Archive for category: Media

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH
protestează faţă de iniţiativa Primăriei Sectorului 2 Bucureşti de a legitima
clienţii magazinelor care comercializează produse etnobotanice şi de intenţia
de a face publice aceste liste prin ataşarea lor la proiectul unei hotărâri de
consiliu local. Acestea reprezintă încălcări ale dreptului la viaţă privată.

Informaţiile
cuprinse în listele ce urmează a fi făcute publice reprezintă date personale, care
se bucură de protecţie potrivit legii. Acestea pot fi colectate şi prelucrate
de către autorităţi numai dacă sunt adecvate,
pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi
ulterior prelucrate. Or, pentru susţinerea necesităţii unei iniţiative
normative cu privire la comercializarea de produse etnobotanice sunt suficiente
date statistice, depersonalizate şi colectate în condiţii de confidenţialitate,
nu sub presiunea exercitată de organele de poliţie.

APADOR-CH atrage atenţia
că în general, în România, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii nr.143/2000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,
evidenţa centralizată a consumatorilor de droguri se face numai prin anumiţi
indicatori specifici (ex: cerere de tratament, decese) şi numai cu respectarea
confidenţialităţii. Iniţiativa Primăriei Sectorului 2 încalcă flagrant această
obligaţie legală.

Mai mult, potrivit
legislaţiei în vigoare, nu toate produsele comercializate de magazinele de
etnobotanice sunt incluse pe lista substanţelor interzise. De aceea,
legitimarea de către poliţie a persoanelor care cumpără anumite produse în
perfectă legalitate, reprezintă o formă de hărţuire de neconceput într-o
societate democratică.

Spre comparaţie,
aplicând motivele invocate de autoritatea publică în cazul de faţă, ne putem aştepta
ca persoanele care cumpără ţigări să fie legitimate de poliţie sub pretextul că
s-ar vinde de către comerciant produse de contrabandă şi că se urmăreşte descurajarea
fumatului. În aceeaşi logică cumpărătorii de mezeluri pot fi legitimaţi pentru
a descuraja consumul excesiv de grăsimi şi contrabanda cu usturoi, folosit de
producători în compoziţia produselor.

APADOR-CH solicită
Primăriei Sectorului 2 şi reprezentanţilor Poliţiei locale să înceteze imediat
legitimarea clienţilor magazinelor de produse etnobotanice şi să renunţe la
includerea unor liste cuprinzând date personale într-un proiect de hotărâre de
consiliu local.

APADOR-CH

Pentru detalii
suplimentare: Diana-Olivia Hatneanu, Director executiv APADOR-CH, telefon
0733.078.718

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale române, semnatari ai acestei scrisori deschise, cer anularea păstrării datelor de trafic informațional în Europa.

Atragem atenția asupra contradicției fundamentale dintre principiul protecției vieții private, așa cum este prevăzut in Convenția Europeana a Drepturilor Omului și în majortatea Constituțiilor Europene, pe de o parte, și Directiva Europeana 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, pe de alta parte.

Reamintim și susținem decizia Curții Constituționale a României (CCR) care a decis pe 8 Octombrie 20091 neconstituționalitatea întregii legi românești 298/2008 care transpunea directiva mai sus menționată. Decizia CCR precizează că o păstrare a tuturor datelor de trafic informațional pentru toți cetățenii români reprezintă o măsură ce aduce atingere drepturilor omului, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României. Astfel se consideră că ”obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a datelor (…) prejudiciază într-un mod neacceptabil exercitarea dreptului la viaţă intimă
sau libertatea de exprimare.”

Această explicitare clară a CCR face ca România să se afle în imposibilitatea de a implementa orice măsură de la nivelul Uniunii Europene care ar impune o obligație legală de a stoca în mod continuu și nediscriminatoriu date de trafic informațional, inclusiv Directiva 2006/24/EC. Susținem în mod ferm decizia CCR că păstrarea tuturor datelor de trafic nu este necesară într-o societate democratică și afectează în mod semnificativ drepturile și libertățile cetățenilor români. Dar și a celor europeni, de vreme ce împărtășim aceleași principii prin noua Charta a Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Poziția României este departe de a fi singulară, atâta vreme cît alte curți constituționale (Germania2) deja au respins implementarea națională, iar directiva încă nu este implementată în șase state europene, ca urmare a conflictului legat de drepturile omului. Societatea civilă din toate statele europene3 cere renunțarea la această măsură inutilă și periculoasă.

