Le mulțumim celor care ne-au fost alături în cei 25 de ani, precum și sponsorilor care ne-au ajutat să sărbătorim evenimentul pe 10 Decembrie:
– Brutăria Concordia
– Carusel
România anului 2014 a fost angajată în două runde de alegeri – europene și prezidențiale. Dacă alegerile pentru Parlamentul European nu au pus pe agenda publică subiecte controversate, partidele concetrându-se mai degrabă pe electoratul fidel, alegerea președintelui a polarizat societatea și a stârnit dezbateri aprinse. Alegerile prezidențiale au fost marcate de imposibilitatea exercitării dreptului la vot pentru mulți cetățeni din diaspora. APADOR-CH a derulat campanii de informare cu privire la drepturile, contravențiile și infracțiunile electorale, în ambele scrutinuri, dar a acordat și consultanță acelora care nu au reușit să voteze și care voiau să facă plângeri penale.
În plan legislativ, România a traversat o perioadă prolifică în legi și ordonanțe ce vizau reglementarea comunicațiilor electronice, prin supravegherea în masă a cetățenilor de către serviciile de informații – supranumitele legi Big Brother – prin încălcarea dreptului la viață privată. Toate tentativele au fost declarate neconstituționale, dar procesul de legiferare în acest domeniu continuă. Alături de alte organizații neguvernamentale, APADOR-CH a dus o continuă campanie de contestare a acestor proiecte.
Asociația a continuat derularea proiectelor multianuale de monitorizare a respectării drepturilor omului în penitenciare și aresturi. Din păcate anul 2014 a fost marcat și de câteva incidente în care cetățenii au fost agresați de forțele de ordine, la începutul anului fiind înregistrat și decesul unui tânăr într-o secție de poliție din București.
În 2014 APADOR-CH și-a extins cooperarea, alăturându-se unor platforme internaționale cu valori şi misiuni similare. Scopul acestui demers a fost de a mări impactul activității proprii, pe plan internațional, și de a consolida capacitatea de a răspunde unor provocări regionale. În prezent APADOR-CH face parte din Fundamental Rights Agency Civil Society Platform, JUSTICIA European Rights Network and Civic Solidarity Platform.
Raportul de față prezintă pe scurt cele mai importante proiecte și realizări ale APADOR-CH din 2014, precum și actualizări ale programelor multianuale pe care organizația le derulează în domeniile consacrate: supravegherea respectării drepturilor omului, consultanță juridică și advocacy legislativ.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director executiv APADOR-CH
Descarca raportul in format PDFDin cuprins
Alegeri Europarlamentare 2014 – Deschide ochii înainte să se închidă urnele
Prezidențiale 2014 – Votează legal, nu-i lăsa pe alții să aleagă pentru tine
Societatea civilă, implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate
Copii privați de libertate în Europa Centrală și de Est
Studiu FTI privind arestul preventiv și alternativele sale
Cursuri de pregătire pentru avocați privind drepturile inculpaților
Coaliția antidiscriminare
Politică fără bariere
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului
Consultanță & Reprezentare
Cazuri câștigate în 2014
Condamnări ale României la CEDO
Cazuri câștigate în instanțele naționale
Activități multianuale
Monitorizarea respectării drepturilor omului în spațiile de detenție
Abuzuri ale forțelor de ordine: Cazurile Dumitrache, Mako și Secția 10
Comunicare publică
Informații utile
Reacții la încălcări ale drepturilor omului și Advocacy legislativ
Apariții în media
Citiți Raportul de activitate APADOR-CH pe anul 2013
Din cuprins:
Monitorizarea Consiliului Național de Integritate
Publicarea bugetelor penitenciarelor
Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii
Monitorizarea condițiilor de detenție pentru minori și tineri
Introducerea ecusoanelor de identificare pentru gardieni
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului
Consultanță & Reprezentare
Cazuri câștigate în 2013
Condamnări ale României la CEDO
Monitorizarea respectării drepturilor omului în spațiile de detenție
Abuzuri ale forțelor de ordine: Cazurile Pungești, Onțică și Cucăilă
Informații utile
Reacții la încălcări ale drepturilor omului și Advocacy legislativ
Apariții în media
Anul 2012 a fost caracterizat de o crescută instabilitate, care a afectat direct capacitatea APADOR-CH de a urmări atingerea obiectivelor strategice pe care și le-a propus pentru această perioadă. Pe de o parte, schimbările succesive ale Guvernului (patru într-un singur an) au dus la modificări de politici, priorități și echipe guvernamentale, ceea ce a redus semnificativ impactul activităților de advocacy ale APADOR-CH. Nici la nivelul Parlamentului, o importantă țintă de advocacy, situația nu a fost mai bună: în primăvara anului 2012, greva opoziției, cuplată cu majoritatea parlamentară fragilă, au dus la o situație de criză, care a redus semnificativ și eficiența relației cu societatea civilă. La un nivel mai general, compromisul politic, în sensul atingerii unei poziții comune prin negocieri ale grupurilor parlamentare și ale altor actori interesați, a dispărut cu desăvârșire ca instrument în adoptarea legislației, mai ales în ceea ce privește inițiativele de interes public.
Pe de altă parte, evenimentele și inițiativele ale factorilor de decizie (dintre cele mai importante menționăm: protestele de stradă din ianuarie-februarie și reacția autorităților față de acestea, încercarea de modificare a sistemului de vot în an electoral, suspendarea Președintelui României și seria de schimbări legislative și instituționale care au precedat și urmat această mișcare politică) au făcut ca mare parte din resursele APADOR-CH să se îndrepte către monitorizarea acestora și către o abordare mai degeabă reactivă, în detrimentul urmăririi active a atingerii obiectivelor strategice stabilite.
Pentru perioada 2012-2015, APADOR-CH are stabilite cinci obiective strategice – (1) Creşterea gradului de implementare a hotărârilor de drepturilor omului în ordinea de drept internă; (2) Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate; (3) Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări; (4) Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului; (5) Întărirea capacității APADOR-CH de a-şi îndeplini misiunea –. În anul 2012, pentru considerentele expuse mai sus, asociația și-a concentrat eforturile mai ales pentru atingerea obiectivelor (2), (3) și (4), activitățile specifice primului dintre obiective urmând a se desfășura în anii viitori.
Totuși, instabilitatea anului 2012 a avut și efecte pozitive asupra asociației mai ales din perspectiva creșterii interesului pentru problematica drepturilor omului și a statului de drept în rândul publicului larg, ceea ce a atras și creșterea vizibilității APADOR-CH. Acest lucru a fost ajutat semnificativ și de regândirea modalităților de comunicare ale asociației, care s-a îndreptat mai mult către mediul online: APADOR-CH și-a creat propriul blog și a utilizat tot mai intens pagina de Facebook a asociației, ambele devenind principalele mijloace de transmitere a mesajelor proprii. Un alt aspect pozitiv l-a constituit o mai bună coordonare a eforturilor cu alte organizații neguvernametale, crescând numărul ocaziilor în care grupuri mai largi de organizații au susținut demersuri comune, inclusiv dintre cele inițiate de către APADOR-CH. Ambele aspecte au contribuit la întărirea capacității asociației de a-și îndeplini misiunea.
Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate
Pentru atingerea acestui obiectiv, APADOR-CH și-a propus: advocacy pentru implementarea Protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva Torturii (OPCAT), ceea ce presupune, pe de o parte, înființarea unui Mecanism Național de Prevenție, iar pe de altă parte armonizarea legislației referitoare la privarea de libertate în toate formele ei, inclusiv prin ”conducere administrativă”; transparentizarea și eficientizarea bugetelor penitenciarelor; monitorizarea condițiilor de detenție.
OPCAT a fost ratificat în anul 2009, când România a solicitat o extensie de 3 ani a datei limită până la care să implementeze un Mecanism Național de Prevenție a torturii, o instituție menită să monitorizeze respectarea drepturilor omului în toate locurile privative de libertate. Deși termenul se împlinea în vara anului 2012, până la începutul anului 2012 nu s-au realizat progrese importante în punerea în practică a mecanismului, datorită unui blocaj instituțional. De aceea, în februarie-martie 2012, APADOR-CH a avut întâlniri directe de advocacy cu reprezentanții autorităților centrale care trebuiau implicate în realizarea mecanismului în virtutea locurilor privative de libertate pe care le administrează sau a atribuțiilor lor generale (Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătații, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Externe). În plus, având în vedere faptul că decizia autorităților a fost de a crea mecanismul în interiorul instituției Avocatului Poporului, a existat o întâlnire și cu Avocatul Poporului.
Rezultatul întâlnirilor a fost participarea tuturor acestor instituții, la care s-a adaugat și Ministerul Finanțelor Publice, la un workshop organizat de APADOR-CH pe 29 martie 2012, imediat după ce Ministerul Justiției și Avocatul Poporului au făcut public proiectul de lege prin care se instituia mecansimul. În cadrul workshopului au fost discutate prevederile proiectului, astfel încât să se asigure o funcționare a mecanismului eficientă, independentă și centrată pe respectarea drepturilor omului. În plus, APADOR-CH a transmis comentariile sale pe marginea proiectului Ministerului Justiției, în cadrul procesului de consultare publică, comentarii ce s-au axat în principal pe îmbunătățirea procedurii de numire a membrilor Mecanismului, astfel încât să se asigure independența instituțională a acestora. Din păcate, schimbarea Guvernului de la sfârșitul lunii aprilie 2012, precum și evenimentele ulterioare au scos cu totul de pe agenda publică problematica OPCAT, astfel încât proiectul nu a fost trimis în procedură parlamentară, iar în final România a solicitat o nouă prelungire a termenului de înființare a Mecasnimului. Această situație a fost prezentată de APADOR-CH, la finalul anului 2012, și la o întâlnire între reprezentanții ONG-urilor și cei ai delegațiilor statelor membre ONU, ca parte a evaluării României din perspectiva drepturilor omului în cadrul Universal Periodic Review (UPR).
Implementarea OPCAT nu se rezumă la realizarea unui Mecanism Național de Prevenție funcțional, ci presupune și armonizarea legislativă în sensul recunoașterii tuturor formelor de privare de libertate definite astfel de OPCAT și a introducerii de garanții cu privire la respectarea drepturilor omului. Un exemplu elocvent este măsura administrativă a conducerii la sediul secției de poliție (sau unității de jandarmerie), care nu se bucură de nicio garanție din prespectiva respectării drepturilor omului, deși constituie o formă de privare de libertate care poate dura până la 24 de ore. APADOR-CH a formulat amendamente pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Legii nr.550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și Legii nr.155/2010, Legea poliției locale, în sensul limitării utilizării acestei măsuri și introducerii de garanții. Acestea au fost discutate și reformulate în cadrul mai multor întâlniri cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și a diferitelor structuri de ordine publică, precum și a Ministerului Justiției. Deși a existat un accept de principiu în sensul adoptării lor, Ministerul Administrației și Internelor nu a făcut niciun demers public pentru promovarea lor în Parlament, astfel încât APADOR-CH a avut întâlniri direct cu reprezentanți ai Parlamentului pentru preluarea lor sub forma unei propuneri legislative. Aceasta a fost înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 239/12.06.2012 și la 8 octombrie 2012 a fost adoptată tacit, fiind trimisă spre Senat, camera decizională în această situație. Până la finalul legislaturii 2008-2012, Senatul nu a luat în discuție propunerea legislativă.
În privința transparentizării și eficientizării bugetelor penitenciarelor, APADOR-CH a intenționat să realizeze, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, o documentare a proceselor și activităților necesare pentru respectarea drepturilor legale ale persoanelor private de libertate, care să constituie ulterior baza construirii bugetului instituției. În acest mod, pornind de la rezultat (respectarea fiecărui drept în parte) și trecând printr-o analiză a nevoilor concrete pentru a-l atinge, bugetul penitenciarelor ar fi apt să susțină o structură instutițională care să respecte drepturile persoanelor private de libertate și nu una care să genereze multiple condamnări ale României la CEDO pentru încălcarea acestora. Atât în februararie 2012 (după investirea Cabinetului Ungureanu), cât și în iunie 2012 (după investirea Cabinetului Ponta I), APADOR-CH a avut întâlniri atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru a găsi sprijinul necesar implementării noului mod de creare a bugetului. Deși autoritățile au îmbrățișat ideea și s-a stabilit și realizarea unei documentări pilot pornind de la dreptul la corespondență, instabilitatea politică și instituțională au afectat și finalizarea acestui proiect în timp util pentru bugetul anului 2013.
În legătură cu nerespectare drepturilor private de libertate în penitenciarele din România, APADOR-CH a continuat și în anul 2012 programul de susținere a unor litigii strategice în fața CEDO pe tematica condițiilor de detenție. Un succes notabil al asociației a fost pronunțarea de către CEDO a hotărârii Iacov Stanciu v. România (hotărârea din 24 iulie 2012), caz în care asociația a fost terț intervenient, prezentând Curții europene o imagine de ansamblu a condițiilor de detenție din România, pe baza vizitelor efectuate între 2002 și 2011. Hotărârea a constatat existența unei probleme structurale în România în această chestiune, situație susținută și de APADOR-CH. Alte cauze privitoare la condițiile de detenție din penitenciare susținute de APADOR-CH și în care CEDO s-a pronunțat în cursul anului 2012 sunt Răducanu v. România (12 iunie 2012) și Cucu v. România (14 noiembrie 2012).
În 2012, APADOR-CH a continuat și monitorizarea aresturilor Poliției și a peniteciarelor. Au fost vizitate 3 penitenciare (Craiova, Galați și Ploiești), precum și centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea inspectoratelor județene de poliție Dolj și Galați, a celui din cadrul Secției Regionale a Poliție Transporturi Feroviare București. Rapoartele realizate în urma vizitelor APADOR-CH au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul.
Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări
Pentru atingerea acestui obiectiv, în 2012 APADOR-CH și-a propus să contribuie la creșterea stabilității și predictibilitatății cadrului legislativ și transparenței instituționale. Atingerea ambelor rezultate a fost serios afectată de instabilitatea politică, APADOR-CH neavând un partener cu care să dialogheze coerent pe aceste subiecte. Cu toate acestea, APADOR-CH a promovat necesitatea atingerii ambelor deziderate în contextul evenimentelor anului 2012, atât ca mesaj al ONG-urilor în timpul protestelor de stradă din ianuarie-februarie 2012, cât și a schimbărilor legislative și instituționale din iulie 2012.
În privința legilor transparenței (Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrație), APADOR-CH a reluat, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică propunerile de amendamente formulate în trecut și le-a actualizat, în dialog cu alte organizații neguvernamentale. Ele au fost transmise Secretariatului General al Guvernului și prezentate, în aprilie 2012, și în cadrul singurei ședințe a Colegiului pentru consultarea asociațiilor și fundațiilor al primului-ministru. Ulterior, evoluția evenimentelor a determinat o poziție sceptică a majorității ONG-urilor cu privire la inițierea unor amendamente ale legilor, care puteau să deschidă posibilitatea unor modificări în sensul restrângerii transparenței, iar nu a creșterii sale. De aceea, APADOR-CH a militat pentru creșterea transparenței instituționale și a stabilității legislative la un nivel mai general, fără a continua campania de advocacy în sensul modificării legilor. Amble problematici au fost incluse în capitolul ”Drepturile omului și democrație participativă” din Carta Albă a sectorului neguvernamental (capitol redactat de APADOR-CH), document promovat la nivel parlamentar în toamna anului 2012.
Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului
Pentru acest obiectiv, APADOR-CH și-a propus șă aducă în dezbatere publică chestiunile relevate de drepturile omului (prin campanii publice pe teme de interes, comentarii la adresa proiectelor de legi/legilor adoptate/pozițiilor factorilor de decizie etc) și să documenteze încălcări ale drepturilor omului (prin monitorizare de presă, investigații proprii, cereri de informații de interes public, rapoarte și litigii strategice).
În privința încălcărilor drepturilor omului, anului 2012 a debutat prin reacția disproporționată și brutală a jandarmilor față de protestatarii din ianaurie 2012. În cursul evenimentelor, APADOR-CH a protestat față de aceasta și a cerut public Parchetului să investigheze excesele jandarmilor din Piața Universității. Ulterior, APADOR-CH a fost singura organizație care a documentat abuzurile, discutând cu zeci de victime și realizând un raport ce a fost dat publicității pe 2 aprilie 2012, în cadrul unei dezbateri organizate de APADOR-CH și Active Watch. În cadrul acesteia s-au discutat atât evenimentele din ianuarie-februarie 2012, cât și cele din urmă cu patru ani, în timpul summitului NATO la București, când zeci de persoane au fost bătute și private de libertate pentru câteva ore ca ”măsură preventivă a asigurării ordinii publice”, de fapt pentru a reduce la tăcere eventualii protestatari.
Alte cazuri investigate de APADOR-CH au privit decesul unui arestat în Secția 7 Poliție și acuzațiile de rele tratamente asupra altui arestat în Secția 9 Poliție. Rapoartele realizate au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul. Tot cu privire la un caz de rele tratamente aplicate de lucrători ai Poliției, s-a pronunțat și CEDO – caz susținut de APADOR-CH – pe 10 ianuarie 2012 (Roșioru v. România).
Una din campaniile desfășurate de APADOR-CH în 2012 a vizat limitarea excesivă a dreptului la liberă întrunire, tendință constatată încă din 2011 de asociație prin monitorizarea protestelor din spațiul public. De aceea, APADOR-CH în parteneriat cu Active Watch, au avut inițiativa de a redacta amedamente la depășita Legea a adunărilor publice, mai ales că în cursul anului 2011 Ministerul Administrației și Internelor a avansat un proiect de lege care, în loc să modernizeze cadrul legislativ, restricționa și mai mult exercitarea dreptului la protest. Amendamentele discutate inclusiv cu reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au fost prezentate și Ministerului Administrației și Internelor.
În plus, APADOR-CH a acordat asistență juridică, prin avocații săi, în cazuri concrete de restricționare a acestui drept, realizată ori direct, ori prin presiuni indirecte. Printre acestea menționăm: amendarea participanților la o adunare anunțată (și care nu a fost interzisă) în fața Ambasadei Rusiei, ca protest pentru interzicerea paradei gay la Sankt Petersburg; amendarea și conducerea la secție a mai multor protestatari din fața Televiziunii Române, care manifestau împotriva proiectului de la Roșia Montană, comportamentul abuziv asupra familiei unui protestatar din Piața Universității din ianuarie-februarie 2012.
O altă campanie a APADOR-CH a avut ca obiect informarea publicului cu privire la referdumul de demitere a Președintelui României și urmărilor pe care acesta le va avea din perspectivă constituțională atât în varianta demiterii cât și în cea a menținerii în funcție a Președintelui, precum și la modalitățile de a afla dacă au existat fraude. Ambele direcții de informare au rezultat din solicitările directe adresate asociației de către cetățeni și au fost promovate intens în mediul online.
De asemenea, în cursul anului 2012, APADOR-CH a reacționat, de multe ori împreună cu alte organizații neguvernamentale, și cu privire la:
– încercarea de a adopta votul majoritar într-un singur tur (legea a fost declarată neconstituțională);
– propunerea de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului;
– proiectul de lege inițiat de către Guvern în aprilie 2012 privind acordarea de despăgubiri cetățenilor ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv (proiectul nu a fost continuat în cursul anului 2012);
– propunerea legislativă privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, în fapt o încercare de a deschide drumul pentru interzicerea avortului (propunerea nu a fost adoptată în cursul anului 2012);
– mutarea forțată a unei comunități de romi din Baia-Mare într-un spațiu industrial impropriu locuirii (CUPROM);
– restrângerea dreptului la liberă asociere, prin interzicerea utilizării anumitor cuvinte în denumirea asociațiilor și fundațiilor, respectiv prin dizolvarea de drept a organizațiilor existente care nu își modifică denumirea în conformitate cu noile interdicții (legea a fost trimisă de Președintele României pentru reexaminare);
– abuzurile de reglementare și instituționale din perioada mai-iulie 2012;
– declarațiile șovine ale premierului și Președintelui PNL la adresa populației maghiare și a ratei sale de participare la referedumul de demitere a Președintelui României;
– încercările de a reactualiza listele electorale după desfășurarea referendumului de demitere a Președintelui României;
– eliminarea participării publicului la ședințele Consiliului General al Municipiului București;
– conținutul manualelor de religie folosite în școli și lipsa dezbaterii publice pe acest subiect;
– propunerea de amendare a OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii iniţiată de ANRMAP, care afecta grav transparenţa alocării contractelor de achiziţii publice, în principal a celor de publicitate;
– opacitatea procesului de adoptare a Legii bugetului de stat pentru anul 2012.
Poziția APADOR-CH cu privire la aceste chestiuni este detaliată atât pe site-ul cât și pe blogul asociației.
De asemenea, în toamna anului 2012, APADOR-CH a fost un participant activ în procesul de desemnare a unui candidat pentru poziția de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, coordonat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. În cadrul acestuia s-a creionat un mecanism participativ de stabilire a așteptărilor și contribuțiilor atât ale potențialului candidat cât și ale organizațiilor neguvernamentale, precum și de desemnare efectivă a candidatului. Mecanismul poate fi aplicat cu privire la oricare altă poziție asemănătoare, cum ar fi cea de reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate.
În contextul alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2012, APADOR-CH a realizat un chestionar prin care candidații își făceau cunoscută poziția față de principalele probleme de drepturile omului din România, identificate de asociație. Deși a fost transmis unui număr mare de candidați ai principalilor competitori politici, rata de răspuns a fost foarte mică. Toate răspunsurile primite au fost publicate pe pagina de internet a asociației.
