Archive for category: Media

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH protestează faţă de menţinerea
în definiţia legitimei apărări din proiectul Codului penal a condiţiei
proporţionalităţii apărării faţă de atac.

Astfel, aliniatul
2 al articolului 19 din proiect prevede că „este
în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac
material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a
altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.”

Textul propus nu
rezolvă disputele practice şi teoretice privind apărarea legitimă; în practică,
este greu de apreciat şi acţionat proporţional,
în condiţiile unui atac imediat. E nevoie de un text mai clar, care să
lămurească disputele de până acum. Asociaţia consideră că este de preferat
expresia “necesară”
în loc de “proporţională”,
deoarece, după cum s-a pronunţat şi doctrina, necesitatea
nu este similară cu proporţionalitatea, o apărare necesară putând fi mai gravă
decât atacul. Ideea de proporţionalitate a apărării obligă în mod
excesiv victima atacului iminent sau în curs de desfăşurare la efectuarea unor
calcule şi evaluări “pe moment” pentru a găsi o cale de ripostă adecvată/egală
cu atacul, obligaţie care nu ţine cont de realitate şi de necesitatea
prioritară ca victima să se apere şi nu să-şi protejeze agresorul.

De asemenea,
APADOR-CH salută intenţia comisiei de a extinde aplicabilitatea prezumţiei de
legitimă apărare atît în timpul zilei, cît şi pe timpul nopţii. Asociaţia atrage însă atenţia că textul votat de comisie în unanimitate, astăzi 25 martie 2009 este
neclar sub acest aspect („Se prezumă a fi în legitimă apărare, în
condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea
unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând
de acesta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea
modalităţi ori în timpul nopţii"). Menţinerea în text a sintagmei „ ori în
timpul nopţii” poate duce la interpretări eronate potrivit cărora o persoană
acţionează în legitimă apărare şi dacă respinge pătrunderea cu drept într-o
locuinţă sau alt spaţiu ţinând de acesta, dacă această pătrundere se realizează
pe timpul nopţii. Pentru evitarea unor asemenea situaţii, APADOR-CH cere eliminarea sintagmei „ori în timpul
nopţii”, prezumţia de legitimă apărare urmând să funcţioneze în aceleaşi
condiţii indiferent de momentul zilei sau nopţii în care se produce pătrunderea
fără drept.

Pentru informaţii suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv APADOR-CH
0733 078 718

APADOR-CH
este membră în coaliţia de organizaţii neguvernamentale care desfăşoară
campania „Opriţi codurile!”

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Pe site-ul Ministerului
Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a fost publicat, la data de 3 martie
2009, un comunicat-precizare cu privire la protestul pe care asociaţia l-a
formulat în legătură cu introducerea torturii prin art. 100 din proiectul
Codului de procedură penală.

Comunicatul este nesemnat
şi poartă un antet cu o denumire, mai scurtă, din care lipsesc, în mod natural,
“Libertăţile Cetăţeneşti”.

Deşi
comunicatul-precizare neagă legalizarea torturii prin introducerea art. 100 din
proiect, în concluziile aceluiaşi comunicat ministerul recunoaşte, indirect,
că anumite categorii de probe obţinute prin tortură  pot fi folosite în
procesul penal.

Astfel, în paragraful 2
al concluziilor comunicatului, ministerul nu
afirmă că orice probe derivate din probele obţinute prin tortură nu pot
fi folosite în procesul penal, ci numai probele derivate în mod direct sau necesar 
din probele obţinute prin tortură. Per a contrario, potrivit atât comunicatului ministerului, cît şi art. 100 din proiect, pot
fi folosite în procesul penal probele derivate indirect sau nenecesar din 
probele obţinute prin tortură.

APADOR-CH  îşi reafirmă
poziţia exprimată prin protest şi solicită reformularea textului art. 100 din
proiect pentru înlăturarea oricărei posibilităţi de admitere în procesul penal
a unei probe care a avut la originea ei tortura.

APADOR-CH subliniază că
până în prezent, în legislaţia noastră nu au existat prevederi care să permită
folosirea, sub orice formă, de probe obţinute prin tortură, indiferent dacă
legatura dintre tortură şi proba respectivă era directă sau indirectă şi
indiferent dacă tortura era sau nu necesară pentru obţinerea acelei probe.

Asociaţia
reafirmă ca art. 100 din proiectul codului de procedură penală, permite, în mod
insidios, folosirea torturii pentru obţinerea de probe sau informaţii.