În contextul evaluării Directivei de către Comisia Europeana, al cărei raport va fi publicat în prima parte a anului 2011, Uniunea Europeană ar trebui să profite de această oportinutate pentru anularea Directivei și de corectare a greșelilor din trecut. Comisia însăși are probleme în a obține date relevante cu privire la eficiența unui astfel de sistem, în vreme ce primește exemple clare de abuzuri și efecte adverse4 asupra vieții private.

Astfel, Uniunea Europeană are o singură soluție logică pentru acest caz. Iar soluția nu este să impună statelor membre să adopte directiva5, câtă vreme măsura este contrară principiilor constituționale ale cel puțin unei țări membre ale Uniunii.

Soluția este să oprească păstrarea datelor de trafic in Europa.

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH îşi continuă demersurile legale în
vederea apărării drepturilor cetăţeneşti cu toate că Ministerul Sănătăţii a
refuzat până în prezent să dialogheze în mod real cu societatea civilă.
Asociaţia formulează aceste comentarii precizând că, în urma intrării în
vigoare la data de 10 decembrie 2010 a Legii nr. 242/2010 pentru completarea
Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
(iniţiativă legislativă a guvernului), autorităţile sunt obligate să justifice
în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de cetăţeni
şi asociaţiile legal constituite ale acestora.

Cu privire la
conţinutul proiectului:

1. Referitor la
acoperirea costurilor, în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se precizează
că actul reglementează mecanismul prin care asiguratul participă cu o cotă
parte. Forma propusă nu numai ca nu reglementează
acest mecanism ci, dacă se va menţine, va produce numai confuzie.

Astfel, alineatele
(1) şi (2) ale art. 4 conţin dispoziţii contradictorii, în sensul că
alin. (1) prevede “Contravaloarea
cardului naţional se suportă atât de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
cât şi de asigurat.”,
iar alineatul următor, alin. (2) prevede că numai asiguratul suportă contravaloarea
cardului (“Asiguratul
suportă cheltuielile reprezentând contravaloarea cardului naţional de asigurări
sociale de sănătate respectiv
a documentului propriu-zis prin care se atestă calitatea de asigurat precum şi
costurile aferente distribuţiei acestuia.”).

Având în vedere că în
alin. (3) nu se prevede contribuţia Casei la
contravaloarea cardului, ci la implementarea sistemului naţional al cardului,
rezultă că prevederea din alin. (1) este anulată de prevederile din alin. (2)
si (3).

 APADOR-CH
consideră că acest tip de reglementare, prin copierea (şi aceea, inexactă) a
textului art. 332 alin. 1 si 2 din Legea 95/2006, modificată prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 133/2010, poate conduce la confuzii.

2. Un grav
pericol pentru viaţa privată îl reprezintă prevederile art. 7 alin. (1) al
proiectului, care, pe lângă dreptul la viaţă privată,  încalcă şi normele de
tehnică legislativă, întrucât adaugă la lege. Alineatul propus are
următorul conţinut: “Entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe
cardul naţional sunt:

a)      Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin unitatea de management a
cardului naţional, în calitate de administrator unic al sistemului informatic;

b)      medicul de familie la care este înscris asiguratul;

c)      medicii specialişti care au sub observaţie şi acordă servicii medicale
titularului cardului, precum şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi
dispozitive medicale;

d)      farmaciile cu privire la medicamentele şi datele de identificare ale
asiguratului – titularul cardului, înscrise pe prescripţia medicală.”

Legea nu prevede
că entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe cardul naţional vor fi
nominalizate prin normele metodologice, ci doar că prin aceste norme se va
detalia modalitatea concreta prin care persoanele (prevăzute în lege sau care
trebuiau prevăzute în lege) pot accesa informaţiile de pe card. Astfel, art.
331 alin (6) din Legea nr. 95/2006, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 133/2010 prevede:

“(6) Accesul personalului medical la informaţiile înregistrate pe
cardul naţional de asigurări sociale de sănătate va fi stabilit prin Norme
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de
asigurări sociale de sănătate prevăzut în titlul IX “Cardul european şi cardul
naţional de asigurări sociale de sănătate” al Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătaţii". Din acest text de
lege rezultă în mod clar că normele nu pot introduce noi categorii de persoane
care pot accesa cardul, ci doar pot stabili modalitatea concretă prin care
persoanele abilitate prin lege pot accesa cardul.

