Comunicate – Page 3

Interesul politic al Guvernului contravine interesului public

04/03/2024/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH cere retragerea ordonanței de urgență privind comasarea alegerilor, întrucât încalcă Constituția și drepturile electorale

APADOR-CH a transmis azi Ministerului Afacerilor Interne solicitarea de retragere a proiectului ordonanței de urgență privind comasarea alegerilor, aflat în consultare publică. Proiectul nu este justificat de o urgență reală, așa cum prevede Constituția și cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională în repetate rânduri, pe marginea altor ordonanțe la fel de „urgente”.

Guvernul și membrii săi știau de acum 4 ani că în 2024 vor fi alegeri și ar fi avut destul timp să adopte o legislație pentru asta, din timp, prin procedurile normale de legiferare, adică prin Parlament. În loc de asta, guvernanții au confundat interesul public cu interesul lor politic și au decis în ultimul moment comasarea a două feluri de alegeri care nu au nicio legătură, scurtând astfel perioada legală de campanie electorală aferentă fiecărui tur de alegeri și îngreunând procesul electoral.

Proiectul contravine și recomandărilor Comisiei de la Veneția – că legislația electorală nu trebuie modificată cu mai puțin de un an înainte alegerilor – și încalcă drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la alegeri libere și informate, garantat de art. din 3 Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Printre altele, CCR spune că una din condițiile adoptării unei OUG este aceea că în lipsa ei interesul public ar fi grav prejudiciat. APADOR-CH consideră că prin retragerea proiectului de ordonanță privind comasarea alegerilor nu numai că interesul public nu ar fi prejudiciat, ci chiar ar fi protejat.

Citiți pe larg problemele de legalitate și constituționalitate ale ordonanței de urgență prin care Guvernul vrea să ne prejudicieze dreptul de a alege în 2024

România 2024 – între 6 luni și 2 ani pușcărie pentru pamflet și alte deepfake-uri

08/02/2024/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Un proiect de lege menit să combată fenomenul deepfake în România se pregătește să iasă din mâinile deputaților cu pedepse cu închisoarea inclusiv pentru creatorii de conținut care vor folosi tehnologia pentru a sublinia o idee, prin stiluri care în mod normal se încadrează la satiră, pamflet sau artă SF.

Proiectul a fost inițiat în 2023 și a trecut de Senat într-o formă mai blândă, doar cu amenzi contravenționale, fără infracțiuni și pedepse cu închisoarea, în schimb deputații au simțit nevoia să fie mai aspri, adăugând celor patru articole de lege și un al cincilea, care spune că:

Art. 5. – (1) Încălcarea prevederilor art.3 constituie infracțiune și se sancționează după cum urmează:

a) crearea/realizarea conținutului tip deepfake se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani;

b) difuzarea/distribuirea conținutului tip deepfake, cunoscând natura falsă a conținutului se pedepsește cu amendă între 60 şi 180 de zile – amendă.

(2) Instanța care constată săvârșirea infracțiunii potrivit alin.(1) se pronunță și asupra menținerii sau a ridicării suspendării conținutului de tip deepfake de pe platforma online.

Acest articol îi trimite la închisoare, așadar, atât pe creatorii de conținut considerat deepfake, și-i consideră infractori și pe cei care vor difuza acel conținut. De exemplu dacă veți distribui pe Internet un clip în care președintele Iohannis pare că spune că de acum încolo va folosi numai Dacia în deplasările sale în străinătate, în locul avioanelor private de lux, veți fi pasibili de amendă între 60 şi 180 de zile, iar creatorul acelui film, care este evident un pamflet căci nu ar putea fi real, ar putea să intre la pușcărie pentru 6 luni până la 2 ani. Sau organul va folosi această ocazie doar ca să facă niște dosare penale și să bage frica în cei cărora le-ar mai putea trece prin cap să facă mișto de președinte.

Fără să negăm gravitatea fenomenului deepfake și implicațiile acestor mijloace de influențare și păcălire a oamenilor, atragem atenția că soluția nu e băgarea deepfake-ului la închisoare și cu siguranță nici pedepsirea fără discernământ a oricărui creator de conținut care folosește tehnologia modernă, alterând realitatea în scopuri artistice.

Iar obligația prevăzută în art. 3 din proiect, de a marca pe imaginile care nu corespund realității că sunt deepfake, duce la situații absurde, cum ar fi obligația ca orice film din genul SF, fantastic sau parodic, de exemplu, să conțină pe cel puțin 10% din suprafața imaginii un wattermark permanent cu textul „Acest material conține ipostaze imaginare”. Aceasta deoarece definiția legală a acțiunii de „utilizare malițioasă a tehnologiei” (art. 2 lit. b din proiect) este vagă, ambiguă, și permite extrapolarea, prin interpretarea pe care o pot face agenții statului, la orice fel de creație artistică care nu „zugrăvește” corect realitatea.

APADOR-CH a transmis către Camera Deputaților o solicitare de modificare a proiectului legislativ, prin eliminarea articolului 5 care prevede pedepse cu închisoarea. Acesta încalcă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care garantează libertatea de exprimare, aflată în strânsă conexiune cu libertatea artistică.

În plus, în Codul penal (cp) sunt deja prevăzute infracţiunile de alterare a integrității datelor informatice (art. 362 cp), de fals informatic (art. 325 cp), de falsificare a unei înregistrări tehnice (art. 324 cp), de înșelăciune în formă agravată (art. 244 alin. 2 cp – deepfake-ul se încadrează în categoria „mijloacelor frauduloase” folosite la înșelăciune). Ca atare, este superfluă introducerea de noi infracţiuni prin prezentul proiect de lege.

