De Ziua Europei i-am întrebat pe câțiva bucureșteni, la metrou, ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană. Răspunsurile sunt amuzante, surprinzătoare, triste…
Voi ce așteptați de la UE?
Asediul abuziv de la Pungești, sub care trăiesc locuitorii comunei din decembrie 2013, este pe cale să se schimbe, ca urmare a unei intenții relativ incerte a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a modifica Ordinul 60/2010. Conform unui răspuns primit de APADOR-CH de la MAI, oficialii din minister ar fi avut deja două întâlniri de lucru în cadrul cărora au discutat introducerea în amintitul ordin a unor clarificări, ca urmare a sugestiilor primite în urmă cu câteva luni de la Avocatul Poporului. APADOR-CH apreciază această decizie (deși vine la aproape cinci luni de când a fost cerută) și solicită autorităților ca măcar la modificarea ordinului 60 să respecte Legea transparenței decizionale (52/2003) și să invite societatea civilă la dezbateri.
[box]Raspuns MAI ordin 60[/box]Conform Ordinului 60/2010, MAI poate dispune instituirea unor zone speciale de siguranță publică pe teritorii restrânse, unde se constată fenomene infracționale – violențe, trafic, consum de droguri, prostituție. Niciunul dintre aceste fenomene nu a fost constatat în Pungești (Vaslui), unde țăranii din satele ce compun comuna au protestat în mai multe rânduri la adresa lucrărilor de explorare a gazelor de șist făcute de compania Chevron. Ca urmare a acestor proteste, totuși, MAI a instituit zona specială de siguranță la Pungești, fără să informeze autoritățile locale sau măcar pe locuitori despre ce drepturi și obligații au în asemenea situații.
În luna decembrie 2013 o echipă APADOR-CH s-a deplasat în zonă și a semnalat într-un raport faptul că Ordinul 60/2010 este lacunar și că aplicarea lui în cazul Pungești este de natură să încalce drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la liberă circulație, la asociere sau la exprimare în spațiul public. Ca răspuns la acel raport, MAI ne-a explicat că, dimpotrivă, prezența masivă a trupelor de jandarmi și poliție în comună este de natură a proteja, nu a restrânge drepturile cetățenești.
Abia după câteva luni, la solicitarea Avocatului Poporului, MAI admite practic că aspectele semnalate în raportul APADOR-CH sunt corecte și se declară dispus să modifice Ordinul 60/2010.
Din păcate, stilul de lucru al MAI în privința modificării actului normativ este la fel de netransparent ca și procedura de stabilire a unei zone speciale de siguranță publică. Conform răspunsului MAI primit de APADOR-CH, la minister ar fi avut deja loc două întâlniri în care s-a stabilit modificarea/completarea Ordinului nr.60/2010, în sensul:[highlight]
APADOR-CH apreciază că în cele din urmă MAI a decis să respecte drepturile omului și să modifice Ordinul 60, dar amintește că un alt drept al cetățeanului este acela de a fi consultat în procesul legislativ. Conform articolului 7 din Legea 52/2003, solicităm MAI să organizeze o dezbatere publică cu privire la modificarea ordinului 60, la care să poată participa reprezentanți ai societății civile.
Vestea bună este că Directiva europeană privind retenția datelor personale ale utilizatorilor de internet și telefonie (Directiva Big Brother) a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Vestea proastă e că, în ciuda tuturor protestelor societății civile, România a transpus această directivă într-o lege – Legea 82/2012 – și că ea încă se aplică la noi.
Pentru că stă și în puterea noastră să ne tragem de mânecă parlamentarii, vă invităm să ne urmați exemplul și să le scrieți parlamentarilor din județul vostru, cerându-le să abroge Legea Big Brother.
Cum procedați?
Copiați textul de mai jos, completați formulele de adresare cu numele parlamentarilor voștri sau ale partidelor cărora vreți să le scrieți, apoi găsiți pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului adresele lor de email, dați send și gata.