APADOR-CH
solicită respectarea normelor de tehnică legislativă, prevăzute în Legea nr.
24/2000, prin care se interzice adăugarea la lege cu ocazia întocmirii normelor
metodologice şi reglementarea condiţiilor concrete care justifică necesitatea
accesării cardului, detalierea/explicarea modalităţilor concrete de a accesa
datele, precum şi garanţiile pentru respectarea dreptului la viaţă privată,
inclusiv posibilitatea cetăţeanului de a limita accesul la datele medicale.

3. Asociaţia
solicită modificarea art. 9 alin (2) în vederea punerii în acord a reglementării
cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul la viaţă privată, ceea ce
implică şi garantarea dreptului de opţiune între formatul obişnuit şi cel
electronic al cardului. APADOR-CH propune următoarea formulare: “Termenul de la care folosirea exclusivă a cardului
naţional în scopul dovedirii calităţii de asigurat este obligatorie, se
stabileşte prin lege”.

Aşteptam
răspunsul dvs. scris, potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 52/2003, modificată
prin Legea nr. 242/2010.

Cu consideraţie,
Diana-Olivia
Hatneanu
Director Executiv

Cerere dezbatere publica

 

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cu tristeţe şi profundă durere anunţăm dispariţia colegului nostru, Marian Pancu, a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) pentru aproape 20 de ani. Sinceritatea, intransigenţa, dedicaţia şi spiritul său critic au fost de nepreţuit pentru noi, pentru organizaţie, precum şi pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului în România.

Condoleanţele noastre familiei îndurate!

Trupul neînsufleţit va fi depus la Biserica Sf. Maria (Str. Iani Buzoianu nr.2 – lânga Podul Grant), în ziua de marţi, 21 decembrie, începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc miercuri,

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH  consideră că modificarea
şi completarea unor reglementări care privesc dreptul la viaţă privată şi la
ocrotirea sănătăţii nu trebuie să se facă pe calea unei ordonanţe de urgenţă,
ci, întotdeauna, printr-o lege adoptată de Parlament.

Guvernul nu trebuie să se
substituie Parlamentului în materie de legiferare.

În acest sens, APADOR-CH
consideră că adoptarea ordonanţei de urgenţă al cărei proiect este supus dezbaterii publice este neconstituţională, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 115
alin. 6 din Constituţie, potrivit cărora  nu
pot fi emise ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile
prevăzute de Constituţie.

Or,
dreptul la viaţă privată este prevăzut în art. 26 din Constituţie (şi în art. 8
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), iar dreptul la ocrotirea sănătăţii
este prevăzut în art. 34 din Constituţie, drepturi care sunt afectate în mod
evident prin proiectul de ordonanţă de urgenţă.

*

Cu
privire la conţinutul proiectului:

1. Asociaţia solicită să se prevadă expres în proiect dreptul de opţiune al cetăţeanului între
a i se elibera o dovadă simplă, neelectronică a calităţii de asigurat
(adeverinţă, carnet de asigurat ori card naţional simplu –neelectronic- de
asigurat) sau a i se elibera cardul naţional electronic de asigurat.

APADOR-CH atrage atenţia
că tehnologia folosită de cardul electronic de asigurat este una de tip
RFID (identificare prin radio-frecvenţă) în genul celei care permite citirea
preţului unui produs după codul de bare ataşat. Cipul din cardul electronic de asigurat
al fiecărei persoane are rolul codului de bare ataşat fiecărui produs. 

Aplicaţia uzuală a
tehnologiei este identificarea animalelor şi a obiectelor. 

Extinderea acestei
tehnologii la oameni a generat în permanenţă controverse la nivel mondial pe
motiv că nu oferă garanţii pentru respectarea dreptului la viaţă privată,
întrucât permite aflarea datelor persoanale ale deţinătorului de card
electronic de asigurat de către oricine are un aparat în genul cititorului de
coduri de bare. De asemenea, tehnologia RFID permite monitorizarea în orice loc
şi în orice moment a oricărei persoane şi prezintă riscul  clonării cipului din
cardul electronic de asigurat.

Proiectul de ordonanţă
luat în discuţie nu permite celor care consideră că tehnologia „codului de
bare” nu le oferă suficiente garanţii de respectare a vieţii private să opteze
pentru varianta de până acum, „clasică”, simplă, a dovezii calităţii de
asigurat.