APADOR-CH solicită, așadar, eliminarea art. 5, prin care au fost introduse infracțiuni, din proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake (PL-x nr. 471/2023), revenindu-se astfel la forma proiectului de lege adoptat de Senat. În subsidiar, dacă se dorește menținerea infracțiunilor în proiectul de lege, APADOR-CH solicită introducerea unei prevederi în sensul că:

faptele incriminate nu constituie infracțiuni dacă sunt săvârşite în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.

Ministerul Justiției refuză să salveze ONG-urile de la moarte

07/02/2024/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Printr-un răspuns amabil la propunerea noastră de a schimba Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției refuză să contribuie la salvarea de la moarte a organizațiilor neguvernamentale sau a cetățenilor care pierd procese de interes public.

În urmă cu câteva săptămâni, APADOR-CH a trimis MJ o propunere de modificare a Codului de procedură civilă, în sensul în care, în anumite situații, cheltuielile de judecată să fie suportate de fiecare parte într-un proces, nu doar de cea care pierde. Concret, am propus introducerea unui nou alineat, (3), la art. 453 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut:

(3) În cauzele care au ca obiect probleme de mediu, de urbanism sau de liber acces la informațiile de interes public, fiecare parte își suportă cheltuielile de judecată.”

Această modificare ar salva de la desființare ONG-urile care pierd procesele prin care încearcă să determine autoritățile publice să respecte legea, să nu ia decizii în contradicție cu interesul public în probleme de mediu, de urbanism sau forțându-le să facă publice informații de interes pentru cetățeni. Întrucât de cele mai multe ori aceste organizații se luptă cu firme potente financiar sau cu autorități care-și permit să angajeze avocați scumpi, pierderea unui proces echivalează cu obligația de a achita cheltuieli de judecată uriașe, pe care niciun cetățean sau organizație neguvernamentală nu și le permite. Asta duce la desființarea organizațiilor și descurajează apelarea la justiție în alte cazuri în care cetățenii s-ar vedea nedreptățiți.

În replica transmisă APADOR-CH, Ministerul Justiției face referire la diverse alte prevederi legislative care ar putea fi de folos într-un proces – cum ar fi solicitarea de ajutor judiciar, dacă o organizație este săracă și nu are bani să plătească taxe de timbru sau să facă expertize judiciare. De asemenea, ministerul consideră că problema semnalată de APADOR-CH este reală, dar ea ar putea fi rezolvată și acum, chiar de judecătorul care „poate”, potrivit articolului 451 din Codul de procedură civilă, să reducă motivat cheltuielile de judecată, dacă le consideră vădit disproportionate.

Această prevedere, totuși, nu a ajutat cu nimic organizațiile desființate deja în justiție (Miliția spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul), după ce au pierdut procesele în care susțineau interesele cetățenilor afectați de unele dezvoltări urbanistice.

Soluția propusă de APADOR-CH este susținută și de comunitatea Declic, printr-o petiție care a fost semnată de aproape 20.000 de cetățeni. Dacă ești de acord cu propunerea noastră semnează și tu petiția!

Citește răspunsul Ministerului Justiției la propunerea APADOR-CH

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare va crea haos electoral

31/01/2024/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Organizațiile semnatare critică intenția PSD și PNL de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale în luna iunie și consideră că aceasta limitează anumite drepturi ale alegătorilor și afectează competiția electorală și principiile securității juridice. Solicităm ca PNL și PSD să renunțe la astfel de propuneri și să organizeze alegerile astfel încât să nu afecteze drepturile electorale fundamentale, conform principiilor constituționale și standardelor internaționale asumate.

Comasarea alegerilor va avea efecte negative din mai multe puncte de vedere. Modificarea legislației electorale pe teme majore, cu mai puțin de cinci luni înaintea alegerilor contravine standardelor internaționale asumate de România. Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția indică faptul că un an înainte de alegeri ar trebui evitate schimbările legislative cu impact major, afectându-se chiar credibilitatea procesului electoral. Deși nu sunt interzise, iar adoptarea unor măsuri pozitive este permisă, în acest caz comasarea nu face decât să afecteze drepturile alegătorilor în mod negativ. Și nu vorbim în niciun caz despre modificări aduse cu mai mult de un an, ci despre o perioadă foarte scurtă de patru luni, în care se presupune că vor opera mai multe modificări legislative.

Reamintim și că alegerile locale anterioare au avut loc la finalul lunii septembrie, mandatul aleșilor locali este de patru ani, iar organizarea unui scrutin în luna iunie ar putea crea confuzie cu privire la preluarea mandatelor acestora. Conform Codului Administrativ consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data alegerilor, iar comasarea ar putea determina în fapt scurtarea mandatelor acestora, afectând și începerea exercitării mandatului de către primari. Comasarea ar presupune modificări sau derogări ale legislației cu privire la termenele de preluare a mandatelor, cu mai puțin de patru luni înainte de ziua alegerilor, ceea ce afectează principiul securității raporturilor juridice.

Va fi afectat dreptul de vot. O consecință gravă a acestei decizii este că pentru alegerile locale s-ar elimina de facto dreptul de a vota la adresa de reședință pentru alegătorii care nu și-au înregistrat reședința cu cel târziu șase luni înaintea datei alegerilor, adică la începutul lui ianuarie. Această reglementare, introdusă în 2023, era oricum restrictivă, dar în acest context nu face decât să extindă și mai mult numărul celor care nu vor putea utiliza această opțiune, ceea ce echivalează cu restrângerea exercițiului unui drept fundamental

Printre drepturile afectate se numără dreptul de a candida și a de fi ales la candidatură, întrucât desfășurarea alegerilor în paralel ar elimina posibilitatea depunerii de candidaturi pentru ambele tipuri de alegeri.