În privința litigiilor strategice susținute de APADOR-CH, trebuie menționate:
– hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012, în cauza Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia v. România, prin care România a fost sancționată pentru neretrocedarea bunurilor aparținând Bisericii Romano-Catolice, respectiv Biblioteca ”Batthyaneum” (conținând și Codex Aureus), Muzeul și Institutul Astronomic al Episcopiei Romano-Catolice;
– cererea de intervenție adresată de APADOR-CH CEDO în cauza Al Nashiri v. România, cauză privind acuzațiile la adresa României de implicare în programul secret al CIA de transfer și detenție a unor persoane suspectate de terorism.
În plus, în cursul anului 2012, în cadrul programului APADOR-CH de consultații juridice gratuite în vederea formulării unei plângeri la CEDO, peste 120 de persoane au primit consiliere din partea unui avocat.
***
În anul 2012, activitatea APADOR-CH a fost susținută financiar de:
Din păcate acest articol este disponibil doar în English. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
The Association for the Defence of Human Rights in Romania – The Romanian Helsinki Committee
Annual Report
1 January 2011 – 31 December 2011
During the reporting period, APADOR-CH’s activity was aimed at contributing to the organization’s overall objective, which is for the organization to successfully carry out its mission to raise the level of awareness on, and respect of human rights and the rule of law. In this respect, APADOR-CH followed to meet a number of seven specific objectives:
The activities and accomplishments of APADOR-CH are presented by reference to the APADOR-CH’s Activity and Monitoring Plan 2009-2011, taking into consideration those activities scheduled for the reporting period.
In the beginning of 2011, APADOR-CH created a Facebook account in order to facilitate the transfer of information on human rights issues to interested parties. By the end of the reporting period, APADOR-CH also created a blog and started to work with a PR specialist, in order to better promote its messages regarding human rights issues with political actors, media and the general public. APADOR-CH used and will continue to use these new means of communication to promote human rights issues, as they are more appropriate, effective and measurable than the classic approach APADOR-CH had (press releases and press conferences).
APADOR-CH continued to issue newsletters regarding cases decided by the ECHR in which it was involved, explaining the way the judgements affect the legal order. There were seven such newsletters during the reporting period, regarding the following cases:
Given the relevance for the domestic context, on 21 March 2011, APADOR-CH issued a newsletter concerning the case Lautsi v. Italy. In this case, the ECHR held that the exposure of religious Christian symbols in schools is not contrary to the Convention. In the newsletter, APADOR-CH stressed that the conclusion of the ECHR was based on the specific circumstances in Italy and does not mean, in itself, that any sort of exposure of religious symbols in schools is in accordance with the European Convention.
On 26 June 2011 (the international day for supporting the victims of torture), APADOR-CH also informed the general public on Romania’s obligations in respect of protecting individuals against torture, including the implementation of the Optional Protocol to the UN Convention against Torture. APADOR-CH also informed the public on the forthcoming pilot judgement Sasu and Stanciu v. Romania, concerning prison conditions in Romanian prisons.
The newsletters were distributed to the media and posted on APADOR-CH’s web-page.
The human rights situation in Romania in 2011 was summarized in three newsletters issued and distributed every four month-period. The third one focused on conducting individuals to the police sections as, by the end of that year, APADOR-CH was campaining for raising public awareness on the matter.
Another activity aimed at strengthening the constituency for human rights with political actors, in media and with the general public was the constant update of a resource web-page (www.drepturicivile.ro) mainly aimed of other NGOs.
During the reporting period, APADOR-CH continued to support Roma victims of forced evictions in Tulcea in a civil case against the local authorities by informing a local lawyer that took over the case at the beginning of 2011 after the Court suspension of the case in January. This case was initiated in cooperation with ERRC and complemented a discrimination case led by APADOR-CH on behalf of the victims which was lost in 2009. After several hearings, in October 2010 the courts dismissed the civil case. APADOR-CH’s lawyers declared an appeal and the information on the case shall be sent to the European Court of Human Rights to be added to the complaint already submitted at the end of 2009.
In the beginning of March 2011, together with other Romanian NGOs, APADOR-CH got involved in protesting against a draft law creating discrimination between various actors providing social services. The draft provided for extensive and exclusive state financial support of the Curch. The President sent the law back to the Parliament for reexamination on 11 April 2011. By the end of the reporting period no other steps were taken by the Parliament in this respect.
APADOR-CH continued to be part of the informal coalition of NGOs fighting discrimination. The coalition held a meeting in the beginning of July 2011, in which the head of the National Anti-Discrimination Council presented the institution’s report and also the issue of the anti-Roma wall in Baia-Mare.
In April 2011, APADOR-CH as partner of Romanian Harm Reduction Network, started to implement a project aimed at assesing the consequesnces of pre-trail arrest on drug users. As part of this project, between April and September 2011, APADOR-CH drafted two reports: one on the domestic relevant legislation and one on European Court of Human Rights case-law. Intre septembrie si decembrie APADOR-CH a efectuat o analiza statisca privind numarul persoanelor consumatoare de droguri aflate in detentie si a realizat impreuna cu partenerul interviuri cu profesionisti din domeniul dreptului penal.
During 2010 APADOR-CH participated in the working group set up by the Ministry of Justice in order to identify the best solutions for implementing the OPCAT in Romania. The major success of the APADOR-CH representatives was to convince the international experts of the project that the Romanian Ombudsman is not the proper institution to take over the responsibilities of the national protective mechanism. Therefore their final report issued by the Ministry of Justice in the fall of 2010 does not clearly point out to this solution, although that was the initial intention. Nevertheless, in 2011, the APADOR-CH was informed by the Ministry of Justice that in the end, due to budgetary constraints, the Ombudsman shall take over the attributions of the national preventive mechanism in Romania.
In the first two months of 2011, APADOR-CH drafted and submitted 46 requests to all units of the penitentiary system in Romania, seeking detailed information on the prison budgets formation and expenditures. The requests were part of a project implemented in cooperation with the Hungarian and Netherlands Helsinki Committees. During March 2011 all answers were analyzed and summaries by APADOR-CH. In June 2011, APADOR-CH organized two visits for international experts: one for assessing the status and problems in the adoption the OPCAT, the other one aimed at assessing the current practices of the National Administration of Penitentiaries in building its budgetary allocations. Reports on both visits were received in August 2011. Based on their conclusions, APADOR-CH will continue to advocate for both the establishment of the National Preventive Mechanism as provided for by the OPCAT and for the transparent allocation of budgets in the penitentiary system aimed of insuring the rights of detainees.
In the fall of 2010, APADOR-CH drafted a project proposal on the inclusion of the OPCAT definition of deprivation of liberty in the internal legal order. A full proposal was prepared in December 2010 and the project proposal was accepted by the CEE Trust. The project started to be implemented 1 April 2011. During April APADOR-CH drafted and sent a set of requests for information to Police Inspectorates and the General Inspectorate of Police (in total 43 requests) in order to gather relevant information to support further advocacy efforts. As only six answers were received in due time, in June 2011 APADOR-CH started court procedures against the other 37 targeted institutions (more details under objective #4). APADOR-CH also started a working group with representatives of Police and the Judiciary for drafting the needed amendments to the current legislation in order to introduce guarantees for the respect of human rights as regards the administrative depravation of liberty, not considered a form of depravation of liberty by the authorities. In addition, it carried out legislative analysis on the current legislation on the matter. The final draft of the amendments was ready in September and APADOR-CH entered the campaign to promote the proposals in October. By the end of the reporting period, the association had four meetings with decision-makers (members of the Parliament and a State Secretary in the Ministry of Justice).
In June 2011, APADOR-CH started court proceeding against 37 police inspectorates, plus the General Police Inspectorate for not providing statistical information on the number of persons administratively deprived of liberty and the procedures undertaken by the police in such cases. As a result 9 more public institutions provided the requested information, by the end of the reporting period. The other cases were mostly decided during September 2011. In most of the APADOR-CH lost the case, and lodged appeals.
At the same time, during August 2011, APADOR-CH set a partnership with the Institute for Public Policy in the field of access to information. APADOR-CH will help IPP for suing the authorities which do not comply with their transparency obligations. During the reporting period 18 such cases were opened by APADOR-CH.
In June 2011, APADOR-CH set a partnership with the Center for Public Participation (CeRe) in order to start a campaign for amending the two transparency laws (the Law on access to information and the Law on the transparency of the decision-making process in the administration). The need for the campaign resulted from the enquiry carried out by Cere with the general public and will be based on the previously formulated amendments drafted by APADOR-CH. The campaign shall start in the beginning of 2012.
In September 2011, APADOR-CH assisted a coalition of NGOs (the Coalition for Structural Funds) to challenge the decision of the Labor Ministry to change the rules for implementing the structural projects without complying with the Law on the transparency of the decision-making process in the administration.
No specific activities were undertaken in the reporting period. In August 2011, APADOR-CH underwent a strategic planning process, which started by assessing the results of the 2009-2011 strategy. During the assessment, it resulted that this objective, although generous, was not realistic. It depended a lot on the publication of the Romanian case-law on the web in a comprehensive manner, an objective of the Mechanism of Cooperation and Verification (MCV) agreed by the Romanian Government with the European Commission. Nevertheless, as the objective in the MCV was not reached in a satisfactory manner, it put APADOR-CH in the position to not be able to meet its own objective, with one exception.
This exception regarded the practices in respect of the courts when accepting new members in an association, identified by APADOR-CH in a 2010 project, which included a research component. Because such practices differ, based on different interpretations of law and reasoning, APADOR-CH convinced the General Prosecutor to call the High Court of Cassation and Justice to clarify the matter. By the end of the reporting period the General Prosecutor had not yet taken the procedural steps in this regard.
In other matters, as APADOR-CH had no serious and comprehensive means to identify the problems with the reasoning of judgements, it was impossible to take similar steps.
In 2010, APADOR-CH implemented a project on identifying and removing legal and practical obstacles in exercising the freedom of associations by NGOs in November 2009. One result of the project was to initiate amendments to 6 different laws. They were lodged before the Parliament in December 2010. The amendments to be discussed by the Parliament regarded: easing the requirements for NGOs under the Law on Money Laundering and the Law on Personal Data, eliminating the written form of the contract with volunteers, eliminating the Executive’s interference with the names that can be used by NGOs, clarifying the possibility to receive small amounts of money as donations under the new Civil Code, including/increasing fiscal deductions for those donating money/concluding sponsorship contracts with NGOs.
During the reporting period, APADOR-CH continued to support the initiators of the draft laws in the Parliament. Unfortunately, the Government – opposition fights in the Parliament resulted in the practice to reject proposals coming from members of the Opposition. Therefore only two of the laws proposed for amending still have chances to be adopted by the Parliament. The proposal to modify the provisions limiting the names to be used by NGOs was rejected by the Senate in May 2011 and went before the Chamber of Deputies, which has the final vote on the draft law. During the reporting period, this draft law was before the specialized committees of the Chamber of Deputies which decided to the support the draft but only with a number of amendments which actually turned the draft into its opposite. More precisely, if the version of the commission would be adopted, restrictions on NGOs regarding names they can use would become harsher than the provisions in force. By the end of 2011, the draft was debated in the plenary session of the Chamber oof Deputies and returned to the specialized Committee for additional explanations. APADOR-CH shall closely watch developments to make sure that the final version meet the association’s initial purpose. The proposal to amend the Law on the fiscal records in order to ease the procedure to start an association or to receive new members in an association had a similar treatment. In June 2011 received a positive report from the Chamber of Deputies commissions and went for the final vote of the plenum. No final outcome was reached during the reporting period. At the same time, the meetings APADOR-CH had on this topic with the Fiscal Administration resulted in a clarification published on the web-site of the institution, which makes clear that the new members of an existing association do not need to obtain a fiscal record report before becoming members.
The most notable achievement of APADOR-CH’s campaign to eliminate unjustified state interference with the associational life was the adoption of an amendment to the new Civil Code which allows NGOs (among others) to receive donations up to 25,000 lei without the need to conclude contracts before the notary public. The new provision is in force starting 1 October 2011.
According to its decision to expand its activities (in line with its strategic objectives) in the neighboring countries, in June 2010 APADOR-CH started to implement a project in partnership with CREDO Moldova. The project is aimed at improving the exercise of the freedom of assembly in Moldova, by reforming the relevant structures of the Chisinau City-Hall, as well as the Police procedures regarding public assemblies in Moldova. As part of the project in January 2011, APADOR-CH drafted an expert report on the freedom of assembly in Romania v. Moldova.
At the same time, during the reporting period APADOR-CH took an active role in supporting the right to freedom of assembly in Romania. In 2011 there were numerous situation in which organized NGOs or groups of individuals received fines for breaching the law on public gathering, some in scandalous cases (for example, one individual expressing his opinions in a public square was fined for “organizing” an illegal protest). APADOR-CH offered juridical advices to those who, after having been abusively fined expressed desire to complain in court. Five such cases were taken over by APADOR-CH for legal representation in court.. This culminated in a new draft law proposed by the Ministry of Administration and Interior to amend the existing law on public gathering in a manner incompatible with a democratic society. In September 2011, APADOR-CH sent its comments on the draft law and made public its criticism. It also participated in a public debate organized by the Ministry for the same draft. In the end, the draft law was withdrawn and the Ministry promised to come up with a different proposal to include APADOR-CH’s comments. By the end of the reporting period no new draft was made public.
During the reporting period, the main difficulty in reacting to human rights threats continued to be the political instability, which amounted in some cases to “political wars” between the Government and the opposition. In this context, APADOR-CH had to carefully decide whether to react or not to some statements of the politicians, in order to avoid accusations of political bias.
During the reporting period, APADOR-CH continued the challenge the authorities’ lack of investigations into the accusations of Romania being a part of the CIA rendition program. One aim of APADOR-Ch was to obtain the declassification of the annexes to the Senatorial Commission of Enquiry into the allegations. In this respect, in 2010 APADOR-CH had to identify the authority which classified them. This process proved difficult and resulted in addressing a new set of FOI requests on the matter to: the Ministry of Defence, the Baneasa Airport, the Mihail Kogalniceanu Airport, the National Company of Airports – Bucharest (the state company managing the two airports based in/around Bucharest: Henry Coanda – Otopeni and Baneasa). The detailed descriptions of the procedures that followed were described in the pervious narrative reports.
The only authority to answer the request was Mihail Kogalniceanu Airport, but the answer did not match the one previously obtained one (from the Senate). Therefore a new request was sent to the Senate, but the answer received did not shed any light on the matter. On short, both the Senate and the Airport claimed the other institution hold the annexes and was the original source of their classification. Nobody seems to know where the documents on which the Senatorial enquiry report was based actually are. In respect of the rest of the requests, APADOR-CH initiated court proceedings in July 2010. The first hearings were set for 23 April 2011. In the case against the Ministry of Defense, the court found in favor of APADOR-CH, ordering the disclosure of the information. The other cases were adjourned for May 2011.
During the reporting period APADOR-CH also had several discussions and meetings on future steps to be taken with representatives of Open Society Justice Initiative, Reprieve and Amnesty International. During April 2011, APADOR-CH assisted Ms. Julia Hall, from Amnesty International to prepare an exploratory visit to Bucharest aimed at designing a campaign on the proper investigations on the allegations regarding the involvement of Romania in the CIA secret program. The visit shall took place on 23-24 May 2011 and included meetings with journalists and other non-governmental actors in which both AI and APADOR-CH participated. As a result both organizations were interviewed by the national TV station and Radio France International.
On another hand, APADOR-CH continued the enforcement proceedings against the Civil Aeronautical Authority who was forced by a court order to disclose information on the flights allegedly included in the rendition circuits in Romania, following a case initiated by APADOR-CH. As the first instance court found against APADOR-CH in December 2009, during the reporting period APADOR-CH filed the appeal. APADOR-CH’s appeal was dismissed on 23 September 2010. During the reporting period, APADOR-CH finalized a complaint to the European Court of Human Rights on the violation of his rights to freedom of receiving and imparting information as a result of this court case. It was submitted at the end of March 2011.
On 5 September 2011, APADOR-CH also made public the fact that the classified annexes to the report of the Senate Commission investigation the allegations that Romania was involved in the secret CIA programme disappeared. It once more called for a new investigation to be carried out, both at the level of Parliament and by the judiciary. APADOR-CH is the only Romanian NGO which follows the topic and repeatedly brings it to the public agenda.
In respect of the electronic medical card, a draft Government Decision on starting public procurement proceedings was published on 3 September 2010. Without respected the dead-line for public debate, on 8 September 2010 the Government adopted the decision. On 9 September 2010 APADOR-CH publicly protested against this violation of the Law on transparency. On 9 November 2010, APADOR-CH asked the Ministry of Health to organize a public debate over the draft Government Ordinance to modify the Law on Health, which included provisions on the electronic medical card. The debate was organized on 18 November 2010 and APADOR-CH both participated and sent its comments on the draft. It also protested against the plan to adopt provisions which limit the rights of the individual via a Government Ordinance. Although there were promises from the officials of the Ministry that a right to opt between the electronic and the classic card shall be included, on 28 December 2010, the Emergency Ordinance was adopted without it.
At the beginning of 2011, the electronic system used by the Health System collapsed. On 14 January 2011, APADOR-CH reminded the general public of the lack of guarantees for the protection of private life the system poses and the lack of cooperation from the Ministry. On 21 January 2011, APADOR-CH asked for a public debate on the methodological norms on the electronic health card and made public its comments. In 2011 the Government did not take any new step with regard to the electronic card.
Another important share of APADOR-CH’s activity aimed at commenting on the draft law on implementing the new Criminal Procedure Code. The draft law was made public at the beginning of June 2011 and extensively amended both the adopted Criminal Procedure Code and various other laws in more than 60 pages. Therefore, for the entire month APADOR-CH’s team concentrated its work on commenting and proposing amendments to the draft law. The draft law was not adopted by the end of the reporting period.
Other reactions to human rights threats included the following:
On 26 January 2011, APADOR-CH joined other NGOs in an open letter against the retention of informational traffic data by providers, as provided by the EC Directive 2006/24/EC.
On 17 February 2011, APADOR-CH protested against the initiative of the City Hall of Sector 2 Bucharest to post lists of “potential” drug users (in fact people hanging around legally opened stores selling ethnobotanics) on its own web-site, against data protection laws. The same day, APADOR-CH protested against an MP initiative to intervene on the content of news programs.
On 7 March 2011, APADOR-CH protested against an initiative of the MP Mihai Boldea to modify the Law on access to information, in a matter that would impede the access to any information that regards criminal investigations and trials. APADOR-CH was especially concerned of the effect of the initiative on the ability of the press to report on such matters. On 21 June 2011, the draft law was rejected by the Senate.. On 28 September 2011, APADOR-CH once more called the Chambers of Deputies not to vote on the draft law. In October, the plenary session of the Chamber of Deputies examined the draft and returned it to the specialized Committee. APADOR-CH wrote letters to members of the specialized Committee asking them again to reject the draft. The Committee issued a new report rejecting the draft. By the end of the reporting period, the draft law was included on the agenda of the Chamber of Deputies with the recommendation to reject it.
On 18 April 2011, APADOR-CH protested against the extensive practice of the Executive to pass legislation bypassing the Parliament, including by engaging its responsibility on draft laws. The protest was covered by the media and an extensive interview on the matter was aired by Radio France International.
On 3 May 2011, APADOR-CH protested against the excessive use of lethal arms by the Police to which the general inspector of the Romanian Police publicly instructed the policemen to resort to.
On 27 June 2011, APADOR-CH protested against the initiative of the Government to change the Constitution and to administratively reorganize Romania prior to an electoral year. The Government dropped these initiatives.
On 7 July 2011, APADOR-CH protested against the lack of transparency in adopting the draft law on modifying the Criminal Code with the aim of introducing the confiscation of crime proceeds.
On 17 July 2011, APADOR-CH protested, together with four other NGOs, against the draft Governmental Decision to block the internet provider in cases where internet content is illegal, calling such a measure censorship of the internet. As long as there are other more efficient measures to keep the illegal content out of the Internet, blocking ISP is a disproportionate measure and it creates the framework for further censorship of the internet. The Government Decision was nevertheless adopted on 31 August 2011.
At the end of July 2011, APADOR-CH participated in a public debate, organized by the Ministry of Telecommunications, on the new draft law on the retention of personal data. Further, on 3 August 2011 it submitted and made public its comments on the draft law. By the end of the reporting period the draft law was not adopted by the Parliament.
On 23 August 2011, APADOR-CH and IPP protested against the initiative of the Ministry of Justice to found an “NGO”, which in itself is an attack of the role of NGOs in a democratic society. Such a GONGO will create even more confusion with the general public on the role of NGOs and will create unfair competition in respect of raising funds by NGOs. By the end of the reporting period the Ministry of Justice did not continue with the initiative.
On 26 August 2011, APADOR-CH called on the Government to stop its initiative to change the electoral system with a pure majority one. Such a system will seriously affect the representation of the citizens in accordance with the casted votes and, in addition, will only satisfy the needs of political parties and not those of the citizens. By the end of the reporting period, no draft law to amend the electoral systems was promoted.
