, pentru executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obliga Primăria Bucureşti să comunice mai multe informaţii, inclusiv copii ale contractelor având ca obiect reablitarea străzilor. Pe 18 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut hotărârea primei instanţe de amendare a fostului primar general.

În cazul plângerii penale privind neexecutarea de către fostul procuror-general Ilie Botoş a unei hotărâri definitive şi irevocabile care obliga la comunicarea de informaţii, pe 10 aprilie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis plângerea APADOR-CH împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Ilie Botoş şi retrimiterea cazului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetări. Ilie Botoş şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au formulat recurs împotriva acestei hotărâri, care a fost admis de către Completul de 9 judecători pe 17 noiembrie 2008.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH a obţinut o hotărâre judecătorească prin care a fost anulată parţial decizia primului-ministru de a clasifica toate stenogramele şedinţelor de Guvern;
– APADOR-CH a determinat executarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga Secretariatul General al Guvernului să comunice copii ale tuturor stenogramelor şedinţelor de Guvern în care s-a discutat acordarea de ajutoare financiare societăţilor RAFO Oneşti şi Carom Oneşti;
– APADOR-CH a obţinut hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile privind amendarea civilă a trei secretari generali ai Guvernului şi a primarului municipiului Bucureşti pentru neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligau la comunicarea de informaţii de inters public;

1.2 Imbunătăţirea implementării Legii transparenţei decizionale în administraţie

Activităţi:

Pornind de la propunerile de amendare a Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în 2008, doi parlamentaeri au iniţiat două propuneri legislative care preiau în mare parte propunerile APADOR-CH. Până la finalul anului 2008 procedura legislativă cu privire la acestea nu s-a încheiat.

Proiectul „Monitoarele oficiale judeţene, instrument eficient de informare a cetăţenilor cu privire la actele administraţiei publice locale”

Pe 19 decembrie 2007, APADOR-CH a început implementarea unui proiect care şi-a propus să determine consiliile judeţene să-şi respecte obligaţiile de a publica monitoatre oficiale judeţene care să cuprindă toate actele normative adoptate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Pe baza răspunsurilor formulate de consiliile judeţene, precum şi de unele consilii ale unor oraşe la cererile de informaţii de interes public adresate de APADOR-CH, asociaţia a realizat o analiză a situaţiei privind publicarea monitoarelor oficiale judeţene la nivelul anului 2008. Aceast material a fost distribuit unui număr de 14 organizaţii neguvernamentale locale, care urmează să acţione ca watch-dog la nivel local cu privire la această problemă. În septembrie 2008 au fost organizate patru ateliere de lucru (la Craiova, Cluj, Iaşi şi Constanţa) pentru a discuta concluziile analizei APADOR-CH şi posibilele soluţii pentru ca monitoarele oficiale judeţene să fie publicate regulat şi să conţină toate actele prevăzute de lege. La acestea au participat reprezentaţi ai: 36 de consilii judeţene, 18 instituţii ale prefectului, 22 de organizaţii neguvernamentale, precum şi un reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Un raport final, cuprinzând atât problemele cât şi soluţiile identificate a fost lansat în luna octombrie 2008 şi ulterior distribuit către 3225 consilii locale.

Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană prin Programul PHARE Societatea Civilă şi a fost implementat în parteneriat cu Societatea Academică din România.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat în premieră o analiză a situaţiei publicării actelor normative ale administraţiei publice locale; un raport, care conţine soluţii pentru numeroasele deficienţe în informarea publicului cu privire la actele normative ale administraţiei locale, a fost distribuit către 3225 de consilii locale;
– Parlamentul a luat în discuţie amendamentele la Legea nr.52/2003 formulate de APADOR-CH care ar duce la îmbunătăţirea transparenţei decizionale în administraţie, precum şi la lărgirea sferei de aplicare a legii;

1.3 Participarea în cadrul reţelei internaţionale de ONG-uri care susţin liberul acces la informaţii şi transparenţa decizională

Activităţi:

După publicarea raportului Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României a Senatului României, pentru clarificarea unor aspecte rămase nelămurite în opinia APADOR-CH, asociaţia a adresat mai multe cereri de informaţii de interes public în legătură cu acest subiect. Pentru formularea întrebărilor, APADOR-CH a comunicat şi cu Polish Helsinki Foundation for Human Rights, Open Society Justice Initiative şi Center for Human Rights and Global Justice – New York University, pentru a identifica demersurile similare din alte state. Pe 7 august 2008 au fost trimise un număr de şapte cereri, astfel:
– Senatului României i s-au cerut clarificări cu privire la unele aspecte menţionate în raport: scopul zborurilor identificate în raport (N313P, N478 GS, N85 VM, N227 SV, N2189 M); în ce au costat „documentele clasificate” pe care le indică raportul, dar care nu au fost incluse între anexele clasificate la acesta; motivul pentru care nu toate documentele avute în vedere de Comisie au fost incluse între anexele raportului; dacă documentele clasificate anexate raportului au fost returnate autorităţilor care le-au clasificat; dacă s-a adresat recomandarea de declasificarea a documentelor acestor autorităţi; căror autorităţi le-au fost returnate documentele şi copii ale scrisorilor de însoţire către acestea;
– Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului, Preşedintelui României şi Primului-ministru li s-au cerut clarificări cu privire la înţelegerile anterioare datei de 30 octombrie 2001 (data Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România) la care se face referire în preambului Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii (dacă au existat, conţinutul fiecărei înţelegeri şi, în măsura în care au fost încheiate în scris, copii ale acestora), precum şi cu privire la acordurile/orice formă de înţelegere încheiate de România cu Statele Unite ale Americii în perioada 1 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2005, altele decât cele ratificate prin Legea nr.260/2002 şi Legea nr.362/2004 (dacă au existat, conţinutul fiecărei înţelegeri şi, în măsura în care au fost încheiate în scris, copii ale acestora);
– Autorităţii Aeronautice Civile Române şi ROMATSA RA li s-au cerut clarificări cu privire la anumite zboruri menţionate în rapoartele Consiliului Europei, raportul Senatului României, precum şi în cele ale mai multor organzaţii neguvernamentale internaţionale: câte zboruri cu indicativele N313P, N478 GS, N85 VM, N227 SV, N2189 M au avut puncte de aterizare/decolare pe teritoriul României în perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2005, defalcat pe an şi pe indicativ; câte aeronave ale companiilor Centurion Aviation, Jeppesen, Jeppesen Sanserson au aterizat/decolat de pe teritoriul României în perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2005, defalcat pe an şi pe companie; pentru fiecare zbor dintre cele menţionate anterior – traseul zborului (plecare, escale, destinaţie), aeroportul/aerodromul din România pe care a aterizat; data aterizării şi data decolării; scopul zborului; numărul persoanelor prezente la bord (echipaj şi pasageri) la aterizare şi la decolare.