Comasarea alegerilor va produce confuzii legislative pentru alegători și posibil pentru organizatorii alegerilor. Legile utilizate pentru organizarea celor două tipuri nu sunt armonizate. Un astfel de exemplu este modul în care se formează birourile electorale, regulile fiind diferite. Autoritățile care organizează alegerile sunt diferite. De exemplu, la europarlamentare, Ministerul Afacerilor Interne are roluri pe care le îndeplinește Autoritatea Electorală Permanentă pentru locale. Acreditarea observatorilor se face după reguli diferite, la niveluri diferite, ceea ce ar putea limita posibilitatea de a monitoriza procesul și deci s-ar reduce transparența. EFOR a atras atenția asupra problemelor grave legate de Legea 33/2007, pentru organizarea alegerilor europarlamentare, care riscă să afecteze organizarea alegerilor și care nu a fost nicidecum o prioritate pentru politicieni din 2019 până astăzi. Comasarea alegerilor ar putea genera și alte modificări legislative de ultim moment, care ar completa și mai mult acest scenariu de instabilitate legislativă.

Comasarea afectează principiile legislative fundamentale care țin de claritate și stabilitate legislativă, prin faptul că suprapunerea unor reguli electorale diferite, un număr mai mare de buletine de vot (5 buletine), votul în circumscripții diferite ar putea afecta participarea informată a alegătorilor. Acest ultim aspect este important, întrucât alegătorii ar putea fi confuzi cu privire la modul în care sunt arondați la secțiile de votare, mai ales că la europarlamentare se votează și în străinătate, iar la locale aceștia sunt dependenți strict de adresa de domiciliu sau reședință.

Alegerile europarlamentare și cele locale se desfășoară după logici electorale diferite, iar temele din campaniile electorale ar induce confuzie și ar crea neclarități. Practic, s-ar suprapune teme europene cu subiecte care țin de comunitățile locale, care pot fi foarte specifice. Mai mult, finanțarea celor două campanii electorale s-ar putea suprapune, fapt care ar putea genera dificultăți în asigurarea controlului și transparenței celor două campanii. Apoi, comasarea ar favoriza partidele mari, tradiționale, cu resurse generoase din subvenții (314 milioane de lei în 2024), în defavoarea celor care au obiective politice și electorale doar la nivel regional sau local.

Considerăm că argumentele pe care le-au adus cele două partide în spațiul public nu se susțin și sunt strict calcule politice, bazate pe interese de partid, realizate în detrimentul principiilor democratice și drepturilor alegătorilor. Economiile care ar rezulta din aceste alegeri nu sunt un argument care să susțină intenția PSD și PNL. De altfel, reducerea unor costuri – care erau predictibile – în detrimentul echilibrului democratic nu este de dorit. Reamintim că CCR a enunțat în Decizia 51/2012, prin care a stabilit neconstituționalitatea legii care propunea comasarea alegerilor locale și parlamentare, că economiile aduse la buget nu justifică o astfel de decizie. Nu în ultimul rând, considerăm că este o decizie importantă, și este inacceptabil să fie luată în mod abuziv fără consultarea altor actori din societate.

Contact: Septimius Pârvu, Coordonator program electoral, septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315

Semnatari

Expert Forum, Asociația CIVICA, Centrul pentru Resurse Civice – membre ale Coaliției VotCorect

Centrul pentru Inovare Publică

Romanian Quantitative Studies Association

ActiveWatch

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentā

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

VedemJust

Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie – VeDem Just

Corupția Ucide

Funky Citizens

Centrul FILIA

APADOR-CH

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

Aradul Civic

Sanda Foamete, activist civic, observator la vot

Maria Krause, expert electoral

Claudiu Tufiș, Conferențiar Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Oana Marinescu, Consultant Comunicare Strategică

CNCD cauționează acte de discriminare, dar sancționează arta

31/01/2024/in Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Organizaţiile semnatare, membre ale Coaliției Antidiscriminare și partenerii lor, constată cu îngrijorare că CNCD se abate tot mai des de la misiunea sa de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării.

Unele din hotărârile recente ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vin cu o interpretare periculoasă a reglementărilor prevăzute de OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare şi aduc atingere unor drepturi fundamentale garantate de Constituție. Aceste hotărâri decredibilizează instituţia şi eforturile de combatere a discriminării, într-un context social și politic în care manifestările și discursurile discriminatorii au un grad de risc ridicat.

Facem referire la cele două speţe care au fost reflectate şi în mass-media: tipografia nesancţionată pentru că a refuzat să printeze o broşură despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ, precum şi expoziţia de artă sancţionată pentru că ar aduce atingere dreptului la demnitate unei categorii largi de persoane, practic tuturor creștinilor din România (conform declarației lui Cristian Jura, membru în Colegiul CNCD). Pentru ambele spețe așteptăm încă publicarea deciziilor și a motivărilor care au stat la baza lor.

Astfel, pe 10 ianuarie 2024 colegiul CNCD a respins sesizarea privind tipografia, considerând că decizia acesteia de a refuza tipărirea unei broșuri despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ nu constituie o formă de discriminare, fiind justificată de libertatea de conștiință a conducerii tipografiei.

