Archive for category: Penitenciare

You are here: / / Penitenciare

Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Raport asupra vizitei în penitenciarul Gherla

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Gherla la 10 februarie 2025. În cei 12 ani de la vizita anterioară a fost desființată secția exterioară de la Cluj (ianuarie 2025), iar pavilionul 3, în legătură cu care APADOR-CH a făcut o recomandare de închidere în raportul precedent, a fost închis în 2023 și transformat în magazie.

  1. Aspecte generale

Penitenciarul Gherla are rol de coordonare pentru penitenciarele din Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița și penitenciarul-spital Dej. Penitenciarul are în custodie toate categoriile de persoane private de libertate având în vedere criteriile sex, vârstă și regim de executare: femei, bărbați și tineri cu regim de arest preventiv, regim deschis, semideschis, închis și maximă siguranță, plus carantină și infirmerie.

Potrivit directorului, principalele probleme cu care se confruntă penitenciarul rămân în continuare supraaglomerarea și lipsa personalului de pază și medical. Supraaglomerarea este accentuată și de faptul că penitenciarul preia deținuți din Sălaj, Bistrița, Maramureș, Craiova, Arad și din zona Moldovei.

  1. Efective, spații de deținere

Penitenciarul are 10 secții de deținere, dintre care 9 (E1-E9) pentru bărbați și una (E10) pentru femei. Secțiile pentru bărbați includ locuri de carantină, cameră de protecție, cameră de izolare disciplinară, infirmerie, arest preventiv (inclusiv pentru tineri), regim deschis, regim semideschis, regim închis, regim de maximă siguranță. Secția pentru femei avea toate regimurile de deținere și arest preventiv pentru persoane majore și minore. Secțiile de deținere pentru bărbați sunt plasate în pavilionul 1, secția de femei beneficiind de o clădire nouă construită în extensia acestuia. Potrivit directorului, pavilionul 1 urmează să fie renovat, pavilionul 2 a fost transformat în școală, pavilionul 3 a fost închis și urmează să se construiască pavilionul 4 cu 300 de locuri de deținere.

Gradul de ocupare al Penitenciarului Gherla, potrivit datelor furnizate la 10 februarie 2025.

 

Secția de deținere Profilul secției de deținere Efectivul secției Capacitatea legală conform OMJ 2772/C/2017 Numărul de paturi instalate Grad de ocupare conform OMJ 2772/C/2017
Secția de deținere E1 Carantinare/observare 76 42 89 180,95%
Secția de deținere E2 Regim închis 102 66 126 154,55%
Secția de deținere E3 Arestați preventiv (include două camere AP – tineri) 141 71 162 198,59%
Secția de deținere E4 Regim închis + regim semideschis + regim deschis 140 73 166 191,78%
Secția de deținere E5 Infirmerie (include o cameră cu profil regim închis) 37 36 43 102,78%
Secția de deținere E6 Regim maximă siguranță 75 79 91 94,94%
Secția de deținere E7 Regim maximă siguranță 99 85 105 116,47%
Secția de deținere E8 Regim închis 144 87 153 165,52%
Secția de deținere E9 Regim deschis 0 34 0 0
Secția de deținere E10 – Centrul terapeutic pentru femei Toate regimurile de executare 101 143 122 70,63%
Total   915 716 1057 127,79%

 

Așa cum reiese din tabel, gradul de ocupare al Penitenciarului Gherla era mult peste capacitatea legală la data vizitei. Dacă gradul total de ocupare era de 127,79%, supraaglomerarea varia semnificativ între secțiile de deținere ale penitenciarului, de la 198, 59% (arestați preventiv), 165,52% (una dintre secțiile destinate regimului închis), la 94,94% (maximă siguranță). Excepție făcea secția pentru femei, grad de ocupare la data vizitei fiind de 70,63%.

Potrivit statisticii oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor la 15 ianuarie 2025, penitenciarul Gherla avea un număr de 959 deținuți și 829 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 metri pătrați[1]. Pe de altă parte, datele primite de la conducerea Penitenciarului Gherla pentru ziua vizitei arată o capacitate totală de cazare a Penitenciarului Gherla de 716 locuri și un efectiv de 915 deținuți. Dacă fluctuația numărului de deținuți poate fi explicată, nu este foarte clar de ce există o diferență foarte mare între capacitatea de cazare declarată oficial în ianuarie 2025 de Administrația Națională a Penitenciarelor – cu 113 locuri de cazare mai multe decât situația de la fața locului, așa cum reiese din datele furnizate de Penitenciarul Gherla în 10 februarie 2025.

  1. Blocul alimentar/hrana deținuților (Secția 1)

La data vizitei, în blocul alimentar era un aer închis și umed cu miros persistent de canalizare. Lângă bucătărie, deținuții spălau vase în condiții improprii în încăperi cu un aspect deplorabil: apă băltind pe jos, cu mobilier foarte vechi, pereți cu urme de mucegai. Vasele pentru gătit arătau curate. Mâncarea se făcea în cazane pe bază de aburi cu încălzire de la centrală, aparatele de gătit electrice existente neputând fi folosite pentru că rețeaua de curent era stricată. În meniu zilei era ciorbă de cartofi cu carne, pentru cei cu regim era aceeași ciorbă fără carne; felul doi era orez cu carne și fasole; persoanele cu diabet primeau jumătăți de parizer în pungi, iar musulmanii o pungă cu două bucăți mici de carne de pui fiert. Conform conducerii penitenciarului, există un proiect pentru un bloc alimentar nou, dar lucrările sunt întârziate din lipsa fondurilor pentru firma de construcție. Este important de subliniat că ferma penitenciarului are 2 ha cultivate cu legume și 300 de porci, lucru care teoretic ar putea asigura o hrană de calitate deținuților penitenciarului.

APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Gherla să ia în calcul îmbunătățirea calității hranei. Aproape toți deținuții cu care au discutat reprezentanții organizației au spus că aceasta este una dintre cele mai mari probleme. Este regretabil regresul, având în vedere că la ultima vizita a APADOR-CH, din 2013, calitatea hranei a fost unul dintre aspectele considerate pozitive.

  1. Accesul în penitenciar

Curtea penitenciarului

În general, curtea era îngrijită, existau terenuri pentru diferite sporturi: mese din ciment pentru ping-pong, un teren de volei, baschet, inclusiv un fel de tribună pentru spectatori și sală de forță. Potrivit reprezentanților penitenciarului, deținuții pot ieși la sport, câte o cameră odată sau pe camere „compatibile”, activitățile fiind supravegheate de către un deținut „mai responsabil” cu rol de monitor sportiv. Nu existau deținuți in curtea penitenciarului la data vizitei.

Zona de primire

Sălile de primire pentru noii deținuți sunt foarte mici: în prima cu greu puteau încăpea mai mult de cinci persoane cu bagaje, următoarele două au câte 12 scaune, în care noii deținuți își așteptau rândul la duș sau percheziție, apoi o sală de percheziție corporală, cu un mobilier foarte vechi, dar cu o ușă ce putea asigura intimitatea deținutului. Sala de duș avea șase capete de duș, fără pereți despărțitori. Mirosul de mucegai era persistent, deși igrasia nu era vizibilă, țevile ruginite, iar pe jos, un fel de burete. Tot aici exista și o frizerie unde noii deținuți se puteau tunde (frizerul fiind tot un deținut) voluntar sau li se putea „sugera” asta, în caz că angajații penitenciarului considerau că e nevoie. La momentul vizitei, erau deținuți care așteptau să li se predea cazarmamentul. În general, pernele și cearșafurile păreau foarte uzate. Pe pereți erau postere cu drepturile deținuților și o listă cu bunurile care pot fi aduse în penitenciar; angajații spuneau că totuși majoritatea deținuților care trec pe acolo nu le pot citi pentru că sunt analfabeți.

Cumpărăturile

În 2024 au existat plângeri cu privire la prețurile de la magazin. Directorul a spus că deținuții pot comanda și de la Auchan, deocamdată de pe liste tipărite cu mai mult de 1.000 de produse; acestea urmează să fie incluse într-o aplicație pentru deținuți; miercurea se fac cumpărături la magazinul din penitenciar, iar sâmbăta se pot face comenzi „online”.

Spălătoria

Angajații penitenciarului au explicat reprezentanților APADOR-CH că există spălătorie separată pentru bărbați și femei. La bărbați hainele se ridică într-un sac comun pe celulă, o dată la două săptămâni, drept pentru care între timp aceștia sunt nevoiți să spele și să usuce rufe în camere. Având în vedere că există în multe camere probleme cu mucegaiul, organizația recomandă un program mai frecvent la spălătorie.

  1. Vizita pe secții

Reprezentanții APADOR-CH au remarcat o diferență notabilă între camerele de bărbați și cele de femei, în ceea ce privește gradul de aglomerare, curățenie, aspect și prezența ploșnițelor, aceasta fiind dată și de starea clădirilor în care sunt cazate cele două categorii de deținuți.

Directorul pune prezența ploșnițelor pe seama faptului că persoanele nou venite le aduc din arest. Pentru a rezolva problema, deținuții dau cu clor în camere și s-a început schimbarea placajelor de la pat cu tablă. În multe dintre camere, pe peretele de lângă paturi se vedeau urme de ploșnițe strivite. Din spusele deținuților, ei sunt nevoiți să își achiziționeze singuri produse pentru curățenie pentru că nu primesc suficiente de la penitenciar.

În majoritatea celulelor în care au intrat reprezentanții APADOR-CH, paturile erau supraetajate, pe câte două sau trei niveluri. Mai mult, lipsa scărilor de acces pentru multe dintre camerele vizitate îngreunează accesul deținuților în paturile supraetajate. Bagajele stăteau de obicei pe jos; exista în general câte o cambuză în partea superioară a camerei, iar accesul la ea se realiza de multe ori fără scară.

Foarte mulți dintre deținuți au spus că au acces foarte dificil la medicul unității, mulți reclamau lipsa de acces la stomatolog și lipsa de analgezice pentru durerile de dinți. Camerele sunt separate pe fumători și nefumători.

Femeile au apă caldă zilnic, seara, timp de o oră pe zi, iar bărbații două zile pe săptămână. Recomandăm penitenciarului să replice programul de apă caldă și pentru secția de bărbați pentru că poate conduce la îmbunătățirea igienei în camere.

Camera de „izolare/protecție”

La momentul vizitei camera de protecție era în reparații. Conform personalului care i-a însoțit pe reprezentanții APADOR-CH, o persoană în sevraj fusese recent închisă acolo și, în ciuda celor două camere de filmat, nu a fost văzută distrugând capitonajul.

Camera E1.2 (camera de izolare disciplinară)

Aflată lângă camera de protecție, aceasta avea spațiu pentru maximum două persoane. Era o celulă minusculă, cu foarte puțină lumină naturală (ferestrele erau ușor obturate), mult mucegai, două paturi supraetajate, chiuvetă și toaletă de metal, o ușă suplimentară din gratii groase. Camera era foarte friguroasă, căldura fiind oprită în momentul vizitei pentru că încăperea era în reparații din cauza unor infiltrații.