Senatul României nu a răspuns cererii de informaţii în termenul legal, APADOR-CH promovând o acţiune în justiţie împotriva sa la 19 septembrie 2008. Ca urmare a acestei acţiuni, pe 14 octombrie 2008, Senatul a trimis un răspuns la cerere de informaţii în care a susţinut că:
– mandatul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României nu a privit investigarea scopului zborurilor menţionate (!), astfel încât Comisia nu a solicitat date, nu a desfăşurat investigaţii şi nu deţine niciun fel de informaţii cu privire la acest aspect;
– documentele clasificate la care se face referire în raport şi care nu au fost incluse între anexele la acesta cuprind evidenţa aprobărilor de survol în perioada 2001 – 2005 (anii 2001-2002 – 24 pagini; 2003 – 228 pagini; 2004 – 590 pagini; 2005 – 257 pagini). Datorită numărului mare de pagini (1099) Comisia a solicitat Ministerului Apărării Naţionale o sinteză, care a fost inclusă între anexele la raport;
– cele 11 anexe clasificate au fost returnate autorităţilor emitente: Ministerul Apărării, Directorul general al Aeroportului Internaţional Bucureşti-Băneasa; Directorul general al Aeroportului Internaţional Mihai Kogălniceanu;
– autorităţilor emitente li s-a solicitat să analizeze posibilitatea declasificării documentelor;
– copii ale adreselor de însoţire au fost anexate răspunsului către APADOR-CH.

La 18 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH privind obligarea Senatului la comunicarea informaţiilor publice solicitate deoarece a rămas fără obiect, informaţiile fiind comunicate între timp. Instanţa a respins şi capătul de cerere privind obligarea la plata de daune morale în valoare de 1000 lei ca neîntemeiat şi a acordat cheltuieli de judecată către APADOR-CH în valoare de 320 lei. APADOR-CH a formulat recurs cu privire la respingerea capătului de cerere de obligare la plata de daune morale, recursul urmând a se judeca în cursul anului 2009.

Preşedintele României nu a răspuns cererii de informaţii în termenul legal, APADOR-CH promovând o acţiune în justiţie împotriva sa la 19 septembrie 2008. Ca urmare a acestei acţiuni, pe 20 octombrie 2008, Preşedintele României a trimis un răspuns la cerere de informaţii în care a susţinut că:
– din date pe care le deţine, nu au existat înţelegeri anterioare datei de 30 octombrie 2001, care să fi implicat în vreun fel activitatea Preşedintelui României – fie în calitate de comandant al Forţelor Armate, fie în calitate de Preşedinte al CSAŢ. În arhiva Preşedinţiei nu se află niciun document care să ateste o astfel de înţelegere nici în perioada anterioară semnării acordului din 30 octombrie 2001, nici după semnarea acestuia.
– nu dispune de nicio informaţie care să ateste că, în perioada 1 noiembrie 2001 – 20 decembrie 2004 s-ar fi încheiat vreun acord, altul decât cele ratificate prin Legea nr.260/2002 şi Legea nr.362/2004, sau orice altă formă de înţelegere între România şi Statele Unite ale Americii. În absenţa oricărui document sau a oricărei informaţii nu apreciază că o astfel de înţelegere sau acord ar fi existat. După data de 21 decembrie 2004, data preluării atribuţiilor de către Preşedintele Traian Băsescu, şi pâna la 31 decembrie 2005, nu a existat niciun acord sau altă înţelegere.

La 19 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH privind obligarea Preşedintelui României la comunicarea informaţiilor publice solicitate deoarece a rămas fără obiect, informaţiile fiind comunicate între timp. Instanţa a respins şi capătul de cerere privind obligarea la plata de daune morale în valoare de 1000 lei ca neîntemeiat şi a acordat cheltuieli de judecată către APADOR-CH în valoare de 320 lei. APADOR-CH a formulat recurs cu privire la respingerea capătului de cerere de obligare la plata de daune morale, recursul urmând a se judeca în cursul anului 2009.

Prim-ministrul României şi Secretariatul General al Guvernului au redirecţionat cererea APADOR-CH către Ministerul Afacerilor Externe. La rândul său ministerul a redirecţionat toate cererile către Ministerul Apărării, care a răspuns APADOR-CH la data de 27 august 2008. În răspuns se menţionează că referirea din preambului Acordului din 30 octombrie 2001 nu reprezintă o trimitere la înţelegeri anterioare, ci o cerinţă legală şi o posibilitate stipulată în preambului Acordului între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, ratificat prin Legea nr.23/1996. În plus, punerea la dispoziţia forţelor armate a unui stat a elementelor de infrastructură a României nu se poate face decât prin încheierea unui tratat la nivel cel puţin guvernamental. Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, ratificat prin Legea nr.268/2006 este singurul tratat care conţine astfel de prevederi.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română a răspuns cererii de informaţii a APADOR-CH la 20 august 2008, susţinând că informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria celor de interes public. APADOR-CH a contestat refuzul de a comunica informaţiile în instanţă, la 22 septembrie 2008. La 15 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea APADOR-CH şi a obligat pârâta să comunice informaţiile solicitate. În acelaşi timp a respins capătul de cerere privind acordarea de daune morale ca neîntemeiat.

ROMATSA RA a răspuns cererii APADOR.CH la 5 septembrie 2008, susţinând că informaţiile solicitate de asociaţie sunt deţinute de Direcţia Generală de Aviaţie Civilă din cadrul Ministerului Trasporturilor. În consecinţă, la 22 septembrie 2008, APADOR-CH a trimis o nouă cerere de informaţii cu acelaşi conţinut către Ministerul Trasporturilor. Într-o primă fază, Ministerul Trasporturilor a răspuns că informaţiile solicitate sunt complexe, urmând a expedia un răspuns în termen de 30 de zile. Ulterior, la 2 octombrie 2008, Ministerul Trasporturilor – Direcţia Generală de Aviaţie Civilă a susţinut că nu gestionează informaţiile solicitate, iar cererea APADOR-CH a fost redirecţionată către Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi ROMATSA RA (!). Drept urmare, APADOR-CH a acţionat în judecată atât ROMTSA RA cât şi Ministerul Trasporturilor la 3 noiembrie 2008. Până la finalul anului 2008 Tribunalul Bucureşti nu a pronunţat o hotărâre în acest caz.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH a obţinut o hotărâre judecătorească prin care Autoritatea Aeronautică Civilă este obligată să comunice informaţii privind zborurile suspectate a fi fost implicate în programul secret al CIA care au aterizat/decloat din România;
– APADOR-CH a obţinut informaţii de la Senatul României, Preşedintele României şi Ministerul Apărării cu privire la acuzaţiile privind implicarea României în programul secret al CIA.