Adresele la care le puteți scrie președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului sunt următoarele:
Valeriu Zgonea – zgonea@cdep.ro sau cabinet.presedinte@cdep.ro
Călin Popescu Tăriceanu – cabinet.presedinte@senat.ro
Textul scrisorii:
[box type=”download”] Scrisoare catre parlamentari pentru abrogarea Legii 82_2012[/box]
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În urma invalidării, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a Directivei 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni, APADOR-CH le-a trimis azi un apel tuturor parlamentarilor români, precum și partidelor parlamentare, cerându-le să adopte de îndată o lege prin care să abroge toate actele naționale derivate din amintita directivă europeană.
Apelul de mai jos poate fi folosit de fiecare cetățean care dorește să susțină acest demers, scriindu-le personal parlamentarilor care-l reprezintă și cerându-le să abroge Legea 82/2012.
Stimată doamnă/Stimate domn deputat/senator
Către Partidul…
Către Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului
Prin Decizia din 8 aprilie 2014, pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)[1], a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.
Potrivit comunicatului de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE[2], Directiva 2006/24/CE a fost invalidată începând chiar cu data intrării sale în vigoare, ceea ce are semnificația anulării acesteia.
Directiva 2006/24/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Consecința logică a invalidării Directivei 2006/24/CE este rămânerea fără suport a legilor interne (din fiecare țară) prin care a fost implementată această directivă, intrucât în acest caz se aplică principiul juridic „accessorium sequitur principalem”, în sensul că legislația „secundară”, de implementare a directivei, urmează soarta reglementării principale, care a fost invalidată/anulată începând chiar cu data intrării sale în vigoare. Nu este posibil să fie menținută la nivel național o reglementare care a transpus o directivă europeană invalidată, pentru că prejudiciază drepturi funamentale.
Din aceste motive, este absolut necesar să fie imediat abrogată Legea nr. 82/2012, care transpune în legislația națională directiva europeană invalidată.
În acest sens, vă adresăm solicitarea de a iniția de urgență un proiect de lege cu următorul conținut:
„Articol unic – Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 18.06.2012, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”
Director executiv,
Maria-Nicoleta Andreescu
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat recent motivarea deciziei nr. 56/2014 în privința legii care reglementează denumirile asociațiilor și fundațiilor, lege considerată neconstituțională de președintele României și de mai multe ONG-uri reunite în susținerea opiniei formulate de APADOR-CH. Pentru prima dată o motivare a CCR răspunde și informării „amicus curiae” depuse de un ONG.
Din punct de vedere procedural, organizațiile neguvernamentale nu pot interveni ca parte într-un contencios constituțional, însă ele pot formula informări „amicus curiae” (instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare în sistemele de drept comun, de exemplu de Curtea Europeană a Drepturilor Omului) prin care să-și expună punctul de vedere. APADOR-CH a uzat de acest instrument în 2013, pentru a susține neconstituționalitatea unor prevederi din Legea insolvenței și în ianuarie 2014, pentru a semnala elemente de neconstituționalitate ale Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Chiar dacă de această dată decizia Curții Constituționale a fost aceea de a nu declara neconstituționalitatea legii privind asociațiile și fundațiile, faptul că pentru prima dată în ultimii 20 de ani motivarea deciziei a inclus și fragmente din „amicus curiae” încurajează și deschide o cale de intervenție în astfel de procese, pentru organizațiile interesate să susțină diverse puncte de vedere în fața CCR. Considerăm că acesta este un fapt deosebit de important pentru societatea civilă din România, care se poate implica activ în procesul administrativ decizional și de justiție.
APADOR-CH a semnalat încă din momentul în care proiectul de lege se discuta în Camera Deputaților, că unele articole sunt neconstituționale. Mai exact încalcă atât principiul neretroactivității legii (prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție), al separaţiei puterilor în stat (art. 1 alin. 4 din Constituție), al autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile (art. 126 al. 1 din Constitutie), cât și dreptul de asociere garantat de art. 40 alin. 1 din Constituție.