Din discuțiile cu personalul și conducerea penitenciarului nu a reieșit dacă există o separare clară între rolurile camerei de izolare disciplinară (pentru deținuții care încalcă regulile) și ale camera de „izolare/protecție” (dacă aceasta din urmă era folosită doar pentru cazuri medicale, de exemplu, decompensare sau sevraj, ori era folosită pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare).

Camera E1.7 (carantină)

Aceasta era o cameră mare, cu 21 de paturi suprapuse câte trei, în care erau cazați 20 de deținuți fumători. Se ținea cont de vârstă: deținuții vârstnici stau în paturile de jos, pentru că nu existau scări de acces pentru paturile supraetajate. Saltelele și pernele erau extrem de degradate (majoritatea din burete rupt pe alocuri). Camera era destul de friguroasă și avea mai multe urme de ploșnițe ucise pe pereți. Deținuții au menționat că nu au primit clor pentru a da împotriva ploșnițelor.

Una dintre persoanele de aici a spus că era în carantină de trei luni. APADOR-CH consideră că trebuie evitat sub orice formă ca deținuții să depășească zilele prevăzute de carantinare (21 de zile). Directorul penitenciarului a confirmat această practică de a ține deținuții mai mult timp în carantină din cauza lipsei de spațiu, de altfel toate cele trei camere de carantină ale penitenciarului erau la fel de supraaglomerate. Nu a reieșit clar dacă deținuților care stau mult timp in camerele de carantină le sunt respectate regimurile de executare ale pedepsei si drepturile aferente acestora. 

Camera E1.4 (maximă siguranță vulnerabili)

Camera era foarte mică, 4-5 m2, cu trei deținuți în patru paturi supraetajate și urme de ploșnițe pe pereți. Lumina naturală era foarte slabă, unul dintre geamuri (mat, portocaliu) făcea camera și mai întunecată. Pe pervazul de sub fereastră era igrasie. Bagajele erau ținute sub pat. Saltelele și pernele, extrem de uzate. Deținuții se plângeau că e frig și că programul de căldură de la centrală era insuficient. Deținuții aveau TV; baia era relativ curată, WC-ul fără capac, ușa de la baie era spartă. Aspectul dezolant era completat de tencuiala picată.

Deținuții au menționat că mâncarea este foarte proastă, uneori chiar „stricată”. S-a reclamat accesul rar la medic: un deținut spunea că nu avea silimarină (protector hepatic) și trei medicamente psihotrope pentru care avea rețetă. Unul dintre deținuți era pe medicație psihotropă.

O problemă majoră în penitenciar o reprezintă umezeala și lipsa luminii naturale. Recomandăm penitenciarului să analizeze fiecare cameră de deținere și să caute soluții pentru reducerea umidității și sporirea luminii naturale.

Camera E1.5 (carantinare vulnerabili/arestați preventiv)

Era una dintre puținele camere cu parchet laminat pe jos; 16 paturi pe două niveluri și 16 deținuți la 40 m2. Se vedea igrasie pe tavan, iar în cameră era cald. Baia era curată. Deținuții ne-au arătat cum au blocat o aerisire din peretele de la baie, pentru a împiedica șobolanii să intre în celulă (din septembrie au fost două deratizări). Aveau rufe la uscat, ca de altfel în multe dintre camerele vizitate, ceea ce ducea la creșterea umidității; deținuții au spus că preferau să-și spele singuri hainele pentru că la spălătorie mai dispar din ele. La duș aveau acces de două ori pe săptămână și nu aveau apă caldă în cameră. Frigiderul nu mergea, iar mâncarea era ținută pe geam.

Unul dintre deținuții de aici a comunicat reprezentanților APADOR-CH că se afla în carantină de un an și trei luni. O perioadă extrem de lungă petrecută în carantină, în raport cu maximul prevăzut de lege (21 zile).

Deținuții se plângeau de calitatea hranei (o persoană cu diabet a spus că doar uneori primesc hrană suplimentară: „cu mâncarea e dezastru aici”) și lipsa accesului la servicii medicale. Un deținut a povestit că a avut ligamentele rupte la picioare, a fost dus la IML pentru certificat, dar nu a fost consultat de medicul penitenciarului. Un alt deținut a spus că nu are acces la medic decât dacă i se face rău.

Camera E5.6 (infirmerie)

Aici pereții erau mai curați decât în restul camerelor. Erau 6 paturi cu 6 deținuți. Masa era improvizată dintr-un scaun pe care era așezată o ușă. Nu exista frigider. La baie era mucegai. Deținuții au spus că aveau nevoie de mătură, restul de produse de curățenie și le cumpăraseră singuri. Unul dintre deținuții cazați aici a spus că a solicitat penitenciarului timp de nouă luni efectuarea unei coronarografii, dar că nu s-a dat curs solicitării sale.

Secția E10 – Centrul terapeutic Lotus (femei)

În secția de deținere E10 (centrul terapeutic Lotus, cu 94 de locuri și 84 de paturi instalate) funcționa secția de femei a penitenciarului, unde erau respectați cei 4 m2/deținută. Secția era lipită de pavilionul 1, o serie de săli de educație fiind transformate în camere de detenție cu un total de 60 de locuri. Secția de femei fiind un corp nou, construit în 2016 cu fonduri norvegiene, avea 8 camere la parter (toate regimurile), 5 camere la etajul I (două de regim preventiv, una de semideschis, două de închis), 4 camere la etajul al II-lea (două camere de regim semideschis, două de regim deschis) unde erau cazate deținute majore și minore. La momentul vizitei acestea beneficiază de un program cu credite de mentorat de tipul soră mare/soră mică. Medicul vine aici o dată la două săptămâni, iar asistentele dimineața și seara.

În general, secția de femei era foarte curată, bine întreținută și nu la fel de aglomerată precum secția de bărbați.

Parter

Camera E10.1 (maximă siguranță)

Camera era foarte curată, cu un pat pentru o singură tânără. Salteaua și pernele păreau a fi foarte noi. Ușa de la baie fusese spartă de o deținută dinainte. Căldura nu venea din calorifer, ci din niște panouri din tavan. Pe hol exista mașină de spălat care funcționa la momentul vizitei.

Camera E10.7 (carantină)

Aici erau 4 deținute în 4 paturi suprapuse. Pereții aveau desene, linoleumul de pe jos era rupt pe alocuri. Pereții aveau gresie și faianță, saltelele păreau curate. Toaleta era curată, fără igrasie. Nu mai fuseseră ploșnițe de anul trecut; de altfel, deținutele nu s-au plâns de ploșnițe și nici nu erau urme vizibile pe pereți. Încălzirea se făcea prin panouri din tavan. Deținutele au menționat că nu aveau frigider.

Camera E10.6

Camera avea 4 paturi suprapuse, cu două deținute tinere. Linoleumul era rupt; în rest era cald și curat. Deținutele spuneau că mâncarea era bună.

Etajul I

Camera E10.9 (regim închis)

Aici erau 8 paturi supraetajate și 7 deținute. Acestea erau foarte nemulțumite de calitatea hranei. De asemenea, au menționat că aveau nevoie de medic și la stomatolog de mult timp. La momentul vizitei, majoritatea deținutelor de aici se pregăteau să se ducă la muncă la fabrica Delonghi.

Etajul II

Camera E10.17 (regim deschis)

Camera avea 15 deținute cazate în 18 paturi, era foarte mare și îngrijită. Saltelele erau mai ponosite decât la celelalte camere (erau umplute cu un fel de material cu cocoloașe). Deținutele au reclamat că nu au decât două geamuri mici pe care le pot deschide pentru aerisit; vara este aer condiționat cu program dimineața și seara. Baia avea trei wc-uri din care doar unul funcțional, două chiuvete dintre care doar una funcțională. De asemenea, deținutele au menționat că debitul apei calde era foarte mic și că butonul de la duș pornește apa pentru doar câteva secunde, ceea ce face foarte dificil ca deținutele să se spele în ora de apă caldă disponibilă. Deținutele au menționat că unele supraveghetoare le fac rapoarte fără motiv. Una dintre ele a invocat și o percheziție corporală abuzivă.

Deținutele din regim deschis au reclamat că nu le este respectat regimul, nefiind lăsate să iasă din cameră. APADOR-CH recomandă penitenciarului Gherla să ia toate măsurile pentru a respecta regimul de detenție al fiecărui deținut. De asemenea, organizația recomandă penitenciarului să aplice același program de apă caldă și pentru secția de bărbați. Accesul la apă caldă poate conduce la îmbunătățirea igienei în camerele deținuților.

Aici au fost subliniate aceleași probleme legate de calitatea hranei și accesul la servicii medicale: s-a precizat că una dintre deținute, cu o durere acută de mână și picior, a fost programată de două ori la un RMN, însă nu a ajuns să facă aceste investigații pentru că nu avea cine să o ducă și deși a încercat să discute cu judecătorul delegat, audiența la acesta a fost amânată. O altă deținută a povestit că a făcut un test Papanicolau la Rahova, însă nu i-a fost comunicat rezultatul. O deținută susținea că a stat o lună fără medicamente (pentru epilepsie și citostatice) după ce i s-au terminat medicamentele cu care a venit și că cerea fără succes de două săptămâni să meargă la dentist.

Camera E6.16 (maximă siguranță)

Aici erau 6 deținuți și 14 paturi, bagaje sub pat și urme de ploșnițe strivite pe pereți. Pe jos, cimentul era extrem de deteriorat, saltele de burete arătau foarte rău, la baie lipseau bucăți de gresie, iar țevile erau ruginite. Un deținut ținea castroane pline cu mâncare în sertarul patului. Deținuții de aici s-au plâns și ei că nu aveau acces la medic. Unul dintre deținuți a declarat că a stat în izolare cinci zile, iar altul zece zile; un al treilea a povestit că a fost legat de pat după 11 ore după ce a fost pus pe jos de mascați într-o intervenție descrisă ca fiind brutală.

Camera E6.14 (maximă siguranță)

Aici erau 14 paturi și 9 persoane, dintre care unele extrădate. Nu erau ploșnițe.

Camera E2.12 (regim închis)

Camera era foarte înghesuită, cu 18 paturi suprapuse și 18 deținuți, nu existau urme de ploșnițe.

Camera E4.29 (tineri regim închis)

O cameră mică, de aproximativ 6 m2, cu urme de ploșnițe strivite pe pereți, cu 6 paturi și 4 persoane încarcerate. Deținuții s-au plâns de canalizarea defectuoasă și de faptul că mâncarea era foarte rea. Ușa de la baie era spartă.

  1. Judecătorul delegat

La momentul vizitei judecătorul delegat era în concediu medical și era suplinit prin rotație de către cei care se ocupă de arestul de la Cluj. Directorul penitenciarului a declarat că aceștia sunt de regulă prezenți zilnic în penitenciar. Regula este că deținuții sunt programați la judecătorul delegat, iar dacă apare vreo urgență și acesta nu se află în penitenciar, sunt chemați la conducere.

Datele primite de la penitenciar în timpul vizitei arată că în 2024 au fost admise 32 de plângeri legate de respectarea spațiului minim de 4 m2 și 18 legate de standardele minime de igienă și sanitare. Judecătoarea delegată, prezentă la discuția dintre reprezentanții APADOR-CH și directorul penitenciarului, a afirmat că  în proporție de 50% sesizările nu sunt întemeiate. Multe dintre acestea au fost contestații împotriva măsurilor disciplinare și aproximativ 20% aveau legătură cu condițiile de cazare. Ea a precizat și că au existat sesizări și cu privire la igrasie si că a constatat personal prezența mucegaiului în aceste cazuri. Nu a fost clar cum au fost soluționate aceste plângeri.