2. Libertatea de expresie

2.1 Imbunătăţirea cadrului legislativ privind libertatea de exprimare

Activităţi:

La 28 ianurie 2008, APADOR-CH şi Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie şi Convenţia Organizaţiilor de Media au protestat faţă de decizia Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de a introduce în Codul Penal un amendament care ar fi pedepsit cu închisoarea de la 1 la 5 ani “comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României”. În final, Parlamentul României nu a adoptat modificare propusă, fiind în continuare incriminată numai comunicarea de informaţii false ce pune în pericol siguranţa naţională.

Pe 10 octombrie 2008, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o masă rotundă organizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în colaborare cu Open Society Justice Initiative, care a privit noile tendinţe ale Curţii în domeniul libertăţii de exprimare. Reprezentantul APADOR-CH a susţinut o prezentare cu privire la impactul jurisprudenţei inconstante a Curţii Europene asupra cadrului juridic naţional, cu referire în special la decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007 care declară dezincriminarea insultei şi calomniei drept neconstituţională.

Ca urmare a mesei rotunde şi a pronunţării, la data de 14 octombrie 2008, a unei hotărâri CEDO prin care România a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la viaţă privată datorită achitării unui jurnalist într-un proces de calomnie, APADOR-CH a păstrat legătura cu Open Society Justice Initiative, Article 19 şi Media Legal Defense Initiative pentru a interveni în viitor în cauze similare.

Litigii strategice privind libertatea de exprimare
La data de 7 cotmbrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cazul BARB v. România susţinut de APADOR-CH, prin intermediul avocaţilor cu care colaborează. Curtea Europeană a constata că România, prin condamnarea penală a reclamantului pentru insultă, a încălcat dreptul acestuia la liberă exprimare.
În anul 2000, Ioan Barb, jurnalist, a fost condamnat definitiv la plata unei amenzi penale de 50 lei pentru insultă, în urma publicării un articol intitulat „O familie din Hunedoara a dat o ţeapă de 300 000 000 de lei” cu subtitlul „Preşedintele Forumului Germanilor, P.D., a promis, fără bază legală, 700 de locuri de muncă în Germania; 700 de persoane au fost deja înşelate” în revista Capital.
Curtea Europeană a apreciat ca disproporţionată condamnarea penală a reclamantului, în măsura în care articolul incriminat se referea la teme de interes general, aprecierile la adresa lui P.D. aveau bază factuală şi ziaristul a acţionat cu bună-credinţă, în limitele acceptabile ale exagerării şi provocării. În plus, instanţele naţionale nu au furnizat motive suficiente şi pertinente pentru a justifica această condamnare.
În cursul anului 2008, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat alte patru cazuri susţinute de APADOR-CH şi care privesc libertatea de exprimare a jurnaliştilor:
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 1); cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 5 milioane lei vechi pentru un articol în care relata acuzaţiile de hărţuire sexuală împotriva unui înalt funcţionar public din judeţul Timiş (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cauza a fost comunicată Guvernului de către Curtea europeană pe 23 martie 2007, iar APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului pe 13 iunie 2007. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 2) ; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 20 milioane lei vechi pentru un articol în care îl acuza pe primarul oraşului Buziaş că a colaborat cu Securitatea (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cazul a fost comunicat Guvernului României la sfârşitul anului 2007, iar pe 13 martie 2008, av. Alexandra Răzvan-Mihalcea, reprezentant reclamantului a transmis Curţii Europene observaţiile sale. APADOR-CH a acordat sprijin logistic în acest sens;
– POPA v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unui amenzi penale de 6 milioane lei vechi şi la plata a 60 de milioane lei vechi cu titlul de daune morale a unei jurnaliste care a criticat într-un articol activitatea unui judecător. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
– CALMUC v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unei amenzi penale şi obligarea la plata de daune morale a unui jurnalist pentru publicarea unui articol în care susţinea că un funcţionar local este suspectat de corupţie în legătură cu concesionarea unui teren. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.

În noiembrie 2008, prin intermediul Agenţiei de Monitorizare a Presei, avocaţii care colaborează cu APADOR-CH au oferit consultaţii jurnalistei Feri Predescu în pregătirea recursului în procesul în care primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, solicita plata unor sume exorbitate cu titlul de daune morale pentru calomnie. Pe 24 noiembrie 2008, Curtea de Apel Cosntanţa a menţinut decizia Tribunalului Constanaţa, prin care jurnalista fusese obligată la plata de daune morale şi cheltuieli de judecată în valoare de 58.197 lei. APADOR-CH şi Agenţia de Monitorizare a Presei au criticat această decizie, printr-un comunicat de presă şi mai multe apariţii în media. APADOR-CH va oferi sprijin jurnalistei pentru a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cursul anului 2009.

În decembrie 2008, printr-un avocat cu care colaborează, APADOR-CH a oferit asistenţă juridică unui artist împotriva căruia s-a formulat o plângere penală pentru ofensă împotriva unor însemne, respectiv ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice datorită lucrărilor sale dintr-o expoziţie. Artistul a fost asistat în faţa procurului, la luare declaraţiei.

În anul 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat reprezentarea jurnalistului constănţean Cristian Anton, chemat în judecată de primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Acesta din urmă a cerut condamnarea ziaristului la plata de despăgubiri morale în valoare de un miliard cinci sute de milioane de lei vechi, pentru pretinsa atingere adusă reputaţiei sale printr-un articol publicat la data de 24 noiembrie 2005 în ziarul Replica de Constanţa (pentru descrierea detaliată a cazului, a se vedea Raportul de activitate al APADOR-CH pe anul 2006). La sfârşitul anului 2008, cazul a fost trimis spre rejudecare.