Considerăm că este o decizie greșită, care creează un precedent periculos ce poate încuraja în viitor și alte situații similare, în care prestatorii de servicii pot refuza anumitor categorii accesul la servicii. Pentru a exemplifica, recenta decizie CNCD poate scăpa de sancțiune un taximetrist care refuză să transporte o persoană din motive legate de apartenența etnică a acesteia.

În al doilea caz, CNCD a decis să sancționeze, pe 17 ianuarie 2024, mai multe instituții de cultură, un curator și un artist pentru o expoziție de artă ce a avut loc în 2023 la Art Safari. În fapt, expoziția artistului Paul Baraka, conținea lucrări care reinterpretau scene din iconografia creștină. Acestea au fost considerate de reprezentanți ai BOR și de alte persoane ca fiind defăimătoare. Unul din membrii colegiului, Cristian Jura, a invocat, în declarațiile acordate recent publicației Gândul, ca argument juridic în favoarea sancțiunii, prevederile Articolul 30 din Constituția României în care este interzisă cenzura și se precizează limitele libertății de exprimare:

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, precum și faptul că sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Cristian Jura, membru CNCD, a mai enumerat, conform sursei citate, și alte acte normative care au stat la baza sancțiunii: Legea cultelor, Ordonanța Guvernului privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Legea muzeelor, dar și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Curții Europene a Drepturilor Omului.

La rândul său, Asztalos Csaba, directorul CNCD, a declarat pentru Scena 9 că decizia de sancționare s-a luat în urma mai multor ședințe de deliberări, concluzia membrilor Consiliului, susținută cu un vot de 9 la 2, fiind că s-au depășit limitele dreptului la libertatea de exprimare, deoarece expoziția aduce atingere sentimentelor religioase ale unei părți importante a populației din România și prezintă simboluri religioase într-un mod neadecvat.

Considerăm că, în acest caz, avem de-a face cu o sancțiune abuzivă a CNCD, care amendează nejustificat libertatea artistică, adică forma de manifestare a libertății de exprimare care beneficiază de cele mai diverse și creative forme de manifestare. În cazul de față, operele de artă în discuție nu discriminează nicio persoană, grup de persoane sau comunități religioase, iar artistul nu demonstrează nicio intenție de a jigni anumite valori, simboluri sau sensibilități religioase. Este vorba de lucrări care reinterpretează simboluri ale iconografiei creștine într-o manieră creativă, eventual critică, care, în cel mai rău caz, ar putea fi acuzată că aduce atingere sensibilităților religioase ale unora dintre credincioșii creștini.

Legea pentru prevenirea și combaterea discriminării nu poate fi însă invocată în acest sens, neavând prevederi pe baza cărora să sancționeze astfel de fapte. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului oferă protecție libertății de exprimare, inclusiv ideilor care pot fi ostile sau ofensatoare față de credințele religioase:

„Persoanele care aleg să își exercite libertatea de a-și manifesta religia nu se pot aștepta în mod rezonabil ca aceasta să fie protejată împotriva oricărei critici. Dimpotrivă, membrii unei comunități religioase trebuie să tolereze și să accepte respingerea convingerilor lor religioase de către alte persoane și chiar și răspândirea, de către alte persoane, a unor doctrine ostile credinței lor”. (Ghid privind Art. 9 – Libertatea de gândire, de conștiință și religie din Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO)

Sancționarea artei este o decizie extremă care, atunci când este luată, trebuie să fie necesară într-o societate democratică. Așteptăm să aflăm de la CNCD cum justifică necesitatea acestei hotărâri și ce drepturi a dorit să protejeze prin sancționarea libertății de exprimare.

Considerăm că CNCD trebuie să depună eforturi mai mari pentru a analiza, cu mai multă atenție, cazurile dificile, care pun în balanță drepturi fundamentale ce intră în conflict și să nu se lase influențat de presiunea și intimidările venite din partea unor diverși actori sociali. Independența instituției este esențială în misiunea ei de protejare a persoanelor și grupurilor vulnerabile.

ActiveWatch
Asociația Accept
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G
Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”
Euroregional Center for Public Initiatives – ECPI
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS
Tineri pentru Tineri
Centrul FILIA
Asociația MozaiQ LGBT
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
Centrul pentru Inovare Publică
Mediawise Society
APADOR-CH

În România încă se aplică pedeapsa cu moartea

18/01/2024/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH îi propune Ministerului Justiției o soluție simplă pentru ca cetățeanul care-și cere drepturile să nu mai fie anihilat în justiție de un privat sau chiar de către stat

UPDATE: Semnează și tu aici dacă ești de acord cu propunerea noastră!

APADOR-CH cere Ministerului Justiției să inițieze o modificare legislativă astfel încât un ONG care apără, în instanță, interesul public să nu mai poată fi dizolvat din cauza cheltuielilor juridiciare exorbitante cerute de partea adversă. În esență este vorba de o modificare care să prevadă că în astfel de procese, fiecare parte să-și suporte cheltuielile de judecată.

Această modificare poate fi adusă fie Codului de procedură civilă (prin adăugarea unui nou alineat la art. 453), fie legilor speciale care reglementează anumite situații, de exemplu Legea 544/2001, a informațiilor publice, sau reglementările din domeniul urbanismului şi mediului.

În acest fel, în cazul proceselor ce au ca obiect liberul acces la informaţiile de interes public sau probleme de urbanism ori de mediu, cheltuielile de judecată să nu fie suportate de partea care pierde procesul, aşa cum este regula, ci, prin excepţie de la regula din art. 453 al. 1 din Codul de procedură civilă, fiecare parte să-şi suporte propriile cheltuieli de judecată. De altfel în Codul de procedură civilă există deja o astfel de excepţie de la regula suportării cheltuielilor părţii adverse de către partea care a pierdut procesul.