In octombrie 2011, APADOR-CH protested against the intention of the 4th sector mayor’s office to fingerprint the homeless. The association drew attention on the fact that according to the EHRC jurisprudence setting up by any authority of a data-base containing fingerprints of individuals who were never sentenced in a criminal court is an infringement of the right to privacy enshrined in art.8 of the European Convention. In respect of people addressing APADOR-CH with problems related to human rights, in 2011 around 100 individuals received legal advice on submitting complaints to the European Court of Human Rights in direct meetings. The activity of providing advice via letters also continued.
APADOR-CH also continued to represent victims of human rights violations in previously initiated cases, such as the one of Mr. Marinescu who was subjected to ill-treatment by the Police. In September 2010 the first instance court decided to resend the case to the prosecutor office for starting a criminal investigation. The policemen’s appeal was denied on 18 November 2010. During 2011, APADOR-CH monitored the case before the prosecutor, who, on 16 September 2011 issued a new decision not to start criminal investigations. APADOR-CH appealed the decision before courts in October 2011 lost the apeal. The association filed a complain against this decision in court during December.
As regards the cases before the European Court of Human Rights, there were new developments in the following cases:
– GARCEA v. Romania – APADOR-CH also continued to represent victims of human rights violations in previously initiated cases. In the case of Mr. Garcea subjected to repeated abuses, as well as lack of medical treatment while in detention, which led to his death, APADOR-CH continued the domestic procedures against the prosecutor’s decision not to start criminal investigations against the medical staff of the prison. The first instance court rejected APADOR-CH’s complaint on 11 November 2010. An appeal was consequently lodged. In December 2010 APADOR-CH lodged a complaint to the European Court of Human Rights. It is a test case as Mr. Garcea has no relatives and APADOR-CH lodged the complaint on his behalf. Normally such a case is considered inadmissible by the European Court of Human Rights, but if the right of a human rights NGO to be an applicant is denied, it means violations of the right to life where there are no relatives of the victim remain unsanctioned. In December the case was communicated to the Government.
– AUSTRIANU v. Romania – The case concerns interferences with the applicant’s rights to freedom of religion, fair trial and protection of property. In September 2011 the applicant’s representatives enquired the ECHR on the prospects of the delivery of a judgment, having in view that almost 3 years have already elapsed since the presentation of the applicant’s response to the Government’s observations on the admissibility and merits of the case.
– CSIKI v. Romania – The case concerns the death of the applicant’s son while serving his military duty. The applicant’s son died following an attack of meningitis, and was not provided with adequate and speedy medical treatment. On 5 July 2011, the ECHR found a violation of Articles 6 and 13 of the European Convention on account that the criminal investigations against the medical staff in charge exceeded the reasonable time, and that the applicant did not have any effective remedies in order to speed up the criminal investigations. However, the Court did not find a violation of Article 2 on account that the applicant should have brought a civil case against the medical staff. In September 2011, the applicant’s representative drafted a request for a referral before the Grand Chamber of the European Court, in order to have a reexamination of her complaints under Article 2. The actual request was submitted before the Court on 5 October 2011.
– CUCU v. Romania – The case concerns poor detention conditions and allegations of ill-treatment by prison staff. In August 2011, the applicant’s representatives contacted him in order to enquire of possible changes in his situation. In September 2011 the applicant’s representatives enquired the ECHR on the prospects of the delivery of a judgment.
– CORNELIA POPA v. Romania – The case concerns the criminal conviction of the applicant, a journalist, who wrote and published an article that criticized the professional competences of a magistrate. On 29 March 2011, the European Court delivered a judgment in the case, and found a violation of Article 10 of the European Convention.
– GREEK–CATHOLIC PARISH COMANA DE JOS v. Romania – The case concerns failure of restitution of property that had been confiscated during the communist regime. In August 2011, the applicant’s representative submitted to the European Court supplementary factual information in this case.
– GREEK–CATHOLIC PARISH PRUNIS v. Romania – The case concerns failure of restitution of property that had been confiscated during the communist regime (see the case of the Greek-Catholic Parish Comana de Jos above). In August 2011, the applicant’s representative submitted to the European Court supplementary factual information in this case.
– HARCO v. Romania – The case concerns ill-treatment by law enforcement officials, and lack of investigation following this incident. The applicant’s representative submitted in August 2011 the response to the Government’s observations on the admissibility and merits of the case.
– IACOV STANCIU v. Romania and SASU v. Romania – these two cases concern conditions of detention in Romanian penitentiaries, and were selected by the Court in view of possibly initiating a pilot-procedure in this matter. APADOR-CH requested to be allowed to intervene as a third party in these two cases. Written observations were submitted in June 2011; APADOR-CH argued that detention conditions in Romania do constitute ill-treatment (especially with regard to overcrowding, lack of hygiene, poor quality of food and lack of access to proper medical treatment), and urged the Court to launch the pilot procedure.
– VILI RUPA (no 2) v. Romania – The case concerns ill treatment by police officers, and lack of an effective investigation. On 19 July 2011, the European Court delivered a judgment in the case, and found a violation of Article 3, under its procedural limb (on account that the applicant was not offered an effective investigation of his claims that he was submitted to ill-treatment), and of Article 13 of the European Convention.
– FANE CIOBANU v. Romania – The case refers to conditions of detention in three penitentiaties. On October 11, the Court held that the right to not be subjected to torture, inhuman or degrading treatment was violated in this case.
Din păcate acest articol este disponibil doar în English. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
In the first half of 2009, APADOR-CH’s activity was aimed at contributing to the organization’s overall objective, which is for the organization to successfully carry out its mission to raise the level of awareness on, and respect of human rights and the rule of law. In this respect, APADOR-CH followed to meet a number of seven specific objectives:
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| More political actors support human rights | Meetings with leading politicians and MPs, especially members of the human rights and legal committees of the two Chambers of Parliament | 2009 | At least 50% of the MPs in the human rights and legal committees of the two Chambers of Parliament meet with APADOR-CH representatives |
| Round-tables with political actors on important human rights issues (topics to be decided according to existing initiatives at the material time) | 2009 -2011 | – At least 2 round-tables per year are organized;
– – At least 10 politicians participate in each meeting |
|
| More journalists include a human rights perspective in their work | Meetings with journalists in charge with justice and human rights issues for the main media outlets | 2009 | Representatives of at least 2 TV stations, 2 newspapers and 2 radio stations, all with national coverage, participate |
| Issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public | 2009-2011 | At least 10 newsletters are issued each year | |
| More citizens show interest and support to human rights | Updating APADOR-CH web-site with relevant information on human rights and create newsletter to be dispatched to those registered in a database of contacts | 2009-2011 | – At least 1,000 visitors of APADOR-CH web-site per month;
– At least 50 individuals redirect 2%of their income tax to APADOR-CH each year – At least 12 RSS feeds for the website per year; |
| Involving volunteers in APADOR-CH’s activity | 2009-2011 | At least 3 volunteers get involved in APADOR-CH’s activity, for a period of at least 3 months each, per year | |
| Publishing an annual Human Rights Report for Romania | 2009-2011 | – At least 50 national/intl organizations receive the report
-At least 500 visitors read the report on-line |
In the first half of 2009, APADOR-CH activity was mostly aimed at ensuring that human rights and the rule of law are respect in relation with the adoption of four new legislative codes: the Criminal Code, the Civil Code, the Criminal Procedure Code and the Civil Procedure Code. Therefore, the meetings with political actors and media were centered on this topic.
On 9 January 2009, APADOR-CH was the first NGO in Romania to publicly protest against the initiative of the Government to pass the four draft codes without a parliamentary debate. APADOR-CH also pointed out the flaws in the procedure of adopting the drafts, which did not included a real public consultation, as well as problematic material provisions affecting human rights and called for the withdrawal of the drafts and the organization of a real public consultation. Detailed comments on problematic provisions related to human rights in the draft Criminal Code and draft Criminal Procedure Code were prepared in the course of January 2009. After the authorities decided that a parliamentary debate would take place, on 13 February 2009, APADOR-CH sent its comments to the Ministry of Justice, to the chairs the two Chambers of the Parliament, to the members of the legal commissions in the Parliament and to the prime-minister and drawn the public attention to the issue once more. In addition, on 27 February 2009, APADOR-CH issued a public protest regarding the proposed provision that illegally obtained evidence, including through torture, can be used in the criminal proceeding provided certain conditions are met. On 9 March 2009 APADOR-CH publicly contradicted the incorrect clarifications provided by the Ministry of Justice on this topic.
In the course of March 2009, APADOR-CH participated to several informal meetings with representatives of other NGOs which resulted in the birth of the coalition “Stop the Codes!” which included 22 NGOs and was officially launched on 30 March 2009. As a member of the coalition, in April and May 2009, APADOR-CH participated to weekly press conferences, radio and TV broadcastings, as well as in several meetings with the President of Romania, the Prime-minister of Romania, the President of the Senate, MPs members of the special commissions debating the Civil Code and the Criminal Code. In addition, APADOR-CH provided assistance to media NGOs in correcting provisions of the Civil Code posing serious threats to freedom of expression. Such assistance included participating in several debates with the members of the drafting commission as well as MPs working on the draft Civil Code and resulted in correcting some of the most problematic provisions. Therefore the indicators for the first three planned activities for 2009 were met.
As regards issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public no specific activities for creating a formal newsletter were undertaken in the first half of 2009, as most of the time and energy of the APADOR-CH staff was devoted to the draft codes. Nevertheless, between January and June 2009, APADOR-CH issued newsletters regarding cases decided by the ECHR in which APADOR-CH was involved, explaining the way the judgements affect the legal order. Six such newsletters were issued, regarding the following cases: Tatar (27 January), L.Z. (3 February), Tarau (24 February), Greek-Chatolic Parish Sf Vasile Polona (7 April), Olteanu (14 April) and Damian-Burueana & Damian (25 May). They were distributed to the media and posted on APADOR-CH’s web-page.
In the first half of 2009, APADOR-CH updated the content of its site and improved accessibility, which resulted in an increased traffic compared with 2008. According to www.trafic.ro, the number of visitors increased as follows:
| Month | Nov 2008 | Dec 2008 | Jan 2009 | Feb 2009 | Mar 2009 | April 2009 | May 2009 | June 2009 |
| No of unique visitors | 494 | 408 | 591 | 1,660 | 1,795 | 1,668 | 1,721 | 1,489 |
| No of visits | 842 | 621 | 1,857 | 5,596 | 5,200 | 4,139 | 4,369 | 3,925 |
The other indicators for success of this activity were not designed to be met during the reporting period.
In the first half of 2009, three volunteers were involved, on a regular basis, for more than three months, in APADOR-CH activity: Adelina Bobosatu (student in social assistance), Catalina Filote (student in law) and Bogdan Carpan (lawyer). They were involved in answering letters from individuals addressing APADOR-CH, organizing events and administrative matters.
*
In the second half of 2009, APADOR-CH continued to monitor the debates on the new Criminal Code and the new Criminal Procedure Code in the Parliament and participated in several meeting of the special commission debating it. APADOR-CH was in constant dialogue with both the members of the parliamentary commission and the staff, and was weekly updated on the decisions of the commission. As a result, almost all amendments proposed by APADOR-CH to the Criminal Procedure Code were adopted.
As regards issuing Human Rights Newsletter for the media and the general public no formal newsletter was issued in the second half of 2009. Nevertheless, between July and December 2009, APADOR-CH continued to issue newsletters regarding cases decided by the ECHR in which APADOR-CH was involved, explaining the way the judgements affect the legal order. One such newsletters was issued in November 2009, regarding two cases on freedom of expression (Ieremeiov v. Romania). It was distributed to the media and posted on APADOR-CH’s web-page.
In the second half of 2009, two volunteers were involved, on a regular basis, for more than three months, in APADOR-CH activity: Alexandra Savencu (student in European Studies), and Bogdan Carpan (lawyer). They were involved in answering letters from individuals addressing APADOR-CH, organizing events and administrative matters. Adelina Bobosatu, who previously worked as a volunteer for APADOR-CH for about one year, joined the staff in September 2009.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| NGOs’ are better prepared to meet the advocacy and legal needs of vulnerable groups susceptible of discrimination | Training and assistance on human rights and rights based advocacy for social services NGOs working with the vulnerable groups susceptible of discrimination | 2009 | At least 15 NGOs receive training/assistance on human rights issues |
| Updating a resources web-page dedicated to NGOs working with vulnerable groups | 2009-2011 | At least 300 unique visitors of the web-page per month | |
| Expanding a network of trained lawyers and experts available for NGOs working with vulnerable groups | 2009-2011 | – At least 100 lawyers and experts, covering at least 75% of counties, are included in the public APADOR-CH database
– At least 35 lawyers are trained on human rights each year |
|
| Challenges of vulnerable groups susceptible of discrimination are documented | Monitoring access of drug users in detention (prisons, prison hospitals and police lockups) to HIV prevention and drug treatment services | 2009 | -a policy-paper, including proposals to improve the system, is drafted and is included in the strategy of public authorities
|
| Monitoring access of religious minorities to public services, including public cemeteries | 2009 | All local councils are informed on their obligation to ensure access to public services though a policy paper to be distributed | |
| Improving Roma access to housing | Strategic litigation | 2009-2010 | At least one case is brought before the ECHR |
**
As regards the project aimed at increasing transparency of authorities when taking decisions involving individuals with disabilities, in the second half of 2009, APADOR-CH offered training assistance to the 20 NGOs trained at the beginning of the year. Together with these NGOs, APADOR-CH addressed 100 requests for information to asses the degree in which the authorities have respected their legal obligations in respect of individuals with disabilities. The responses were the base of an assessment report, which also included recommendations and practical tools for the authorities (such as a check list on their obligations towards the disabled). The report was launched in a public conference which took place in 13 October 2009 and then distributed to the relevant authorities.
In the second half of 2009, APADOR-CH continued to implement the project started on 1 May 2009 and aimed at strengthening the capacity of social service NGOs working with disadvantaged groups to defend the rights of their beneficiaries, including in the field of anti-discrimination. The guide on discrimination for individuals was published in 7800 copies and distribute via 20 NGOs working with vulnerable groups. In August and September a manual for lawyers on human rights and discrimination was published. The manual was further used in training sessions for lawyers who could support NGOs in defending their beneficiaries’ rights. Between October and December 2009, 5 such sessions were held in Iasi, Craiova, Cluj and Bucuresti with the participation of a total of 107 lawyers. NGOs also participated in the sessions in order to present to their lawyers the problems of their beneficiaries.
As regards the monitoring of access of drug users in detention (prisons, prison hospitals and police lockups) to HIV prevention and drug treatment services, during the reporting period APADOR-CH visited the Targsor prison for women (on 10 September 2009) and continued monitoring the legislative process regarding National Antidrug Agency prerogatives.
During the reporting period, APADOR-CH also secured funding for another project aimed at transferring APADOR-CH’s experience on advocacy to ARAS, the lead Romanian NGO in providing assistance to individuals infected with HIV/AIDS. The project started on 14 November 2009 and shall contribute to ARAS implementing an advocacy campaign for the taking over of funding HIV/AIDS services by local authorities.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| Romania ratifies and implements the Optional Protocol to the UN Convention against Torture (OPCAT) | Providing technical support (access permits, know-how etc) to existing pilot mechanism monitoring places of detention, set up by APADOR-CH and Centre for Legal Resources | 2009-2011 | -At least 5 volunteers continue to carry out monitoring visits in places of detention, each releasing at least 2 reports per year |
| Meetings with relevant decision-makers (Ministry of Justice, Ministry of Interior, Ministry of Foreign Affairs, the Presidency) for informing them on the activity of the pilot mechanism and raise awareness on the need to ratify and implement the OPCAT | 2009-2011 | At least 3 decision-makers are met each year until the Protocol is implemented | |
| Public statements on the need to ratify and implement the OPCAT | 2009-2011 | At least 2 statements are released each year until the Protocol is implemented | |
| Exchange of information on best practices and advocacy methods with NGOs and authorities in other countries | 2009-2011 | The experience of at least 5 other countries in implementing the OPCAT is documented | |
| Increasing the transparency of prison budgets and financial management | Addressing requests for information on the prison budgets (allocations v. expenditures) | 2009-2011 | All prisons and the National Administration of Penitentiaries answer the requests for information |
| Promoting best practices to prison administration | 2009-2011 | All prison administrations are informaed on the best practices | |
| Improving efficiency of judges supervising places of detention | Training judges on human rights | 2009-2011 | At least 10 judges per year are trained |
| Promoting best practices among judges | 2009-2011 | All judges supervising detention places are informed on the best practices | |
| Advocating the Ministry of Justice to modify the Law on prisons toward increased capacity of judges to apply sanctions to prison administration | 2009-2011 | MJ promotes the amendments to the Government | |
| Informing persons deprived of liberty on the role of the judges | 2009-2011 | The number of admissible complaints increases with 5% each year |
**
In the second semester of 2009 APADOR-CH secured funding for a project aimed at implementing the OPCAT by the national authorities.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| Citizens gain direct access to information on decision taken by the local administration | Advocacy campaign to promoting best practices in publishing county official gazettes | 2009-2011 | At least 20 councils publish comprehensive county official gazettes by the end of 2011 |
| The prefect becomes active in enforcing the Law on decisional transparency in the administration | Lobbying the prefects on their role in enforcing Law on decisional transparency in the administration | 2009 | 40 perfects are informed on their role
|
| Promoting best practices to prefects | 2009 | At least 15 prefects start to challenge decisions taken without observing transparency requirements | |
| The Law on decisional transparency is amended by introducing sanctions | Lobbying decision makers to promote APADOR-CH’s amendments to the Law on decisional transparency | 2009-2011 | The legal commissions of the Parliament support APADOR-CH’s amendments |
**
During the reporting period, APADOR-CH continued to implement a project aimed at lobbying the prefects to become more active in enforcing the Law on decisional transparency in the administration. The 14 NGOs previously trained replicated the lobbying effort in their respective counties (6 counties). In September 2009, the experience of all NGOs involved was summed up in a report on the role of the prefect in enforcing the Law on decisional transparency in the administration. The report was released in October 2009, and later distributed to all relevant institutions.
In the second semester of 2009 APADOR-CH secured funding for a project aimed at involving the youth organizations and the young people in using the transparency laws. The project started in December 2009.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| The judgements are subjected to public scrutiny | Lobbying with the Ministry of Justice and the Superior Council of Magistrates on fulfilling their obligations to launch the electronic system of publishing all court decisions | 2009 | The system is officially launched |
| Monitoring the courts on fulfilling their obligations to publish decision | 2009-2011 | All courts not publishing their decisions are identified | |
| Round-tables with representatives of courts | 2010-2011 | At least one court per each Court of Appeal participates | |
| Promoting best practices | 2009-2011 | At least 10% of the courts publish their decisions in the first year the system is implemented
The number of courts publishing their decisions increases with 10% of the courts each year
|
No specific activities were implemented during the reporting period.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| The Law on associations and foundations is amended by eliminating abusive provisions on organizations’ allowed names | Monitoring the implementation of new problematic provisions on organizations’ names | 2009-2010 | A data-base with all identified cases is available on-line |
| Meetings with decision-makers | 2009-2010 | At least one MP successfully supports the amendment to the law in the Parliament | |
| Strategic litigation | 2009-2010 | At least one case is brought before the ECHR | |
| Promoting amendments to the Law | The amendments are debated in the Parliament | ||
| The requirement to obtain and file fiscal records by founding members/new members of an association is eliminated | Monitoring practices of courts | 2009 | At least 75% of courts provide information on their practices |
| Strategic litigation | 2009-2010 | At least one case is brought before domestic courts
At least one case is brought before the ECHR |
|
| Round-table with judges and decision-makers | 2009-2010 | At least one MP successfully supports the amendment to the law in the Parliament | |
| The procedure for donations is simplified in respect of NGOs | Monitoring practices of NGOs in receiving donations in Romania and in other 5 countries | 2009-2010 | At least 75 NGOs answer APADOR-CH’s questionnaire |
| Meetings with decision makers (Chamber of Notaries Public, Ministry of Justice, MPs) for identifying and promoting solutions in the form of a draft law | 2009-2010 | The Ministry of Justice successfully promotes the amendment of the law | |
| Challenges in setting up and running an NGO in Romania are documented | Publishing a practical guide on setting up and running an NGO in Romania | 2009-2010 | At least 500 active NGOs receive/buy/ the guide or access it on-line |
**
APADOR-CH started to implement a project on identifying and removing legal and practical obstacles in exercising the freedom of associations via NGOs in November 2009. The main activities of the project shall be implemented in 2010.
As the initial financial support for the above activities was not received from CEE Trust, during the reporting period APADOR-CH concentrated on committing such support for a different donor. A proposal for a project aimed at the above results was drafted and submitted for the approval of EEA Grants Programme in Romania. An answer is expected for the fall of 2009.
| Results | Activities | Time-frame | Indicators |
| Draft laws/initiatives with negative impact on human rights are criticised | Monitoring the web-sites of central administrative bodies, with a special emphasis on the Ministry of Justice and the Ministry of Interior and Administrative Reform, the Parliament, plus the media | 2009 – 2011 | At least 75% of the draft laws/initiatives with negative impact on human rights are identified in due time |
| Drafting and submitting comments on draft laws with negative impact on human rights | 2009 – 2011 | Comments on all identified draft laws are submitted to the relevant decision-makers | |
| Generating and participating in public debates over draft laws/initiatives with negative impact on human rights | 2009 – 2011 | Public debates are organized in respect to all important draft laws/initiatives with negative impact on human rights (where possible according to the law) | |
| Issuing press releases | 2009 – 2011 | At least 6 press releases are issued each year | |
| Human rights violations are documented | Monitoring the media | 2009 – 2011 | At least 2 media outlets are monitored on daily basis |
| Meetings with victims of human rights violations | 2009 – 2011 | Meetings with at least 50% of the identified victims | |
| Addressing freedom of information requests to the authorities | 2009 – 2011 | All relevant authorities receive FOI requests in identified cases | |
| Issuing reports on human rights violations | 2009 – 2011 | The relevant authorities receive reports in all documented cases | |
| Public authorities violating human rights are held liable for their actions | Litigation in selected strategic cases | 2009 – 2011 | At least 2 cases per year are initiated |
**
In the second part of the year most reactions of APADOR-CH related to the new Codes (see under Objective #1 above).APADOR-CH continued to provide support to previous victims of police abuse, especially to Mr. Marinescu, who was ill-treated by the police in 2007 and started legal proceedings with the help of APADOR-CH’s lawyers. His case was still pending by the end of the reporting period.