Rezultate notabile:
– Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cauza BARB v. România, caz susţinut de APADOR-CH, în care a decis că România a încălcat dreptul la liberă exprimare a reclamantului datorită condamnării sale la plata unei amenzi penale de 50 de lei pentru insultă;
– Parlamentul României nu a adoptat amendamentul la articolul 1681 – Comunicarea de informaţii false – care ar fi avut rolul de a îngrădi sumplimentar libertatea de exprimare, şi ca urmare a protestelor APADOR-CH

3. Alte activităţi legate de protecţia şi promovarea drepturilor civile

Modificarea Codului de procedură penală

În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să monitorizeze procedurile parlamentare privind modificarea Codului de procedură penală. La 27 februarie 2008, APADOR-CH a protestat faţă de încurajarea obţinerii de probe în mod ilegal şi a supravegherii excesive a persoanelor, precum şi împotriva restrângerii excesive a dreptului la apărare în procesul penal, ca rezultat al amendamentelor adoptate de Comisia juridică a Senatului la Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Prin aceste amendamente se propunea eliminarea din Codul de procedură penală a textul care interzicea folosirea în procesul penal a probelor şi mijloacelor de probă obţinute ilegal. Rezulta că şi o activitate ilegală de strângere şi administrare a probelor va putea servi la inculparea, arestarea, trimiterea în judecată şi condamnarea unei persoane. Printr-un alt amendament, Comisia juridică a Senatului a eliminat, practic, dreptul părţilor de a consulta dosarul în cursul urmăririi penale. Prin aceasta, însăşi substanţa dreptului la apărare al părţilor era grav afectată, deoarece nu se poate face o apărare eficientă fără a cunoaşte dosarul cauzei. De asemenea, a fost prevăzută posibilitatea înregistrării convorbirilor dintre avocat şi client, ceea ce încalcă în mod vădit confidenţialiatea relaţiei avocat-client şi, prin aceasta, dreptul la apărare. Faptul că înregistrarea acestor convorbiri se putea face numai dacă avocatul a participat la săvârşirea infracţiunii nu proteja de abuzuri, ci, dimpotrivă, deschidea posibilitatea altora noi, cum ar fi învinuirea avocatului doar ca pretext pentru interceptarea convorbirilor cu clientul. Eliminarea cerinţei ca procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală să prezinte copia rezoluţiei de începere a urmăririi penale judecătorului când solicită autorizarea interceptărilor sau convorbirilor crea ambiguitate în interpretarea legii de procedură penală. În lipsa acestei prevederi se putea interpreta, eronat, că interceptările ar putea fi autorizate şi înainte de începerea urmăririi penale.

Până la finalul anului 2008, forma finală a legii de aprobare a OUG nr.60/2006 nu fusese adoptată de Parlamentul României.

Proiectele Codului penal şi Codului de procedură penală

În cursul anului 2008 APADOR-CH nu a avut posibilitatea de a formula comentarii pe marginea proiectelor de Cod penal, respectiv de Cod de procedură penală, datorită faptului că Ministerul Justiţiei a încălcat procedura de consultare cu publicul prevăzută de Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie. Concret, Ministerul Justiţiei a făcut publice numai variante intermediare ale acestor coduri, iar nu formele finale ale proiectelor. Abia la data de de 2 decembrie 2008, Ministerul a făcut publice textele finale ale acestor proiecte de coduri, APADOR-CH începând analiza şi comentarea lor. Până la finalul anului 2008, comentariile APADOR-CH nu au fost finalizate.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008

La 31 ianuarie 2008 Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale anumite prevederi din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi a dispoziţiilor art.II şi ale art.V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Urmare a acestei decizii, APADOR-CH a solicitat Parlamentului României adoptarea de urgenţă a unei legi care să permită în continuare acccesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice în România. Asociaţia a apreciat că reglementarea accesului la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice, precum şi existenţa unei instituţii care să asigure realizarea acestor obiective, răspund unor exigenţe actuale ale societăţii româneşti şi unui interes public major, precum şi dreptului la informaţii prevăzut de Constituţia României. De aceea, suspendarea aplicării Legii nr. 187/1999 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 a afectat grav interesul public, lipsind de reglementare, cel puţin 45 de zile, un domeniu important al vieţii sociale. APADOR-CH a atras atenţia şi asupra faptului că, dacă Parlamentul României nu adoptă în regim de urgenţă măsurile legale care să permită continuarea acestor activităţi, Legea nr.187/1999 va înceta să mai existe, punându-se astfel în pericol paşii făcuţi timp de 9 ani de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii către clarificarea trecutului unor persoane care au drept de decizie în România de azi.

Ca urmare a protestelor societăţii civile, inclusiv ale APADOR-CH, la 10 martie 2008, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2008, care a permis continuarea activităţii CNSAS. Alături de alte organizaţii, APADOR-CH a participat la procesul de dezbatere a ordonanţei în Senatul României, prezentând puncte de vedere în cadrul acestuia. Parlamentul României a aprobat ordonanţa, cu modificări, la data de 14 noiembrie 2008.