Printr-o astfel de reglementare s-ar elimina situaţii de genul celor întâlnite în ultimii ani, prin care cei acţionaţi în judecată, pentru a fi obligaţi să comunice informaţii de interes public sau să respecte regulile de urbanism sau de mediu, îşi angajează firme de avocatură foarte costisitoare, ale căror onorarii vor trebui suportate, în cazul în care pierd procesul, de către ONG-urile sau cetăţenii obişnuiţi care se adresează justiţiei în scopul rezolvării unor vădite chestiuni de interes public.

Obligarea ONG-urilor la plata unor onorarii de avocat foarte mari a dus, cel puţin în două cazuri cunoscute, la intrarea în insolvenţă a respectivelor ONG-uri, cu consecinţa dizolvării lor pe cale judecătorească. Singura „greşeală” comisă de aceste ONG-uri supuse dizolvării este că au urmărit rezolvarea prin instanţă a unei probleme de interes public, mediul, urbanismul, accesul la informaţiile de interes public fiind în mod vădit chestiuni de interes public. Intrarea în insolvență și dizolvarea unor ONG-uri pentru „greşeala” că au urmărit interesul public, prin justiţie, este o consecinţa incompatibilă cu un sistem democratic funcţional.

Practic pentru respectivele organizații aceasta a echivalat cu o condamnare la moarte.

Inclusiv în cazul proceselor care au ca obiect liberul acces la informaţiile de interes public (Legea 544/2001) au existat, pe parcursul timpului, mai multe cazuri în care ONG-uri sau cetăţeni obişnuiţi, care au pierdut procesele, au fost obligați la plata unor cheltuieli foarte mari de judecată. Consecinţa a fost descurajarea celor care s-ar putea adresa instanţelor judecătoreşti pentru rezolvarea unor chestiuni de vădit interes public, cum ar fi obţinerea informaţiilor de interes public.

Citiți solicitarea transmisă de APADOR-CH Ministerului Justiției

Și răspunsul Ministerului justiției la propunerea APADOR-CH

Abuz de putere – percheziție corporală la poliție pentru o postare pe Facebook

15/01/2024/in Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de exprimare și dreptul de a organiza și de a participa la proteste pașnice sunt din ce în ce mai afectate de acțiunile instituțiilor de forță din România.

Duminică, 14 ianuarie 2024, activista Angi Șerban a fost condusă la secția de poliție, de forțele de ordine, în urma unei postări pe care o făcuse în aceeași zi pe Facebook. În postare, ea critica intervenția în forță a autorităților publice la protestul transportatorilor. Angi Șerban a fost ridicată de forțele de ordine de la o adresă diferită de aceea pe care o are în actele de identitate, fapt, de asemenea, extrem de îngrijorător, deoarece ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost găsită de poliție, și dacă se afla sau nu deja sub supraveghere.

Această acțiune a Poliției Române, prin care o persoană a fost ridicată cu mandat de aducere, de la o altă adresă decât domiciliul, condusă la sediul poliției și percheziționată corporal pentru o postare pe o rețea de socializare, reprezintă o formă dură de intimidare și umilire a cetățenilor care exprimă opinii critice la adresa instituțiilor de forță și, deci, un atac grav la adresa democrației. Aceste acțiuni creează un climat ostil, menit a descuraja cetățenii să-și exercite dreptul de a participa la adunări publice și dreptul la liberă exprimare, inclusiv la critică.

Conform comunicatului oficial al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, operațiunea de ridicare și conducere la secție s-a făcut în baza unui mandat emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Faptul că niște procurori au dat curs unei solicitări a forțelor de ordine, prin care un cetățean este subiectul unui mandat de aducere și apoi percheziționat, fără a fi acuzat de vreo faptă penală pentru care să fie relevantă percheziția, este deosebit de îngrijorător pentru statul de drept din România. Justiția a acționat în acest caz ca o unealtă a forțelor de ordine, comportându-se ca executantul unui ordin al Poliției și nu ca un garant al respectării drepturilor individuale și a legii.

Considerăm că opinia exprimată de Angi Șerban pe rețeaua de socializare se încadrează în limitele libertății de exprimare. Aceasta nu doar că nu conține suficiente elemente pentru a fi încadrată ca instigare publică la săvârșirea de infracțiuni, dar reprezintă o critică legitimă a acțiunilor publice și disproporționate ale forțelor de ordine în cadrul protestelor agricultorilor și transportatorilor. Angi Șerban semnala și critica, cu legitimă îngrijorare, prezența unor arme de foc în dotarea forțelor de ordine prezente la aceste proteste.

În paralel, conform Sindicatului Europol, polițiștilor și jandarmilor li s-ar fi cerut să oprească agricultorii și transportatorii care protestează în această perioadă inclusiv prin blocarea drumurilor publice. Credem că și aceasta este o acțiune abuzivă, având în vedere dreptul Constituțional de a organiza și participa la proteste. Disproporționat considerăm că este și zelul Poliției, care anunță public că a deschis 24 de dosare penale care vizează infracţiunea de instigare publică, în urma unor mesaje distribuite pe grupul de Whatsapp folosit de cei care participă la acţiunile de protest ale transportatorilor şi fermierilor.

Acțiunile de intimidare ale forțelor de ordine sunt incompatibile cu practicile unui stat democratic. Organizațiile semnatare și Coaliția ONG-uri pentru Cetățean își manifestă profunda îngrijorare cu privire la astfel de abuzuri în care autoritățile publice folosesc tactici de intimidare menite să descurajeze exercitarea unor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și dreptul la protest.