Prezentul raport urmăreşte realizarea activităţilor pe care APADOR-CH şi-a propus să le implementeze în anul 2008 în conformitate cu planul strategic al asociaţiei pe perioada 2006-2008. Potrivit acestui plan, principalele obiective strategice ale APADOR-CH în anul 2008 au fost:
promovarea şi protejarea drepturilor civile;
responsabilizarea autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor;
promovarea măsurilor anti-discriminare;
îmbunătăţirea accesului la justiţie.
I. PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR CIVILE
1. Accesul la informaţii şi transparenţa decizională
1.1 Modificarea cadrului legislativ cu privire la accesul la informaţii
Activităţi:
Litigii strategice privind accesul la informaţiile de interes public
În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să susţină litigii strategice în domeniul accesului la informaţii de interes public. Unul dintre cazurile iniţiate în anii anteriori a privit refuzul Guvernului României – Secretariatul General al Guvernului de a comunica copii ale stenogramelor şedinţelor de guvern în care s-au dezbătut şi adoptat, în perioada 2001-2004, acte normative cu privire la situaţia RAFO S.A. ONEŞTI, inclusiv stenograma şedinţei în care a fost dezbătută şi adoptată O.U.G. nr. 101/2004. Prin această ordonanţă de urgenţă cabinetul Adrian Năstase a decis preluarea de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post privatizare ale RAFO Oneşti şi Carom Oneşti. Scopul APADOR-CH a fost de a clarifica prevederile Legii nr.544/2001 care se referă la exceptarea de la liberul acces a informaţiilor privind deliberările autorităţilor, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii, dar numai dacă nu favorizează sau nu ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică.
Instanţa a dat câştig de cauză APADOR-CH, apreciind că pârâtul nu a făcut dovada că informaţiile solicitate ar fi fost clasificate, iar Secretariatul General al Guvernului a comunicat, în septembrie 2006, două dintre cele trei stenograme ale şedinţelor de Guvern în discuţie. Cu toate acestea a refuzat să comunice o copie al celui de-al treilea document pe motiv că ar fi fost clasificat (!). LA 29 noiembrie 2006, APADOR-CH a declanşat o procedură judecătorească prin care să se constate neexecutarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga la comunicarea copiilor stenogramelor respective şi să se aplice o amendă civilă conducătorului instituţiei (în speţă doi secretari generali succesivi al Guvernului).
La data de 2 noiembrie 2007 Tribunalul Bucureşti a admis în parte acţiunea APADOR-CH, a aplicat pârâţilor Mihai Alexandru Voicu şi Radu Stroe o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie în perioada în care aceştia au avut calitatea de secretari generali ai Guvernului după data de 28 martie 2006 (data până la care ar fi trebuit comunicate toate stenogramele) şi a obligat Guvernul României – Secretariatul general al Guvernului la plata de despăgubiri pentru întârziere faţă de APADOR-CH în cuantum de 100 lei pe zi începând cu 28 martie 2006 şi până la data executării efective şi în totalitate a deciziei civile în cauză. În anul 2008, pe 3 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de cei doi. Pe 14 ianuarie 2008, APADOR-CH a iniţiat un demers similar împotriva lui Ilie Bolojan, noul secretar general al Guvernului. Pe 2 aprilie 2008, Tribunalul Bucureşti a decis amendarea acestuia. Recursul formulat de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti pe 27 octombrie 2008. Pe 28 octombrie 20098, APADOR-CH a iniţiat o a treia procedură identică, împotriva următorului secretar general al Guvernului, Gabriel Berca.
Ca urmare a acestor demersuri, pe 11 noiembrie 2008, Guvernul României a comunicat şi stenograma şedinţei de Guvern din 24 decembrie 2004. Pe 2 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a repins cererea APADOR-CH de amendare a secretarului general al Guvernului, Gabriel Bolojan, pentru perioada dintre numirea sa şi 11 noiembrie 2008, data executării integrale a hotărârii judecătoreşti. APADOR-CH va ataca acestă hotărâre în cursul anului 2009.
Deoarce în cursul procedurilor iniţiate de APADOR-CH pentru comunicarea unor stenograme ale şedinţelor de Guvern primul-ministru a decis clasificarea tuturor stenogramelor ca secret de stat, la sfârşitul anului 2007, APADOR-CH a iniţiat un nou demers care urmărea declasificarea acestor informaţii, respectiv anularea deciziei primului-ministru (pentru detaliii, a se vedea raportul anual de activitate pentru anul 2007). Pe 16 ianuarie 2008, APADOR-CH a formulat o plângere către Guvernul României, solicitând declasifiarea stenogramelor. Pe 10 martie 2008, asociaţia a cerut din nou Guvernului declasificarea documentelor, fără succes. Refuzul Guvernului a fost ulterior atacat în contencios administrativ, pe 6 iunie 2008. Pe 28 octombrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea APADOR-CH şi a decis anularea în parte a deciziei de clasificare, astfel încât numai acele fragmente din stenograme care se referă la securitatea naţională să fie clasificate. Până la sfârşitul anului 2008 Guvernul nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri.
Un alt caz iniţiat în anii anteriori a privit amendarea civilă a fostului primar general, Adriean Videanu, pentru executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obliga Primăria Bucureşti să comunice mai multe informaţii, inclusiv copii ale contractelor având ca obiect reablitarea străzilor. Pe 18 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut hotărârea primei instanţe de amendare a fostului primar general.
În cazul plângerii penale privind neexecutarea de către fostul procuror-general Ilie Botoş a unei hotărâri definitive şi irevocabile care obliga la comunicarea de informaţii, pe 10 aprilie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis plângerea APADOR-CH împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Ilie Botoş şi retrimiterea cazului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetări. Ilie Botoş şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au formulat recurs împotriva acestei hotărâri, care a fost admis de către Completul de 9 judecători pe 17 noiembrie 2008.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a obţinut o hotărâre judecătorească prin care a fost anulată parţial decizia primului-ministru de a clasifica toate stenogramele şedinţelor de Guvern;
– APADOR-CH a determinat executarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga Secretariatul General al Guvernului să comunice copii ale tuturor stenogramelor şedinţelor de Guvern în care s-a discutat acordarea de ajutoare financiare societăţilor RAFO Oneşti şi Carom Oneşti;
– APADOR-CH a obţinut hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile privind amendarea civilă a trei secretari generali ai Guvernului şi a primarului municipiului Bucureşti pentru neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligau la comunicarea de informaţii de inters public;
1.2 Imbunătăţirea implementării Legii transparenţei decizionale în administraţie
Activităţi:
Pornind de la propunerile de amendare a Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în 2008, doi parlamentaeri au iniţiat două propuneri legislative care preiau în mare parte propunerile APADOR-CH. Până la finalul anului 2008 procedura legislativă cu privire la acestea nu s-a încheiat.
Proiectul „Monitoarele oficiale judeţene, instrument eficient de informare a cetăţenilor cu privire la actele administraţiei publice locale”
Pe 19 decembrie 2007, APADOR-CH a început implementarea unui proiect care şi-a propus să determine consiliile judeţene să-şi respecte obligaţiile de a publica monitoatre oficiale judeţene care să cuprindă toate actele normative adoptate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Pe baza răspunsurilor formulate de consiliile judeţene, precum şi de unele consilii ale unor oraşe la cererile de informaţii de interes public adresate de APADOR-CH, asociaţia a realizat o analiză a situaţiei privind publicarea monitoarelor oficiale judeţene la nivelul anului 2008. Aceast material a fost distribuit unui număr de 14 organizaţii neguvernamentale locale, care urmează să acţione ca watch-dog la nivel local cu privire la această problemă. În septembrie 2008 au fost organizate patru ateliere de lucru (la Craiova, Cluj, Iaşi şi Constanţa) pentru a discuta concluziile analizei APADOR-CH şi posibilele soluţii pentru ca monitoarele oficiale judeţene să fie publicate regulat şi să conţină toate actele prevăzute de lege. La acestea au participat reprezentaţi ai: 36 de consilii judeţene, 18 instituţii ale prefectului, 22 de organizaţii neguvernamentale, precum şi un reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Un raport final, cuprinzând atât problemele cât şi soluţiile identificate a fost lansat în luna octombrie 2008 şi ulterior distribuit către 3225 consilii locale.
Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană prin Programul PHARE Societatea Civilă şi a fost implementat în parteneriat cu Societatea Academică din România.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat în premieră o analiză a situaţiei publicării actelor normative ale administraţiei publice locale; un raport, care conţine soluţii pentru numeroasele deficienţe în informarea publicului cu privire la actele normative ale administraţiei locale, a fost distribuit către 3225 de consilii locale;
– Parlamentul a luat în discuţie amendamentele la Legea nr.52/2003 formulate de APADOR-CH care ar duce la îmbunătăţirea transparenţei decizionale în administraţie, precum şi la lărgirea sferei de aplicare a legii;
1.3 Participarea în cadrul reţelei internaţionale de ONG-uri care susţin liberul acces la informaţii şi transparenţa decizională
Activităţi:
După publicarea raportului Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României a Senatului României, pentru clarificarea unor aspecte rămase nelămurite în opinia APADOR-CH, asociaţia a adresat mai multe cereri de informaţii de interes public în legătură cu acest subiect. Pentru formularea întrebărilor, APADOR-CH a comunicat şi cu Polish Helsinki Foundation for Human Rights, Open Society Justice Initiative şi Center for Human Rights and Global Justice – New York University, pentru a identifica demersurile similare din alte state. Pe 7 august 2008 au fost trimise un număr de şapte cereri, astfel:
– Senatului României i s-au cerut clarificări cu privire la unele aspecte menţionate în raport: scopul zborurilor identificate în raport (N313P, N478 GS, N85 VM, N227 SV, N2189 M); în ce au costat „documentele clasificate” pe care le indică raportul, dar care nu au fost incluse între anexele clasificate la acesta; motivul pentru care nu toate documentele avute în vedere de Comisie au fost incluse între anexele raportului; dacă documentele clasificate anexate raportului au fost returnate autorităţilor care le-au clasificat; dacă s-a adresat recomandarea de declasificarea a documentelor acestor autorităţi; căror autorităţi le-au fost returnate documentele şi copii ale scrisorilor de însoţire către acestea;
– Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului, Preşedintelui României şi Primului-ministru li s-au cerut clarificări cu privire la înţelegerile anterioare datei de 30 octombrie 2001 (data Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România) la care se face referire în preambului Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii (dacă au existat, conţinutul fiecărei înţelegeri şi, în măsura în care au fost încheiate în scris, copii ale acestora), precum şi cu privire la acordurile/orice formă de înţelegere încheiate de România cu Statele Unite ale Americii în perioada 1 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2005, altele decât cele ratificate prin Legea nr.260/2002 şi Legea nr.362/2004 (dacă au existat, conţinutul fiecărei înţelegeri şi, în măsura în care au fost încheiate în scris, copii ale acestora);
– Autorităţii Aeronautice Civile Române şi ROMATSA RA li s-au cerut clarificări cu privire la anumite zboruri menţionate în rapoartele Consiliului Europei, raportul Senatului României, precum şi în cele ale mai multor organzaţii neguvernamentale internaţionale: câte zboruri cu indicativele N313P, N478 GS, N85 VM, N227 SV, N2189 M au avut puncte de aterizare/decolare pe teritoriul României în perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2005, defalcat pe an şi pe indicativ; câte aeronave ale companiilor Centurion Aviation, Jeppesen, Jeppesen Sanserson au aterizat/decolat de pe teritoriul României în perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2005, defalcat pe an şi pe companie; pentru fiecare zbor dintre cele menţionate anterior – traseul zborului (plecare, escale, destinaţie), aeroportul/aerodromul din România pe care a aterizat; data aterizării şi data decolării; scopul zborului; numărul persoanelor prezente la bord (echipaj şi pasageri) la aterizare şi la decolare.
Senatul României nu a răspuns cererii de informaţii în termenul legal, APADOR-CH promovând o acţiune în justiţie împotriva sa la 19 septembrie 2008. Ca urmare a acestei acţiuni, pe 14 octombrie 2008, Senatul a trimis un răspuns la cerere de informaţii în care a susţinut că:
– mandatul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României nu a privit investigarea scopului zborurilor menţionate (!), astfel încât Comisia nu a solicitat date, nu a desfăşurat investigaţii şi nu deţine niciun fel de informaţii cu privire la acest aspect;
– documentele clasificate la care se face referire în raport şi care nu au fost incluse între anexele la acesta cuprind evidenţa aprobărilor de survol în perioada 2001 – 2005 (anii 2001-2002 – 24 pagini; 2003 – 228 pagini; 2004 – 590 pagini; 2005 – 257 pagini). Datorită numărului mare de pagini (1099) Comisia a solicitat Ministerului Apărării Naţionale o sinteză, care a fost inclusă între anexele la raport;
– cele 11 anexe clasificate au fost returnate autorităţilor emitente: Ministerul Apărării, Directorul general al Aeroportului Internaţional Bucureşti-Băneasa; Directorul general al Aeroportului Internaţional Mihai Kogălniceanu;
– autorităţilor emitente li s-a solicitat să analizeze posibilitatea declasificării documentelor;
– copii ale adreselor de însoţire au fost anexate răspunsului către APADOR-CH.
La 18 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH privind obligarea Senatului la comunicarea informaţiilor publice solicitate deoarece a rămas fără obiect, informaţiile fiind comunicate între timp. Instanţa a respins şi capătul de cerere privind obligarea la plata de daune morale în valoare de 1000 lei ca neîntemeiat şi a acordat cheltuieli de judecată către APADOR-CH în valoare de 320 lei. APADOR-CH a formulat recurs cu privire la respingerea capătului de cerere de obligare la plata de daune morale, recursul urmând a se judeca în cursul anului 2009.
Preşedintele României nu a răspuns cererii de informaţii în termenul legal, APADOR-CH promovând o acţiune în justiţie împotriva sa la 19 septembrie 2008. Ca urmare a acestei acţiuni, pe 20 octombrie 2008, Preşedintele României a trimis un răspuns la cerere de informaţii în care a susţinut că:
– din date pe care le deţine, nu au existat înţelegeri anterioare datei de 30 octombrie 2001, care să fi implicat în vreun fel activitatea Preşedintelui României – fie în calitate de comandant al Forţelor Armate, fie în calitate de Preşedinte al CSAŢ. În arhiva Preşedinţiei nu se află niciun document care să ateste o astfel de înţelegere nici în perioada anterioară semnării acordului din 30 octombrie 2001, nici după semnarea acestuia.
– nu dispune de nicio informaţie care să ateste că, în perioada 1 noiembrie 2001 – 20 decembrie 2004 s-ar fi încheiat vreun acord, altul decât cele ratificate prin Legea nr.260/2002 şi Legea nr.362/2004, sau orice altă formă de înţelegere între România şi Statele Unite ale Americii. În absenţa oricărui document sau a oricărei informaţii nu apreciază că o astfel de înţelegere sau acord ar fi existat. După data de 21 decembrie 2004, data preluării atribuţiilor de către Preşedintele Traian Băsescu, şi pâna la 31 decembrie 2005, nu a existat niciun acord sau altă înţelegere.
La 19 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH privind obligarea Preşedintelui României la comunicarea informaţiilor publice solicitate deoarece a rămas fără obiect, informaţiile fiind comunicate între timp. Instanţa a respins şi capătul de cerere privind obligarea la plata de daune morale în valoare de 1000 lei ca neîntemeiat şi a acordat cheltuieli de judecată către APADOR-CH în valoare de 320 lei. APADOR-CH a formulat recurs cu privire la respingerea capătului de cerere de obligare la plata de daune morale, recursul urmând a se judeca în cursul anului 2009.
Prim-ministrul României şi Secretariatul General al Guvernului au redirecţionat cererea APADOR-CH către Ministerul Afacerilor Externe. La rândul său ministerul a redirecţionat toate cererile către Ministerul Apărării, care a răspuns APADOR-CH la data de 27 august 2008. În răspuns se menţionează că referirea din preambului Acordului din 30 octombrie 2001 nu reprezintă o trimitere la înţelegeri anterioare, ci o cerinţă legală şi o posibilitate stipulată în preambului Acordului între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, ratificat prin Legea nr.23/1996. În plus, punerea la dispoziţia forţelor armate a unui stat a elementelor de infrastructură a României nu se poate face decât prin încheierea unui tratat la nivel cel puţin guvernamental. Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, ratificat prin Legea nr.268/2006 este singurul tratat care conţine astfel de prevederi.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română a răspuns cererii de informaţii a APADOR-CH la 20 august 2008, susţinând că informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria celor de interes public. APADOR-CH a contestat refuzul de a comunica informaţiile în instanţă, la 22 septembrie 2008. La 15 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea APADOR-CH şi a obligat pârâta să comunice informaţiile solicitate. În acelaşi timp a respins capătul de cerere privind acordarea de daune morale ca neîntemeiat.
ROMATSA RA a răspuns cererii APADOR.CH la 5 septembrie 2008, susţinând că informaţiile solicitate de asociaţie sunt deţinute de Direcţia Generală de Aviaţie Civilă din cadrul Ministerului Trasporturilor. În consecinţă, la 22 septembrie 2008, APADOR-CH a trimis o nouă cerere de informaţii cu acelaşi conţinut către Ministerul Trasporturilor. Într-o primă fază, Ministerul Trasporturilor a răspuns că informaţiile solicitate sunt complexe, urmând a expedia un răspuns în termen de 30 de zile. Ulterior, la 2 octombrie 2008, Ministerul Trasporturilor – Direcţia Generală de Aviaţie Civilă a susţinut că nu gestionează informaţiile solicitate, iar cererea APADOR-CH a fost redirecţionată către Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi ROMATSA RA (!). Drept urmare, APADOR-CH a acţionat în judecată atât ROMTSA RA cât şi Ministerul Trasporturilor la 3 noiembrie 2008. Până la finalul anului 2008 Tribunalul Bucureşti nu a pronunţat o hotărâre în acest caz.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a obţinut o hotărâre judecătorească prin care Autoritatea Aeronautică Civilă este obligată să comunice informaţii privind zborurile suspectate a fi fost implicate în programul secret al CIA care au aterizat/decloat din România;
– APADOR-CH a obţinut informaţii de la Senatul României, Preşedintele României şi Ministerul Apărării cu privire la acuzaţiile privind implicarea României în programul secret al CIA.
2. Libertatea de expresie
2.1 Imbunătăţirea cadrului legislativ privind libertatea de exprimare
Activităţi:
La 28 ianurie 2008, APADOR-CH şi Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie şi Convenţia Organizaţiilor de Media au protestat faţă de decizia Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de a introduce în Codul Penal un amendament care ar fi pedepsit cu închisoarea de la 1 la 5 ani “comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României”. În final, Parlamentul României nu a adoptat modificare propusă, fiind în continuare incriminată numai comunicarea de informaţii false ce pune în pericol siguranţa naţională.
Pe 10 octombrie 2008, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o masă rotundă organizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în colaborare cu Open Society Justice Initiative, care a privit noile tendinţe ale Curţii în domeniul libertăţii de exprimare. Reprezentantul APADOR-CH a susţinut o prezentare cu privire la impactul jurisprudenţei inconstante a Curţii Europene asupra cadrului juridic naţional, cu referire în special la decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007 care declară dezincriminarea insultei şi calomniei drept neconstituţională.
Ca urmare a mesei rotunde şi a pronunţării, la data de 14 octombrie 2008, a unei hotărâri CEDO prin care România a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la viaţă privată datorită achitării unui jurnalist într-un proces de calomnie, APADOR-CH a păstrat legătura cu Open Society Justice Initiative, Article 19 şi Media Legal Defense Initiative pentru a interveni în viitor în cauze similare.
Litigii strategice privind libertatea de exprimare
La data de 7 cotmbrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cazul BARB v. România susţinut de APADOR-CH, prin intermediul avocaţilor cu care colaborează. Curtea Europeană a constata că România, prin condamnarea penală a reclamantului pentru insultă, a încălcat dreptul acestuia la liberă exprimare.
În anul 2000, Ioan Barb, jurnalist, a fost condamnat definitiv la plata unei amenzi penale de 50 lei pentru insultă, în urma publicării un articol intitulat „O familie din Hunedoara a dat o ţeapă de 300 000 000 de lei” cu subtitlul „Preşedintele Forumului Germanilor, P.D., a promis, fără bază legală, 700 de locuri de muncă în Germania; 700 de persoane au fost deja înşelate” în revista Capital.