  1. Asistența medicală

La momentul vizitei existau 8 posturi de medici prevăzute în organigramă, dintre care doar unul era ocupat din 2022. De asemenea, erau angajate 10 asistente medicale (printre care o asistentă farmacist, una stomatolog și una igienist). Medicul avea program de opt ore pe zi, iar miercurea se ducea pe secții la consult, fiind programată câte o secție pe zi. În general aveau prioritate urgențele, apoi persoanele care erau programate pentru consult medical. Medicul a spus că vede între 30 și 50 de pacienți pe zi. Din discuțiile cu medicul penitenciarului a reieșit că printre cele mai frecvente afecțiuni au fost menționate hipertensiunea arterială și afecțiunile psihice (aproximativ 20-30% dintre deținuți).

Penitenciarul Gherla avea contracte de prestări de servicii cu psihiatrul (care are program zilnic de consultații deși nu era în penitenciar la data vizitei) și cu medicul de familie. Medicul penitenciarului a declarat că din decembrie 2024 nu exista în penitenciar medic stomatolog, însă asistentele medicale triază deținuții, iar cei care au nevoie de consult stomatologic sunt programați în oraș.

În 2024, în Penitenciarul Gherla erau 164 de persoane pe medicație psihotropă administrată dimineața și seara. Medicul penitenciarului a declarat că psihiatrul vine de regulă zilnic și consultă 10-15 pacienți/zi. Potrivit spuselor directorului, atunci când este posibil deținuții cu probleme psihice sunt mutați la Craiova sau în alte unități noi cu posibilitatea de a le oferi tratament.

Medicul penitenciarului a precizat că existau 2 deținuți cu HIV la momentul vizitei și că în general deținuții cu afecțiuni contagioase (HIV/hepatite) sunt separați doar dacă sunt probleme de adaptare, altfel aceste persoane sunt integrate în colectivitate (a fost menționată explicit interdicția de cazare separată a acestor persoane).

Reprezentanții penitenciarului au comunicat că prezervative există doar la camera conjugală, nu la liber, și că nu se face distribuire de seringi sterile. APADOR-CH recomandă continuarea activităților de prevenire pentru persoanele private de libertate așa cum au fost aprobate în Strategia Națională HIV/SIDA, de exemplu, distribuția de prezervative. Aceste activități nu sunt noi, ele au mai fost realizate cu ajutorul ONG-urilor care au implementat în trecut granturile finanțate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, TBC și Malariei și trebuie continuate.

  1. Violență, agresiuni, sinucideri

Medicul penitenciarului a declarat că în 2024 au fost înregistrate 510 prezentări la cabinet, dintre acestea aproximativ 270 au fost autoagresiuni (acestea nu sunt pedepsite disciplinar dacă deținuții sunt identificați ca având afecțiuni psihice – doar 8 au fost sancționate) și 104 altercații fizice între deținuți; au fost semnalate și 5 agresiuni sexuale, cel mai adesea în camerele de tineri (18-21 de ani). Directorul a spus că, în urma crimei din 2023, penitenciarul Gherla a pus în aplicare o strategie de reducere a comportamentelor agresive și un plan de măsuri pentru prevenirea producerii artizanale de alcool.

În anul 2024 au existat 2 sinucideri prin spânzurare, un caz la infirmerie, celălalt deținut era cazat individual la cerere, fiind seropozitiv. Unul dintre deținuți fusese scos din categoria deținuților cu risc de suicid. Potrivit spuselor psihologului penitenciarului, persoanele cu risc de suicid sunt ținute sub observație, acesta fiind cazate cu alți doi-trei deținuți în cameră, ca să nu rămână singuri. Aceasta a menționat și că există un plan pentru combaterea suicidului; o comisie interdisciplinară face întâlniri o dată pe lună pentru a discuta cazurile pe care le au în evidență sau pentru noii deținuți. La data vizitei, penitenciarul Gherla avea în evidență 9 deținuți cu risc de suicid (rată care se menține relativ constantă).

  1. Sectorul socio-educativ. Munca

Persoanele diagnosticate cu afecțiuni psihiatrice sunt consiliate psihologic (inclusiv persoanele care încearcă să-și facă rău singure, cum ar fi să bea clor, domestos sau să înghită diverse obiecte, de exemplu unghiere). Conform psihologului cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH, la momentul vizitei erau angajați 7 psihologi pe cele 10 posturi prevăzute în organigramă. Spațiul dedicat activităților psihosociale a fost restrâns. Există programe de tip sora mai mare, pentru a aduce împreună deținute adulte cu deținute tinere (în repetate rânduri, angajatele penitenciarului care lucrează la secția de femei au menționat că tinerele sunt, de fapt, problema cea mai mare de comportament sau agresivitate în pavilionul de femei).

Directorul a declarat că penitenciarul colaborează cu 14 organizații locale religioase care organizează și programe educative. APADOR-CH recomandă acordarea unei atenții sporite deținuților nevizitați – 323 la 10 februarie 2025.

În momentul vizitei erau mai mult de 200 de deținuți care munceau – cel mai mare angajator privat este Delonghi (cu două schimburi separate pentru bărbați și femei). O parte dintre deținuți muncesc la GAZ (fermă). A existat un alt contract în trecut pentru cei de la maximă siguranță, astfel încât aceștia puteau lucra în interiorul camerei – 100 de lucrători în piele și încălțăminte, dar contractul nu a fost prelungit. Munca pe secții (văruit și alte lucrări) se face cu deținuții care au calificări. Chiar și munca pentru noul pavilion va fi făcută parțial cu deținuți, în special pentru munca necalificată.

  1. Consumul și traficul de substanțe

La momentul vizitei, la Gherla nu existau deținuți cu tratament cu metadonă.

Directorul penitenciarului a afirmat însă că au existat suspiciuni că substanțe interzise au fost introduse în penitenciar, impregnate în haine sau scrisori. Un aparat cu ultraviolete a fost folosit pentru detecție, fiind trimise ulterior la poliție pentru confirmare/infirmare. Se pare că modul prin care sunt recunoscute scrisorile impregnate are legătură cu culoarea scrisorilor și diversele marcaje (inimioare și floricele pe hârtie etc).

Rezultate pozitive se confirmă o dată sau de două ori pe an. În acest context, directorul a menționat că li s-ar părea o idee bună ca fiecare scrisoare primită să fie scoasă din plic în fața deținutului, xeroxată, acesta urmând să primească copia xerox, hârtia primită urmând a fi aruncată la coș. În trecut a existat și un program pilot de digitalizare a scrisorilor, dar nu a fost extins.

  1. Folosirea tehnologiei pentru a face plângeri/comunicarea cu exteriorul

Directorul a declarat că din 2024, în penitenciar există un nou sistem informatic prin intermediul căruia deținuții pot face plângeri, un sistem alternativ la sistemul clasic „pe hârtie”.

Deținuții par a avea acces la acest sistem prin intermediul tabletelor care sunt date câte o jumătate de oră în cameră sau de la calculatoarele de pe holuri. Astfel, ei pot depune cereri sau plângeri, cereri pentru vizite intime sau pot vedea în timp real stadiul cererilor transmise. În ceea ce privește plângerile, judecătorul delegat a afirmat că îi cheamă pe deținuți la audiențe îndată ce primește cererile. Deținuții care nu știu să scrie sau să citească sunt ajutați de către colegii de celulă sau gardieni, răspunsurile la sesizări sunt primite și verbal de către cei analfabeți.

În penitenciar, fiecare cameră este dotată cu telefon care poate fi folosit de către deținuți, cu cartela individuală, pentru a comunica în exterior sau în interior cu personalul. Conducerea penitenciarului susține că s-a păstrat sistemul de vizite online adoptat în pandemie.

Nu a reieșit foarte clar din discuții cât de des folosit este acest nou sistem informatic și cât este el de eficient. În legătură cu acesta, deținutele au menționat că unele dintre calculatoarele de pe holuri nu merg.

Ele au reclamat că nu reușeau să mai facă solicitări în atenția conducerii penitenciarului și că nu au văzut niciodată tabletele, de câte ori au solicitat să scrie o sesizare la calculatoare, supraveghetorii le-au spus că acestea nu funcționează și că nu mai pot depune sesizări sau cereri scrise olograf. Noul sistem informatic pare a fi abuzat de unii dintre deținuți, potrivit spuselor directorului penitenciarului. Au existat cazuri în care aceștia au sunat la 112 prin intermediul tabletei și au trimis ambulanțe/serviciul de urgență la diferite adrese din oraș. Alții au făcut aceeași sesizare de 30 de ori, cât timp au avut tableta (de unde, a spus directorul, apare în statistici un număr mare de sesizări respinse ca nefondate într-o perioadă relativ scurtă de timp).

Concluzii și recomandări:

  • APADOR-CH recomandă continuarea eforturile pentru reducerea supraaglomerării. Dacă gradul total de ocupare era de 127,79% la data vizitei, supraaglomerarea varia semnificativ între secțiile de deținere ale penitenciarului, de la 198,59% (arestați preventiv), 165,52% (una dintre secțiile destinate regimului închis), la 94,94% (maximă siguranță).
  • APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să clarifice diferența foarte mare între capacitatea de cazare a Penitenciarului Gherla declarată oficial în ianuarie 2025 pe site-ul ANP (829 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 m2) și datele furnizate de Penitenciarul Gherla la 10 februarie 2025, respectiv 716 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 m2.
  • APADOR-CH recomandă ca fiecărui deținut sa ii fie respectat regimul de executare a pedepsei privative de libertate si solicită Penitenciarului Gherla să clarifice dacă acest lucru se aplică in cazul deținuților care petrec perioade foarte mari de timp in camere de carantină. Deși organizația înțelege nevoia de a găsi soluții temporare pentru a rezolva problema supraaglomerării, este inacceptabil din perspectiva respectării drepturilor deținuților ca perioadele de carantină să se prelungească până la 3 luni sau, și mai grav, pană la 1 an și 3 luni.
  • APADOR-CH recomandă Penitenciarului Gherla să intensifice eforturile de angajare a mai multor doctori în vederea acordării unor servicii medicale de calitate. Din cauza lipsei de personal, se mențin problemele legate de accesul la servicii medicale (inclusiv psihiatrice și stomatologice).
  • Numărul auto agresiunilor și agresiunilor este extrem de mare în Penitenciarul Gherla. Episoadele de suicid, două în 2024, și circumstanțele acestora sunt de asemenea mari/problematice raportate la măsurile luate în ultima perioada pentru a reduce riscurile. APADOR-CH recomandă Penitenciarului Gherla re-evaluarea strategiilor în vigoare pentru a le face mai eficiente, creșterea numărului de psihologi și angajarea unui psihiatru în cadrul Penitenciarului.
  • APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Gherla să ia în calcul îmbunătățirea calității hranei. Aproape toți deținuții cu care au discutat reprezentanții organizației au spus că aceasta este una dintre cele mai mari probleme. Este regretabil regresul, având în vedere că la ultima vizita a organizației din 2013 calitatea hranei a fost unul dintre aspectele considerate pozitive.
  • APADOR-CH recomandă ameliorarea folosirii și popularizării sistemului informatic nou introdus și facilitarea accesului pentru toți deținuții, femei și bărbați. Acesta ar trebui să funcționeze în paralel cu sistemul obișnuit de redactare al cererilor și plângerilor, astfel încât drepturile deținuților să nu fie limitate din cauza defecțiunilor aparatelor, blocajelor programelor informatice sau al imposibilității de a-l folosi, în cazul deținuților care nu știu să scrie și să citească.