Atragem atenția partidelor aflate la guvernare, PSD și PNL, că instaurarea regimului fricii este o strategie care contravine drepturilor omului. O astfel de strategie este absolut inacceptabilă raportat la valorile europene și are potențialul de a amplifica nivelul de nemulțumire a cetățenilor români. Problemele sociale din România nu pot fi rezolvate prin deschiderea de dosare penale și conducerea la secție a persoanelor care își exercită dreptul la liberă exprimare. Într-un an electoral, principala preocupare a politicienilor trebuie să fie comunicarea directă cu cetățenii, și nu aplicarea de bastoane peste drepturi fundamentale. Democrația poate fi garantată și protejată doar cu respect pentru cetățeni și drepturile lor.

Solicităm Ministerul de Interne să verifice modalitatea în care s-a desfășurat acțiunea din 14 ianuarie 2024 împotriva lui Angi Șerban și să facă publice concluziile acestei analize.

Solicităm Inspecției Judiciare să verifice modul în care a fost emis mandatul de aducere a lui Angi Șerban și să facă publică această analiză.

Solicităm liderilor PSD și PNL să se delimiteze de acțiunile abuzive ale poliției și Parchetului și să își exprime fără echivoc atașamentul față de valorile democratice și respectarea drepturilor constituționale.

Semnatari:

ActiveWatch

Centrul de Investigații Media

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Asociația Rădăuțiul Civic

Mediawise Society

Asociația CIVICA

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Inovare Publică

APADOR-CH

Greenpeace România

Centrul FILIA

*sursa foto – pagina de Facebook a activistei Angi Șerban

Cum transparentizăm fluxul banilor dintre partide și presă

20/12/2023/in Advocacy Legislativ, Comunicate, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a transmis Camerei Deputaților o propunere de modificare legislativă pe marginea proiectului de lege aflat în dezbatere parlamentară, privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Propunerea vizează îmbunătățirea mecanismului de raportare financiară în privința cheltuielilor cu presa, știut fiind faptul că partidele parlamentare din România au virat în ultimii ani sume importante de bani către diverse companii de media, fără o transparență a acestui proces. La rândul lor, organismele de presă au acceptat banii și livrat materiale de propagandă politică, fără să fie marcate ca atare. În final, publicul român este cel care pierde din această tranzacție, întrucât primește propagandă politică plătită de partide, în loc de știri și informații obiective. În ultimul raport privind statul de drept al Comisiei Europene a fost abordată această problemă, recomandarea Comisiei fiind tocmai îmbunătățirea transparenței acestui proces de finanțare.

Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, partidele politice primesc anual subvenții de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Potrivit unui studiu realizat de experți în chestiuni electorale, numai în 2023 partidele politice care au realizat pragul electoral la alegerile precedente au primit subvenții din bugetul public în valoare totală de 258 de milioane de lei (circa 51 milioane euro), în creștere față de 2022 cu 4 milioane euro.

În același studiu, se menționează că, în primele 6 luni ale anului 2023, partidele au cheltuit cei mai mulți bani din subvențiile de la stat pentru presă și propagandă (49%), bunuri mobile și imobile (10%), personal (9%), consultanță politică (7%) și activități cu caracter politic (5%).

Având în vedere că jumătate din subvențiile de la stat primite de partide sunt cheltuite pentru presă și propagandă, creșterea tansparenței ar trebui să privească, în primul rând, finanțarea mass-media de către partide. Una dintre consecințe ar fi creșterea încrederii publice în media, suspectată că, într-o măsură semnificativă, ar fi „cumpărată” de partidele politice care folosesc, în acest scop, subvențiile de la stat.

Propunerea APADOR-CH de modificare a legii privind finanțarea partidelor politice

Întrucât legea finanțării partidelor se află în Parlament, pentru modificări, fiind deja adoptată de Senat, APADOR-CH a transmis Camerei Deputaților o propunere de îmbunătățire a articolului care stabilește obligația partidelor care primesc subvenții de la stat de a comunica Autorității Electorale Permanente, până la data de 25 a fiecărei luni, situația defalcată a cheltuielilor efectuate din subvenții de la bugetul de stat în luna anterioară. „Situația defalcată” include, conform proiectului, și „lista furnizorilor si valoarea produselor sau serviciilor prestate.” Această nouă prevedere reprezintă un progres pe calea transparenței, dar nu ajută la dezvăluirea întregului lanț al prestatorilor serviciului plătit de partide din subventii de la stat. Reglementarea face posibilă doar dezvăluirea primului prestator, dar nu și a ultimului, a celui final, care, practic, execută prestația.

Această practică permite deja partidelor să vireze bani către presă prin intermediul unor agenții de comunicare, care la rândul lor vor transmite banii către diversele posturi TV sau site-uri de știri. Partidul este obligat să facă public doar numele agenției de comunicare intermediare, în schimb vor rămâne necunoscute acele televiziuni și site-uri care primesc efectiv banii și livrează materialele de propagandă nemarcate ca atare, așadar legea nu își atinge scopul de tranparentizare a relației dintre politică și presă.

De aceea, al. 3 al art. 27/1, propus prin proiectul de modificare a legii, ar trebui completat cu o prevedere în sensul că dacă servciiile prestate sunt contractate prin intermediari (caz în care, contractantul initial nu este si prestatorul final), lista furnizorilor ce trebuie comunicată va cuprinde atât fiecare intermediar, cât și pe cel/cei care vor presta efectiv serviciul, adică și fiecare furnizor (prestator) final. Mai precis, obligația comunicării trebuie să se refere la numele/denumirea fiecărei persoane fizice sau juridice din lanțul prestatorilor seriviciului, cu indicarea, pentru fiecare, a obiectului, valorii și datei plății.