Curtea Europeană a apreciat ca disproporţionată condamnarea penală a reclamantului, în măsura în care articolul incriminat se referea la teme de interes general, aprecierile la adresa lui P.D. aveau bază factuală şi ziaristul a acţionat cu bună-credinţă, în limitele acceptabile ale exagerării şi provocării. În plus, instanţele naţionale nu au furnizat motive suficiente şi pertinente pentru a justifica această condamnare.
În cursul anului 2008, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat alte patru cazuri susţinute de APADOR-CH şi care privesc libertatea de exprimare a jurnaliştilor:
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 1); cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 5 milioane lei vechi pentru un articol în care relata acuzaţiile de hărţuire sexuală împotriva unui înalt funcţionar public din judeţul Timiş (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cauza a fost comunicată Guvernului de către Curtea europeană pe 23 martie 2007, iar APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului pe 13 iunie 2007. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 2) ; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 20 milioane lei vechi pentru un articol în care îl acuza pe primarul oraşului Buziaş că a colaborat cu Securitatea (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cazul a fost comunicat Guvernului României la sfârşitul anului 2007, iar pe 13 martie 2008, av. Alexandra Răzvan-Mihalcea, reprezentant reclamantului a transmis Curţii Europene observaţiile sale. APADOR-CH a acordat sprijin logistic în acest sens;
– POPA v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unui amenzi penale de 6 milioane lei vechi şi la plata a 60 de milioane lei vechi cu titlul de daune morale a unei jurnaliste care a criticat într-un articol activitatea unui judecător. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
– CALMUC v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unei amenzi penale şi obligarea la plata de daune morale a unui jurnalist pentru publicarea unui articol în care susţinea că un funcţionar local este suspectat de corupţie în legătură cu concesionarea unui teren. În anul 2008 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
În noiembrie 2008, prin intermediul Agenţiei de Monitorizare a Presei, avocaţii care colaborează cu APADOR-CH au oferit consultaţii jurnalistei Feri Predescu în pregătirea recursului în procesul în care primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, solicita plata unor sume exorbitate cu titlul de daune morale pentru calomnie. Pe 24 noiembrie 2008, Curtea de Apel Cosntanţa a menţinut decizia Tribunalului Constanaţa, prin care jurnalista fusese obligată la plata de daune morale şi cheltuieli de judecată în valoare de 58.197 lei. APADOR-CH şi Agenţia de Monitorizare a Presei au criticat această decizie, printr-un comunicat de presă şi mai multe apariţii în media. APADOR-CH va oferi sprijin jurnalistei pentru a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cursul anului 2009.
În decembrie 2008, printr-un avocat cu care colaborează, APADOR-CH a oferit asistenţă juridică unui artist împotriva căruia s-a formulat o plângere penală pentru ofensă împotriva unor însemne, respectiv ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice datorită lucrărilor sale dintr-o expoziţie. Artistul a fost asistat în faţa procurului, la luare declaraţiei.
În anul 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat reprezentarea jurnalistului constănţean Cristian Anton, chemat în judecată de primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Acesta din urmă a cerut condamnarea ziaristului la plata de despăgubiri morale în valoare de un miliard cinci sute de milioane de lei vechi, pentru pretinsa atingere adusă reputaţiei sale printr-un articol publicat la data de 24 noiembrie 2005 în ziarul Replica de Constanţa (pentru descrierea detaliată a cazului, a se vedea Raportul de activitate al APADOR-CH pe anul 2006). La sfârşitul anului 2008, cazul a fost trimis spre rejudecare.
Rezultate notabile:
– Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cauza BARB v. România, caz susţinut de APADOR-CH, în care a decis că România a încălcat dreptul la liberă exprimare a reclamantului datorită condamnării sale la plata unei amenzi penale de 50 de lei pentru insultă;
– Parlamentul României nu a adoptat amendamentul la articolul 1681 – Comunicarea de informaţii false – care ar fi avut rolul de a îngrădi sumplimentar libertatea de exprimare, şi ca urmare a protestelor APADOR-CH
3. Alte activităţi legate de protecţia şi promovarea drepturilor civile
Modificarea Codului de procedură penală
În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să monitorizeze procedurile parlamentare privind modificarea Codului de procedură penală. La 27 februarie 2008, APADOR-CH a protestat faţă de încurajarea obţinerii de probe în mod ilegal şi a supravegherii excesive a persoanelor, precum şi împotriva restrângerii excesive a dreptului la apărare în procesul penal, ca rezultat al amendamentelor adoptate de Comisia juridică a Senatului la Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Prin aceste amendamente se propunea eliminarea din Codul de procedură penală a textul care interzicea folosirea în procesul penal a probelor şi mijloacelor de probă obţinute ilegal. Rezulta că şi o activitate ilegală de strângere şi administrare a probelor va putea servi la inculparea, arestarea, trimiterea în judecată şi condamnarea unei persoane. Printr-un alt amendament, Comisia juridică a Senatului a eliminat, practic, dreptul părţilor de a consulta dosarul în cursul urmăririi penale. Prin aceasta, însăşi substanţa dreptului la apărare al părţilor era grav afectată, deoarece nu se poate face o apărare eficientă fără a cunoaşte dosarul cauzei. De asemenea, a fost prevăzută posibilitatea înregistrării convorbirilor dintre avocat şi client, ceea ce încalcă în mod vădit confidenţialiatea relaţiei avocat-client şi, prin aceasta, dreptul la apărare. Faptul că înregistrarea acestor convorbiri se putea face numai dacă avocatul a participat la săvârşirea infracţiunii nu proteja de abuzuri, ci, dimpotrivă, deschidea posibilitatea altora noi, cum ar fi învinuirea avocatului doar ca pretext pentru interceptarea convorbirilor cu clientul. Eliminarea cerinţei ca procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală să prezinte copia rezoluţiei de începere a urmăririi penale judecătorului când solicită autorizarea interceptărilor sau convorbirilor crea ambiguitate în interpretarea legii de procedură penală. În lipsa acestei prevederi se putea interpreta, eronat, că interceptările ar putea fi autorizate şi înainte de începerea urmăririi penale.
Până la finalul anului 2008, forma finală a legii de aprobare a OUG nr.60/2006 nu fusese adoptată de Parlamentul României.
Proiectele Codului penal şi Codului de procedură penală
În cursul anului 2008 APADOR-CH nu a avut posibilitatea de a formula comentarii pe marginea proiectelor de Cod penal, respectiv de Cod de procedură penală, datorită faptului că Ministerul Justiţiei a încălcat procedura de consultare cu publicul prevăzută de Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie. Concret, Ministerul Justiţiei a făcut publice numai variante intermediare ale acestor coduri, iar nu formele finale ale proiectelor. Abia la data de de 2 decembrie 2008, Ministerul a făcut publice textele finale ale acestor proiecte de coduri, APADOR-CH începând analiza şi comentarea lor. Până la finalul anului 2008, comentariile APADOR-CH nu au fost finalizate.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008
La 31 ianuarie 2008 Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale anumite prevederi din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi a dispoziţiilor art.II şi ale art.V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Urmare a acestei decizii, APADOR-CH a solicitat Parlamentului României adoptarea de urgenţă a unei legi care să permită în continuare acccesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice în România. Asociaţia a apreciat că reglementarea accesului la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice, precum şi existenţa unei instituţii care să asigure realizarea acestor obiective, răspund unor exigenţe actuale ale societăţii româneşti şi unui interes public major, precum şi dreptului la informaţii prevăzut de Constituţia României. De aceea, suspendarea aplicării Legii nr. 187/1999 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 a afectat grav interesul public, lipsind de reglementare, cel puţin 45 de zile, un domeniu important al vieţii sociale. APADOR-CH a atras atenţia şi asupra faptului că, dacă Parlamentul României nu adoptă în regim de urgenţă măsurile legale care să permită continuarea acestor activităţi, Legea nr.187/1999 va înceta să mai existe, punându-se astfel în pericol paşii făcuţi timp de 9 ani de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii către clarificarea trecutului unor persoane care au drept de decizie în România de azi.
Ca urmare a protestelor societăţii civile, inclusiv ale APADOR-CH, la 10 martie 2008, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2008, care a permis continuarea activităţii CNSAS. Alături de alte organizaţii, APADOR-CH a participat la procesul de dezbatere a ordonanţei în Senatul României, prezentând puncte de vedere în cadrul acestuia. Parlamentul României a aprobat ordonanţa, cu modificări, la data de 14 noiembrie 2008.
Modificarea cadrului legislativ cu privire la asociaţii şi fundaţii şi alte atacuri la adresa libertăţii de asociere
În data de 26 februarie 2008, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege de modificare a Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile prin care a limitat sfera denumirilor pe care acestea le pot folosi. Noul text prevedea că este interzisă folosirea în denumirea asociaţiei (fundaţiei) a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local. Formularea folosită este vagă şi permitea arbitrariul în refuzarea acordării personalităţii juridice unor organizaţii neguvernamentale nou înfiinţate. Textul în vigoare până la această modificare, ce prevedea interzicerea folosirii unor denumiri specifice autorităţilor sau instituţiilor publice, era, din acest punct de vedere mult mai clar.
Şi mai grav, proiectul de lege adoptat de Parlament, prevedea că asociaţiile şi fundaţiile deja înfiinţate şi a căror denumiri conţin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice au obligaţia de a solicita schimbarea denumirii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de modificare. În caz contrar, orice autoritate, instituţie sau persoană interesată va putea solicita dizolvarea respectivei asociaţii sau fundaţii. În lipsa unui text clar, era dificil pentru organizaţiile neguvernamentale să aprecieze dacă denumirea lor încalcă sau nu interdicţia nou impusă. Astfel se poate crea situaţia în care, după expirarea celor 6 luni, unele organizaţii neguvernamentale să fie dizolvate la cererea autorităţilor.
Proiectul de lege a fost promovat de Guvern în Parlament cu încălcarea grosolană a obligaţiei de consultare cu societatea civilă. În expunerea de motive se precizează că proiectul a fost suspus dezbaterii publice prin publicare pe pagina de internet a Ministerului Jutiţiei, ceea ce era fals. Proiectul de lege publicat se referea strict la condiţiile de acordare a statutului de utilitate publică pentru unele asociaţii şi fundaţii şi nu conţinea niciuna dintre prevederile privind denumirea sau obligaţia de schimbare a denumirii, sub sancţiunea dizolvării, pentru organizaţiile neguvernamentale.
Pe 28 februarie 2008, APADOR-CH a protestat public împotriva acestei legi. Demersul său a fost susţinut de alte 24 de organizaţii neguvernamentale. Ca urmare a acesui demers, Preşedintele României a trimis legea spre reexaminare. APADOR-CH, împreună cu Institutul pentru Politici Publice şi Societatea Academică din România au avut întâlniri cu mai mulţi parlamentari pentru a determina reexaminarea legii. Cu toate acestea, cererea de reexaminare a fost respinsă de Parlament, iar legea a fost promulgată la 12 decembrie 2008. APADOR-CH va continua eforturile pentru abrogarea acestei modificări a cadrului legal privind asociaţiile şi fundaţiile.
În cursul anului 2008, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a solicitat instanţei dizolvarea Centrului de Resurse Juridice şi Fundaţiei Terra Mileniului III, după ce aceastea au obţinut în instanţă anularea unei hotărâri a Consiliului general. Motivul invocat a fi fost o pretinsă încălcare a legii, fundaţiile acţionate în judecată desfăşurând activităţi de consultare şi reprezentare juridică (afirmaţie falsă, în instanţă fundaţiile fiind reprezentate de un avocat). La 24 septembrie 2008, APADOR-CH a formular cerere de intervenţie în interesul pârâtelor în procedura de dizolvare. Cererea de dizolvare a fost respinsă de instanţă fără ca aceasta să se mai pronunţe asupra cererii de intervenţie a APADOR-CH.
De asemenea, în octombrie 2008, APADOR-CH a asistat asociaţia ACCEPT în redactarea unei scrisori introductive la Curtea Europeană cu privire la interfereneţele nejustificate în dreptul la liberă asociere a membrilor acesteia.
Rezultate notabile:
– Poziţia societăţii civile, inclusiv a APADOR-CH, a determinat Guvernul şi Parlamentul să adopte noi reglementări în materia accesului la propriul dosar, ceea ce a permis continuarea actvităţii CNSAS;
– APADOR-CH a atras atenţia opiniei publice asupra modificărilor restrictive aduse dreptului la liberă asociere şi a reuşit mobilizarea altor 24 de organizaţii neguvernamentale într-un timp extrem de scurt; demersurile coaliţiei informare formate a determinat retrimiterea legii privind modificarea cadrului legislativ în materia asociaţiilor şi fundaţiilor spre reexaminarea Parlamentului.
II. RESPONSABILIZAREA autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor
1. Prevenirea torturii şi a altor tratamente sau pedepse inumane şi degradante în locurile de detenţie din România.
Activităţi:
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti şi implementat de APADOR-CH în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, şi-a propus realizarea unui mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie (penitenciare, aresturi, spitale de psihiatrie) şi obţinerea sprijinului autorităţilor pentru asumarea unui astfel de mecanism la nivel naţional, de preferat prin ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii. Proiectul a început în septembrie 2007 şi a fost finalizat la 30 septembrie 2008. În cursul anului 2008, a fost redactat un manual al monitorului locurilor de detenţie, bazat pe experienţa celor două organizaţii şi a standardelor internaţionale în materie. 15 voluntari au fost selectaţi şi au fost instruiţi, inclusiv prin vizite de monitorizare în perioada 30 martie – 2 aprilie 2008. În luna iunie 2008, voluntarii au realizat independent mai multe vizite de monitorizare în diferite locuri de detenţie, iar concluziile experienţei lor au fost discutate în cadrul unui atelier care a avut loc în perioada 27 -29 iunie. În perioada iulie-august 2008, a fost redactat un document de poziţie care cuprinde principalele elemente care trebuie să se regăsească în structurarea viitorului mecanism naţional de prevenire a torturii, tratamentelor şi pedepselor inumane şi degradante. Reglementările internaţionale şi concluziile vizitelor de monitorizare realizate de voluntarii incluşi în proiect au constituit baza acestui document ce a fost distribuit Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Inspectoratului General al Poliţiei, aresturilor judeţene şi barourilor. Pe 26 septembrie 2008, APADOR-CH şi Centrul de Resurse Juridice au organizat o conferinţă în care au fost prezentate şi discutate concluziile proiectului pilot cu reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Avocatului Poporului, Colegiului Medicilor, reprezentanţilor penitenciarelor şi aresturilor poliţiei, organizaţiilor neguvernamentale şi voluntarilor proiectului.
În septembrie 2008, Guvernul a aprobat ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii, iar pe 17 octombrie 2008, Preşedintele României a semnat decretul de supunere spre ratificare a Protocolului. Până la finalul anului 2008, procedurile parlamentare de ratificare nu au fost finalizate.
Proiectul „Creşterea capacităţii judecătorilor delegaţi cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate de a asigura respectarea drepturilor deţinuţilor”
Pe 1 ianuarie 2008, APADOR-CH a început derularea unui proiect, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti, care a avut ca scop îmbunătăţirea funcţionării noii instituţii a judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate. În ianuarie 2008, 48 de cereri de informaţii au fost trimise Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi tribunalelor, în scopul identificării judecătorilor delegaţi numiţi. În luna martie 2008, tuturor judecătorilor delegaţi le-au fost adresate chestionare privind activitatea desfăşurată şi problemele cu care se confruntă. O analiză a situaţiei actuale a fost redactată pe baza a 23 de răspunsuri primite, analiză ce a fost discutată în cadrul unei întălniri ce a avut loc pe 4 iulie 2008 şi la care au participat 10 judecători delegaţi, cinci reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, un reprezentant al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi un reprezentant al Poliţiei Române. Discuţiile s-au axat pe modificările ce trebuiesc aduse Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate pentru a întări rolul judecătorilor delegaţi.
În perioada 2-3 octombrie 2008, 13 judecători delegaţi şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei au participat la o sesiune de instruire axată pe drepturile persoanelor private de libertate. Pe baza discuţiilor din cadrul proiectului, APADOR-CH a realizat un document de poziţie cu privire la modificările legislative necesare îmbunătăţirii rolului judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate. Conferinţa finala a proiectului a avut loc pe 28 noiembrie 2008 şi a reunit 15 judecători delegaţi, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi reprezentanţi ai presei. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au prezentant o poziţie importantă: dacă până la acel moment au susţinut că instituţia nu are niciun rol cu privire la această nou instituţie a judecătorului delegat, la conferinţă a fost prezentată intenţia de a organiza în viitor sesiuni de instruire a judecătorilor delegaţi, care să faciliteze comunicarea dintre aceştia şi identificarea unor soluţii comune la problemele întâlnite în activitatea lor curentă. Incluzând concluziile discuţiilor avute în timpul proiectului, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de lege de modificare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate, care se află în prezent în dezbatere parlamentară.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice a realizat în premieră un mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie, care prefigurează funcţionarea viitorului mecanism naţional cu astfel de atribuţii; toate autorităţile implicate în cadrul proiectului au fost informate cu privire la şi au agreat asupra necesităţii de a se înfiinţa un astfel de mecanism în România; proiectul de lege de ratificare a Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii a fost promovat în Parlamentul României, urmând a fi adoptat în cursul anului 2009.
– APADOR-CH a realizat o primă evaluare a funcţionării instituţiei judecătorului delegat cu supravegherea executării pedepselor privative de libertate la doi ani de la înfiinţare a acesteia; 13 judecători delegaţi au fost instruiţi cu privire la standardele respectării drepturilor persoanelor private de libertate; Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de lege de modificare a Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate, care se află în prezent în dezbatere parlamentară .
2. Litigii strategice în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
Activităţi:
În cursul anului 2008, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat în total 17 cazuri susţinute de APADOR-CH care privesc abuzuri ale poliţiei sau ale cadrelor din penitenciare, precum şi drepturile persoanelor private de libertate. Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre în trei dintre aceste cazuri, în alte trei s-au realizat diferite comunicări procedurale, iar două au fost cazuri noi:
– CALMANOVICI v. România; La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza Calmanovici împotriva României pentru încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la un proces penal echitabil, dreptului la viaţă privată şi a dreptului la alegeri libere, prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Cazul a privit arestarea preventivă a lui Viorel Calmanovici pe baza unui mandat emis de procuror. Ulterior, reclamantul a fost condamnat pe baza unor interceptări care nu au fost autorizate de un judecător. În plus, i-a fost interzisă automat execitarea drepturilor părinteşti, ca urmare a condamnării. La momentul eliberării sale condiţionate, hotărârea instanţei a fost executată cu o întârziere de 16 ore, perioadă pentru care privarea e libertate nu avea nicio bază legală.
Cazul Calmanovici este primul în care Curtea europeană sancţionează România pentru practica punerii în aplicare cu întârziere a hotărârilor de eliberare condiţionată. De asemenea, este pentru prima dată când România este condamnată pentru aplicarea automată de către instanţele naţionale a interzicerii drepturilor electorale, ca urmare a unei condamnări la pedeapsa închisorii.
– IORDACHE v. Romania; La 14 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv în cauza Iordache împotriva României.
Reclamantul s-a plâns în faţa Curţii Europene că, în urma condamnării sale penale la pedeapsa închisorii, a fost automat decăzut din drepturile părinteşti faţă de fiul său minor şi că nu a dispus de nicio cale de atac împotriva acestei decăderi automate. În plus, în timpul executării pedepsei închisorii, a introdus o acţiune civilă pentru stabilirea unui drept de vizită a minorului, dar această acţiune a fost respinsă, în apel şi în recurs, pentru neplata taxelor de timbru.
Curtea Europeană a constatat, în primul rând, încălcarea dreptului de acces la o instanţă, componentă a dreptului la un proces echitabil, datorită faptului că instanţele de apel şi recurs au respins cererea reclamantului de stabilire a unui drept de vizită pentru neplata taxelor de timbru şi nu au analizat în niciun fel fondul cererii, neluând în considerare situaţia particulară a reclamantului care nu dispunea de niciun fel de resurse materiale. Curtea Europeană a mai remarcat că instanţele române nu i-au explicat reclamantului că putea cere scutirea de la plata acestor taxe de timbru.
În al doilea rând, Curtea Europeană a constatat încălcarea dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv datorită decăderii automate a reclamantului din drepturile sale părinteşti. Curtea a aplicat în acest caz analiza sa din cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României (hotărârea din 28 septembrie 2004; caz susţinut de APADOR-CH) în care a constatat că aplicarea automată de către instanţele române a pedepsei accesorii a decăderii din drepturile părinteşti, fără o analiză a circumstanţelor concrete ale cazului, nu urmăreşte un scop legitim în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi reprezintă o ingerinţă nejustificată în dreptul la respectarea vieţii de familie. Curtea Europeană a mai constatat că legea română nu îi punea reclamantului la dispoziţie nicio cale de atac pentru a contesta această decădere.
– VILI RUPA v. România (nr.1): La 16 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane, a dreptului la o anchetă efectivă în cazul supunerii la tratamente inumane, a dreptului la libertate şi siguranţă, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea domiciliului precum şi a dreptului la un recurs efectiv.
Reclamantul s-a plâns Curţii Europene că, în ianuarie 1998, a fost agresat de mai mulţi poliţişti în sediul poliţiei Hunedoara unde a şi fost reţinut timp de o noapte în condiţii inumane. În martie 1998, reclamantul a fost luat cu forţa de la domiciliul său şi agresat de către un echipaj de poliţie. Reclamantul a fost arestat preventiv şi dus în arestul poliţiei Hunedoara. Pe durata arestării preventive, reclamantul a fost supus în continuare unor rele tratamente care au inclus şi imobilizarea mâinilor şi picioarelor cu lanţuri pe o perioadă ce a depăşit 80 de zile. Curtea Europeană a constatat că aceste tratamente precum şi lipsa unei anchete în privinţa acestora reprezintă încălcări ale Articolului 3 al Convenţiei Europene, care interzice tortura, tratamentele inumane şi degradante.