Modificarea cadrului legislativ cu privire la asociaţii şi fundaţii şi alte atacuri la adresa libertăţii de asociere
În data de 26 februarie 2008, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege de modificare a Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile prin care a limitat sfera denumirilor pe care acestea le pot folosi. Noul text prevedea că este interzisă folosirea în denumirea asociaţiei (fundaţiei) a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local. Formularea folosită este vagă şi permitea arbitrariul în refuzarea acordării personalităţii juridice unor organizaţii neguvernamentale nou înfiinţate. Textul în vigoare până la această modificare, ce prevedea interzicerea folosirii unor denumiri specifice autorităţilor sau instituţiilor publice, era, din acest punct de vedere mult mai clar.
Şi mai grav, proiectul de lege adoptat de Parlament, prevedea că asociaţiile şi fundaţiile deja înfiinţate şi a căror denumiri conţin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice au obligaţia de a solicita schimbarea denumirii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de modificare. În caz contrar, orice autoritate, instituţie sau persoană interesată va putea solicita dizolvarea respectivei asociaţii sau fundaţii. În lipsa unui text clar, era dificil pentru organizaţiile neguvernamentale să aprecieze dacă denumirea lor încalcă sau nu interdicţia nou impusă. Astfel se poate crea situaţia în care, după expirarea celor 6 luni, unele organizaţii neguvernamentale să fie dizolvate la cererea autorităţilor.
Proiectul de lege a fost promovat de Guvern în Parlament cu încălcarea grosolană a obligaţiei de consultare cu societatea civilă. În expunerea de motive se precizează că proiectul a fost suspus dezbaterii publice prin publicare pe pagina de internet a Ministerului Jutiţiei, ceea ce era fals. Proiectul de lege publicat se referea strict la condiţiile de acordare a statutului de utilitate publică pentru unele asociaţii şi fundaţii şi nu conţinea niciuna dintre prevederile privind denumirea sau obligaţia de schimbare a denumirii, sub sancţiunea dizolvării, pentru organizaţiile neguvernamentale.
Pe 28 februarie 2008, APADOR-CH a protestat public împotriva acestei legi. Demersul său a fost susţinut de alte 24 de organizaţii neguvernamentale. Ca urmare a acesui demers, Preşedintele României a trimis legea spre reexaminare. APADOR-CH, împreună cu Institutul pentru Politici Publice şi Societatea Academică din România au avut întâlniri cu mai mulţi parlamentari pentru a determina reexaminarea legii. Cu toate acestea, cererea de reexaminare a fost respinsă de Parlament, iar legea a fost promulgată la 12 decembrie 2008. APADOR-CH va continua eforturile pentru abrogarea acestei modificări a cadrului legal privind asociaţiile şi fundaţiile.
În cursul anului 2008, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a solicitat instanţei dizolvarea Centrului de Resurse Juridice şi Fundaţiei Terra Mileniului III, după ce aceastea au obţinut în instanţă anularea unei hotărâri a Consiliului general. Motivul invocat a fi fost o pretinsă încălcare a legii, fundaţiile acţionate în judecată desfăşurând activităţi de consultare şi reprezentare juridică (afirmaţie falsă, în instanţă fundaţiile fiind reprezentate de un avocat). La 24 septembrie 2008, APADOR-CH a formular cerere de intervenţie în interesul pârâtelor în procedura de dizolvare. Cererea de dizolvare a fost respinsă de instanţă fără ca aceasta să se mai pronunţe asupra cererii de intervenţie a APADOR-CH.
De asemenea, în octombrie 2008, APADOR-CH a asistat asociaţia ACCEPT în redactarea unei scrisori introductive la Curtea Europeană cu privire la interfereneţele nejustificate în dreptul la liberă asociere a membrilor acesteia.

Rezultate notabile:
– Poziţia societăţii civile, inclusiv a APADOR-CH, a determinat Guvernul şi Parlamentul să adopte noi reglementări în materia accesului la propriul dosar, ceea ce a permis continuarea actvităţii CNSAS;
– APADOR-CH a atras atenţia opiniei publice asupra modificărilor restrictive aduse dreptului la liberă asociere şi a reuşit mobilizarea altor 24 de organizaţii neguvernamentale într-un timp extrem de scurt; demersurile coaliţiei informare formate a determinat retrimiterea legii privind modificarea cadrului legislativ în materia asociaţiilor şi fundaţiilor spre reexaminarea Parlamentului.

II. RESPONSABILIZAREA autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor

1. Prevenirea torturii şi a altor tratamente sau pedepse inumane şi degradante în locurile de detenţie din România.

Activităţi:

Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”

Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti şi implementat de APADOR-CH în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, şi-a propus realizarea unui mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie (penitenciare, aresturi, spitale de psihiatrie) şi obţinerea sprijinului autorităţilor pentru asumarea unui astfel de mecanism la nivel naţional, de preferat prin ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii. Proiectul a început în septembrie 2007 şi a fost finalizat la 30 septembrie 2008. În cursul anului 2008, a fost redactat un manual al monitorului locurilor de detenţie, bazat pe experienţa celor două organizaţii şi a standardelor internaţionale în materie. 15 voluntari au fost selectaţi şi au fost instruiţi, inclusiv prin vizite de monitorizare în perioada 30 martie – 2 aprilie 2008. În luna iunie 2008, voluntarii au realizat independent mai multe vizite de monitorizare în diferite locuri de detenţie, iar concluziile experienţei lor au fost discutate în cadrul unui atelier care a avut loc în perioada 27 -29 iunie. În perioada iulie-august 2008, a fost redactat un document de poziţie care cuprinde principalele elemente care trebuie să se regăsească în structurarea viitorului mecanism naţional de prevenire a torturii, tratamentelor şi pedepselor inumane şi degradante. Reglementările internaţionale şi concluziile vizitelor de monitorizare realizate de voluntarii incluşi în proiect au constituit baza acestui document ce a fost distribuit Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Inspectoratului General al Poliţiei, aresturilor judeţene şi barourilor. Pe 26 septembrie 2008, APADOR-CH şi Centrul de Resurse Juridice au organizat o conferinţă în care au fost prezentate şi discutate concluziile proiectului pilot cu reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Avocatului Poporului, Colegiului Medicilor, reprezentanţilor penitenciarelor şi aresturilor poliţiei, organizaţiilor neguvernamentale şi voluntarilor proiectului.

În septembrie 2008, Guvernul a aprobat ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii, iar pe 17 octombrie 2008, Preşedintele României a semnat decretul de supunere spre ratificare a Protocolului. Până la finalul anului 2008, procedurile parlamentare de ratificare nu au fost finalizate.

Proiectul „Creşterea capacităţii judecătorilor delegaţi cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate de a asigura respectarea drepturilor deţinuţilor”

Pe 1 ianuarie 2008, APADOR-CH a început derularea unui proiect, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti, care a avut ca scop îmbunătăţirea funcţionării noii instituţii a judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate. În ianuarie 2008, 48 de cereri de informaţii au fost trimise Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi tribunalelor, în scopul identificării judecătorilor delegaţi numiţi. În luna martie 2008, tuturor judecătorilor delegaţi le-au fost adresate chestionare privind activitatea desfăşurată şi problemele cu care se confruntă. O analiză a situaţiei actuale a fost redactată pe baza a 23 de răspunsuri primite, analiză ce a fost discutată în cadrul unei întălniri ce a avut loc pe 4 iulie 2008 şi la care au participat 10 judecători delegaţi, cinci reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, un reprezentant al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi un reprezentant al Poliţiei Române. Discuţiile s-au axat pe modificările ce trebuiesc aduse Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate pentru a întări rolul judecătorilor delegaţi.