Conform recomandării APADOR-CH, pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (PL-x nr. 516/2023) art. 27/1 al. 3 ar urma să aibă următorul conținut:

(3) Prin situația defalcată prevăzută la alin. 1 lit. b se înțelege inclusiv lista furnizorilor si valoarea produselor sau serviciilor prestate. Lista va curpinde atât numele/denumirea fiecărui intermediar, cât și numele/denumirea furnizorului final al serviciului, cu indicarea, pentru fiecare, a obiectului, valorii și datei plății.”

În caz contrar, benficiarul real al sumelor plătite de partid va ramâne necunsocut, cunoscut fiind doar intermediarul (posibil, o firmă paravan), nu și subcontractorul sau cel care, în final, prestează efectiv serviciul. Când e vorba de media, necesitatea comunicării întregului lanț de prestatori este chiar mai sporită, pentru ca publicul să poată aprecia dacă există o relație între finanțarea primită de o entitate media și o anumită politică editorială.

Avocatul Poporului ne apără de abuzurile SRI întrebând SRI ce părere are

15/11/2023/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Am cerut AVP că atace la CCR un articol din Legea securității naționale, care dă puteri discreționare SRI în timpul campaniei electorale și nu numai. AVP ne-a răspuns după 4 luni că a zis SRI că ne putem plânge în instanță dacă considerăm că ni se încalcă drepturile

Am cerut în luna iulie Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională o prevedere introdusă anul trecut în Legea securității naționale (art 3 litera p) care îi dă Serviciului Român de Informații puterea de a se amesteca în viața publică, de exemplu în campaniile electorale, și de a decide cine comunică corect și cine dezinformează. Legea mai fusese atacată la CCR, tot de AVP și la solicitarea APADOR-CH, dar CCR o declarase constituțională, în ciuda existenței unor articole formulate vag, care pot da naștere la abuzuri.

Între timp, însă, la câteva luni după pronunțarea CCR, un general SRI a făcut declarații halucinante în spațiul public, arătând exact cum interpretează SRI unul dintre articolele problematice din lege. Generalul Anton Rog a afirmat că SRI poate, conform legii, să intervină în campania electorală și să „pună jos” site-uri și campanii online care influențează alegerile și voința electoratului, iar prin asta schimbă ordinea constituțională. Cu alte cuvinte, cei care propagă idei contrare celor oficiale și, din această cauză, ar putea câștiga alegerile, trebuie consideraţi ameninţări la securitatea naţională.

Considerând că declarațiile generalului exemplifică perfect temerile existente încă de la promulgarea legii, APADOR-CH a cerut din nou AVP să atace la CCR articolul 3 litera p din Legea 51/1991, întrucât formularea deficitară a acestuia poate duce la încălcări ale drepturilor fundamentale. Declarațiile generalului Rog au constituit o dovadă clară, și apărută ulterior deciziei CCR nr. 70/2023, în sensul că SRI, în practică, speculează ambiguitatea textului declarat OK de CCR, ambiguitate care permite o aparență de legalitate pentru intervenția SRI în procesul electoral.

După o lungă perioadă de gândire (de aproape patru luni), Avocatul Poporului ne-a răspuns zilele trecute spunând că a decis să NU atace din nou legea la CCR, întrucât a mai atacat-o o dată și Curtea a zis că e constituțională și că SRI nu sancționează chiar orice campanie de dezinformare, ci numai pe alea mai grave. În plus, de data asta, AVP a întrebat și SRI ce părere are. Și SRI a zis că nu vede nicio problemă, cine se simte lezat de acțiunile sale e liber (încă) să se plângă de asta justiției și diverselor comitete și comisii de anchetă și control al SRI.

Ca o consolare, AVP ne-a asigurat că va veghea în continuare asupra drepturilor noastre și va acționa imediat ce va vedea că, prin noua lege, ne sunt încălcate la următoarele alegeri.

Nu negăm că în noua situație mondială, în care se discută mult despre influențele străine asupra proceselor electorale din UE și nu numai, este nevoie de un mecanism institutional de apărare și garantare că alegerile se derulează corect, fără interferențe ilegale. Totuși, acest instrument este unul sensibil, iar instituirea lui printr-un articol de lege ambiguu poate face mai mult rău decât bine, poate să ne „protejeze” atât de mult alegerile încât să nu ne mai lase să alegem decât ce vrea SRI.

———–

Ce spune concret articolul 3 litera p din legea 51/1991 a securității naționale, modificat prin noua Lege a securității cibernetice 58/2023:

Art. 3. – Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:

(…)

p) acţiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spaţiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituţională.”

———–

Ce a declarat generalul Rog de la SRI în luna iulie 2023, după ce CCR a stabilit că legea e constituțională:

Mandatul e simplu. Pe 14 martie, după ce a fost atacată la CCR Legea securității și apărării cibernetice – e o Curte care acum văd că ține cu România – Curtea a declarat legea constituțională în integralitatea sa. La art. 3 s-au adăugat trei litere. Litera „p” e cea care se referă la acțiuni hibride, dezinformare, dar numai acelea care schimbă ordinea constituțională, și dacă discutăm despre alegeri, ne aflăm în această situație.