Curtea Europeană a mai constatat că arestarea preventivă a reclamantului nu a îndeplinit exigenţele Articolului 5 al Convenţiei Europene, fiind dispusă de către un procuror, care nu este un „magistrat” în sensul Convenţiei Europene. Articolul 5 prevede că orice persoană privată de libertate trebuie dusă de îndată în faţa unui judecător care să se pronunţe asupra legalităţii privării sale de libertate. Curtea a mai apreciat că, în absenţa unui mandat de percheziţie, intrarea poliţiştilor în domiciliul reclamantului reprezintă o încălcare a Articolului 8 al Convenţiei Europene care garantează dreptul la respectarea domiciliului.
Reclamantul s-a mai plâns că procedura penală prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni de închisoare pentru trafic de substanţe interzise (mercur) nu a respectat garanţiile unui proces echitabil. Curtea Europeană a constatat că pentru a se pronunţa cu privire la vinovăţia reclamantului, instanţele naţionale s-au bazat doar pe declaraţiile poliţiştilor implicaţi în evenimente şi nu au dispus administrarea altor probe.
– AUSTRIANU v. România; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului, în special lipsa de tratament medical, interdicţia de a practica cultul baptist şi discriminarea pe motive religioase, precum şi violarea dreptului la viaţă privată în timpul detenţiei; cazul a fost preluat de APADOR-CH în iunie 2008. Pe 4 decembrie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– BUCUR & TOMA v. Romania; cazul priveşte condamnarea unui fost ofiţer de informaţii pentru dezvăluirea de informaţii clasificate privind interceptări ilegale, precum şi interceptarea ilegală a unui jurnalist. Pe 16 aprilie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– CUCU v. Romania; cazul priveşte condiţiile de detenţie precare pe care le acuză reclamantul.În anul 2008, APADOR-CH a menţinut legătura cu reclamantul, iar la 11 sptembrie 2008 a informat Curtea Europeană despre dosarul de ultraj în care reclamantul a fost condamnat pentru lovirea unui cadru din pentenciar; pe 22 octombrie 2008, Curtea a fost sesizată cu un nou capăt de cerere privind încălcarea drepturile electorale ale reclamantului;
– CHIRIŢĂ v. Romania; cazul priveşte relele tratamente la care a fost supusă reclamanta de către poliţie, lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea, precum şi violarea secretului corespondenţei reclamantei în timpul executării unei pedepse privative de libertate.Pe 12 mai 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– ONŢICĂ v. România; cazul priveşte relele tratamente la care reclamantul a fost suspuse de către poliţie şi lipsa unor investigaţii eficiente cu privire la acestea; pe 19 august 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis o scrisoare introctivă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, formularul de cerere urmând a fi completat la începutul anului 2009.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Viorel Calmanovici, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la un proces penal echitabil, dreptului la viaţă privată şi a dreptului la alegeri libere, prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cazul Calmanovici este primul în care Curtea europeană sancţionează România pentru practica punerii în aplicare cu întârziere a hotărârilor de eliberare condiţionată. De asemenea, este pentru prima dată când România este condamnată pentru aplicarea automată de către instanţele naţionale a interzicerii drepturilor electorale, ca urmare a unei condamnări la pedeapsa închisorii.
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Florin Iordache, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv. În premieră, Curtea Europeană a considerat că decăderea automată din drepturile părinteşti reprezintă o „situaţie continuă”, ceea ce însemană că persoanele aflate în situaţii similare se pot adresa Curţii Europene atât timp cât situaţia subzistă, fără să fie ţinute de respectarea termenului de 6 luni pentru sesizarea Curţii.
– APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, l-a reprezentant pe Vili Rupa, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane, a dreptului la o anchetă efectivă în cazul supunerii la tratamente inumane, a dreptului la libertate şi siguranţă, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respectarea domiciliului precum şi a dreptului la un recurs efectiv;
– APADOR-CH a preluat două cazuri noi în faţa Curţii Europene, având ca obiect acuzaţii de rele tratamente sau încălcarea altor drepturi de către autorităţile statutui din domeniul ordinii publice.
3. Controlul extern si responsabilizarea Poliţiei
În anul 2008 APADOR-CH nu a desfăşurat activităţi în acest domeniu.
5. Documentare menită a demasca violarea drepturilor omului de catre Poliţie şi cadrele din penitenciare
Activităţi:
În cursul anului 2008, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Teleorman. Raportul publicat de APADOR-CH după această vizită se găseşte pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
În cursul anului 2008, APADOR-CH a realizat investigaţii extrajudiciare în mai multe cazuri privind abuzurile forţelor de ordine. Astfel, APADOR-CH s-a implicat în evenimentele petrecute cu ocazia organizării summitului NATO la Bucureşti, pe 2 aprilie 2008, când 46 de persoane, aflate în incinta halei Flaros au fost bătute de jandarmi şi private de libertate în secţiile de poliţie din sectorul 3 pentru mai multe ore. APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a asigurat asistenţă juridică persoanelor reţinute în cursul zilei de 2 aprilie 2008, a solicitat împurenună cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul de Resurse Juridice eliberarea imediată a acestora, iar ulterior, a relizat investigaţii extrajudiciare cu privire la evenimentele respective.
Alte cazuri ivestigate de APADOR-CH în anul 2008 au fost cele privind reclamatele abuzurile poliţiştilor împotriva familiei Cegă din Vlădeni, Dâmboviţa (în luna noiembrie 2007), Petre Cosmin Anghelina din Cîmpulung-Muscel (în noaptea de 12-13 aprilie 2008), Florian Vodă din Bucureşti (în noaptea de 21 iunie 2008), Ştefan şi Cătălin Ştefan Păduraru din Buzău (în noaptea de 29 iunie 2008), Iulian Rafael Macoveanu din Bucureşti (în ziua de 30 august 2008).
Rapoartele întocmite în urma acestor investigaţii se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
Rezultate notabile::
– APADOR-CH a intervenit în cazul abuzurilor împotriva unui număr de 46 de persoane, bătute de jandarmi şi private de libertate pe data de 2 aprilie 2008, cu ocazia summitului NATO la Bucureşti. Intervenţia APADOR-CH, împreună cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul de Reserse Juridice, a determinat eliberarea acestor persoane şi stoparea altor abuzuri;
– APADOR-CH a investigat cinci cazuri de abuzuri ale poliţiei, un număr crescut faţă de anii anteriori;
Îmbunătăţirea reintegrării sociale a deţinutilor, în special a tinerilor
Activităţi:
În cursul anului 2008, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Bucureşti Jilava, în timpul vizitelor punându-se un accent special pe activităţile de reintegrare socială a deţinuţilor. Raportul publicat de APADOR-CH după această vizită se găseşte pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
De asemenea, ca partner într-un proiect al ACCEPT, un reprezentant al APADOR-CH a vizitat trei penitenciare (Bacău, Ploieşti şi Târgşor) în aprilie şi mai 2008.
III. COMBATEREA DISCRIMINARII
1. Includerea protecţiei şi promovării drepturilor civile şi politice în activitatea ONG-urile pentru servicii sociale
Activităţi:
În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să împlementeze un proiect menit a determina organizaţiile de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate să includă dimensiunea drepturilor civile în activitatea lor, în special dreptul de a nu fi suspus discriminării. Proiectul, finanţat de CEE Trust for Civil Society se va încheia în martie 2009.
Principalele activităţi desfăşurate în timpul anului 2008 au privit: organizarea unei conferinţe de sensibilizare a organizaţiilor de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate faţă de aspectele privind respectarea drepturilor civile ale acestor persoane, care a avut loc pe 7 martie 2008 şi a reunit 22 organizaţii; organizarea de sesiuni de instruire de câte două zile, în domeniul drepturilor civile şi transparenţei instituţionale, cu 11 organizaţii de servicii sociale (aproximativ 10-12 persone pe sesiune); expedierea a 12.000 de scrisori către avocaţi din întreaga ţară, în urma cărora 177 dintre aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a oferi consultanţă juridică pentru persoanele dezavantajate, voluntar sau în schimbul unor onorarii modice.
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a instruit un număr de 11 organizaţii neguvernamentale de servicii sociale (aproximativ 110 persoane implicate în activitatea organizaţiilor ori beneficiari direcţi ai acestora) în domeniul drepturilor civile;
– APADOR-CH a realizat o bază de date cu 177 de avocaţi din întreaga ţară, care şi-au exprimat disponibilitatea de a oferi consultanţă juridică pentru persoanele dezavantajate, voluntar sau în schimbul unor onorarii modice.
2. Creşterea responsabilizării organismelor de stat implicate în probleme religioase
Activităţi:
În septembrie 2007, APADOR-CH început implementarea proiectului „Către transparenţă în implicarea statului în probleme religioase”, finanţat de Ambasada Elveţiei la Bucureşti, care şi-a propus să evalueze gradul de transparenţă a instituţiilor statului în privinţa alocării unor fonduri de la bugetul de stat către diferitele culte şi organizaţii religioase minoritare, precum şi să identifice principalele probleme cu care se confruntă cultele şi asociaţiile religioase minoritare, mai ales după adoptarea noii legi în materie, criticată ca fiind aptă să creeze discriminare.
La începutul anului 2008, APADOR-CH a realizat un raport intitulat „Stat şi religii – o relaţie transparentă?”, care a fost lansat în martie 2008 şi care a trezit interesul publicului şi al media, fiind prima analiză de acest gen realizată în România. Principala problemă constatată o reprezintă lipsa de transparenţă în alocarea banilor publici către diferitele culte recunoscute, deşi sumele identificate în cadrul proiectului sunt substanţiale. Ca urmare a proiectului, Secretariatul de Stat pentru Culte a devenit mai transparent cu privire la procedura de urmat pentru obţinerea de fonduri publice de către cultele religioase, modificându-şi în acest sens pagina de internet.
Rezultate notabile:
– În urma publicării raportului APADOR-CH, Secretariatul de Stat pentru Culte a devenit mai transparent cu privire la procedura de urmat pentru obţinerea de fonduri publice de către cultele religioase, modificându-şi în acest sens pagina de internet;
3. Participarea în coaliţii ONG informale anti-discriminare
Activităţi:
În cursul anului 2008, APADOR-CH a continuat să participe la ativităţile reţelei informale de organizaţii neguvernamentale din domeniul anti-discriminării , precum şi la cele ale ENAR – România.
În decembrie 2008, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o sesiune de instruire cu privire la drepturile minorităţilor sexuale din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, organizată la Londra de către INTERIGHTS. Cu această ocazie, APADOR-CH şi-a extins contactele cu organizaţii specifice din centrul şi estul Europei.
4. Litigii strategice în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor naţionale
Activităţi:
APADOR-CH este fost implicată în susţinerea a 13 cazuri privind, între altele, discriminarea, aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. În două dintre acestea s-au realizat diferite comunicări procedurale în cursul anului 2008:
– PAROHIA GRECO-CATOLICA SF. VASILE POLONĂ v. România; cazul priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libertatea de conştiinţă şi religie şi a dreptului de a nu fi suspus discriminării a reclamantei. Pe 24 iunie 2008, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României şi cererea de satisfacţie echitabilă;
– PAROHIA GRECO-CATOLICA SÂMBĂTA BIHOR v. România; cazul priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libertatea de conştiinţă şi religie şi a dreptului de a nu fi suspus discriminării a reclamantei. În cursul anului 2008 au fost trimise Curţii europene solicitări de urgentare a procedurii.
De asemenea, în cursul anului 2008, APADOR-CH, cu sprijinul European Roma Rights Centre, a continuat să se implice, prin avocaţii cu care colaborează, în reprezentarea a 23 de famili de romi din Tulcea, evacutate forţat şi relocate în spaţii improprii locuirii. Au fost continuate cele două seturi de proceduri: pe de o parte despăgubirea familiilor de romi pentru prejudiciile cauzate de acţiunile/inacţiunile autorităţilor locale, pe de altă parte constatarea discriminării de către instanţa de judecată. Pană la finalul anului 2008, în aceste cazuri nu s-au pronunţat hotărâri defintive şi irevocabile.
IV. EXTINDEREA ACTIVITĂŢII APADOR-CH
Activităţi:
În cursul anului 2008, în urma unui proces extins de consultare care a implicat membrii APADOR-CH, organizaţii similare din România şi din străinătate, precum şi finanţatori, APADOR-CH a realizat un nou plan strategic pentru următorii trei ani (2009-2011). Acesta are ca obiective strategice:
Întărirea sprijinului pentru drepturile omului din partea actorilor politici, a presei şi a publcului larg;
Îmbunătăţirea practicilor privind protecţia juridică împotriva discriminării grupurilor vulnerabile;
Dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru asigurarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate;
Creşterea transparenţei administraţiei;
Creşterea transparenţei şi calităţii hotărârilor judecătoreşti;
Eliminarea interferenţelor nejustificate ale statului cu dreptul la liberă asociere şi în activitatea organizaţiilor neguvernamentale;
Luarea de poziţii împotriva ameninţărilor la adresa drepturilor omului
Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat un nou plan strategic pentru perioada 2009-2011.
***
În anul 2008, activitatea APADOR-CH a fost sprijinită financiar de:
– Open Society Institute Budapesta;
– ICCO/Kerk-in-Actie
– Comisia Europeană, prin programul PHARE Societate Civilă
– Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
– Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti
– Ambasada Elveţiei la Bucureşti
– Open Sociey Justice Initiative, New York
– European Roma Rights Centre
– UNODC
Prezentul raport urmăreşte realizarea activităţilor pe care APADOR-CH şi-a propus să le implementeze în anul 2007 în conformitate cu planul strategic al asociaţiei pe perioada 2006-2008. Potrivit acestui plan, principalele obiective strategice ale APADOR-CH sunt:
I. promovarea şi protejarea drepturilor civile;
II. responsabilizarea autorităţilor/instituţiilor din domeniul ordinii publice şi a administraţiei penitenciarelor;
III. promovarea măsurilor anti-discriminare;
IV. îmbunătăţirea accesului la justiţie.
I. PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR CIVILE
1. Accesul la informaţii şi transparenţa decizională
1.1 Modificarea cadrului legislativ cu privire la accesul la informaţii
· Activităţi:
Proiectul Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să participe la procesul de consultare iniţiat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor în toamna anului 2006 pe marginea Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice. Proiectul acestei legi, reprezentând transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene, a fost puternic contestat de o serie de organizaţii neguvernamentale în perioada mai-iunie 2006, când se afla deja în procedură parlamentară la Senat. Temerile organizaţiilor neguvernamentale se refereau la impactul negativ pe care această lege, odată adoptată, l-ar putea avea asupra accesului liber la informaţiile de interes public. Deşi iniţiatorul a promis că procedura legislativă va fi suspendată până la obţinerea unei poziţii oficiale din partea Comisiei Europene, proiectul fost adoptat şi de către Camera Deputaţilor în septembrie 2006, însă Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii. În consecinţă, iniţiatorul proiectului a iniţiat o serie de consultări pe marginea sa, APADOR-CH participând la acestea în toamna anului 2006.
În ianuarie 2007, APADOR-CH a primit din partea ministerului forma finală a noului text de lege şi a transmis comentariile sale, insistând ca reutilizarea de către organizaţiile neguvernamentale a informaţiilor deţinute de instituţiile publice să fie exclusă din sfera reutilizării în scop comercial şi, deci, să fie liberă. Criticile APADOR-CH exprimate în tot cursul procesului de consultare au fost în mare parte luate în considerare de iniţiatorul proiectului de lege şi se regăsesc în Legea nr.190/2007. Astfel, urmare a comentariilor APADOR-CH:
– legea nu se aplică mijloacelor de informare în masă;
– au fost expres eliminate din sfera reutilizării şi deci de la aplicarea legii folosirea documentelor pentru informarea proprie a persoanelor fizice şi juridice şi utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalistică;
– s-a introdus o definiţie a scopului comercial şi s-a prevăzut expres că nu constituie reutilizare în scop comercial folosirea informaţiilor de către entităţile nonprofit;
– s-au eliminat licenţele pe baza cărora informaţiile deţinute de instituţiile publice puteau fi reutilizate atât în scop comercial cât şi necomercial: reutilizarea în scop necomercial este liberă, iar pentru reutilizarea în scop comercial este necesară numai o aprobare a instituţiei publice deţinătoare;
– s-au eliminat taxele pentru reutilizarea informaţiilor în scop necomercial.
Proiectul „Împreună pentru transparenţă instituţională”
În cursul anului 2007, APADOR-CH a implementat proiectul „Împreună pentru transparenţă instituţională”, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul PHARE. În cadrul acestuia, 32 de organizaţii neguvernamentale locale au fost instruite cu privire la utilizarea şi monitorizarea implementării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie, pe baza unui manual redactat de APADOR-CH care constituie o premieră în acest domeniu. În cursul sesiunilor de instruire APADOR-CH a pus în discuţie o serie de amendamente la textul celor două legi, necesare pentru creşterea transparenţei instituţionale. În privinţa Legii nr. 544/2001 baza discuţiilor au constituit-o amendamentele deja redactate de APADOR-CH în anii anteriori care, cu ocazia sesiunilor de instruire, au fost reactualizate şi îmbunătăţite. În cadrul aceluiaşi proiect, APADOR-CH a format o reţea de 40 de organizaţii neguvernamentale (cele 32 de organizaţii locale instruite, la care s-au adăugat 8 organizaţii din Bucureşti cu experienţă în domeniul transparenţei instituţionale), din care s-a constituit o coaliţie informală a 24 de organizaţii, care au agreat forma finală a amendamentelor la textul celor două legi în cadrul unei întâlniri ce a avut loc pe data de 23 noiembrie 2007. Propunerile de amendamente au fost ulterior distribuite parlamentarilor, iar APADOR-CH avut întâlniri directe cu şapte dintre aceştia (reprezentând întregul spectru politic) pentru a asigura sprijinul politic necesar adoptării acestora.
Proiectul Codului de procedură administrativă care propunea abrogarea legilor speciale din domeniul transparenţei instituţionale
Coaliţia s-a dovedit deosebit de utilă în contextul iniţiativei Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de a abroga cele două legi şi de a le include într-un viitor Cod de procedură administrativă. Proiectul de Cod a fost făcut public pe data de 16 noiembrie 2007, iar coaliţia a agreat asupra unei poziţii comune, împotriva abrogării legilor speciale şi împotriva promovării proiectului de Cod cu încălcarea unor dispoziţii legale obligatorii, mai precis în lipsa unei aprobări anterioare a tezelor acestui Cod prin hotărâre de Guvern. O altă solicitare a coaliţiei a fost preungirea termenului de consultare publică pe marginea proiectului, fixat iniţial la numai 10 zile. Drept urmare termenul de consultare a fost prelungit la 30 de zile, iar coaliţia şi-a exprimat punctul de vedere în cadrul întâlnirii organizate de minister pe marginea proiectului de Cod administrativ, unde a fost prezentat şi unui document scris cu poziţia comună. În plus au fost adresate scrisori Minsiterului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Justiţiei, Secretariatului General al Guvernului şi Prim-ministrului României. APADOR-CH a mobilizat şi sprijinul reţelei internaţionale Freedom of Information Advocates, 24 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din întreaga lume adresând o scrisoare ministrului de interne şi prim-ministrului Românei în sensul menţinerii celor două legi ca legi speciale. Urmare a eforturilor APADOR-CH şi a coaliţiei de organizaţii neguvernamentale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a retras proiectul de Cod de procedură administrativă în decembrie 2007 şi a afirmat printr-un comunicat al instituţiei că va menţine cele două legi în afara viitorului Cod.
Litigii strategice privind accesul la informaţiile de interes public
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să susţină litigii strategice în domeniul accesului la informaţii de interes public. Unul dintre cazurile iniţiate în anii anteriori a privit refuzul Guvernului României – Secretariatul General al Guvernului de a comunica copii ale stenogramele şedinţelor de guvern în care s-au dezbătut şi adoptat, în perioada 2001-2004, acte normative cu privire la situaţia RAFO S.A. ONEŞTI, inclusiv stenograma şedinţei în care a fost dezbătută şi adoptată O.U.G. nr. 101/2004. Prin această ordonanţă de urgenţă cabinetul Adrian Năstase a decis preluarea de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post privatizare ale RAFO Oneşti şi Carom Oneşti. Scopul APADOR-CH a fost de a clarifica prevederile Legii nr.544/2001 care se referă la exceptarea de la liberul acces a informaţiilor privinddeliberările autorităţilor dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii, dar numai dacă nu favorizează sau nu ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică.