Procedeul reglementat
prin art. 100 alin. 4 şi 5 din proiectul codului de procedură penală  este
similar, ca mecanism, procedeului de spălare a banilor obţinuţi din activităţi
ilicite prin folosirea lor ulterioară în activităţi licite. Tot astfel, probele
sau informaţiile obţinute ilicit, prin tortură, sunt “spălate”, “albite”, prin
valorificarea lor ca probe administrate ulterior cu respectarea condiţiilor
procedurale/legale.

Spre exemplu,
prin tortură pot fi aflate numele unor martori, activitatea unor participanţi
la săvârşirea faptei, locul de depozitare al unor obiecte etc. Odată obţinute
aceste informaţii prin tortură, audierea martorilor/participanţilor sau
ridicarea obiectelor se va face “legal”, cu respectarea normelor de procedură.
După aceasta, declaraţiile martorilor/participanţilor şi procesele-verbale de
ridicare a obiectelor vor fi folosite în procesul penal, ca mijloace de probă
perfect valabile deşi prima verigă din lanţul obţinerii probelor a fost
tortura.   

Art. 100 din
proiectul codului de procedură penală nu interzice, cum ar fi fost normal, orice formă de folosire în procesul penal a
probelor obţinute prin tortură, deci de “albire a probelor” obţinute prin
tortură.

Dimpotrivă,
potrivit art. 100 alin. 4 şi 5 din proiect, pot fi folosite în procesul penal anumite categorii de probe obţinute
prin tortură. Este vorba de probele
derivate din probele obţinute prin tortură, dacă aceste probe
derivate îndeplinesc una (oricare) dintre aceste 3 condiţii:

–         au fost obţinute indirect din probele obţinute prin tortură (art. 100
al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor derivate obţinute direct din probele obţinute prin tortură);

–         puteau
fi obţinute şi în alt mod decât din probele obţinute
prin tortură (art. 100 al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor
derivate care nu puteau fi
obţinute în alt mod decât din probele obţinute prin tortură);

–         folosirea probelor derivate din
probele obţinute prin tortură nu încalcă
caracterul echitabil al procesului penal (art. 100 al. 5 din proiect
prevede că nu se exclud probele derivate din tortură dacă prin aceasta nu este
încălcat caracterul echitabil al procesului penal).

În proiectul
codului de procedură penală, noţiunea de “probe
derivate” nu este definită. Doctrina oferă variante de definire a
noţiunii, însă lipsa unei definiţii legale afectează caracterul previzibil al
reglementării. Problema este cu atât mai gravă cu cât astfel de omisiuni şi
imprecizii există în relaţie cu tortura.

De asemenea, art.
100 al. 4 si 5 foloseşte termeni şi expresii cu un conţinut mult prea larg în
raport de nevoia de stricteţe atunci când raportarea se face la tortură.

Astfel, art. 100
al. 4 se referă la  “probe derivate obţinute direct”. Aceasta este o expresie suficient de vagă pentru ca,
în practică, să nu existe criterii clare şi nici posibilitatea reală de
departajare, fără niciun dubiu, de “probele
derivate obţinute indirect”.  În ciuda acestei ambiguităţi,
probele derivate obţinute indirect din cele obţinute prin tortură pot fi
folosite în procesul penal.

Aceeaşi este
situaţia probelor derivate care “nu puteau
fi obţinute şi în alt mod”. Şi această expresie este vagă, permiţând
interpretări foarte largi în practică şi, în cele din urmă, arbitrariul. Potrivit
art. 100 al. 4, probele derivate obţinute din cele obţinute prin tortură pot fi
folosite în procesul penal dacă “puteau fi
obţinute şi în alt mod” decât din cele rezultate din tortură. Întreabarea firească este următoarea: dacă probele
puteau fi obţinute şi în alt mod decât prin tortură, de ce nu au fost obţinute
în acel mod care excludea tortura?

În cazul
posibilităţii folosirii probelor derivate din cele obţinute prin tortură “dacă prin aceasta nu este  încălcat caracterul echitabil al procesului penal”,
astfel cum prevede art. 100 al. 5, este, în mod vădit, o redactare cel puţin
ipocrită. Întrebarea care se pune, în mod
natural, este cum mai poate avea caracter echitabil un proces în care se
folosesc probe obţinute prin tortură.

În
concluzie, pentru a elimina orice posibilitate
de folosire în procesul penal a oricărei probe obţinute prin tortură, asociaţia
propune modificarea textului art. 100 din proiect.

O primă variantă este
înlocuirea textului art. 100 cu următorul text:

“Art.100. Excluderea probelor
obţinute în mod nelegal

 (1) Probele obţinute în mod nelegal
nu pot fi folosite în cadrul procesului penal. 

  (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se
aplică dacă mijlocul de probă  prezintă imperfecţiuni de formă sau alte
neregularităţi procedurale minore care nu produc o vătămare pentru înlăturarea
căreia să fie necesară anularea acestuia.