În pofida avertismentelor venite din partea societății civile, Parlamentul a trimis legea spre promulgare la Președinție, fără să facă modificările constituționale amintite. Președintele României a cerut în decembrie 2013 Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la aceste aspecte din lege. La dosar a depus și APADOR-CH o informare „amicus curiae”.
Decizia CCR a fost că legea este constituțională.
În motivarea deciziei există și o opinie separată a președintelui CCR, Augustin Zegrean, și a judecătorului Daniel Morar (care consideră că legea nu este constituțională), opinie în care este de asemenea citat„ amicus curiae” depus de APADOR-CH.
[quote]Pe de altă parte, apare deosebit de importantă susținerea, cuprinsă în documentul prezentat Curții Constituționale sub titlul „Amicus curiae”, formulată de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România — Comitetul Helsinki și semnată și de alte 17 organizații nonprofit, potrivit căreia, „în cazul asociațiilor și fundațiilor, denumirea este un element de identificare deosebit de important, strâns legat de reputația acestora, de modul în care sunt deja cunoscute și percepute în societate. Este o legătură similară celei dintre persoana fizică și numele său. Modificarea arbitrară a unor atribute esențiale ale persoanei, numele/denumirea fiind atribute la fel de importante și pentru persoana fizică și pentru persoana juridică, are drept consecință pierderea identității acelei persoane, excluderea ei din spațiul public, din societate. O astfel de practică nu are nimic de-a face cu o societatea democratică.[/quote]APADOR-CH consideră că deși au fost încercări care duceau spre restrângeri ale dreptului la asociere, forma finală a legii încearcă să tempereze anumite excese din societatea civilă, care puteau să creeze confuzii. De exemplu organizațiile care au în denumire cuvinte ca „agenție”, „inspectorat”, „comisariat”, „gardă”, „autoritate”, „academie”, „consiliu” etc trebuie să-și schimbe numele în termen de doi ani de la data promulgării legii, în caz contrar vor fi desființate printr-o decizie judecătorească. Rămâne, însă, de văzut cum vor fi aplicate în practică prevederile legii și dacă unele dintre ele nu vor deschide calea spre abuzuri îndreptate împotriva unor organizații considerate „incomode”.
Ceea ce este de reținut din acest episod recent de la Curtea Constituțională este că orice ONG care are expertiză într-un anumit domeniu și dorește să sprijine CCR să ia o decizie temeinică într-o cauză în care se discută chestiuni ce țin de expertiza acelui ONG, va putea interveni într-un proces aflat pe rolul Curții Constituționale prin formularea și transmiterea către curte a unui „amicus curiae”, care, în esență, va conține punctul de vedere al acelui ONG, însoțit de argumente pertinente.
[box]Modelul unei intervenții de tipul „amicus curiae” poate fi găsit pe siteul APADOR-CH.[/box]
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.
Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.
Semnatarii consideră că și proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 9 aprilie 2014 urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați în stil orwellian, specific unei societăți totalitare.
În plus aceasta este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (găsiți aici o cronologie), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament.
Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:
Semnatarii solicită Guvernului să nu se transforme într-o anexă, cu mai puțin personal, a serviciilor de informații sau a CSAT-ului și să retragă acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, le cerem parlamentarilor care își declară sau asumă convingeri de sorginte democratică să nu voteze acest proiect de lege, în cazul, previzibil, în care el nu va fi retras de Guvern.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
director executiv APADOR-CH,
0733.078.721
e-mail: office@apador.org
La solicitarea APADOR-CH, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a răspuns că a dotat deja uniformele tuturor structurilor specializate de intervenție – așa zișii mascați – cu ecusoane cu numere de identificare, amplasate mai exact pe veste. Întrucât nu am avut cum să verificăm veridicitatea răspunsului IGPR, altfel decât vizualizând ultimele știri, am constatat că procesul NU este finalizat „la nivelul întregii țări”, așa cum se afirmă în răspuns.
De exemplu, la ridicarea și conducerea la DNA a primarului Constanței, mascații nu purtau nici pe veste, nici pe uniforme, numere de identificare, acest lucru fiind deci în contradicție cu măsura instituită deja de conducerea IGPR.