 

Găsiți alte observații și recomandări în cuprinsul raportului.

 

Dragoș Roșca

Irina Zamfirescu

Georgiana Gheorghe

 [1]https://anp.gov.ro/informatii/dinamica-efectivelor-2/.

 

Răspunsul Penitenciarului Gherla la acest raport

Răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Rahova

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În data de 13.01.2023, trei reprezentanți ai APADOR-CH au făcut o vizită de monitorizare la Penitenciarul București – Rahova. Precedenta vizită de monitorizare a avut loc în anul 2013.

Aspecte generale/ Fenomenul de supraaglomerare

Potrivit documentelor puse la dispoziție de conducerea Penitenciarului Rahova, la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%. 

Din discuția pe care echipa APADOR-CH a purtat-o cu conducerea penitenciarului a reieșit faptul că există un spațiu din incinta penitenciarului unde urmează să fie create alte 170 de noi locuri de detenție. 

Camerele de detenție au suprafețe diferite: 19,3 mp, 19,5 mp, 24,5 mp, în cadrul Secției 8 fiind două camere mari cu o capacitate de cazare de peste 50 de deținuți. Cele mai multe camere au o suprafață de 19,5 mp cu șase sau opt paturi. Fiecare cameră are o baie de aproximativ 5 mp prevăzută cu ușă. 

Secțiile cu regim închis și arest preventiv depășesc cu mult capacitatea de cazare. Cel mai mare grad de supraaglomerare fiind pe secția de arest preventiv (155%).

Penitenciarul are în structură nouă secții de deținere dispuse în trei corpuri: 

  • Corpul central care cuprinde secțiile de la 1 la 7
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E1 Regim închis pentru vulnerabili, arestați preventiv vulnerabili din punct de vedere medico-social 82 67 81,7%
E2 Carantină pentru nou depuși, arestați preventiv 161 209 128,81%
E3 Regim închis 160 228 142,5%
E4 Arestați preventiv, tranzit, camere pentru persoane cu dizabilități 154 153 99,35%
E5 Regim închis 158 232 146,83%
E6 Arestați preventiv, arestați preventiv vulnerabili 158 245 155,06%
E7 Regim închis, infirmerie, comunitate terapeutică 67 71 105,97%
  • Există rampe de acces pentru a facilita accesul din curtea interioară a penitenciarului către parterul fiecărei secții, însă acestea nu sunt prevăzute cu bare de susținere și nu respectă standardele prevăzute de lege.
  • Corpul lateral este destinat Secției 8, unde au fost create două noi camere mari de detenție. Acestea urmează să fie recompartimentate. În locul atelierului de tâmplărie, nefuncțional în acest moment, urmează să fie create cele 170 de locuri noi de cazare.
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E8 Regim deschis 102 85 83,33%
  • corpul exterior din Bragadiru, județul Ilfov, este punct GAZ, respectiv Secția 9
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
GAZ Bragadiru Regim deschis 51 37 72,54%

Personalul angajat

Potrivit documentelor puse la dispoziție de către directorul Penitenciarului București – Rahova, organigrama instituției cuprinde 643 de funcții. În același document este menționat faptul că schema de personal nu respectă Decizia directorului ANP nr. 348/2016, în sensul că este mult subdimensionată. 

În toate secțiile din cadrul penitenciarului există un deficit de personal: 

– sunt ocupate 480 din cele 643 de funcții prevăzute în schema de personal (grad de ocupare de 74,65%);

– sectorul Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar are prevăzute 426 de posturi din care sunt ocupate 336 (grad de ocupare 78,87%);

– sectorul medical are prevăzute 30 de posturi dintre care sunt ocupate 19 (grad de ocupare de 63,33%). 

 

Blocul alimentar

Corpul de clădire în care se află blocul alimentar este dotat cu mai multe camere unde se prepară mesele pentru deținuți. În camera destinată preparării mâncării se poate observa igrasie cauzată de aburul constant și înălțimea camerei. 

În ziua vizitei, meniul era următorul: pentru „norma 17” (ciorbă de legume și varză cu cârnați), „norma 18” (ciorbă de legume și orez cu pui), „diabet” (orez cu pui, suplimente – sandwich, unt, brânză și salam), „meniu pentru musulmani” (ciorbă de legume, carne de pui. Reprezentanții penitenciarului susțin că meniul este respectat, iar pentru prepararea mâncării este alocat un bucătar de religie musulmană).

Totuși, deținuții se plâng că mâncarea care ajunge la ei este lipsită de consistență, că le sunt furnizate fructe foarte rar și că, în fapt, toată lumea primește aceeași mâncare indiferent de regimul alimentar. 

APADOR-CH recomandă conducerii unității:

– să urmărească circuitul alimentar pentru a vedea dacă există vreun aspect care justifică plângerile formulate de deținuți cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor; 

– să asigure igiena corespunzătoare în sectorul destinat pregătirii mesei: eliminarea igrasiei în camera unde se prepară mâncarea, igienizarea vestiarului destinat deținuților, igienizarea și dotarea băii conform standardelor (inclusiv săpun) pentru ca deținuții care manipulează mâncarea să se poată spăla și să nu existe riscul de contaminare a mâncării; 

– să asigure o depozitare corespunzătoare a alimentelor refrigerate și congelate;

– să diversifice meniul zilnic și să-l suplimenteze cu fructe 

Asistența medicală

Componența sectorului medical

Din documentele înaintate de conducerea penitenciarului reiese că schema de personal pentru sectorul medical cuprinde 30 de posturi și că personalul medical este insuficient pentru nevoile persoanelor aflate în detenție. Conform schemei de personal există un deficit de 10 cadre medicale. Sunt vacante: un post de medic-șef de cabinet, două posturi de medic generalist, șapte posturi de asistent medical. Administrația penitenciarului face eforturi pentru a disemina informații despre posturile vacante scoase la concurs, însă nu se primesc candidaturi. Procesul de ocupare a unei funcții este îngreunat de multitudinea de teste psihologice necesare mediului în care urmează să-și desfășoare activitatea cadrele medicale. Ocuparea unei poziții poate dura până la 6 luni conform spuselor Medicului Șef și Directorului Penitenciarului.   

Funcția de medic-șef era ocupată de medicul psihiatru care, pe lângă atribuțiile celor două funcții, are și parte din atribuțiile funcției de Medic-șef cadre (funcția de Medic șef cadre a fost desființată iar atribuții administrative aferente acestei funcții au fost împărțite între Medicul șef și alți medici). Activitățile administrative aferente celor trei poziții (cea de Medic-șef, de Medic-șef de cadre și de Medic psihiatru) reduce semnificativ din timpul alocat consultațiilor de psihiatrie. 

La apelul de dimineață deținuții se înscriu pe listele de vizită la cabinetele medicale. Pe parcursul vizitei s-a putut observa gradul de aglomerare a serviciile de medicină generală. În dreptul cabinetului medical, atât în tura de dimineață, cât și în cea de după-amiază, erau peste șapte deținuți care așteptau să fie consultați. 

Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au.

Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție. 

Consemnări medicale

În documentele primite de la administrația penitenciarului, la rubrica privind situația evenimentelor, în anul 2022 au avut loc:

  • 100 de heteroagresiuni; 
  • 148 de autoagresiuni;
  • trei agresiuni sexuale: în cazul acestor incidente se colaborează cu Secția 19 de poliție pentru constatarea faptelor.

La nivelul anului 2022 au fost identificate un număr de 790 de persoane cu afecțiuni cronice. În momentul vizitei, 180 de persoane deținute primeau tratament psihotrop, iar peste 43 dintre deținuți erau înscriși în tratamentul substitutiv cu metadonă. 

Din discuția purtată de echipa APADOR – CH cu medicul psihiatru a reieșit faptul că personalul de specialitate diagnostichează cu greu posibilele probleme de natură psihiatrică ale deținuților. Cele mai frecvente cazuri indicate sunt cele de tulburări de personalitate, dar pentru o diagnosticare corectă este necesară o perioadă îndelungată de observație, altfel nu se poate pune un diagnostic clar, iar monitorizarea pacienților nu este una eficientă, aceasta fiind întreruptă atunci când deținuții sunt transferați către alte unități penitenciare.

În data de 06.01.2023 a avut loc decesul unui deținut în propria celulă. În momentul vizitei nu erau stabilite cauzele decesului. APADOR-CH cere conducerii Penitenciarului București – Rahova să ia toate măsurile necesare și să se asigure că anchetarea cazului să fie desfășurată cu celeritate și cu respectarea legii. 

Discuția purtată cu Medicul-șef

În timpul vizitei de monitorizare, echipa APADOR-CH a discutat cu Medicul șef  (funcție ocupată în prezent de către medicul psihiatru). Conform acesteia, înainte de a prelua funcția de medic-șef și activitățile birocratice aferente acestui post putea vedea în medie 10-13 pacienți pe zi. În acest moment a scăzut semnificativ timpul alocat consultațiilor psihiatrice de specialitate.

La intrarea în penitenciar se face un consult medical și o radiografie pulmonară pentru TBC, însă nu se fac testări de screening pentru HIV și hepatite. Aceste testări se fac în funcție de istoricul fiecărui deținut.

Din discuția purtată cu medicul șef a reieșit faptul că mulți dintre deținuții consumatori de droguri ajung la penitenciar fără medicamente, fără o schemă de tratament și fără să fi fost anterior depunerii într-un program de tratament astfel încât să poată continua tratamentul cu doza recomandată.

Asistența socială și psihologică

La nivelul anului 2022 au fost identificate 31 de persoane private de libertate cu un potențial risc de suicid.

Conform schemei de personal, asistența psihologică ar trebui asigurată de nouă practicieni. În momentul vizitei erau ocupate șase poziții, dintre care doi psihologi au fost desemnați să ocupe alte funcții, ceea ce face ca în fapt doar patru din cei șase ofițeri psihologi să deruleze activități de asistență psihologică. 

Persoanele deținute au acces ori de câte ori doresc la consiliere psihologică și sunt incluse în programe derulate în cadrul penitenciarului. Nu au fost identificate dificultăți în accesarea acestora. 

Deținuții sunt incluși în programe și activități organizate în cadrul penitenciarului. Într-una dintre camerele vizitate s-a observat un document cu diferite teme (dileme morale) pe care deținuții le citesc și pe care le rezolvă în timpul liber. Însă un aspect descurajator observat este nivelul scăzut de literație în rândul populației carcerale. Doar o parte dintre deținuți știu să scrie sau să citească, iar cei care știu sunt rugați de colegii de cameră să îi ajute la redactarea scrisorilor sau a cererilor scrise sau pentru citirea corespondenței. 

Fiecare secție este dotată cu o sală de forță unde deținuții au acces la un program de antrenament stabilit de un antrenor calificat. 