  (3) Probele directe, derivate sau
din orice altă categorie, obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu
pot fi folsite în procesul penal, cu nici o excepţie .”

O a doua variantă este
înlocuirea alin. 3 – 5 ale art. 100 cu următorul alineat:

“(3) Probele directe, derivate sau din orice altă categorie,
obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite în
procesul penal, cu nici o excepţie .”

APADOR-CH reaminteşte că
admiterea torturii ca mijloc de obţinere a unor probe nu este singura
deficienţă pe care a semnalat-o cu privire la proiectul codului de procedură
penală. Prin comentariile pe care le-a trimis
Parlamentului şi Executivului, asociaţia a criticat peste 100 de prevederi din
acest proiect. De asemenea, asociaţia a formulat critici cu privire la mai
multe articole din proiectul codului penal.

APADOR-CH 
reafirmă necesitatea unor dezbateri parlamentare aprofundate a tuturor
proiectelor de cod adoptate de Guvern (cod
penal, cod de procedură penală, cod civil, cod de procedură civilă). Proiectele
acestor legi esenţiale pentru întregul sistem judiciar nu pot fi dezbătute, în
mod real, în numai 2- 3 luni, fiind necesar mai mult timp pentru dezbateri
parlamentare. Graba în adoptarea
acestor coduri nu are altă consecinţă decât reducerea drastică a posibilităţii
de observare şi reparare a deficienţelor proiectelor. Iar îndreptarea erorilor
după adoptarea grăbită a codurilor va genera, din nou, o avalanşă de ordonanţe
de urgenţă şi legi de modificare a codurilor recent şi urgent adoptate.

APADOR-CH

9 martie 2009

Pentru
informaţii suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv APADOR-CH, 0733 078 718

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Un grup de opt
organizaţii neguvernamentale din România, incluzând APADOR-CH, s-a
adresat, marţi, 17 februarie 2009, unor membri ai Parlamentului European,
cerându-le să intervină pentru a opri deteriorarea situaţiei
libertăţii de exprimare şi a libertăţii de asociere în
Republica Moldova.

Scrisoarea a fost
adresată parlamentarilor europeni din comisia parlamentară EU-Moldova
şi Directoratului General pentru Relaţii Externe al Comisiei
Europene. Ea vine ca reacţie la recentele incidente petrecute în timpul
unei manifestaţii de protest de la Chişinău, când protestatarii
au fost atacaţi cu gaze lacrimogene de către indivizi mascaţi,
sub ochii poliţiei, care nu a luat nicio măsură să
împiedice sau să oprească atacurile, petrecute chiar în faţa
clădirii procuraturii generale a Republicii Moldova.

Găsiţi
alăturat textul scrisorii (în limba engleză).

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Asociaţia Pro Democraţia (APD), Agenţia de
Monitorizare a Presei (AMP), Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor
Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Centrul de Resurse Juridice
(CRJ), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul de
Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS) solicită
Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională privind
limitarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor,
adusă de Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau
prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Având în vedere faptul că aplicarea prevederilor
abuzive ale Legii 298/2008 îi transformă în suspecţi, fără
doar şi poate, pe toţi cetăţenii care folosesc serviciile
de comunicaţii şi că prejudiciază drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti garantate chiar prin legea
fundamentală, organizaţiile semnatare solicită Avocatului
Poporului, printr-o scrisoare deschisă, în calitatea sa de instituţie
independentă menită să protejeze cetăţenii de abuzuri
din partea autorităţilor administraţiei publice, să ia
măsuri urgente în acest caz.

Organizaţiile semnatare constată că Legea
298/2008 încalcă drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, aşa cum sunt ele stabilite în Constituţia
României la articolul 26, alin. 2: „Persoana fizică are dreptul să
dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile
şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”
şi la articolul 28: „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil”.

În aceste condiţii, organizaţiile semnatare
subliniază faptul că Legea 298/2008 nu garantează neatingerea
drepturilor mai sus menţionate şi nu descrie necesitatea sau
proporţionalitatea restrângerii lor, singurul caz în care o societate
democratică permite o astfel de situaţie, aşa cum prevede
articolul 53 din Constituţia României.

Vă ataşăm acestui comunicat de presă
şi scrisoarea deschisă trimisă către Avocatul Poporului.

Pentru
detalii suplimentare, contactaţi – Ana-Maria Moşneagu, Director
executiv al Asociaţiei Pro Democraţia, la numerele de telefon 021/222.82.45,
222.82.54, 0721/678.764 sau pe e-mail: ana-maria.mosneagu@apd.ro.