Menționăm că această măsură, de inscripționare cu numere de identificare, face parte dintr-un proiect al APADOR-CH, menit să contribuie la o identificare facilă și fără dubiu a acelor membri ai forțelor de ordine care s-ar putea face vinovați de abuzuri împotriva cetățenilor, în cadrul acțiunilor de conducere la secție, la adunări publice, meciuri sau altele similare. Identificarea agenților care săvârșesc abuzuri a fost întotdeauna dificilă din cauza lipsei elementelor de identificare, de aceea APADOR-CH a insistat ca toți agenții să poarte un număr propriu de identificare, undeva la vedere, pe partea din față a uniformei, astfel încât cetățenii să-l poată reține după ce interacționează cu forțele de ordine într-un fel sau altul. Măsura este implementată cu succes de ani de zile în alte țări. Prima care a adoptat măsura cerută de APADOR-CH în România a fost Administrația Națională a Penitenciarelor, în 2013.
În urma răspunsului primit azi de la IGPR, APADOR-CH îi încurajează pe cetățenii care mai vin în contact de acum înainte cu „mascații” să urmărească dacă aceștia poartă ecusoanele cu numerele de identificare și să raporteze la IGPR eventuala lipsă a acestora, întrucât asta înseamnă că ei se fac vinovați de nerespectarea unui ordin intern al IGPR. Probele cele mai concludente sunt cele foto-video, ce pot însoți sesizările către IGPR.
[box type=”tick” style=”rounded”]Citiți și răspunsul IGPR la solicitarea APADOR-CH[/box]
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Organizațiile semnatare salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a invalidat azi Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, cunoscută sub denumirea de „Directiva Big Brother”, și solicită autorităților române – Guvernului și Parlamentului – să procedeze de urgență la abrogarea legislației românești care transpune această directivă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat astăzi invalidă Directiva[1] Europeană 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni.
Directiva a fost transpusă în ordinea de drept română prin Legea nr. 82/2012, în ciuda opoziției societății civile și cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituțională, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele CCR s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată, prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.
Organizațiile semnatare au cerut în repetate rânduri[2] autorităților române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanșării unei proceduri de infringement, și au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporționalității și toți cetățenii sunt tratați ca suspecți de săvârșirea unor infracțiuni.
Prin decizia de azi, CJUE a statuat că prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante.
Admițând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalității și siguranța publică, Curtea a constatat că legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității.
Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (și implicit directiva) reprezintă o interferență serioasă cu dreptul fundamental la viață privată statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. Reamintim faptul că tratatele internaționale de drepturile omului, deci inclusiv Carta UE a Drepturilor Omului la care Romania este parte, au prioritate în fața legilor interne, în conformitate cu art. 20 din Constituția României.
Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfințește importanța respectării drepturilor și libertăților cetățenești pentru construcția europeană. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să se alinieze acestei decizii și să adopte de urgență măsurile care se impun pentru abogarea Legii nr. 82/2012 și a celorlalte reglementări derivate din aceasta.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Gheorghe Șerban, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)
[1] Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE (JO L 105, p. 54, Ediție specială, 13/vol. 53, p. 51).
[2] http://blog.activewatch.ro/tag/big-brother/ ; http://www.apador.org/blog/traian-basescu-chemat-sa-nu-l-promulge-pe-big-brother/; http://apti.ro/opinii-ong-date-trafic-lege-august-2011; http://www.apador.org/observaii-la-proiectul-de-lege-privind-reinerea-datelor-generate-sau-prelucrate-de-furnizorii-de-servicii-de-comunicaii-electronice-destinate-publicului-sau-de-reele-publice-de-2/
Pentru detalii,
Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH,
0733.078.721
e-mail: office@apador.org website: www.apador.org
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
O conferință dedicată viitorului pe termen lung al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), va avea loc la Oslo (Norvegia), pe 7 și 8 aprilie 2014. Conferința este organizată sub auspiciile Consiliului Europei și va fi una dintre cele mai importante dezbateri privind viitorul CEDO.
