Aproape o treime dintre prostituate declară că pe lângă amenzi, bătăi sau violuri, forțele de ordine din România le pedepsesc confiscându-le prezervativele, fapt ce duce la imposibilitatea acestora de a-și face meseria în siguranță
AEP tărăgănează de patru luni răspunsurile la cererile trimise de mii de români, care voiau să știe dacă s-a votat în locul lor la Referendum. Citiți care e soluția ca să obligați autoritatea să-și facă treaba.
Un raport al OSCE arată că statele folosesc diverse tertipuri legislative ca să limiteze dreptul de a manifesta liber al cetățenilor, iar noile tehnologii sunt adesea puse în slujba monitorizării oamenilor și nu a favorizării drepturilor lor fundamentale.
Colonelul Moise admite că Jandarmeria monitorizează intențiile de protest și pe Facebook, dar susține că o face numai ca să-și poată planifica mai bine intervențiile, în vreme ce românii au învățat că nu e obligatoriu să anunțe primăria că vor să iasă în stradă.
Numărul cererilor depuse de protestatari la primăriile din toată țara e mai mare în 2012 decât anul trecut. Cu excepția Bucureștiului, unde oamenii boicotează Primăria Capitalei și își testează dreptul de a manifesta liber, fără voie de la primar.
De ce trebuie schimbată Legea adunărilor publice: Este normal să ceri autorizație ca să protestezi exact de la acela împotriva căruia vrei să protestezi?
Autoritățile nu-și doresc să schimbe legea adunărilor publice. Reprezentanții MAI nici nu se gândesc să renunțe la „aprobarea” manifestațiilor și consideră că deteriorarea climatului economic și social n-ar fi un moment favorabil să „liberalizeze” dreptul la liberă întrunire.
Proiectul inițiat de APADOR-CH, de modificare a legilor poliției și jandarmeriei, a trecut de Camera Deputaților și se află în Senat. „Scoateți legea din dubă” este un demers de armonizare a legislației naționale cu prevederile internaționale în materie.
Statul român e obligat de decizia CEDO să restituie proprietățile confiscate de la Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia și să-i plătească daune morale de 13.000 de euro, plus 10.000 de euro cheltuieli de judecată.
Paradoxal, intervenția Parchetului, deși îndreptată către depistarea votului multiplu sau a turismului electoral, se poate dovedi o piedică în calea aflării adevărului în cazul „votanților în lipsă”. Deoarece a lăsat Autoritatea Electorală Permanentă fără listele cu votanți.