În situaţia în care adeverinţa
sau carnetul de asigurat nu ar mai reprezenta suficiente garanţii de
securitate, aceste documente pot fi înlocuite cu un card securizat de asigurat,
dar care nu trebuie să se prezinte doar în varianta electronică. El poate şi
trebuie să aibă şi o variantă simplă, fără “cip”, întrucât tehnologia actuală
permite securizarea şi a documentelor neelectronice.

Problema este cu atît mai
gravă cu cât pe respectivul “cip” din cardul naţional electronic de asigurat urmează a fi înscrise informaţii extrem de
sensibile din sfera vieţii private, respectiv: diagnostice medicale cu risc
vital, numărul solicitărilor de servicii medicale, starea sănătăţii (sănătos,
bolnav cronic),  dacă persoana e sau nu donator de organe, tratamente speciale,
proteze şi alte situaţii nedefinite (incluse în proiect în categoria “etc.” la
art. 331 alin. 2 lit. g din varianta de modificare propusă în proiect).
Precizăm cu această ocazie că normele de tehnică legislativă, prevăzute în Legea
nr. 24/2000 nu permit folosirea în lege a unui termen ca “etc.”.

Obligativitatea
formatului electronic (cu “cip”) pentru cardul naţional de asigurat şi neprevederea
expresă în proiectul ordonanţei a unui drept de opţiune al persoanei între un
card „simplu”(neelectronic) de asigurat şi cel electronic constituie o
restrângere nejustificată adusă dreptului la viaţă privată garantat prin art. 8
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. 

De altfel, subliniem că în
cazul cardului european de
asigurat, forma electronică a acestuia nu este obligatorie (a se vedea art. 320
din Legea nr. 95/2006, care nu prevede că acest card este unul electronic).  Nu
există nicio raţiune pentru ca un card naţional să fie obligatoriu în format
electronic, în timp ce cardul european poate fi în format electronic sau
neelectronic.

Pe de altă parte, nu are
justificare obligarea cetăţenilor de a suporta costul cardului naţional. Pentru
egalitate de tratament, trebuie aplicată şi în cazul cardului naţional regula prevăzută
în art. 321 din Legea nr. 95/2006 pentru cardul european, în sensul că “…costul cardului european de asigurări de sănătate se
suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”

În situaţia actualelor
condiţii economice precare la nivel naţional şi a permanent invocatei crize
economice mondiale, apare drept o cheltuială voluptorie, alocarea unor sume
substanţiale din banii publici pentru introducerea unor “cip”-uri în cardurile
de asigurat, carduri care pot fi securizate şi fără introducerea unui format
electronic.

Tot în acelaşi context
economic precar, asociaţia subliniază că este inadmisibil ca veniturile cetăţenilor,
vizibil diminuate în urma crizei economice, să fie impovărate şi cu costurile cardurilor
de asigurat.

În mod normal, nu ar
trebui ca un cetăţean să poarte tot timpul asupra lui o întreagă “bibliotecă”
de date din care să rezulte calitatea de asigurat şi istoricul bolilor şi tratamentelor.
Dimpotrivă, este obligaţia sistemului asigurărilor de sănătate să organizeze o
evidenţă informatizată corespunzătoare a asiguraţilor, pentru a fi în măsură
ca, la prezentarea datelor de identificare ale unei persoane să poată stabili
cu certitudine dacă aceasta are sau nu calitatea de asigurat. 

În consecinţă, APADOR-CH solicită
modificarea art. 212 din Legea nr. 95/2006, în sensul prevederii
dreptului de opţiune între cardul electronic şi cardul (documentul) simplu,
precum şi suportarea costurilor din  Fondul naţional unic de asigurări sociale
de sănătate. Prezentăm 2 variante de text ale art. 212 din Legea  nr.95/2006,
în urma modificărilor propuse:

Varianta 1

“Art. 212. – (1) Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document
justificativ – adeverinţă, carnet de asigurat sau
card electronic de asigurat – eliberat prin grija casei de asigurări
la care este înscris asiguratul. Costul
cardului electronic de asigurări de sănătate se suportă din Fondul naţional
unic de asigurări sociale de sănătate.

                   
(1/1)În cazul în care o persoană nu este de
acord cu prelucrarea datelor necesare întocmirii cardului electronic de asigurări
de sănătate, acesteia i se va elibera un alt document justificativ al calităţii
de asigurat, în format neelectronic"

Varianta 2 (dacă se doreşte eliminarea completă a actualelor adeverinţe sau carnete de
asigurat):

“Art. 212. – (1) Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document
justificativ – card de asigurat sau card
electronic de asigurat – eliberat prin grija casei de asigurări la
care este înscris asiguratul. Costul cardului
de asigurări de sănătate sau cardului electronic de asigurări de sănătate se
suporta din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

                
(1/1)În cazul în care o persoană nu este de
acord cu prelucrarea datelor necesare întocmirii cardului electronic de asigurări
de sănătate, acesteia i se va elibera un alt document justificativ al calităţii
de asigurat, în format neelectronic".