Persoanele vulnerabile

Conform documentelor înaintate de administrația penitenciarului, în momentul vizitei erau 51 de persoane vulnerabile private de libertate.

Deținuții cu HIV resimt o formă de discriminare prin separarea pe secții și pe camere diferite față de cei din populația carcerală generală. De asemenea, aceștia reclamă faptul că le este îngreunat accesul la sălile de sport. 

Vizitarea secțiilor și a camerelor de detenție

Locul de control al deținuților nou-depuși este format din trei camere, o cameră pentru controlul corporal, o cameră dotată cu dușuri și un birou. Țevile de apă sunt ruginite și niciuna dintre duze nu are atașată o pară de duș, apa curge printr-o țeavă coborâtă din tavan.

Majoritatea camerelor de detenție sunt relativ nou zugrăvite. Curățenia din camere este întreținută de deținuți cu articole de curățenie distribuite de administrația penitenciarului, însă deținuții se plâng că produsele care le sunt distribuite sunt slabe calitativ. Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. 

APADOR-CH solicită conducerii Penitenciarului înlocuirea saltelelor degradate și a celor care nu respectă dimensiunea cadrului de pat conform dispozițiilor din art. 3, alin (2) din Anexa (2) din Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul de Ministrului Justiției nr. 2772/ 2017. 

Au fost vizitate camerele următoare: E1.22, E1.13, E1.10, E1.16, E2.23, E2.46, E3.24, E3.34, E3.45, E4. 42, E5.33, E7. 29.

Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. 

Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.

În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.

Alte situații punctuale au fost identificate în trei camere vizitate:

E1.16 – caloriferul era nefuncțional, în baie existau scurgeri de apă din tavan care au inundat podeaua – deținuții au improvizat pavele pe care sa poată călca și să nu se ude;

E2.46 – tencuiala de pe tavanul băii era căzută; 

E4.42 – camera prezintă urme de degradare severe, mobilierul este deteriorat

 

Sectorul de vizite

În sectorul de vizite sunt patru compartimente: zona de vizite la masă, zona de vizite cu geam separator pentru întâlnirile cu avocați, zonă de vizite cu geam și zonă de videoconferință. Din dotarea sectorului pentru vizite au fost scoase șase calculatoare care erau folosite în perioada pandemiei pentru videoconferințe, în prezent fiind doar patru funcționale.

Comunitatea terapeutică

Secția 7, unde se află comunitatea terapeutică, este una dintre cele mai curate și bine organizate. În momentul vizitei erau custodiate 15 persoane private de libertate. 

Deținuții din acest sector se autogospodăresc și au la dispoziție o spălătorie și bucătărie proprie.

Camera de zi era recent zugrăvită. Aici, deținuții primesc toate articolele de care au nevoie pentru a realiza obiecte de artizanat.

Judecătorul delegat

În cadrul vizitei, echipa APADOR-CH a purtat discuții cu cei doi judecători delegați care deservesc Penitenciarul București – Rahova, Penitenciarul Spital București – Rahova și arestul din cadrul Secției 10 de Poliție din București. 

Judecătorii delegați au un program de audiență de două ori pe săptămână. Aceștia susțin că în ultimul timp au un număr tot mai mare de plângeri de soluționat. La nivelul anului 2022 au fost de soluționat aproximativ 2.000 de plângeri, 10-15% dintre plângerile formulate fiind cu privire la respectarea drepturilor, mai ales cu privire la spațiile de detenție (plângeri pe care judecătorii delegați le admit în mare parte). În 2022 au fost admise 53 de solicitări de respectare a suprafeței minime de 4 mp. Penitenciarul nu contestă decizia, însă deținuții pot și vor fi transferați către alte unități penitenciare pentru a li se respecta drepturile. Acesta este un aspect descurajant pentru cei care doresc remedierea problemei fără a fi supuși unui transfer între penitenciare. 

Concluzii și recomandări

  • În momentul vizitei, din cei 1.327 de deținuți, 180 luau tratament psihotrop. Rezultă că peste 13% din populația carcerală a penitenciarului Rahova se află sub tratament medicamentos pentru afecțiuni de natură psihiatrică. Procentul mare de persoane cu afecțiuni psihice care urmează tratament medicamentos psihotrop face necesar ca personalul angajat pentru siguranța deținerii să aibă pregătire în tehnica de lucru cu persoane cu dizabilități și afecțiuni psihice. Foarte important, singurul medic psihiatric din penitenciar ar trebui să se dedice exclusiv activității de asistență a deținuților cu probleme psihice. APADOR-CH recomandă aducerea la zi a schemei de personal care să corespundă Standardelor de personal conform deciziei directorului ANP nr. 348/2016, suplimentarea numărului de cadre medicale care oferă servicii de asistență medicală, ocuparea funcției de medic șef astfel încât medicul psihiatru să își poată dedica întreaga activitate pentru asistența deținuților și suplimentarea numărului de psihologi astfel încât să corespundă standardelor privind serviciile de asistență socială și psihologică, mai ales având în vedere numărul mare de deținuți cu risc suicidal.
  • Pentru a reduce analfabetismul din rândul deținuților, APADOR-CH recomandă includerea acestora într-un program de alfabetizare. De asemenea, diversificarea accesului la educație prin dotarea bibliotecilor cu calculatoare, fără acces la internet, pe care să fie stocate materiale educaționale audio-video (enciclopedii, cărți audio, documentare).
  • Identificarea unui sistem prin care deținuții transferați să aibă o igienizare corespunzătoare a hainelor și a obiectelor personale, pentru prevenirea infestării locurilor de deținere cu insecte.
  • În timpul vizitei, reprezentanții APADOR-CH au constatat că foarte mulți deținuți se tem să vorbească deschis despre problemele lor, de frica represaliilor.
  • Continuarea demersurilor necesare pentru rezolvarea problemei supraaglomerării.
  • Informarea APADOR-CH cu privire la evoluția și soluționarea anchetei în cazul decesului deținutului survenit în data de 06.01.2023.

Alte observații și recomandări sunt în cuprinsul raportului.

Ionuț Alexandrescu

Irina Zamfirescu

Georgiana Gheorghe 

Răspunsul Penitenciarului Rahova

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Iași

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 30 august 2022, o echipă APADOR-CH a vizitat Penitenciarul Iași. Precedenta vizită de monitorizare avusese loc în 2014.

1. Aspecte generale

Penitenciarul Iași este singurul din zona Moldovei care are regim închis și maximă siguranță. Teoretic dispune de aceleași trei corpuri de clădire pe care le avea și la data ultimei vizite, conform tabelului:

 

Clădire/Regim CORP A

Închis

 CORP B

Maximă siguranță

Arest preventiv

 CORP D

Deschis

Semideschis
Anul construcției 1983 1997 2011
Suprafață utilă totală 3069 m2 3279 m2 1812 m2
Suprafața totală a camerelor 1184 m2 976 m2 456 m2
Numărul camerelor 37 61 24
Suprafața medie a unei camere 32 m2 16 m2 19 m2

Gradul de ocupare, la momentul vizitei, conform informațiilor oferite de directorului penitenciarului, era de 180%, calculat la capacitatea legală de cazare, de 4 mp/deținut. Pentru a crește capacitatea penitenciarului, există un plan de construire a unui nou corp de clădire, însă acest lucru este zădărnicit de Consiliul Local Iași, care refuză autorizarea și cere mutarea penitenciarului la periferia orașului.

Capacitatea de cazare reală a rămas însă o necunoscută de-a lungul vizitei.  Mai exact, la 16.11.2021, pe site-ul ANP erau raportate la Penitenciarul Iași 406 locuri, iar jumătate de an mai târziu, la data vizitei APADOR-CH, erau 733 locuri afișate pe același site, un salt spectaculos în condițiile în care nu se construise vreun corp nou în acest interval. Explicațiile oferite de conducere și de angajații penitenciarului nu au fost concludente. S-au vehiculat diverși termeni neclari, despre capacitatea indisponibilă a penitenciarului, care poate fi capacitată sau adaptată.

Aparent corpul A de clădire, cel mai vechi și deteriorat, care fusese închis la un moment dat din cauza condițiilor improprii, ar fi fost deschis în timpul pandemiei, pentru a fi folosit ca zonă de izolare pentru bolnavi, dar a rămas ulterior deschis și astfel au sporit în mod miraculos locurile în penitenciar. Totuși, la data vizitei, în Pavilionul A erau cazați doar 48 de deținuți, deci în niciun caz acesta nu justifica apariția celor peste 300 de locuri în plus în schema de cazare a penitenciarului.

Echipa APADOR-CH nu a rămas, în urma acestei vizite, cu un tablou clar despre capacitatea reală de deținere a penitenciarului, la norma de 4 mp/deținut, dar a putut observa clar gradul de supraaglomerare și condițiile improprii de deținere din unitate.

2. Efective

În ziua vizitei în penitenciar erau așadar 727 de deținuți. Distribuția acestora, în funcție de regimul de detenție era următoarea:

Categorie Nr. deținuți

(30.08.2022)
Regim deschis 158
Regim semideschis 10
Regim închis 247
Regim de maximă siguranță 107
Arestați preventiv 179
Neincluși (aflați în perioada observare – carantinare) 26

3.Personal

La momentul vizitei, Penitenciarul Iași avea 424 de posturi ocupate (schema de personal fiind de 499 de persoane, adică un grad de ocupare a posturilor de 84,96%), o situație mai bună comparativ cu ultima vizită. Cel mai mare deficit e înregistrat la nivelul funcțiilor de conducere, doar un post din cele 4 de directori/directori adjuncți fiind ocupat. Locțiitorul directorului penitenciarului (aflat la birou la momentul vizitei) a subliniat că aceasta este o problemă care persistă de ceva timp. O situație critică din punct de vedere al personalului este și la departamentul medical: din cele zece posturi disponibile pentru medici, doar patru sunt ocupate. În penitenciar există un singur medic de familie, un medic stomatolog, un medic pentru medicina muncii și un psihiatru.

De la ultima vizită, conducerea penitenciarului Iași spune că a montat camere de filmat în spațiile comune – în total 135 de camere video, inclusiv în zona de vizită.

4.Blocul alimentar

Camera în care se gătea era relativ curată, cu vanele de aerisire și tavanul curate. Ferestrele sunt mici, deci este foarte mult abur și lumină puțină. Pe jos era foarte multă apă. Țevile din bucătărie erau fără rugină, vopsite în alb. În ziua vizitei, meniul era:

  • norma 17 (normal) ciorbă țărănească + cartofi natur (care, de fapt, a fost distribuit în camere ca o zeamă cu niște cartofi fierți întregi, așa cum s-a observat mai târziu pe secții)
  • norma 18 (regim alimentar): tocană de legume + aceeași ciorbă
  • diabet – fasole păstăi și aceeași ciorbă.
  • pentru regimul musulman nu se oferă niciodată carne de vită.

Singurele fructe distribuite uneori sunt merele (deținuții ne-au spus că primesc rar un fruct).

O problemă menționată de mai mulți deținuți cu drept de muncă este că primesc în plus, pentru pauza de masă, doar o bucățică de slănină (aproximativ 6×6 cm) și 5-6 biscuiți. Aceștia spun că este insuficient, mai ales pentru cei care muncesc în afara penitenciarului, pe șantiere.