În pregătirea acestei conferințe, o coaliție de 21 de ONG-uri din Europa Centrală și de Est – din care face parte și APADOR-CH – a adresat Consiliului Europei o scrisoare deschisă prin care a reafirmat importanța CEDO și sprijinul pe care societatea civilă și statele europene ar trebui să-l ofere în continuare Curții.
De-a lungul a peste jumătate de secol, de când există, CEDO a contribuit la ameliorarea cadrului legal privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Respectarea principiilor ce au stat la baza formării Europei unite, și angajamentul țărilor membre de a le aplica sunt motivele pentru care sistemul european de justiție a rezistat până acum.
Poziția organizațiilor, de sprijin a CEDO, vine pe fondul unor atacuri la adresa Curții, manifestate în unele state, prin care se încearcă o limitare a accesului cetățenilor la CEDO. De exemplu prin propuneri de a se introduce o taxă pentru cei care vor să se adreseze Curții. ONG-urile semnatare consideră că această abordare ar putea avea consecințe grave asupra acelor cetățeni sau organizații care luptă pentru drepturile omului, și care găsesc în Curtea europeană, deocamdată, ultima cale de a obține dreptatea refuzată în țările lor.
ONG-urile consideră că țările membre ar trebui să aibă o responsabilitate față de viitorul Curții Europene a Drepturilor Omului, să-i acorde sprijin instituțional și financiar, iar sistemul de protecție a drepturilor omului ar trebui să devină o prioritate la nivel european, în timp ce statele ar trebui să pună un accent mai mare pe îndeplinirea obligațiilor care decurg din participarea lor la Convenția europeană a drepturilor omului.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Acum șase ani, cu ocazia găzduirii summitului NATO, statul român a suspendat pentru câteva zile unele drepturi ale cetățenilor. Dreptul la liberă circulație a fost refuzat unor cetățeni ai Uniunii Europene, pentru că aveau asupra lor pliante sau CD-uri. Mai mulți cetățeni români au fost filați și reținuți abuziv, iar 60 de tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de către jandarmi. Folosim prilejul manifestărilor festiviste, generate de împlinirea a 10 ani de la intrarea României în familia NATO, ca să atragem atenția că s-au împlinit 6 ani de când responsabilii de abuzurile comise cu ocazia summit-ului NATO de la București sunt nepedepsiți, în ciuda faptului că justiția i-a găsit vinovați.
Pe 2 aprilie 2008, aproximativ 60 tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de forțe ale Jandarmeriei Române, deși se aflau pe o proprietate privată, în incinta fostei fabrici Timpuri Noi, departe de locul desfășurării Summit-ului, unde organizau evenimente culturale. După aproape șase ani de plimbări între Parchetele civile și militare, justiția s-a pronunțat, totuși, asupra acestui caz, în decembrie 2013.
Ordonanța Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, nr. 104/P2013 din 16.12.2013 a identificat persoanele vinovate de abuzurile comise în hala de la Timpuri Noi, aceștia fiind lucrători ai Jandarmeriei și un singur angajat al Poliției. Aceștia au fost urmăriți penal pentru purtare abuzivă (art.250 din vechiul Cod Penal). Totuși, nu s-a dispus urmărirea penală pentru Art. 246. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) și nici pentru Art. 189. (Lipsirea de libertate în mod ilegal) în cazul polițiștilor de la Secțiile 10,11,12,13.
Din Ordonanță reiese că verificările interne ale Jandarmeriei au stabilit că în ziua de 2 aprilie 2008 au intervenit în zona Timpuri Noi efectivele Batalionului 3 Jandarmi, sub coordonarea lt.col. Lepădatu Ion. Au fost identificați 12 militari jandarmi prezenți la hala Timpuri Noi, aceștia fiind audiați de procurorul de caz. Aceștia nu și-au recunoscut faptele, procurorul consemnând în Ordonanță că pe parcursul urmăririi penale au avut o atitudine nesinceră, iar declarațiile lor sunt „neverosimile” – „În realitate, învinuiții au încercat să împiedice aflarea adevărului și tragerea lor la răspundere.” (pag.12)
Procurorul a constatat că din declarațiile martorilor și victimelor agresiunii, precum și din certificatele emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a confirmat existența unor agresiuni fizice împotriva persoanelor prezente în hală.