Deci din martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face Centrul în această situație? Dacă acea campanie e una de dezinformare, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, influențarea însemnînd că voința electoratului, care e parte din Constituție, este schimbată, adică votul nu mai e conform voinței fiecăruia și există influențe care conduc către alte procente și se schimbă ordinea constituțională, atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune Serviciul de informații pentru a elimina acea amenințare. Asta înseamnă că contracarăm campania online, înseamnă că dacă discutăm de o agenție de informații sau de siteuri, le punem jos, cu ajutorul ANCOM, cu ajutorul Directoratului Național de Cibernetică, în multe situații nici nu se știe că noi suntem în spate și facem toată treaba. Mergem către instituțiile care au atribuții de a le închide, le dăm toate informațiile, iar ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane despre care știm sigur că fac treburile alea, la fel, luăm în mai puțin de o oră un mandat pe securitate semnat electronic de director, de procuror, de procurorul general, de un judecător de la ÎCCJ. Nu se mai face nimic pe hârtie, totul e electronic”.

————

Citește răspunsul integral al AVP în care este inclus „în esență” și răspunsul SRI.

Când bei, indiferent cât – NU conduci. De la unul la cinci ani

02/10/2023/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Propunerile APADOR-CH de modificare a Codului rutier și a Codului penal, aflate în dezbatere la Senat

Senatul dezbate un proiect legislativ ce va schimba trei legi existente (printre care Codul rutier și Codul penal), iar principalele modificări vizează înăsprirea sancțiunilor aplicate în cazul infracțiunii de conducere sub influența alcoolului/drogurilor și a infracțiunii de conducere fără permis. Se propune ca, în cazul celor două infracţiuni, instanţa de judecată să nu mai poată dispune amânarea executării pedepsei și să dea o pedeapsă complementară de interzicere a conducerii unui vehicul între 1 și 10 ani.

APADOR-CH consideră binevenite aceste modificări, întrucât în esență ele apără dreptul la viață, și a transmis senatorilor încă două completări la proiect.

1Suspendarea permisului pe un an, în caz că ai condus „doar un pic băut”

Considerăm că o măsură de prevenţie esenţială pentru diminuarea semnificativă a accidentelor rutiere este aplicarea strictă a regulii „Când bei, indiferent cât, nu conduci”. Ca atare, este nevoie de o sancţiune complementară mai severă și pentru contravenția de a conduce „doar un pic băut”, adică cu o concentrație a alcoolului de 0,80gr/l alcool pur în sânge, de exemplu suspendarea permisului nu pe 3 luni, ci pe 12 luni (1 an), în cazul săvârșirii acestei contravenții. Iar, dacă autorul recidivează, în sensul că în următorii 3 ani de la depistare comite aceeași contravenție (este din nou depistat la volan sub influenţa alcoolului), suspendarea permisului ar trebui dispusă pe mai mult de 1 an, de exemplu, pe 5 ani.

APADOR-CH recomandă modificarea şi completarea art. 102 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, textul rezultat după modificare şi completare fiind următorul:

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile sau, în cazul prevăzut la lit. a), pentru o perioadă de 1 an, săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune; în cazul în care fapta se repetă în următorii 3 ani de la comiterea faptei anterioare, sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce se aplică pentru o perioadă de 5 ani.”

2Creșterea pedepsei pentru conducere cu permisul suspendat pe motiv de consum de alcool sau droguri

În același timp, APADOR-CH consideră că este necesară și majorarea pedepsei pentru conducerea cu permisul suspendat pe motiv de consum de alcool sau droguri. În prezent, pedeapsa pentru astfel de infracţiuni este, conform art. 335 al. 2 din Codul penal, închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

În practică, pedepsele pentru infracţiunea de conducere cu permisul suspendat sunt simbolice, la nivel de amendă (mai ales când este singura infracţiune comisă), astfel că sancţiunile aplicate nu descurajează persoanele cu permisul suspendat să conducă şi după suspendare, ci dimpotrivă.

De exemplu, un şofer cu permisul suspendat pe 10 ani (situaţie posibilă, conform prezentei propuneri legislative) poate continua să conducă, chiar dacă permisul este suspendat şi, la un moment dat, este depistat. I se face „dosar penal”. Pentru conducerea fără permis poate primi, potrivit actualei legislaţii, o simplă amendă penală. Pare cam puţin şi nu pare deloc să garanteze respectarea interdicţiei de a conduce timp de 10 ani. Ar trebui prevăzute sancţiuni mult mai severe pentru cei care, deşi le-a fost suspendat permisul pentru alcool sau/şi droguri, circulă în continuare, cu permisul suspendat.

Pentru a exista o garanţie reală că şoferul sancţionat va respecta interdicţia de a conduce, dispusă pe o perioadă între 1 şi 10 ani, trebuie prevăzută în textul de lege care incriminează conducerea cu permisul suspendat o agravantă (o pedeapsă mai mare, de exemplu, de la 2 la 4 ani inchisoare și eliminarea alternativei amenzii) pentru cei care conduc, deşi au permisul suspendat pe motiv de conducere sub influenţa alcoolului sau/şi a substanţelor psihoactive.

Desigur, îi revine legiutorului să fixeze noul cuantum, minim și maxim, al pedepsei. APADOR-CH recomandă completarea art. 335 din Codul penal, prin introducerea unui nou alineat, (4), cu următorul conţinut:

(4) În cazul infracţiunii prevăzute la al. 2), dacă exercitarea dreptului de a conduce a fost suspendată pentru conducerea vehiculului sub influenţa alcoolului, indiferent de îmbibaţia alcoolică, sau a unor substanţe psihoactive, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 4 ani.”