Sală de mese există doar în pavilionul D, restul deținuților mâncând în camere, deși nu peste tot există mese încăpătoare.

Zonele de depozitare a alimentelor, în blocul alimentar erau curate. Șase frigidere mari, curate, în care se țineau separat mezeluri (cu termen de expirare pentru jumătatea lunii septembrie), ouă, legume etc. Exista și o cameră frigorifică pentru legume și brânză, și ea curată, și de asemenea o alta unde erau mai multe carcase integrale de porc.

Directorul locțiitor a spus că intenționează să perfecționeze sistemul de distribuire a hranei, în sensul în care aceasta să fie distribuită porționată și înfoliată (la vizita anterioară la acest penitenciar au existat sesizări ale deținuților cu privire la distribuirea hranei).

Organizația recomandă și instalarea unor frigidere suplimentare pentru deținuți, în condițiile în care acum există un singur frigider pe secție.

5.Asistența medicală

Penitenciarul are o acută lipsă de medici, la momentul vizitei era ocupat un singur post din cele cinci existente în organigramă pentru medic generalist/de familie. Conform medicului cu care echipa APADOR-CH a discutat, posturile sunt scoase la concurs, însă, din cauza salariului mic nu există candidați. Acesta spune că de 15 ani de când lucrează acolo, niciodată nu au existat mai mult de doi medici angajați. În momentul vizitei, exista un medic de familie, un medic psihiatru și un stomatolog. Un alt post de medic psihiatru era scos la concurs. În momentul vizitei, din cele 15 posturi de asistenți, 11 erau ocupate (iar 2 dintre persoane erau în concediu postnatal).

260 de deținuți erau diagnosticați cu afecțiuni cronice (cele mai multe patologii sunt cardiovasculare, digestive, endocrine, psihice). 100 dintre deținuți erau în evidență că primesc medicație psihotropă. Conform estimărilor medicului, cel puțin tot atâția deținuți ar trebui să primească medicație, însă aceștia refuză pentru că își pierd astfel dreptul de a munci. Pentru că Iașiul este printre puținele penitenciare care au medic psihiatru, aici sunt aduși deținuții din zona Moldovei care au nevoie de astfel de îngrijiri.

În ultimii șapte ani au avut mai multe campanii de testare pentru hepatita C, în parteneriat cu diferite companii farmaceutice, sau pentru TBC, în parteneriat cu Institutul Marius Nasta. Nu au avut niciodată campanii de testare pentru hepatita B.

La intrarea în penitenciar nu se mai fac screening-uri pentru HIV/hepatite pentru că legea nu mai prevede asta. Deținuții care vin în penitenciar cu diagnostice puse sunt trimiși la Penitenciarul-spital Târgu Ocna, pentru controale. Analize medicale se fac doar la cerere sau dacă deținutul urmează să fie internat, la două clinici din oraș, în baza unor parteneriate.

În ultimii ani penitenciarul a avut doi deținuți cu cancer în stadii terminale, pentru ambii s-a reușit eliberarea înainte de deces. De doi ani și jumătate nu au avut decese în penitenciar. Medicul a mai menționat că au existat situații în care deținuții au nevoie de ambulanțe în regim de urgență, însă sistemul de urgență trimite foarte greu ambulanțe acolo. Medicul a povestit un episod în care o persoană suspectă de AVC a trebuie să aștepte o oră pentru o ambulanță (care a venit fără medic, deci a fost necesară o a două ambulanță).

Pentru persoanele cu adicții de droguri se acordă ca medicație strict vitamine (complex de B-uri). În caz de decompensare, un deținut fie este internat la izolare pentru 24 de ore, fie este trimis la Institutul de Psihiatrie Socola.

În fiecare secție există un cabinet medical și un program de consultații. Deținuții se pot înscrie pentru consult la apelul de dimineață, pe o listă ținută de personalul de pază. Medicul a spus că, alături de numărul mare de pacienți pe care trebuie să-i vadă, există și o încărcare foarte mare birocratică. În perioada 01.01.2022-31.08.2022 au fost acordate 18.214 consultații de medicină generală (la cerere, în urgență, la transfer sosiți/plecați, nou-depuși, eliberați) cu o medie de 75 de consultații/zi calendaristică.

În momentul vizitei, trei persoane erau în scaun rulant. Conform medicului, pentru acestea au fost făcute și formalitățile pentru a avea o persoană însoțitoare din rândul angajaților. 23 de deținuți erau diagnosticați cu boli infecțioase cronice și o singură persoană cu HIV.

Medicul a apreciat campania de vaccinare anti Covid19 ca fiind un succes. Procentul maxim de persoane vaccinate a fost de 90%.

Penitenciarul are o serie de parteneriate cu clinici medicale și, la cerere, vin medici specialiști pentru diferite consultații (într-unul dintre cabinetele medicale exista un program pentru specialități precum dermatologie, neurologie, ORL, medicină internă).

Totuși, majoritatea deținuților cu care a discutat echipa APADOR-CH au menționat accesul greoi la medic ca fiind principala problemă în penitenciar. Acest lucru este nefiresc, în condițiile în care există inclusiv parteneriate cu medici din afara penitenciarului pentru diferite specializări.

Medicul stomatolog a spus că de la începutul anului și până la momentul vizitei, au fost efectuate 1.523 de consultații stomatologice (o medie de 9 consultații pe zi). Conducerea penitenciarului a menționat că în viitorul apropiat va schimba scaunul de la cabinetul stomatologic (deși la momentul vizitei cabinetul stomatologic arăta bine). Pe fiecare dintre secții există un program pentru consultații, iar urgențele sunt văzute oricând, fără programare.

Una dintre problemele întâmpinate este atunci când sunt necesare lucrări care impun existența unui tehnician. Aceștia există doar în sistem privat și nu sunt de față atunci când medicul ia amprenta dentară. Pentru fiecare ajustare a lucrării stomatologice e nevoie de serviciile tehnicianului. O posibilă soluție de simplificare a procedurilor, propusă de medic, este ca Ministerul Justiției să facă clinici specializate doar pe lucrări protetice pentru deținuți, pentru a evita apelarea la serviciile tehnicienilor privați.

O altă problemă o constituie aprovizionarea cu medicamente. Conform stomatologului, au fost situații în care nu a existat anestezic, medicul fiind nevoit să apeleze la alți medici din afara penitenciarului pentru a face rost. O posibilă piedică în calea angajării medicilor stomatologi în penitenciare este legislația, care nu permite acestor medici să dea examenul de rezidențiat pentru specializare. Mai mult, există interdicții cu privire la munca în afara penitenciarului, iar salariul pe care îl primesc în penitenciar este mult sub nivelul veniturilor medii ale medicilor stomatologi din afara sistemului.

Deținuții intervievați au apreciat munca medicului stomatolog, accesul facil la consultații și, în general, spun că sunt mulțumiți de serviciile medicale ale acestui medic.

La data vizitei erau în evidență trei persoane cu risc suicidar (în instituție există un program de prevenire a suicidului). 135 de deținuți (adică 18,5% din totalul deținuților) erau persoane nevizitate. De la începutul anului și până la momentul vizitei, 15 deținuți au fost în izolare ca măsură disciplinară.

6.Munca

În cadrul penitenciarului existau, la momentul vizitei, două ateliere de lucru – un atelier pentru vitralii (cu 30 de angajați, 26 erau la muncă în ziua vizitei) și un atelier de asamblat umerașe (cu 15 angajați, 13 prezenți în ziua vizitei). În zona de vitralii spațiul este generos, bine aerisit (se ținea inclusiv ușa deschisă), bine iluminat. Angajaților li se permitea chiar să lucreze cu radiouri și căști (lucrau la vitralii pentru catedrala din Bacău). În zona de lucru pentru asamblare umerașe era foarte cald, neaerisit, iar spațiul mult mai îngrămădit (multe cutii cu piesele ce urmau să fie asamblate și puțin spațiu).

Conform conducerii penitenciarului, deținuții primesc un salariu de 750 lei/lună, iar restul veniturilor se duc în bugetul penitenciarului, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Se pregătea un program de instruire și angajare a deținuților de la secția de maximă siguranță – montarea sistemelor de prindere pentru scaune auto pentru copil. Conform directorului, chiar în ziua aceea 13 deținuți erau instruiți în această activitate.

Pentru persoanele care muncesc în afara penitenciarului, o problemă mare este imposibilitatea de a se programa la medic sau la judecătorul delegat, fără a lua o zi liberă. Acești au mai menționat și hrana insuficientă pentru pachet, și mereu aceeași.

Lipsa apei calde este de asemenea o problemă foarte mare pentru că, spun ei, vin transpirați de la muncă și sunt nevoiți să se spele cu apă rece. Conform conducerii penitenciarului, programul de apă caldă legal este de două zile pe săptămână.

APADOR-CH cere conducerii penitenciarului identificarea unor soluții practice pentru rezolvarea problemelor semnalate de deținuții care muncesc:

  • imposibilitatea de a merge la medic sau judecător fără a-și lua o zi liberă,
  • hrana insuficientă pentru pauza de prânz a acelora care muncesc pe șantier,
  • hrana rece pentru aceia care vin la ora 15.00 de pe șantier,
  • dușurile doar de două ori pe săptămână.

7. Vizita pe secții

Unele dintre clădiri au la ferestre grilaje de fier cu perforație foarte mică (tablă GRIRO), lucru care face dificilă ventilarea spațiilor și accesul luminii naturale. Conform directorului penitenciarului, acestea împiedică schimbul de obiecte între deținuții din camerele adiacente. Ca exemplu erau date noile substanțe psihoactive („etnobotanicele”) impregnate în hârtie care sunt dificil de depistat, astfel că tabla de la ferestre ar fi una dintre căile de împiedicare a traficului.

Alte observații ale echipei APADOR-CH din vizita pe secții:

E7.7

Secția Infirmerie – 5 paturi, cearșafurile arătau rău, la fel și saltelele. Unul dintre deținuți (cu semne evidente de automutilare) spunea că are mai multe tentative de suicid și că nu fusese văzut de medicul psihiatru.

Bagajele deținuților erau ținute sub pat, neexistând rafturi/dulapuri pentru acestea. Persoanele de aici au mai menționat că mâncarea este foarte proastă, fără variație.

Pavilionul A

Aceasta este una dintre cele mai mari probleme pe care echipa a identificat-o în cadrul vizitei. Condițiile de detenție aici erau inacceptabile și, deci, acest pavilion ar trebui închis până la refacere.

E4.2 (zona de carantină)

În cameră erau trei paturi și trei persoane. Mirosea persistent a rânced. Pe paturi erau cearșafuri murdare. Una dintre saltele avea o parte din burete rupt. Deși aveau telefon în cameră, acesta nu era funcțional.

E 4.7

În celulă erau zece paturi, șase deținuți cazați. Aveau mari probleme cu șobolanii care intră în celule prin wc-urile turcești. Pentru a opri șobolanii, pe timpul nopții se pun bidoane cu apă și se blochează toaletele. Există o zonă cu rafturi unde se țin alimentele. Pentru bagaje nu există spațiu de depozitare, și se țin sub pat. În acea zonă peretele avea igrasie. Conform deținuților, saltelele nu au mai fost schimbate din 2016. Singurele materiale de curățenie pe care le primesc de la penitenciar sunt pastile de clor pentru toalete, restul produselor fiind achiziționate de ei.