În perioada 2-3 octombrie 2008, 13 judecători delegaţi şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei au participat la o sesiune de instruire axată pe drepturile persoanelor private de libertate. Pe baza discuţiilor din cadrul proiectului, APADOR-CH a realizat un document de poziţie cu privire la modificările legislative necesare îmbunătăţirii rolului judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate. Conferinţa finala a proiectului a avut loc pe 28 noiembrie 2008 şi a reunit 15 judecători delegaţi, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi reprezentanţi ai presei. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au prezentant o poziţie importantă: dacă până la acel moment au susţinut că instituţia nu are niciun rol cu privire la această nou instituţie a judecătorului delegat, la conferinţă a fost prezentată intenţia de a organiza în viitor sesiuni de instruire a judecătorilor delegaţi, care să faciliteze comunicarea dintre aceştia şi identificarea unor soluţii comune la problemele întâlnite în activitatea lor curentă. Incluzând concluziile discuţiilor avute în timpul proiectului, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de lege de modificare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate, care se află în prezent în dezbatere parlamentară.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice a realizat în premieră un mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie, care prefigurează funcţionarea viitorului mecanism naţional cu astfel de atribuţii; toate autorităţile implicate în cadrul proiectului au fost informate cu privire la şi au agreat asupra necesităţii de a se înfiinţa un astfel de mecanism în România; proiectul de lege de ratificare a Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii a fost promovat în Parlamentul României, urmând a fi adoptat în cursul anului 2009.
– APADOR-CH a realizat o primă evaluare a funcţionării instituţiei judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate la doi ani de la înfiinţare a acesteia; 13 judecători delegaţi au fost instruiţi cu privire la standardele respectării drepturilor persoanelor private de libertate; Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de lege de modificare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate, care se află în prezent în dezbatere parlamentară .

2. Litigii strategice în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Activităţi:

În cursul anului 2008, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat în total 17 cazuri susţinute de APADOR-CH care privesc abuzuri ale poliţiei sau ale cadrelor din penitenciare, precum şi drepturile persoanelor private de libertate. Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre în trei dintre aceste cazuri, în alte trei s-au realizat diferite comunicări procedurale, iar două au fost cazuri noi:
– CALMANOVICI v. România; La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza Calmanovici împotriva României pentru încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la un proces penal echitabil, dreptului la viaţă privată şi a dreptului la alegeri libere, prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Cazul a privit arestarea preventivă a lui Viorel Calmanovici pe baza unui mandat emis de procuror. Ulterior, reclamantul a fost condamnat pe baza unor interceptări care nu au fost autorizate de un judecător. În plus, i-a fost interzisă automat execitarea drepturilor părinteşti, ca urmare a condamnării. La momentul eliberării sale condiţionate, hotărârea instanţei a fost executată cu o întârziere de 16 ore, perioadă pentru care privarea e libertate nu avea nicio bază legală.
Cazul Calmanovici este primul în care Curtea europeană sancţionează România pentru practica punerii în aplicare cu întârziere a hotărârilor de eliberare condiţionată. De asemenea, este pentru prima dată când România este condamnată pentru aplicarea automată de către instanţele naţionale a interzicerii drepturilor electorale, ca urmare a unei condamnări la pedeapsa închisorii.
– IORDACHE v. Romania; La 14 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv în cauza Iordache împotriva României.
Reclamantul s-a plâns în faţa Curţii Europene că, în urma condamnării sale penale la pedeapsa închisorii, a fost automat decăzut din drepturile părinteşti faţă de fiul său minor şi că nu a dispus de nicio cale de atac împotriva acestei decăderi automate. În plus, în timpul executării pedepsei închisorii, a introdus o acţiune civilă pentru stabilirea unui drept de vizită a minorului, dar această acţiune a fost respinsă, în apel şi în recurs, pentru neplata taxelor de timbru.
Curtea Europeană a constatat, în primul rând, încălcarea dreptului de acces la o instanţă, componentă a dreptului la un proces echitabil, datorită faptului că instanţele de apel şi recurs au respins cererea reclamantului de stabilire a unui drept de vizită pentru neplata taxelor de timbru şi nu au analizat în niciun fel fondul cererii, neluând în considerare situaţia particulară a reclamantului care nu dispunea de niciun fel de resurse materiale. Curtea Europeană a mai remarcat că instanţele române nu i-au explicat reclamantului că putea cere scutirea de la plata acestor taxe de timbru.
În al doilea rând, Curtea Europeană a constatat încălcarea dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv datorită decăderii automate a reclamantului din drepturile sale părinteşti. Curtea a aplicat în acest caz analiza sa din cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României (hotărârea din 28 septembrie 2004; caz susţinut de APADOR-CH) în care a constatat că aplicarea automată de către instanţele române a pedepsei accesorii a decăderii din drepturile părinteşti, fără o analiză a circumstanţelor concrete ale cazului, nu urmăreşte un scop legitim în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi reprezintă o ingerinţă nejustificată în dreptul la respectarea vieţii de familie. Curtea Europeană a mai constatat că legea română nu îi punea reclamantului la dispoziţie nicio cale de atac pentru a contesta această decădere.
– VILI RUPA v. România (nr.1): La 16 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane, a dreptului la o anchetă efectivă în cazul supunerii la tratamente inumane, a dreptului la libertate şi siguranţă, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea domiciliului precum şi a dreptului la un recurs efectiv.
Reclamantul s-a plâns Curţii Europene că, în ianuarie 1998, a fost agresat de mai mulţi poliţişti în sediul poliţiei Hunedoara unde a şi fost reţinut timp de o noapte în condiţii inumane. În martie 1998, reclamantul a fost luat cu forţa de la domiciliul său şi agresat de către un echipaj de poliţie. Reclamantul a fost arestat preventiv şi dus în arestul poliţiei Hunedoara. Pe durata arestării preventive, reclamantul a fost supus în continuare unor rele tratamente care au inclus şi imobilizarea mâinilor şi picioarelor cu lanţuri pe o perioadă ce a depăşit 80 de zile. Curtea Europeană a constatat că aceste tratamente precum şi lipsa unei anchete în privinţa acestora reprezintă încălcări ale Articolului 3 al Convenţiei Europene, care interzice tortura, tratamentele inumane şi degradante.
Curtea Europeană a mai constatat că arestarea preventivă a reclamantului nu a îndeplinit exigenţele Articolului 5 al Convenţiei Europene, fiind dispusă de către un procuror, care nu este un „magistrat” în sensul Convenţiei Europene. Articolul 5 prevede că orice persoană privată de libertate trebuie dusă de îndată în faţa unui judecător care să se pronunţe asupra legalităţii privării sale de libertate. Curtea a mai apreciat că, în absenţa unui mandat de percheziţie, intrarea poliţiştilor în domiciliul reclamantului reprezintă o încălcare a Articolului 8 al Convenţiei Europene care garantează dreptul la respectarea domiciliului.
Reclamantul s-a mai plâns că procedura penală prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni de închisoare pentru trafic de substanţe interzise (mercur) nu a respectat garanţiile unui proces echitabil. Curtea Europeană a constatat că pentru a se pronunţa cu privire la vinovăţia reclamantului, instanţele naţionale s-au bazat doar pe declaraţiile poliţiştilor implicaţi în evenimente şi nu au dispus administrarea altor probe.
– AUSTRIANU v. România; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului, în special lipsa de tratament medical, interdicţia de a practica cultul baptist şi discriminarea pe motive religioase, precum şi violarea dreptului la viaţă privată în timpul detenţiei; cazul a fost preluat de APADOR-CH în iunie 2008. Pe 4 decembrie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– BUCUR & TOMA v. Romania; cazul priveşte condamnarea unui fost ofiţer de informaţii pentru dezvăluirea de informaţii clasificate privind interceptări ilegale, precum şi interceptarea ilegală a unui jurnalist. Pe 16 aprilie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– CUCU v. Romania; cazul priveşte condiţiile de detenţie precare pe care le acuză reclamantul.În anul 2008, APADOR-CH a menţinut legătura cu reclamantul, iar la 11 sptembrie 2008 a informat Curtea Europeană despre dosarul de ultraj în care reclamantul a fost condamnat pentru lovirea unui cadru din pentenciar; pe 22 octombrie 2008, Curtea a fost sesizată cu un nou capăt de cerere privind încălcarea drepturile electorale ale reclamantului;
– CHIRIŢĂ v. Romania; cazul priveşte relele tratamente la care a fost supusă reclamanta de către poliţie, lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea, precum şi violarea secretului corespondenţei reclamantei în timpul executării unei pedepse privative de libertate.Pe 12 mai 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– ONŢICĂ v. România; cazul priveşte relele tratamente la care reclamantul a fost suspuse de către poliţie şi lipsa unor investigaţii eficiente cu privire la acestea; pe 19 august 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis o scrisoare introctivă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, formularul de cerere urmând a fi completat la începutul anului 2009.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Viorel Calmanovici, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la un proces penal echitabil, dreptului la viaţă privată şi a dreptului la alegeri libere, prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cazul Calmanovici este primul în care Curtea europeană sancţionează România pentru practica punerii în aplicare cu întârziere a hotărârilor de eliberare condiţionată. De asemenea, este pentru prima dată când România este condamnată pentru aplicarea automată de către instanţele naţionale a interzicerii drepturilor electorale, ca urmare a unei condamnări la pedeapsa închisorii.
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Florin Iordache, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv. În premieră, Curtea Europeană a considerat că decăderea automată din drepturile părinteşti reprezintă o „situaţie continuă”, ceea ce însemană că persoanele aflate în situaţii similare se pot adresa Curţii Europene atât timp cât situaţia subzistă, fără să fie ţinute de respectarea termenului de 6 luni pentru sesizarea Curţii.
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Vili Rupa, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane, a dreptului la o anchetă efectivă în cazul supunerii la tratamente inumane, a dreptului la libertate şi siguranţă, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea domiciliului precum şi a dreptului la un recurs efectiv;
– APADOR-CH a preluat două cazuri noi în faţa Curţii Europene, având ca obiect acuzaţii de rele tratamente sau încălcarea altor drepturi de către autorităţile statutui din domeniul ordinii publice.