În mod corelativ, şi
art. 330 din Legea nr. 95/2006 trebuie modificat, eliminându-se
obligativitatea formatului electronic pentru cardul naţional de asigurat. În
urma modificării, art. 330 va avea următorul conţinut:

“Art. 330. – Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este
distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate.”

Cu privire la necesitatea
reglementării prin lege, iar nu prin ordonanţă, a unei materii care afectează
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, precum şi cu privire la necesitatea
prevederii în reglementare a dreptului de opţiune între cardul electronic şi
cardul simplu, subliniem buna practică a
Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Astfel, în cursul lunii
august 2010, Ministerul Administraţiei şi Internelor a pus în dezbatere publică
proiectul de Ordonanţă a Guvernului  pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul,
reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe
teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
Spaţiului Economic European.

Printre altele, proiectul
de ordonanţă nu conţinea o prevedere expresă care să consacre dreptul de opţiune
al persoanei între cardul electronic de identitate şi un card simplu,
neelectronic, de identitate, ceea ce avea drept consecinţă încălcarea art. 26
din Constituţie şi art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul
la viaţă privată).

În urma consultărilor cu
organizaţiile neguvernamentale şi a dezbaterii publice a proiectului de
ordonanţă, Ministerul Administraţiei şi Internelor a renunţat la adoptarea
ordonanţei şi a întocmit un proiect de lege, care urmează sa fie supus
discuţiilor din Parlament. În proiectul de lege, ministerul a prevăzut expres
dreptul de opţiune al persoanei între cardul electronic de identitiate şi
cardul simplu, neelectronic, de identitate.

Ne exprimăm convingerea
că şi Ministerul Sănătăţii va urma exemplul de bune practici oferit de
Ministerul Administraşiei şi Internelor şi, în consecinţă, va renunţa la
adoptarea unei ordonanţe într-o materie care afectează drepturi şi libertati cetăţeneşti
şi va menţiona expres dreptul de opţiune al persoanei între cardul electronic
de asigurat şi cardul simplu de asigurat.

2. Asociaţia consideră că un pericol pentru viaţa privată îl reprezintă şi numărul excesiv de mare al datelor medicale ce urmează
a fi înscrise pe “cip”-ul cardului electronic.

În condiţiile în care
există posibilitatea accesării necontrolate (de către oricine îşi procură un
aparat în genul cititorului de preţuri din supermarket)  şi a clonării acestor
carduri, prezenţa pe cardul electronic a unui istoric medical foarte bogat al
persoanei o lasă pe aceasta fără o protecţie reală a vieţii private, într-un
domeniu extrem de sensibil reprezentat de aspectele medicale.

Justificarea din nota de
fundamentare a ordonanţei este lapidară (câteva rânduri) şi total
neconvingatoare, rezumându-se la o trimitere generică la eventualitatea
rezolvării unor urgenţe medicale.

Cu cât numărul datelor
medicale de pe cip este mai mare, cu atât mai mare este expunerea persoanei la
încălcarea vieţii private. Expunere care nu este justificată, fiind în mod
evident excesiv să se condiţioneze acordarea îngrijirilor medicale pentru un cetăţean
de deţinerea în permanenţă asupra sa  a unei “biblioteci” de date din care să
rezulte calitatea de asigurat şi istoricul bolilor şi tratamentelor.

În consecinţă, asociaţia solicită
ca numărul datelor înscrse pe “cip”-ul
cardului electronic să fie restrâns la minimul strict necesar, iar necesitatea
înscrierii fiecărei date să fie argumentată corespunzator.

*

În
concluzie, APADOR-CH solicită executivului (Ministerului Sănătăţii)
să nu intervină cu reglementări care afectează dreptul la viaţă privată şi la
ocrotirea sănătăţii, reglementări care, potrivit Constituţiei, se pot face doar
prin lege. În situaţia în care, totuşi, această ordonanţă de urgenţă va fi
supusă adoptării, asociaţia solicită ca observaţiile sale să se regăsească în
forma finală a actului normativ. 

APADOR-CH

Director executiv,
Diana-Olivia Hatneanu