Pe timpul iernii a fost foarte frig în celulă, fiind nevoiți să doarmă cu hanorace. La duș este scoasă întreaga cameră, iar gurile de scurgere se înfundă și stau în apă până la glezne cât timp fac duș.

Au menționat că sunt primiți foarte greu la medic, dar că la stomatolog accesul este facil, iar „dentistul își face treaba”. Deținuții au arătat și mâncarea pe care o primiseră în ziua respectivă (mâncarea arăta rău, cartofii fiind într-o zeamă gălbuie).

E 4.4.

O cameră cu 8 paturi, destinată persoanelor extrădate din Austria, UK și tot aici era și o persoană de naționalitate lituaniană, care vorbea destul de bine română.

Deținuții au reclamat modul în care sunt nevoiți să facă duș și calitatea hranei pe care o primesc. Nici aici nu existau dulapuri pentru lucrurile personale. Și aici veneau sobolanii din canalizare și ploșnițele din cauza cărora se doarme cu lumina aprinsă.

Erau și persoane care munceau și spuneau că ar avea nevoie de duș zilnic, dar nu se pot spăla decât trei zile pe săptămână, dintre care una în care nu muncesc (zi de weekend). Nu pot ajunge nici la medic, din cauza programului de muncă. Vin de la muncă la 14.30 și, de multe ori, masa e deja servită și rece. Există un singur frigider pentru tot holul. De multe ori nu e loc de depozitat toate alimentele pe care și le cumpără fiecare.

În sala de sport accesul se face în funcție de regim. Singurii care au acces zilnic, dacă doresc, sunt persoanele tinere (18-21 de ani). Sala este întunecată, îi trebuie lumină artificială. Are o masă de tenis, două stații cu haltere, greutăți. Există instructor plus un deținut de sprijin. Sala aparține de Serviciul educație. 300 de deținuți au acces la sală. De curând li se permite accesul la sală și persoanelor de la maximă siguranță. Pe iarbă au acces doar deținuții de la regim deschis.

În corpul A există dușul comun: o sală fără separatoare cu un sistem de irigare pe tavan, în care fac duș toți deținuții din acest corp, fără niciun fel de intimitate. Țevile sunt ruginite, dușumeaua e veche, de ciment, scurgeri sunt foarte vechi și ruginite, igrasia e persistentă.

Corpul B (maximă siguranță)

E 7.17

Aici erau opt paturi, cu opt deținuți. Camera părea văruită relativ recent. Nici aici nu erau dulapuri, bagajele fiind depozitate sub pat. Deținuții spun că în camere există gândaci și ploșnițe.

Au reclamat că nu sunt scoși la medic, deși se înscriu. Pentru toată camera există o masă foarte mică, la care nu puteau mânca mai mult de două persoane. Și aici deținuții au spus că hrana este foarte proastă. La baie era foarte multă apă pe podea. Pe jos era un lighean cu haine la înmuiat.

E8.14

O cameră cu opt paturi, toate ocupate. O persoană gătea (tăia legume). A spus că își îmbunătățesc astfel mâncarea, adăugând legume și carne cumpărată de ei, să o facă mai comestibilă. Lucrurile și le țin sub pat și spun că au ploșnițe și gândaci.

Aceeași nemulțumire și aici cu dușul doar de două ori pe săptămână – miercurea și sâmbăta. Vara sunt foarte transpirați după munca de pe șantier, deci fac duș cu apă rece. Pentru a merge la medic nu au de ales decât să își ia o zi liberă. La stomatolog sunt scoși ori de câte ori solicită. Au reclamat și că în camera lor nu există o mapă cu informații despre drepturile lor. De altfel, în timpul vizitei nu am văzut puncte de informare în penitenciar, cu privire la drepturile pe care le au deținuții. Un deținut ne-a spus că această mapă ar fi doar în camera de carantinare).

Regim deschis

E10.5.

O cameră cu opt paturi, toate ocupate. Și aici deținuții au reclamat existența ploșnițelor. Lucrurile personale sunt ținute sub paturi pentru că nu există dulapuri. La medic spun că ajung doar în regim de urgență, în timp ce la stomatologie accesul este rapid și stomatologul e bun. Nu primesc materiale pentru curățenie, ci doar pastile de clor de pus în toalete. Și aici mâncarea a fost catalogată ca fiind rea. Un deținut venit de la o celulă vecină a spus că gătesc la găleată de plastic – iau de la magazin găleata cu mop, păstrează găleata curată și își gătesc în ea cu un termoplonjon.

Deținuții au spus că fructe li se dau foarte rar, hrana primită pentru șantier este insuficientă, având în vedere că ajung înapoi la ora 15.00.

Și aici există un singur frigider pentru toată secția și nu au loc să-și depoziteze toți mâncarea.

8. Sectorul Vizite

Angajații de la departamentul de vizite au biroul într-un container. Zona de percheziție amănunțită este amenajată sub forma unor cabine de vot, cu perdele negre zdrențuite, care nu asigură intimitatea.

Pentru vizitele fără dispozitiv este amenajată o cameră cu o singură masă mare la care pot fi acomodate mai multe persoane. Spațiul este deschis și, în cazul în care există mai mult de un deținut la vizită, nu există spațiu pentru conversatii private (nu există paravane sau delimitări). Există aici și o măsuță cu desene pictate pe ea, pentru copii. Camera este aglomerată cu dulapuri și scaune și este relativ întunecată.

Pentru vizitele cu dispozitiv, există un spațiu amenajat pentru cinci vizite în paralel.

Camera pentru vizită intimă era amenajată tot într-un container. Era foarte cald, exista un aer condiționat, dar angajatul care a încercat să îi dea drumul nu a reușit. Exista o toaletă, separată de restul camerei cu o perdea. O cabină de duș (fără săpun) în alt colț al containerului. Cearceaful de pe pat era rupt.

Prezervativele nu sunt la dispoziția cuplurilor, acestea fiind date personal de o angajată, doamnelor, câte „două, trei fiecăreia”.

9. Judecătorul delegat

Conform judecătorului delegat, cele mai multe plângeri vizează încălcarea drepturilor prevăzute de Art. 48 din Legea 254/2013 (minim 4 m/deținut, mobilier, dezinsecție etc). În perioada 2020 – 2022 au fost depuse 160 de plângeri cu privire la aceste aspecte. În aceeași perioadă au fost depuse 146 de plângeri cu privire la asistența medicală. O frecvență ridicată au și plângerile cu privire la dreptul la hrană sau cu privire la dreptul la vizite.

În perioada 2020 – 2022 au fost pronunțate 794 de încheieri având ca obiect „plângeri la drepturi”. Dintre acestea, 711 au fost respinse ca nefondate, inadmisibile, tardive sau rămase fără obiect (adică 89,54%).

Judecătorui delegat spunea că are program zilnic la penitenciar, însă într-o singură zi pe săptămână are audiențe. În zilele de audiență are minim zece deținuți, niciodată mai mult de 20, pe care îi audiază. Acesta a mai spus că majoritatea plângerilor vizează sectorul de regim închis și de maximă siguranță (nu sunt respectate prevederile cu privire la condițiile de detenție – cum ar fi prezența unei mese de beton în cameră sau a altor piese de mobilier).

Una dintre problemele mari este supraaglomerarea de la regimul închis, din cauza faptului că Penitenciarul Iași este singurul care are astfel de regim în zonă (Vaslui, Botoșani nu au astfel de secții).

Judecătorul susține că sunt foarte greu de analizat plângerile care vizează regimul alimentar și vizitele la medic. Din cauza lipsei de rigoare și din cauza lipsei unui sistem clar de notare a aspectelor ce țin de hrană și de vizitele la medic, acesta nu poate verifica conținutul plângerilor. Spre exemplu, dacă este reclamat că au lipsit alimente din meniu, în penitenciar nu este notat într-un registru oficial care sunt alimentele care lipsesc din meniul zilnic. Solicitarea de a merge la medic se face la apelul de dimineață, dar nu există un registru oficial unde sunt notate persoanele care solicită să vadă medicul, ci se face pe bilețele ce nu pot fi controlate ulterior.

O problemă care persistă și e cunoscută și de judecător este accesul problematic al deținuților care muncesc, la medic sau la judecătorul delegat. Ei trebuie să-și ia o zi liberă deoarece programul de consultații coincide cu programul de muncă.

Pe perioada pandemiei, au existat sesizări cu privire la lipsa de intimitate a deținuților, din cauza cabinelor de vizită online care erau lipsite de intimitate. Cu toate acestea, judecătorul spune că ar fi oportună menținerea sistemului de vizite online pentru deținuții ale căror familii sunt departe și care nu pot ajunge în vizite la penitenciar.

Concluzii și recomandări
  1. În vederea eliminării oricăror suspiciuni legate de veridicitatea informațiilor oficiale, APADOR-CH solicită ANP clarificarea capacității REALE a penitenciarului Iași – includerea camerelor din Pavilionul A în categoria capacitate indisponibilă ce poate fi capacitată nu reprezintă soluții de mărire a capacității penitenciarului. Organizația constată că există în continuare fluctuații inexplicabile a cifrelor raportate oficial pe site-ul ANP. Imediat după vizita APADOR-CH, din august 2022, cifrele oficiale au fost corectate și indicau, în luna septembrie, 503 locuri de detenție raportate la standardul de 4mp. Cifrele raportate pentru luna octombrie indică din nou o capacitate semnificativ crescută, de 733 locuri de detenție raportate la standardul de 4mp.
  2. Pavilionul A trebuie închis până la reabilitare, condițiile de detenție de aici, inumane și degradante, nu mai pot permite menținerea pavilionului în funcțiune, fiind contrare legislației internaționale cu privire la protecția drepturilor omului asumate de România.
  3. APADOR-CH consideră că beneficiile acordate deținuților, pe durata stării de urgență și de alertă, cu privire la acordarea dreptului la convorbiri online, ar trebui păstrate. În acest sens, ar fi necesară modificarea legii executării pedepselor, în sensul modificării art. 66 din lege, care prevede că nu toți deținuții, ci doar anumite categorii de deținuți pot beneficia de dreptul la convorbiri online. Acest drept ar putea fi extins asupra tuturor categoriilor de deținuți, indiferent de situația lor disciplinară și de periodicitatea legăturii lor cu familia, astfel cum s-a procedat pe durata stării de urgență și a stării de alertă.

 

Alte concluzii și recomandări se regăsesc în cuprinsul raportului.

 

Georgiana Gheorghe

Irina Zamfirescu

Dragoș Roșca

Răspunsul ANP la raportul APADOR-CH Planul de măsuri pentru remedierea aspectelor semnalate în raport

 

 Și răspunsul final, prin care conducerea ANP informează că a rezolvat toate problemele semnalate la penitenciarul Iași

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Mărgineni – 2022

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 28 iulie 2022, trei reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Mărgineni. Vizita anterioară a avut loc la 28 august 2013.