În dosar se mai menționează că SRI și MAI au comunicat că nu dețin date sau indicii privind pregătirea unor infracțiuni contra siguranței naționale. În schimb, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că, la data de 2 aprilie 2008, „s-au confirmat date și indicii de pregătire a unor fapte de natură antisocială și infracțională”.
Chiar dacă procurorul care a soluționat acest dosar a considerat că gravitatea faptelor nu impune sanțiuni penale, responsabilitatea faptelor este clar atribuită lucrătorilor Jandarmeriei, aceștia fiind sacționați cu amenzi administrative de 1000 lei și plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei/persoană („Având în vedere amploarea concretă, relativ redusă a agresiunilor exercitate asupra părților vătămate și caracterul lor episodic, respectiv modul, condițiile și împrejurările concrete în care au acționat învinuiții și ținând seama și de circumstanțele personale ale acestora, apreciez că faptele nu realizează gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind suficientă pentru îndreptarea acestora aplicarea unei sancțiuni administrative…”).
Pentru lipsirea de libertate a persoanelor conduse și reținute un timp îndelungat la secțiile de poliție s-a considerat că forțele de ordine au acționat legal, în limitele obligațiilor profesionale și fără încălcarea normelor procedurale, astfel încât nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițiștilor.
Ordonanța consemnează și una din cauzele pentru care dosarul a stagnat atât de mult. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu a transmis, timp de patru ani, niciun act de cercetare. („Nu a fost transmis niciun act de cercetare care să fi fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, timp de aproape patru ani, fapt ce a creat dificultăți consecutive în vederea aflării adevărului judiciar, preum și a soluționării operative a cauzei.”)
Cu ocazia aniversării a șase ani de la summitul NATO de la București, folosim acest prilej pentru a atrage încă o data atenția asupra practicilor abuzive folosite uneori de Jandarmerie, a lipsei de respect pe care unii responsabili ai acestei instituții o manifestă față de cetățeni și drepturile lor, încurajați și de faptul că, după cum am arătat mai sus, justiția nu le sancționează abuzurile nici măcar atunci când, după ani de zile, ele sunt demonstrate.
Ultimii doi ani au consemnat noi abuzuri comise de jandarmi în timpul unor proteste de stradă sau a unor competiții sportive (dovada acestor abuzuri sunt amenzile anulate de instanțe), abuzuri care demonstrează nevoia unei schimbări radicale de paradigmă în interiorul acestei instituții, precum și a legislației românești privind adunările publice.
Considerăm că este momentul să aducem din nou în discuție necesitatea modificării legii adunărilor publice, demers mereu amânat de autorități, în ciuda declarațiilor de bune intenții ale reprezentanților Jandarmeriei sau MAI. De altfel, cu ocazia unui discurs ținut pe 18 februarie de Ziua Jandarmeriei, conducătorul Jandarmeriei anunța că și instituția pe care o conduce are aceeași intenție de a modifica Legea 60/1991, cu scopul ca aceasta „să devină un document european, care să ducă la o libertate accentuată a cetăţenilor în a-şi exprima o anumită atitudine”.
Organizațiile semnatare solicită Jandarmeriei și MAI să pună în dezbatere publică anunțatul proiect de modificare a legii adunărilor publice și să organizeze consultări cu societatea civilă.
Organizațiile semnatare:
ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Contact : Răzvan Martin, razvan@activewatch.ro, tel : 0729199393
Foto: Gheorghe Zugravu, cetățean al Republicii Moldova, agresat de jandarmi în hala de la Timpuri noi în urmă cu 6 ani.
Credit foto: Teo Zăbavă (ActiveWatch)