3. Controlul extern si responsabilizarea Poliţiei

În anul 2008 APADOR-CH nu a desfăşurat activităţi în acest domeniu.

5. Documentare menită a demasca violarea drepturilor omului de catre Poliţie şi cadrele din penitenciare

Activităţi:

În cursul anului 2008, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Teleorman. Raportul publicat de APADOR-CH după această vizită se găseşte pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.

În cursul anului 2008, APADOR-CH a realizat investigaţii extrajudiciare în mai multe cazuri privind abuzurile forţelor de ordine. Astfel, APADOR-CH s-a implicat în evenimentele petrecute cu ocazia organizării summitului NATO la Bucureşti, pe 2 aprilie 2008, când 46 de persoane, aflate în incinta halei Flaros au fost bătute de jandarmi şi private de libertate în secţiile de poliţie din sectorul 3 pentru mai multe ore. APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a asigurat asistenţă juridică persoanelor reţinute în cursul zilei de 2 aprilie 2008, a solicitat împurenună cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul de Resurse Juridice eliberarea imediată a acestora, iar ulterior, a relizat investigaţii extrajudiciare cu privire la evenimentele respective.

Alte cazuri ivestigate de APADOR-CH în anul 2008 au fost cele privind reclamatele abuzurile poliţiştilor împotriva familiei Cegă din Vlădeni, Dâmboviţa (în luna noiembrie 2007), Petre Cosmin Anghelina din Cîmpulung-Muscel (în noaptea de 12-13 aprilie 2008), Florian Vodă din Bucureşti (în noaptea de 21 iunie 2008), Ştefan şi Cătălin Ştefan Păduraru din Buzău (în noaptea de 29 iunie 2008), Iulian Rafael Macoveanu din Bucureşti (în ziua de 30 august 2008).

Rapoartele întocmite în urma acestor investigaţii se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.

Rezultate notabile::
– APADOR-CH a intervenit în cazul abuzurilor împotriva unui număr de 46 de persoane, bătute de jandarmi şi private de libertate pe data de 2 aprilie 2008, cu ocazia summitului NATO la Bucureşti. Intervenţia APADOR-CH, împreună cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul de Reserse Juridice, a determinat eliberarea acestor persoane şi stoparea altor abuzuri;
– APADOR-CH a investigat cinci cazuri de abuzuri ale poliţiei, un număr crescut faţă de anii anteriori;

Îmbunătăţirea reintegrării sociale a deţinutilor, în special a tinerilor

Activităţi:

În cursul anului 2008, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Bucureşti Jilava, în timpul vizitelor punându-se un accent special pe activităţile de reintegrare socială a deţinuţilor. Raportul publicat de APADOR-CH după această vizită se găseşte pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.

De asemenea, ca partner într-un proiect al ACCEPT, un reprezentant al APADOR-CH a vizitat trei penitenciare (Bacău, Ploieşti şi Târgşor) în aprilie şi mai 2008.