Instanţa a dat câştig de cauză APADOR-CH, apreecind că pârâtul nu a făcut dovada că informaţiile solicitate ar fi fost clasificate, iar Secretariatul General al Guvernului a comunicat, în septembrie 2006, două dintre cele trei stenograme ale şedinţelor de Guvern în discuţie. Cu toate acestea a refuzat să comunice o copie al celui de-al treilea document pe motiv că ar fi fost clasificat (!). LA 29 noiembrie 2006, APADOR-CH a declanşat o procedură judecătorească prin care să se constate neexecutarea integrală a hotărârii judecătoreşti care obliga la comunicarea copiilor stenogramelor respective şi să se aplice o amendă civilă conducătorului instituţiei (în speţă Secretarului General al Guvernului). La 7 februarie 2007, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea APADOR-CH, considerând că hotărârea iniţială ar fi fost executată integral. APADOR-CH a declarat recurs, care a fost judecat de Curtea de Apel Bucureşti. La 11 iunie 2007, această instanţă a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucureşti. Primul termen de judecata a fost stabilit pentru data de 7 septembrie 2007. La data de 2 noiembrie 2007 instanţa a admis în parte acţiunea APADOR-CH, a aplicat pârâţilor Mihai Alexandru Voicu şi Radu Stroe o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie în perioada în care aceştia au avut calitatea de secretari generali ai Guvernului după data de 28 martie 2006 (data până la care ar fi trebuit comunicate toate stenogramele) şi a obligat Guvernul României – Secretariatul general al Guvernului la plata de despăgubiri pentru întârziere faţă de APADOR-CH în cuantum de 100 lei pe zi începând cu 28 martie 2006 şi până la data executării efective şi în totalitate a deciziei civile în cauză. Împotriva acestei decizii toţi pârâţii au declarat recurs, ce urmează a fi judecat de Curtea de Apel în 2008.
Urmare a acestei decizii, la data de 13 noiembrie 2007, Guvernul României a expediat către APADOR-CH o adresa prin care solicita trimiterea unui reprezentant al asociaţiei care să preia documentele în cauză încondiţiile legii. La 29 noiembrie 2007 la sediul APADOR-CH s-a prezentat un curier al Guvernului care a refuzat să predea stenograma motivând lipsa certificatul O.R.N.I.S. Scrisoarea care însoţea stenograma era datată tot 13 noiembrie şi menţiona că proiectul de ordonanţă privind prealuarea creanţelor fiscale ale societăţilor comerciale RAFO şi CAROM – Onesti este clasificat. Documentul ar fi fost clasificat secret de stat în data de 12 noiembrie 2007 şi conţine 12 file. La 3 decembrie 2007 APADOR-CH a trimis o scrisoare Guvernului în care se reamintea că acesta a fost obligat prin hotărâre judecătorească irevocabilă să comunice informaţiile în cauză, cu privire la care instanţa de judecată a stabilit că nu sunt clasificate.
În acelaşi timp, în noiembrie 2007 Guvernul României a formulat contestaţie la executarea hotărârii prin care era obligat să comunice informaţiile şi a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei din 23 februarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, precum şi suspendarea executării acestei hotărâri. Primul termen de judecată a fost la data de 3 decembrie 2007.
Având în vedere situaţia descrisă mai sus, la 29 noiembrie 2007 APADOR-CH a adesat o nouă cerere de informaţii Guvernului României, prin care a solicitat comunicarea copiilor unor stenograme ale şedinţelor de Guvern în care s-au dezbătut şi adoptat diferite acte normative, fără nicio legătură cu siguranţa naţională (de exemplu, schimbarea clasificării Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din municipiul Constanţa; aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea; aprobarea stemelor comunelor Catalina, Ghelinta şi Turia, judeţul Covasna; acordarea premiilor pentru performanţele obţinute de sportivii români la Jocurile Mării Negre etc.). La 21 decembrie 2007 Guvernul României refuză comunicarea informaţiilor motivând că stenogramele respective sunt clasificate secret de stat, nivel secret, iar accesul la aceste documente se efectuează numai în condiţiile legii. Drept urmare, APADOR-CH a iniţiat procedura declasificării acestora.
Un alt caz început în anul 2006 şi continuat în 2007 a privit amendarea civilă a primarul general, Adriean Videanu, pentru executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obliga Primăria Bucureşti să comunice mai multe informaţii, inclusiv copii ale contractelor având ca obiect reablitarea străzilor. Pe 13 decembrie 2006, Tribunalul Bucureşti a admis în parte plângerea asociaţiei obligându-l pe Adriean Videanu să plătească amenda solicitată pentru perioada 23 martie 2006-10 octombrie 2006, dar a respins plata de despăgubiri pentru întârzierea nejustificată a executării a unei sentinţe civile. Împotriva acestei sentinţe atât APADOR-CH cât şi pârâţii au formulat recurs. Datorită faptului că sentinţa instanţei a fost comunicată abia pe 9 august 2007, APADOR-CH a despus motivele de recurs la data de 13 august 2007. La 3 decembrie 2007 Curtea de Apel a admis recursurile, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
În octombrie 2006, asociaţia a adresat Regiei Autonome „Monitorul Oficial” o cerere de informaţii privind structura organizatorică a instituţiei, numele/denumirea persoanelor fizice sau juridice care sunt sau au fost asociaţi, începând cu anul 2002, numărul total de angajaţi, defalcat pe fiecare an în perioada 2002-2006, activităţile desfăşurate în afara asigurării editării Monitorului Oficial al României, în perioada 2002-2006, veniturile realizate de regie din alte activităţi în afara asigurării editării Monitorului Oficial al României, în perioada 2002-2006, valoarea patrimoniului regiei, în perioada 2002-2006, cuantumul sumelor împrumutate, în perioada 2002-2006 şi cât din acest împrumut a fost restituit, până în prezent, veniturile realizate de directorul general, membrii consiliului de administraţie, directori în perioada 2002-2006, bugetul regiei pe anii 2002-2006 precum şi o copie a raportului anual prezentat secretarului general al Camerei Deputaţilor de către consiliul de administraţie cu privire la activitatea regiei în anul precedent şi la programul de activitate pe anul în curs. Cererea a fost formulată în contextul secretizării bugetului Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi nu a primit un răspuns corespunzător. Refuzul de a comunica în întregime informaţiile solicitate a fost atacat de APADOR-CH în instanţă, dar în ianuarie 2007, instanţa a respins acţiunea APADOR-CH. Pe 24 aprilie 2007, APADOR-CH a formulat recurs, care a fost din nou respins de către instanţă pe 4 iunie 2007, cu motivarea că respectivul raport nu există.
Un alt caz continuat în anul 2007 a fost generat de o cerere adresată Ministerului Afacerilor Externe prin care s-a solicitat comunicarea numărului total al consilierilor ministrului afacerilor externe şi al persoanelor care „deţin statutul de consilier al ministrului afacerilor externe”, precum şi numele, cetăţenia, pregătirea profesională, data numirii şi, după caz, data eliberării din funcţie pentru fiecare consilier al ministrului, totalul sumelor plătite precum şi titlul acestora pentru fiecare consilier al ministrului şi dacă aceste sume au fost plătite din bugetul Ministerului Afacerilor Externe sau din alte surse publice, cu indicarea lor. În răspunsul primit s-a menţionat lista unor consilieri, care totuşi nu cuprindea toate persoanele cunoscute ca îndeplinind această funcţie (de exemplu, domnul Wolfgang Dix, consilier străin numit prin Hotărârea Guvernului nr.505/2005). De asemenea, nu se indicau sumele plătite de la bugetul statului cu titlul de salariu, existând doar trimiteri la legislaţia în baza căreia s-au stabilit salariile consilierilor. APADOR-CH a formulat plângere în instanţă împotriva răspunsul incomplet primit, însă aceasta a fost respinsă în ianuarie 2007. Şi recursul APADOR-CH a fost respins în aprilie 2007.
În anul 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat susţinerea unei cauze în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ce implică limitarea dreptului la informaţii de interes public (ROSIIANU v. România). Cazul priveşte neexecutarea mai multor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligă autorităţile locale din Baia-Mare să comunice informaţii de interes public unui jurnalist. Prin acest caz strategic, APADOR-CH urmăreşte să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Europene în privinţa domeniului de aplicare a articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului în sensul extinderii acestuia şi la dreptul de a obţine informaţii de interes public. În august 2007 a fost transmis Curţii Europene formularul de cerere completat.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a reuşit să determine modificarea textului Legii privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice în sensul limitării efectelor negative asupra liberului acces la informaţiile de inters public; Legea nr.190/2007 exclude informarea proprie a persoanelor fizice şi juridice şi utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalistică din sfera reutilizării, recunoaşte reutilizarea liberă şi gratuită a informaţiilor de către entităţile non-profit;
– APADOR-CH a reuşit, împreună cu o coaliţie de organizaţii neguvernamentale coordonată de asociaţie, să determine retragerea proiectului de Cod de procedură administrativă, care propunea abrogarea legilor speciale din domeniul trnsparenţei instituţionale;
– APADOR-CH a obţinut amendarea civilă a doi secretari generali ai Guvernului şi a primarului municipiului Bucureşti pentru neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care obligau la comunicarea de informaţii de inters public;
– APADOR-CH a iniţiat o reţea de 40 de orgnizaţii neguvernamentale, în mare parte locale, care să urmărească modul de implementare a celor două legi ale transparenţei; este pentru prima dată când o astfel de coaliţie se extinde şi la nivelul organizaţiilor din ţară;
– APADOR-CH a realizat un manual pentru organizaţiile neguvernamentale privind utilizarea şi monitorizarea implementării Legii nr.544/2001 şi Legii nr.52/2003; deşi astfel de materiale au mai fost editate în trecut şi de alte organizaţii, este pentru prima dată când un manual de acest gen cuprinde informaţii despre tehnici concrete de monitorizare a implementării acestor legi.
1.2 Imbunătăţirea implementării Legii transparenţei decizionale în administraţie
· Activităţi:
Proiectul “Îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni şi administraţie în procesul decizional”
APADOR-CH a continuat în 2007 implementarea unui proiect care şi-a propus să monitorizeze aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Proiectul intitulat “Îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni şi administraţie în procesul decizional”, a fost finanţat de United States Agency for International Developement în cadrul “Romania Civil Society Strengthening Program”.
În cursul anului 2007, APADOR-CH, împreună cu 14 organizaţii neguvernamentale locale au monitorizat, în perioada ianuarie-mai, 93 de autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale. În total au fost realizate 1342 de vizite săptămânale la sediile acestor instituţii, precum şi pe paginile lor de internet. Concluziile monitorizării, precum şi un set de recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind trasnparenţa decizională au fost lansate pe 1 octombrie 2007, în cadrul unei conferinţe de presă. Raportul şi propunerile de modificare a legii au fost distribuite parlamentarilor şi au primit sprijin din partea a trei dintre aceştia. În martie 2008, un deputat a preluat propunerile APADOR-CH şi le-a promovat sub forma unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr.52/2003. Expunerea de motive a iniţiativei menţionează APADOR-CH drept una din sursele care au generat acest proiect.
În 2007, cele 30 de organizaţii neguvernamentale locale care au beneficiat de instruire în domeniul transparenţei decizionale în administraţie în cadrul aceluiaşi proiect (în toamna anului 2006) au fost implicate în distribuirea a 75.000 de fluturaşi care informează cetăţenii despre modul în care pot utiliza Legea nr.52/2003. Potrivit informaţiilor oferite de aceste organizaţii, 15.903 persoane au demonstrat o creştere a nivelului de cunoaştere a acestei legi, iar aproape 700 s-au implicat direct în activităţile organizaţiilor locale legate de transparenţa decizională.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat un raport de monitorizare a implementării Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie de către 93 de autorităţi publice centrale şi locale; este primul raport de monitorizare de asemenea anvergură, care se bazează pe datele culese sistematic timp de 4 luni în timpul a peste 1300 de vizite de monitorizare;
– APDOR-CH a redactat un set de amendamente la Legea nr.52/2003 care, odată adoptate, ar duce la îmbunătăţirea transparenţei decizionale în administraţie, precum şi la lărgirea sferei de aplicare a legii; propunerile APADOR-CH au fost preluate de un deputat în cadrul unei iniţiative legislative aflate în prezent în proceduri legislative;
– APADOR-CH a iniţiat o reţea de 30 de organizaţii locale interesate de creşterea transparenţei decizionale în administraţie;
– În urma distribuirii a 75.000 de fluturaşi privind Legea nr.52/2003 prin intermediul reţelei de organizaţii neguvernmentale locale, aproape 16.000 de persoane au demonstrat o creştere a nivelului de cunoaştere a acestei legi, iar aproape 700 s-au implicat direct în activităţile organizaţiilor locale legate de transparenţa decizională.
1.3 Participarea în cadrul reţelei internaţionale de ONG-uri care susţin liberul acces la informaţii şi transparenţa decizională
· Activităţi:
Ca membră în Freedom of Information Advocates Network, în 2007, APADOR-CH a susţinut eforturile acestei reţele de a îmbunătăţii proiectul Tratatului Consiliului Europei cu privire la accesul la documentele oficiale. În septembrie 2007, APADOR-CH a semnat, alături de alte 180 de organizaţii şi 190 de persoane din întreaga lume, o scrisoare către Grupul de Specialişti care redactează textul tratatului, solicitând adoptarea unor standarde mai înalte în domeniul accesului la informaţiile de interes public. Până în prezent, textul tratatului nu a fost finalizat.
2. Libertatea de expresie
2.1 Imbunătăţirea cadrului legislativ privind libertatea de exprimare
· Activităţi:
Decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007. Amendamente la Codul penal
Insulta şi calomnia au fost dezincriminate în iunie 2006. La 18 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a adoptat o decizie care a declarat neconstituţională dezincriminarea celor două infracţiuni. APADOR-CH a protestat faţă de această decizie, solicitând Parlamentului României să nu adopte, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, prevederi care să reincrimineze insulta şi calomnia şi care sunt de natură să îngrădească libertatea de exprimare, valoare esenţială pentru o societate democratică. APADOR-CH a subliniat că, în măsura în care se consideră că mijloacele nepenale existente pentru apărarea onoarei şi reputaţiei nu ar fi suficiente, mult mai utilă ar fi actualizarea şi modernizarea legislaţiei cu privire la acestea, decât revenirea la un sistem în care aproape orice faptă ilicită este transformată în infracţiune (textul comunicatului poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org). Până la finalul anului 2007, Parlamentul României nu a adoptat nicio lege ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
În octombrie 2007, APADOR-CH a protestat faţă de modificarea alineatul 2 al art. 195 din Codul penal – “Violarea secretului corespondentei” –, ca urmare a amendamentul iniţiat de deputaţii Eugen Nicolicea şi Ioan Timiş. Potrivit acestei modificări, constituia infracţiune divulgarea (deci, şi difuzarea) unei convorbiri sau comunicări “înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acestea din greşeală sau din întâmplare”. APADOR-CH a apreciat că textul a fost redactat ambiguu, generând confuzii în aplicare şi interpretare. Spre exemplu, nu se înţelegea dacă este sancţionată penal difuzarea fără drept a unei înregistrări sau difuzarea unei înregistrări făcute fără drept. Introducerea unor astfel de infracţiuni ar permite autorităţilor să iniţieze anchete abuzive împotriva ziartiştilor, care presupun, printre altele, percheziţii la sediile ziarelor/televiziunilor/radiourilor şi care, în cele din urmă, ar duce la descurajarea presei în a informa şi a pune în discuţia comunităţii chestiuni de interes public. În plus, APADOR-CH a considerat că pedeapsa cu închisoarea (oricare ar fi limitele pedepsei) pentru dezvăluiri de interes public este inacceptabilă. În final, amendamentul nu s-a regăsit în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Acestă iniţiativă de modificare a Codului de penal a survenit pe fondul scandaluui declanşat de difuzarea, de către postul public de televiziune a unei înregistrări privind un ministru suspectat de corupţie. Partea a doua a înregistrării nu a fost difuzată datorită interdicţiei impuse de preşedintele postului public. APADOR-CH a protestat şi faţă de această măsură, în data de 10 octombrie 2007, apreciind-o ca fiind un act de cenzură (comunicatul APADOR-CH poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org).
Litigii strategice privind libertatea de exprimare
În cursul anului 2007, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat cinci cazuri susţinute de APADOR-CH şi care privesc libertatea de exprimare a jurnaliştilor:
– BARB v. România; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat penal pentru un articol în care acuza liderul Forumului German din Hunedoara că ar fi promis locuri de muncă în Germania persoanelor intereste, oferindu-le cursuri de limba germană contra cost, însă nu şi-ar fi repsectat promisiunea. Deşi APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului încă din aprilie 2006, Curtea europeană nu a pronunţat încă o hotărâre în acest caz;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 1); cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 5 milioane lei vechi pentru un articol în care relata acuzaţiile de hărţuire sexuală împotriva unui înalt funcţionar public din judeţul Timiş (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cauza a fost comunicată Guvernului de către Curtea europeană pe 23 martie 2007, iar APADOR-CH, prin colaboratorii săi avocaţi, a răspuns observaţiilor Guvernului pe 13 iunie 2007. Curtea europeană urmează să pronunţe o hotărâre în această cauză;
– IEREMEIOV v. Romania (nr. 2) ; cazul priveşte un jurnalist care a fost amendat administrativ în cadrul unui proces penal şi obligat la plata de despăgubiri morale de 20 milioane lei vechi pentru un articol în care îl acuza pe primarul oraşului Buziaş că a colaborat cu Securitatea (a se vedea Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001 pentru descrierea detaliată a cazului). Cazul a fost comunicat Guvernului României la sfârşitul anului 2007;
– POPA v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unui amenzi penale de 6 milioane lei vechi şi la plata a 60 de milioane lei vechi cu titlul de daune morale a unei jurnaliste care a criticat într-un articol activitatea unui judecător. În anul 2007 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
– CALMUC v. Romania; cazul priveşte condamnarea la plata unei amenzi penale şi obligarea la plata de daune morale a unui jurnalist pentru publicarea unui articol în care susţinea că un funcţionar local este suspectat de corupţie în legătură cu concesionarea unui teren. În anul 2007 nu au fost luate niciun fel de măsuri procedurale de către Curtea Europeană în acest caz.
În plus, în anul 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a continuat reprezentarea jurnalistului constănţean Cristian Anton, chemat în judecată de primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Acesta din urmă a cerut condamnarea ziaristului la plata de despăgubiri morale în valoare de un miliard cinci sute de milioane de lei vechi, pentru pretinsa atingere adusă reputaţiei sale printr-un articol publicat la data de 24 noiembrie 2005 în ziarul Replica de Constanţa (pentru descrierea detaliată a cazului, a se vedea Raportul de activitate al APADOR-CH pe anul 2006). La sfârşitul anului 2006, instanţa de judecată a dat câştig de cauză jurnalistului, însă primarul Radu Mazăre a formulat apel. În septembrie 2007, Tribunalul Bucureşti a casat în parte sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond.
· Rezultate notabile:
– Parlamentul României nu a adoptat o nouă lege de incriminare a insultei şi calomniei, în urma deciziei Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007. Criticile împotriva acestei decizii, inclusiv ale APADOR-CH, au fost probabil cauza lipsei de reacţie a Parlamentului;
– Parlamentul României nu a adoptat amendamentul la articolul 195 – Violarea secretului corepondeţei – care ar fi avut rolul de a îngrădi libertatea e exprimare, şi ca urmare a protestelor APADOR-CH
3. Alte activităţi legate de protecţia şi promovarea drepturilor civile
Pachetul de legi privind securitatea naţională
În cursul anului 2007, APADOR-CH a continuat să monitorizeze procedurile parlamentare privind adoptarea pachetului de legi privind securitatea naţională. Deoarece Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu a avizat pozitiv ultima variantă a proiectelor de legi iniţate de Guvernul României, pachetul a fost introdus în Parlament în februarie 2007 ca propunere legislativă a 71 de deputaţi şi senatori ai Partidului Naţional Liberal. Propunerile legislative introduse în Parlament conţineau modificări faţă de variantele comentate anterior de către APADOR-CH, astfel încât asociaţia a redactat un nou set de comentarii, care au fost transmise membrilor comisiilor relevante ale Camerei Deputaţilor la sfârşitul lunii martie 2007. De asemenea, un reprezentant al APADOR-CH a participat la o şedinţă a Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, în care a exprimat punctul de vedere al asociaţiei cu privire la pachetul de legi. La 19 aprilie 2007 propunerile legislative au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor. La Senat, la sfârşitul anului 2007, procedura legislativă era încă în desfăşurare, propunerile legislative fiind la comisiile de specialitate.
Noul Cod penal
La începutul lunii martie 2007, Ministerul Justiţiei a făcut cunoscut proiectul noului Cod penal, lansând procesul de consultare publică. Datorită schimbării ministrului justiţiei, APADOR-CH a aşteptat ca noul ministru să îşi exprime susţinerea faţă de proiect pentru a trimite comentariile sale, în iunie 2007. Până la sfârşitul anului 2007, proiectul noului Cod penal nu a fost adoptat de către Guvern şi transmis Parlamentului.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
La sfârşitul lunii decembrie 2006, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ordonanţa conţine o serie de prevederi discutabile. Prin acest act normativ, a fost eliminată autorizarea judecătorească pentru accesul la sistemele informatice ale unor persoane, măsura urmând a fi dispusă de procuror, şi s-a menţinut autorizarea procurorului în cazul măsurii supravegherii conturilor bancare. APADOR-CH a protestat împotriva acestor modificări (textul comunicatului de presă poate fi consultat pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org) şi a participat la mai multe dezbateri organizate de autorităţi pe marginea acestui subiect, inclusiv la Ministrul Justiţiei, iniţiatorul ordonanţei. Autorităţile au susţinut solicitarea APADOR-CH de a modifica întregul cadru legislativ în materie, în sensul definirii accesului la sistemele informatice ale unor persoane. În ceea ce priveşte procedura de procedura de autorizare a acestei măsuri (înţeleasă ca acces la datele de trafic, nu la conţinutul comunicaţiilor electronice), s-a stabilit ca problema să fie reglementată printr-o lege specială care să transpună în legislaţia naţională Directiva 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice.