III. COMBATEREA DISCRIMINARII

1. Includerea protecţiei şi promovării drepturilor civile şi politice în activitatea ONG-urile pentru servicii sociale

Activităţi:

În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să împlementeze un proiect menit a determina organizaţiile de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate să includă dimensiunea drepturilor civile în activitatea lor, în special dreptul de a nu fi suspus discriminării. Proiectul, finanţat de CEE Trust for Civil Society se va încheia în martie 2009.

Principalele activităţi desfăşurate în timpul anului 2008 au privit: organizarea unei conferinţe de sensibilizare a organizaţiilor de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate faţă de aspectele privind respectarea drepturilor civile ale acestor persoane, care a avut loc pe 7 martie 2008 şi a reunit 22 organizaţii; organizarea de sesiuni de instruire de câte două zile, în domeniul drepturilor civile şi transparenţei instituţionale, cu 11 organizaţii de servicii sociale (aproximativ 10-12 persone pe sesiune); expedierea a 12.000 de scrisori către avocaţi din întreaga ţară, în urma cărora 177 dintre aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a oferi consultanţă juridică pentru persoanele dezavantajate, voluntar sau în schimbul unor onorarii modice.

Rezultate notabile:
– APADOR-CH a instruit un număr de 11 organizaţii neguvernamentale de servicii sociale (aproximativ 110 persoane implicate în activitatea organizaţiilor ori beneficiari direcţi ai acestora) în domeniul drepturilor civile;
– APADOR-CH a realizat o bază de date cu 177 de avocaţi din întreaga ţară, care şi-au exprimat disponibilitatea de a oferi consultanţă juridică pentru persoanele dezavantajate, voluntar sau în schimbul unor onorarii modice.

2. Creşterea responsabilizării organismelor de stat implicate în probleme religioase

Activităţi:

În septembrie 2007, APADOR-CH început implementarea proiectului „Către transparenţă în implicarea statului în probleme religioase”, finanţat de Ambasada Elveţiei la Bucureşti, care şi-a propus să evalueze gradul de transparenţă a instituţiilor statului în privinţa alocării unor fonduri de la bugetul de stat către diferitele culte şi organizaţii religioase minoritare, precum şi să identifice principalele probleme cu care se confruntă cultele şi asociaţiile religioase minoritare, mai ales după adoptarea noii legi în materie, criticată ca fiind aptă să creeze discriminare.

La începutul anului 2008, APADOR-CH a realizat un raport intitulat „Stat şi religii – o relaţie transparentă?”, care a fost lansat în martie 2008 şi care a trezit interesul publicului şi al media, fiind prima analiză de acest gen realizată în România. Principala problemă constatată o reprezintă lipsa de transparenţă în alocarea banilor publici către diferitele culte recunoscute, deşi sumele identificate în cadrul proiectului sunt substanţiale. Ca urmare a proiectului, Secretariatul de Stat pentru Culte a devenit mai transparent cu privire la procedura de urmat pentru obţinerea de fonduri publice de către cultele religioase, modificându-şi în acest sens pagina de internet.

Rezultate notabile:
– În urma publicării raportului APADOR-CH, Secretariatul de Stat pentru Culte a devenit mai transparent cu privire la procedura de urmat pentru obţinerea de fonduri publice de către cultele religioase, modificându-şi în acest sens pagina de internet;

3. Participarea în coaliţii ONG informale anti-discriminare

Activităţi:

În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să participe la ativităţile reţelei informale de organizaţii neguvernamentale din domeniul anti-discriminării , precum şi la cele ale ENAR – România.

În decembrie 2008, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o sesiune de instruire cu privire la drepturile minorităţilor sexuale din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, organizată la Londra de către INTERIGHTS. Cu această ocazie, APADOR-CH şi-a extins contactele cu organizaţii specifice din centrul şi estul Europei.

4. Litigii strategice în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor naţionale

Activităţi:

APADOR-CH este fost implicată în susţinerea a 13 cazuri privind, între altele, discriminarea, aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. În două dintre acestea s-au realizat diferite comunicări procedurale în cursul anului 2008:
– PAROHIA GRECO-CATOLICA SF. VASILE POLONĂ v. România; cazul priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libertatea de conştiinţă şi religie şi a dreptului de a nu fi suspus discriminării a reclamantei. Pe 24 iunie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– PAROHIA GRECO-CATOLICA SÂMBĂTA BIHOR v. România; cazul priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libertatea de conştiinţă şi religie şi a dreptului de a nu fi suspus discriminării a reclamantei. În cursul anului 2008 au fost trimise Curţii europene solicitări de urgentare a procedurii.

De asemenea, în cursul anului 2008, APADOR-CH, cu sprijinul European Roma Rights Centre, a continuat să se implice, prin avocaţii cu care colaborează, în reprezentarea a 23 de famili de romi din Tulcea, evacutate forţat şi relocate în spaţii improprii locuirii. Au fost continuate cele două seturi de proceduri: pe de o parte despăgubirea familiilor de romi pentru prejudiciile cauzate de acţiunile/inacţiunile autorităţilor locale, pe de altă parte constatarea discriminării de către instanţa de judecată. Pană la finalul anului 2008, în aceste cazuri nu s-au pronunţat hotărâri defintive şi irevocabile.

IV. EXTINDEREA ACTIVITĂŢII APADOR-CH

Activităţi:

În cursul anului 2008, în urma unui proces extins de consultare care a implicat membrii APADOR-CH, organizaţii similare din România şi din străinătate, precum şi finanţatori, APADOR-CH a realizat un nou plan strategic pentru următorii trei ani (2009-2011). Acesta are ca obiective strategice:
Întărirea sprijinului pentru drepturile omului din partea actorilor politici, a presei şi a publcului larg;
Îmbunătăţirea practicilor privind protecţia juridică împotriva discriminării grupurilor vulnerabile;
Dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru asigurarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate;
Creşterea transparenţei administraţiei;
Creşterea transparenţei şi calităţii hotărârilor judecătoreşti;
Eliminarea interferenţelor nejustificate ale statului cu dreptul la liberă asociere şi în activitatea organizaţiilor neguvernamentale;
Luarea de poziţii împotriva ameninţărilor la adresa drepturilor omului
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat un nou plan strategic pentru perioada 2009-2011.

***
În anul 2008, activitatea APADOR-CH a fost sprijinită financiar de:
– Open Society Institute Budapesta;
– ICCO/Kerk-in-Actie
– Comisia Europeană, prin programul PHARE Societate Civilă
– Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
– Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti
– Ambasada Elveţiei la Bucureşti
– Open Sociey Justice Initiative, New York
– European Roma Rights Centre
– UNODC