Proiectul legii de transpunere a Directivei 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice
Pe 26 aprilie 2007, APDOR-CH a participat la consultarea publică organizată de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor pe marginea proiectului de lege prin care urmează să fie transpusă în legislaţia naţională Directiva 2006/24/EC privind retenţia datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice. APADOR-CH şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului la viaţă privată în proiectul de lege. Comentariile scrise ale APADOR-CH au fost transmise ministerului pe 11 mai 2007. Până la sfârşitul anului 2007, proiectul de lege nu a fost promovat în Parlament.
II. RESPONSABILIZAREA AUTORITĂŢILOR/INSTITUŢIILOR DIN DOMENIUL ORDINII PUBLICE ŞI A ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARELOR
1. Prevenirea torturii şi a altor tratamente sau pedepse inumane şi degradante în locurile de detenţie din România.
· Activităţi:
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”
Proiectul „Către monitorizarea instituţională independentă a locurilor de detenţie”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti şi implementat de APADOR-CH în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, îşi propune realizarea unui mecanism pilot de monitorizare a locurilor de detenţie (penitenciare, aresturi, spitale de psihiatrie) şi obţinerea sprijinului autorităţilor pentru asumarea unui astfel de mecanism la nivel naţional, de preferat prin ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii. Proiectul a început în septembrie 2007, iar până la sfârşitul anului a fost redactat un manual al monitorului locurilor de detenţie şi au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru a asigura sprijinul în implementarea mecanismului pilot.
2. Litigii strategice în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
· Activităţi:
În cursul anului 2007, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor omului s-au aflat în total 23 de cazuri susţinute de APADOR-CH care privesc abuzuri ale poliţiei sau ale cadrelor din penitenciare, precum şi drepturile persoanelor private de libertate. Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre în unul dintre aceste cazuri, în alte şase s-au realizat diferite comunicări procedurale, iar cinci au fost cazuri noi:
– COBZARU v. România – La 26 iulie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza Cobzaru v. România pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus tratamentelor inumane, dreptului la investigaţii imparţiale şi aprofundate în cazul supunerii la tratamente inumane, dreptului la remedii efective şi dreptului de a nu fi supus discriminării. Reclamantul a fost reprezentat de APADOR-CH şi European Roma Rights Centre.
Curtea europeană a stabilit că în acest caz agenţii statului s-au făcut vinovaţi de aplicarea de tratamente inumane reclamantului, iar autorităţile naţionale nu au efectuat o anchetă imparţială şi aprofundată cu privire la acestea: soluţia de neîncepere a urmării penale împotriva poliţiştilor s-a bazat exclusiv şi fără rezerve pe declaraţiile acestora, în vreme ce declaraţii relevante ale martorilor oculari care contraziceau varianta poliţiştilor au fost ignorate. Mai mult, martorii importanţi nu au fost audiaţi, iar unele contradicţii din dosarul de cercetare nu au fost lămurite. În consecinţă, Curtea europeană a constatat o încălcarea a articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, atât sub aspect substanţial, cât şi procedural. De asemenea, Curtea europeană a constat şi încălcarea articolului 13 din Convenţia europeană, pentru că lipsa unei anchete efective privitoare la tratamentele inumane suferite l-au împiedicat pe reclamant să obţină compensaţii inclusiv pe calea unei acţiuni pentru daune în faţa instanţelor civile. De asemenea, reclamantul a fost victimă a discriminării, încălcându-se astfel articolul 14 din Convenţia europeană, deoarece autorităţile naţionale nu au investigat posibilele motive de ură rasială care ar fi putut determina supunerea sa la tratamente inumane dar şi din cauza atitudinii pe care au manifestat-o faţă de reclamant în timpul cercetărilor.
Cazul Cobzaru împotriva României este primul în care Curtea europeană detaliază obligaţiile autorităţilor statului atunci când investighează acuzaţii de tratamente inumane împotriva unor membri ai etniei rome, în contextul discriminării recunoscute a acesteia. În plus, este pentru prima dată când Curtea europeană se pronunţă asupra încălcării dreptului la recurs efectiv în situaţia în care plângerea unei persoane privind abuzuri este soluţionată prin neînceperea urmăririi penale.
– IORDACHE v. Romania; cazul priveşte dreptul la viaţă de familie a unui deţinut, al cărui copil nu îl poate vizita în timp ce se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Cazul a fost preluat de APADOR-CH în octombrie 2006, iar pe 31 martie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantului faţă de observaţiile Guvernului României;
– DAMIAN & DAMIAN-BURUEANA v. Romania; cazul priveşte relele tratamente şi privrea ilegală de libertate a doi fraţi de către poliţie. La 11 mai 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamanţilor faţă de observaţiile Guvernului României;
– TARAU v. Romania; cazul priveşte dreptul la libertate individuală şi dreptul la un proces echitabil al reclamantei Daniela Tarău. La 31 mai 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României;
– BUCUR & TOMA v. Romania; cazul priveşte condamnarea unui fost ofiţer de informaţii pentru dezvăluirea de informaţii clasificate privind interceptări ilegale, precum şi interceptarea ilegală a unui jurnalist. Pe 5 iunie 2007, APADOR-CH a solicitat Curţii Europene soluţionarea cu prioritate a cauzei;
– CUCU v. Romania; cazul priveşte condiţiile de detenţie precare pe care le acuză reclamantul. Pe 26 iulie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene o completare la cererea iniţială, redactată de reclamant fără sprijin juridic. Pe 5 decembrie 2007, două reprezentante ale APADOR-CH s-au deplasat la Penitenciarul Jilava pentru o discuţie cu reclamantul, dar accesul le-a fost interzis de către conducerea penitenciarului;
– CALMANOVICI v. România; cazul priveşte arestarea preventivă a lui Viorel Calmanovici pe baza unui mandat emis de procuror. Ulterior, reclamantul a fost condamnat pe baza unor interceptări care nu au fost autorizate de un judecător. În plus, i-a fost interzisă automat execitarea drepturilor părinteşti, ca urmare a condamnării. La momentul eliberării sale condiţionate, hotărârea instanţei a fost executăată cu o întârziere de 16 ore, perioadă pentru care privarea e libertate nu avea nicio bază legală. Pe 20 decembrie 2007, APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a trmis Curţii Europene observaţii suplimentare privind încălcarea articolului 5.3 din Convenţia europeană, deoarece prelungirea măsurii arestării preventive s-a realizat în lipsa unor motive relevante şi suficiente pentru a o justifica;
– L.Z. v. Romania; cazul priveşte investigaţiile întreprinse de autorităţi cu privire la plângerea penală a reclamantului având ca obiect violul suferit în timpul detenţiei. APDOR-CH a preluat cazul în aprilie 2007, iar la 11 octombrie 2007 APADOR-CH, prin avocaţii cu care colaborează, a transmis Curţii Europene răspunsul reclamantei faţă de observaţiile Guvernului României;
– CHIRIŢĂ v. Romania; cazul priveşte relele tratamente la care a fost supusă reclamanta de către poliţie, lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea, precum şi violarea secretului corespondenţei reclamantei în timpul executării unei pedepse privative de libertate. Cauza a fost declarată admisibilă de către Curtea Europeană la 6 septembrie 2007, iar APADOR-CH a preluat cazul în octombrie 2007;
– PREDICĂ v. Romania; cazul priveşte decesul fiului reclamantului în timpul executării unei pedepse privative de libertate, precum şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acesta. Cererea către Curtea Europeană a fost transmisă pe data de 25 septembrie 2007;
– PRETOR v. Romania; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului de către doi membri ai SPP şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea. Cererea a fost transmisă Curţii Europene în iulie 2007;
– ROŞIORU v. Romania; cazul priveşte relele tratamente aplicate reclamantului de către poliţie şi lipsa investigaţiilor efective cu privire la acestea. Cererea a fost transmisă Curţii Europene pe 22 august 2007.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH l-a reprezentant pe Belmondo Cobzaru, în cazul căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea, de către România, a Convenţeiei europene a drepturilor omului, datorită releleor tratamente şi discriminării la care a fost supus de către autorităţile statului. Cazul Cobzaru împotriva României este primul în care Curtea europeană detaliază obligaţiile autorităţilor statului atunci când investighează acuzaţii de tratamente inumane împotriva unor membri ai etniei rome, în contextul discriminării recunoscute a acesteia. În plus, este pentru prima dată când Curtea europeană se pronunţă asupra încălcării dreptului la recurs efectiv în situaţia în care plângerea unei persoane privind abuzuri este soluţionată prin neînceperea urmăririi penale;
– APADOR-CH a preluat cinci cazuri noi în faţa Curţii Europene, având ca obiect acuzaţii de rele tratamente sau încălcarea altor drepturi de către autorităţile statutui din domeniul ordinii publice.
3. Controlul extern si responsabilizarea Poliţiei
În anul 2006, APADOR-CH a început implementarea proiectului „Controlul extern şi responsabilizarea Poliţiei”, finanţat de Ambasada Regală a Ţărilor de Jos la Bucureşti, prin Programul MATRA-KAP. Scopul proiectului a fost de a evalua activitatea şi eficienţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, ca instrument de monitorizare a poliţiei (dar şi a altor forţe cu atribuţii în domeniul ordinii publice cum sunt jandarmii, poliţiştii comunitari etc.). La începutul anului 2007, APADOR-CH a redactat un raport conţinând constatările asociaţiei în urma centralizării răspunsurilor la chestionarele adresate Autorităţilor Teritoriale judeţene, precum şi a discuţiilor directe cu membrii a trei dintre ele. Raportul a fost lansat pe 30 martie 2007 şi distribuit tuturor Autorităţilor Teritoriale, precum şi membrilor Parlamentului, deoarece concluziile sale au arătat că sunt necesare modificări ale legislaţiei în vigoare (raportul poate fi consultat şi pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org). Tot pe 30 martie 2007 a avut loc şi o întâlnire cu un reprezentant al Inspectoratului General al Poliţiei pentru a discuta concluziile raportului.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a realizat prima evaluare independentă a activităţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică de la înfiinţarea acesteia prin Legea Poliţiei din 2002; concluziile evaluării arată că activitatea acestei autorităţi este în multe cazuri ineficientă şi este necesară modificarea cadrului legislativ pentru a îmbunătăţii rezultatele concrete ale funcţionării sale asupra Poliţiei
5. Documentare menita a demasca violarea drepturilor omului de catre Poliţie şi cadrele din penitenciare
· Activităţi:
În cursul anului 2007, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat 7 aresturi ale poliţiei: Dâmboviţa, Argeş, Mehedinţi, Deva, Secţile, 12, 19 şi 22 de Poliţie din Bucureşti. Rapoatele publicate de APADOR-CH după fiecare vizită se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
Principalele constatări ale APADOR-CH au fost:
– Condiţiile de detenţie sunt mai proaste şi, cu siguranţă, mult mai restrictive în aresturi decât în penitenciare: multe aresturi se află în subsoluri şi sunt, practic, lipsite de lumină naturală, contrar recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii; în unele aresturi, camerele nu au grupuri sanitare şi, prin urmare, arestaţii trebuie să ceară supraveghetorilor să îi scoată la baia comună pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; nu se organizează niciun fel de activităţi cu arestaţii, cu excepţia plimbării zilnice într-un spaţiu gol, de dimensiuni reduse; nu se poate asigura confidenţialitatea discuţiilor dintre arestaţi şi avocaţii lor şi nici nu se doreşte acest lucru; situaţia este similară şi în privinţa convorbirilor telefonice ale arestaţilor şi, într-o anumită măsură, chiar a corespondenţei scrise; nu sunt permise televizoare şi nici chiar aparate de radio etc. APADOR-CH a exprimat îndoieli serioase cu privire la eventuala îmbunătăţire a acestor condiţii într-un viitor apropiat;
– Diferenţele substanţiale dintre condiţiile de detenţie din aresturi şi cele din penitenciare sunt cu atât mai greu de înţeles cu cât este vorba despre aceeaşi categorie a persoanelor aflate în arest preventiv. Explicaţia ar fi următoarea: persoanele cu mandat de arestare preventivă ar rămâne în arestul poliţiei până în momentul în care procurorul care răspunde de anchetă redactează şi înaintează rechizitoriul, după care ele ar fi transferate în sistemul penitenciar. Cu alte cuvinte, pe durata urmăririi penale, o persoană suspectă de comiterea unei infracţiuni este deţinută în condiţii dure, chiar umilitoare, nu are decât contacte supravegheate cu apărătorul şi cu familia şi este permanent la dispoziţia anchetatorilor. Toate aceste aspecte contravin, în opinia asociaţiei, standardelor privind dreptul la apărare şi deci la un proces echitabil;
– Legea nr. 275/2006 privind regimul persoanelor private de libertate, care a intrat în vigoare în octombrie 2006, nu se aplică decât parţial şi nu în toate aresturile poliţiei. Principala cauză invocată este lipsa Regulamentului comun al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi al Ministerului Justiţiei care, potrivit legii, trebuia să normeze regimul de deţinere în aresturi.
APADOR-CH a readus în discuţie o mai veche propunere a sa, care, din păcate, a fost constant respinsă de autorităţile de resort şi a cerut Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei şi Ministerului de Justiţie să iniţieze modificările legislative necesare pentru ca:
– În aresturile poliţiei să rămână numai persoanele reţinute pe o perioadă de până la 24 de ore. Regulamentul comun al MIRA şi MJ privind aplicarea Legii nr. 275/2006 ar urma să vizeze numai perioada reţinerii poliţieneşti;
– Dacă instanţa de judecată emite mandat de arestare împotriva unei persoane reţinute de poliţie, aceasta urmează să fie imediat transferată în custodia unei alte instituţii. Cea mai bună variantă ar fi ca persoanele arestate preventiv să fie în custodia puterii judecătoreşti, ceea ce ar garanta un proces penal echitabil. Dacă acest lucru nu este posibil, alternativa ar fi transferarea celor arestaţi preventiv în sistemul penitenciar, cu respectarea tuturor garanţiilor oferite de Legea nr. 275/2006.
În plus, în cursul anului 2007, APADOR-CH a realizat investigaţii extrajudiciare în două cazuri privind abuzurile comise de poliţiştii Secţiei nr.22 din Bucureşti asupra lui Şerban Marinescu (pe data de 2 iunie 2007) şi lui Mihai Spătaru şi Dan Gabriel Geantă (pe data de 30 august 2007). Rapoartele întocmite în urma acestor investigaţii se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org. În plus, a fost seizat Parchetul în legătură cu faptele constatate şi i-a fost acordată asistenţă juridică lui Şerban Marinescu în demersurile împotriva poliţiştilor care l-au bătut şi private de libertate.
· Rezultate notabile::
– APADOR-CH a continuat să viziteze aresturile Poliţiei, pe baza unui nou protocol închieat cu Inspectoratul General de Polţiei în anul 2007. Acestă activitate, întreruptă pentru o lungă perioadă de timp, a fost reluată în anul 2006;
– În urma solicitării APADOR-CH, oficialii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative precum şi ai Ministerului Jutiţiei au iniţiat procedura de adoptare a unui regulament comun de aplicarea a Legii nr. 275/2006 privind regimul persoanelor private de libertate în aresturile Poliţiei.
Îmbunătăţirea reintegrării sociale a deţinutilor, în special a tinerilor
· Activităţi:
În cursul anului 2007, reprezentanţii APADOR-CH au vizitat trei penitenciare (Colibaşi, Drobeta-Turnu-Severin şi Timişoara), în timpul vizitelor punându-se un accent special pe activităţile de reintegrare socială a deţinuţilor. Rapoatele publicate de APADOR-CH după fiecare vizită se găsesc pe pagina de internet a asociaţiei, www.apador.org.
III. COMBATEREA DISCRIMINARII
1. Includerea protecţiei şi promovării drepturilor civile şi politice în activitatea ONG-urile pentru servicii sociale
· Activităţi:
În cursul anului 2007, APADOR-CH a început să împlementeze un proiect menit a determina organizaţiile de servicii sociale care oferă sprijin grupurilor dezavantajate să includă dimensiunea drepturilor civile în activitatea lor, în special dreptul de a nu fi suspus discriminării. Proiectul, finanţat de CEE Trust for Civil Society a început în aprilie 2007 şi se va încheia în martie 2009.
Principala activitate desfăşurată în timpul anului 2007 a privit identificarea organizaţiilor de servicii sociale active precum şi dezvoltarea unui instrument de auto-evaluare a nevoilor grupurilor dezavantajate din perspectiva drepturilor civile. Instrumentul a fost trimis către aproximativ 150 de organizaţii identificate, 56 dintre acestea aplicându-l şi transmiţând rezultatele APADOR-CH. De asemenea, a fost redactat un manual de drepturile omului care va fi folosit într-o serie de 15 sesiuni de instruire adresate organizaţiilor de servicii sociale în cursul anului 2008.
· Rezultate notabile::
– APADOR-CH a dezvoltat şi implementat un instrument de auto-evaluare a nevoilor grupurilor dezavantajate din perspectiva drepturilor civile. Din informaţiile deţinute de APADOR-CH, un astfel de instrument reprezintă o premieră.
2. Creşterea responsabilizării organismelor de stat implicate în probleme religioase
· Activităţi:
În septembrie 2007, APADOR-CH început implementarea proiectului „Către transparenţă în implicarea statului în probleme religioase”, finanţat de Ambasada Elveţiei la Bucureşti, care şi-a propus să evalueze gradul de transparenţă a instituţiilor statului în privinţa alocării unor fonduri de la bugetul de stat către diferitele culte şi organizaţii religioase minoritare, precum şi să identifice principalele probleme cu care se confruntă cultele şi asociaţiile religioase minoritare, mai ales după adoptarea noii legi în materie, criticată ca fiind aptă să creeze discriminare.
Până la finalul anului 2007, APADOR-CH s-a întâlnit cu reprezentanţii a 15 din cele 18 culte religoase recunoscute în România şi cu cei a patru asociaţii religioase. În plus, au fost adresate 50 de cereri de informaţii de inters public consiliilor judeţele şi autorităţilor centrale cu atribuţii în materie. Concluziile cercetării APADOR-CH vor fi cuprinse într-un raport ce va fi realizat, lansat şi distribuit în prima parte a anului 2008.
3. Participarea în coaliţii ONG informale anti-discriminare
· Activităţi:
Pe 13 februarie 2007, APADOR-CH a participat într-o întâlnire a coaliţiei informale de ONG-uri care se ocupă de probeme legate de anti-discriminare în care a fost prezentată reţeaua europeană ENAR. Pe 2 mai 2007, APADOR-CH a participat la întâlnirea de fondare a reţelei ENAR în România.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH este membru fondat al ENAR România.
4. Litigii strategice în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor naţionale
· Activităţi:
APADOR-CH este fost implicată în susţinerea a 12 cazuri privind, între altele, discriminarea, aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Într-unul dintre acestea – Cobzaru v. România – în anul 2007 a fost pronunţată o hotărâre de către Curte, care a constatat discriminarea la care a fost supus un membru al etniei rome (a se vedea descrierea cazului în secţiunea II.2 de mai sus). În celelate cazuri nu au existat proceduri noi în cursul anului 2007.
De asemenea, în cursul anului 2007, APADOR-CH, cu sprijinul European Roma Rights Centre, s-a implicat în reprezentarea a 23 de famili de romi din Tulcea, evacutate forţat şi relocate în spaţii improprii locuirii. Au fost iniţiate doua seturi de proceduri: pe de o parte se solicită despăgubirea familiilor de romi pentru prejudiciile cauzate de acţiunile/inacţiunile autorităţilor locale, pe de altă parte s-a solicitat constatarea discriminării de către instanţa de judecată. Pană la finalul anului 2007, cazurile nu au fost finalizate.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH l-a reprezentat pe Belmondo Cobzaru în faţa Curţii Europene, care a pronunţat, în cazul său, o hotărâre prin care constată discriminarea la care acesta a fost suspus de către autorităţile naţionale ca urmare a apartenenţei la etnia romă;
– APADOR-CH s-a implicat în rezolvarea situaţiei a 23 de familii de romi, evacuate forţat de autorităţile din Tulcea şi ulterior cazate în condiţii improprii locuirii.
IV. EXTINDEREA ACTIVITĂŢII APADOR-CH
· Activităţi:
În cursul anului 2007, APADOR-CH s-a implicat în reprezentarea a doi reclamanţi în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care se plângeau de ingerinţa cu dreptul lor la viaţă privată ca urmare a autorizării desfăşurării activităţii de extracţie a aurului pe baza de cianuri pentru Aurul SA (TATAR & TATAR v. România). Activitatea companiei a dus la accidentul grav de mediu din anul 2000, când o cantitate importantă de cianuri a fost deversată în apele de suprafaţă din zona Baia-Mare, afectând serios ecosistemul atât în România, cât şi în Ungaria şi Serbia. La 18 octombrie 2007, Curtea Europeană a organizat o audiere publică privind acest caz. Pe baza experienţei acumulate cu acestă ocazie, APADOR-CH cercetează oportunităţile extinderii activităţii sale şi în domeniul dreptului mediului.
· Rezultate notabile:
– APADOR-CH a reprezentat reclamanţii în cauza TATAR & TATAR v. România, într-o audiere publică a Curţii Europene a Drepturilor Omului