Efective, spații de cazare, număr de deținuți

Potrivit datelor oficiale, puse la dispoziția reprezentanților APADOR-CH, penitenciarul Mărgineni este format din trei pavilioane care cuprind şapte secţii de deţinere, şapte curţi de plimbare, un teren de sport, un magazin, bloc alimentar, depozit de alimente, spălătorie, ateliere de producţie, sectorul de vizite, cabinete medicale și club. Conform documentelor, la data vizitei erau cazați 673 de deținuți de sex masculin și existau 781 de paturi instalate. Capacitatea legală de cazare a penitenciarului (4mp/deținut) este însă de 479 de locuri, deci gradul de ocupare era de 142%. Suprafaţa medie a camerelor de deţinere este de 27,63mp, numărul mediu pe cameră era de 11 deţinuţi.

Penitenciarul este structurat astfel:

Pavilionul 1, o clădire un etaj la care s-au făcut reparații capitale în 2003 și cuprinde secțiile:

  • E1 – Secție de maximă siguranță;
  • E2 – Secție cu  regim închis;
  • E3 – Arest preventiv, carantinare, tranzit, cameră de protecție;
  • E4 – Secție de maximă siguranță;

Pavilionul 2, o clădire cu un etaj, la care s-au făcut reparații capitale în 2016 și cuprinde secțiile E5 și E6, ambele cu regim închis.

Pavilionul 3, o clădire cu parter la care conducerea spune că s-a renunțat la reparații întrucât ar fi prea costisitoare și s-a decis demolarea și construirea unui corp nou de clădire, din Fonduri norvegiene – termen de execuție 2024. Deocamdată clădirea găzduiește secția: E7, cu regim deschis și școală.

La data vizitei erau 138 de deținuți la maximă siguranță, 359 la regim închis, 28 în regim deschis și 11 semideschis. De asemenea, erau 130 de deținuți arestați preventiv și 7 neincluși în vreun regim.

Faţă de vizita anterioară, din 2013, când penitenciarul găzduia peste 920 de deținuți, s-a constatat o reducere a numărului de persoane deţinute cu 27%. Cu toate acestea, problema supraaglomerarii rămâne una nerezolvată.

Personal

La sfârșitul lunii august 2022 numărul de posturi prevăzute în schema de personal era 417, dintre care ocupate – 313. Procentul de încadrare era de 75%. În ultimii cinci ani s-au pensionat aproximativ 200 de angajați și au fost angajați 100. Față de 2013, când personalul număra 346 de angajați, procentul de încadrare a scăzut de la 84% la 75% (pentru sectorul educație, gradul de ocupare este de 58,82%, asistență socială 70% și medical 76,19%).

În penitenciar există un cabinet stomatologic cu medic și asistentă (medicul era în concediu la data vizitei). Nu există psihiatru angajat, iar la ultimul concurs organizat de penitenciar nu s-a prezentat nimeni, conform spuselor directorului penitenciarului. Față de anul 2013 când exista doar un singur psiholog, acum sunt ocupate 3 dintre cele 5 posturi.

Reparații curente, investiții

De la ultima vizită APADOR-CH, conducerea penitenciarului susține că a rezolvat problema furnizării de apă rece, totuși deținuții cu care reprezentanții APADOR-CH au vorbit în timpul vizitei s-au plâns că problemele persistă și că există întreruperi în aprovizionarea cu apă rece. Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul se alimentează în continuare cu apă dintr-un puț de mare adâncime și completează necesarul de apă din rețeaua publică a comunei I.L. Caragiale. Situația era prezentată similar la vizita din 2013. Conducerea susține că penitenciarul are apă rece curentă, și apă caldă după un program, pe secții, zilnic, mai puțin duminica. Duminica nu este în penitenciar persoana de la departamentul tehnic și de aceea nu poate fi furnizată apa caldă. În timpul săptămânii apa caldă curge timp de  1.30-2 ore pe zi (cu excepția secției 4 unde apa caldă este doar 3 zile pe săptămână).

Conform documentelor primite de la penitenciar, „trimestrial sau ori de câte ori este cazul se efectuează dezinsecția și deratizarea spațiilor”. Cu toate acestea, majoritatea camerelor vizitate de echipa APADOR-CH erau infestate cu ploșnițe (lucru evident pe saltele, cearșafuri și pereți; în plus, existența ploșnițelor a fost cea mai întâlnită critică a deținuților cu privire la condițiile de detenție). Conducerea penitenciarului susține că au fost înlocuite saltelele, însă în mai multe dintre camerele vizitate starea saltelelor era în mod evident una proastă. Problema ploșnițelor persistă de ani de zile în penitenciar. Conform conducerii, motivul îl constituie transferurile dese între penitenciare. Pereții celulelor și cearșafurile erau, în multe dintre celule vizitate, pătate de sânge din cauza ploșnițelor. Deținuții din camerele infestate aveau multe urme de mușcături pe corp.

Asociația recomandă intensificarea eforturilor administrative de dezinsecție, zugrăvirea pereților, schimbarea saltelelor deteriorate, menținerea unei igiene mai bune, cu apă curentă caldă și rece, rufe și lenjerii spălate și uscate la spălător, nu în camere, așa cum se întâmplă încă, în ciuda existenței unui spălător.

Deși există fonduri pentru văruit pereții, conducerea penitenciarului susține că acest lucru nu poate fi realizat întrucât relocarea deținuților este foarte complicată. Multe dintre camerele vizitate aveau igrasie.

Există un proiect finanțat din fonduri Norvegiene („Secure”), prin care va fi construită o clădire nouă cu etaj și mansardă, în locul Pavilionului 3. Noua aripă nu va rezolva din păcate problema supraaglomerării, cu doar 52 de locuri, dar va fi totuși un plus când va fi gata.

Blocul Alimentar

Blocul alimentar are opt cazane instalate în anul 2021. La data vizitei erau deja pregătite cinci feluri de mâncare (comun, musulman, diabetic, distrofic, HIV) care urmau să fie servite în camere. În Pavilionul 2, după reparațiile capitale, a fost amenajată și o sală de mese, însă conducerea susținea că nu era folosită momentan pentru a se evita transmiterea COVID.

În blocul alimentar lucrau 18 deținuți în două schimburi (selecționați, cu analize făcute, inclusiv foști bucătari).

În pofida cazanelor noi, ca și la vizita precedentă, aspectul general al blocului alimentar a rămas de vechi – beton spart pe jos, țevi ruginite, geamuri murdare, miros rânced.

Majoritatea deținuților intervievați au reclamat o calitate a mâncării proastă, fiind printre principalele teme de discuție (legumele nefierte, repetarea pe perioade lungi de timp a aceluiași fel de mâncare). 

Asistența medicală 

Penitenciarul beneficiază de serviciile unui singur medic și, din 2022, de ale unui stomatolog (calitatea serviciilor stomatologului a fost printre cele mai des invocate probleme de către deținuți). Există un medic de familie, doi asistenți, o asistentă de farmacie. Se fac ture 12/24, acesta fiind principalul motiv pentru care nu pot fi atrași asistenți la angajare. Personalul realizează în medie 8.300 de consulturi/an (50-60 pe zi). Conform angajaților, optim ar fi două persoane în tura de 12 ore.

Screeningul (analize medicale generale) se face pentru persoanele nou-venite și pentru cei cu afecțiuni din arest. Penitenciarul nu are laborator, astfel încât analizele se fac extern, cu programare, ceea ce duce la întârzieri. Același lucru este valabil pentru consultațiile de specialitate (spre exemplu, pentru un consult la neuropsihiatrie era loc abia în octombrie).

Personalul medical spune că anul trecut, în penitenciar au existat patru decese din cauze medicale, nu au avut cazuri de persoane decedate din cauza violențelor și niciun viol.

În penitenciar erau 160 de persoane sub tratament psihiatric. Acestea nu sunt izolate, ci plasate în camere cu alți deținuți care le pot acorda ajutor la nevoie.

Deținuții s-au plâns că primesc doar analgezice când au dureri de dinți și nu sunt duși la cabinetul stomatologic. În general au apreciat serviciile medicale ca fiind slabe și greu accesibile. Personalul a motivat accesul greoi al deținuților la serviciile medicale prin numărul mic de angajați, dar și prin solicitările nejustificate ale deținuților de a accesa serviciile medicale.

Prezervativele erau disponibile, la cerere, numai înainte de vizita conjugală, dar nu și pentru ceilalți deținuți din  penitenciar (motivul invocat de conducere este că deținuții le-ar folosi pentru a ascunde obiecte interzise).

HIV

Persoanele cu HIV erau cazate în camere separate de restul deținuților, denumite „camere pentru deținuți clasificați vulnerabili din punct de vedere medical”. Toate persoanele din penitenciar cunosc statutul acestora (pe ușile celor doua celule a fost scris la un moment dat chiar „HIV”, explicația angajaților pentru această inscripție pe ușă fiind că ajuta la acordarea meniului zilnic conform regimului alimentar). În penitenciar erau la momentul vizitei 31 de deținuți cu HIV, cazați în două camere, ambele supraaglomerate.

Cea mai mare problemă semnalată de oamenii de aici este stigmatizarea – „ne strigă sidoșii”. De asemenea, deținuții au reclamat faptul că li se spune că sunt cazați într-o secție HIV, dar nu există infecționist sau servicii medicale dedicate – „ne-au îngrămădit în două celule și ne dau pastilele. De ce ne-au adus de la București aici? Nu mai ajung familiile la noi, suntem departe. Nu putem să-i vedem”.  Unul dintre deținuți, depistat în 2020 cu HIV, nu beneficia de tratament antiretroviral la data vizitei.

Sănătate mintală

În penitenciar existau și aproximativ 70 de consumatori de droguri declarați care luau tratamentul stabilit de psihiatru (3 deținuți sunt pe tratament substitutiv cu metadonă).  Conform discuțiilor cu conducerea penitenciarului, scrisorile sunt deschise în prezența deținuților, pentru a controla traficul de droguri (aceștia au spus că au avut situații în care scrisorile erau impregnate, situație care a fost raportată ulterior la DIICOT).

Din efectivul total, 160 de deținuți sunt în tratament cu medicamente psihotrope (dintre care 80% sunt tineri). Serviciile psihiatrice se rezumă la câte două ore de telemedicină cu psihiatrul de la Jilava (la Mărgineni nu există psihiatru, ci doar o singură asistentă). Penitenciarul avea trei psihologi (din cinci posturi) – doar pentru deținuți, nu și pentru personal – cu program de patru ore pe zi, ședințele fiind de 50 de minute pentru o ședința obișnuită și două ore pentru cazurile cu risc de suicid. Unii deținuți ar vrea să renunțe la tratament pentru a putea ieși la muncă.

Problemele psihice ale deținuților sunt în general anxietatea, depresia (pandemia a accentuat aceste probleme prin lipsa contactului cu familia), afecțiunile psihiatrice și alte vulnerabilități. Una dintre vulnerabilități este lipsa vizitatorilor – conform conducerii, penitenciarul are 140 de deținuți necăutați.

Pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, strategia conducerii penitenciarului a fost de a-i pune în celule cu deținuți în care pot avea încredere. Ceilalți deținuți trebuie să aibă grijă de ei (inclusiv în cazul în care e nevoie de duș).

Unii dintre deținuți au menționat că în cazurile de crize epileptice se intră cu mascații în celule. APADOR-CH recomandă ca accesul în camere și preluarea pacienților să nu se mai facă cu mascații. 

Dreptul la muncă

La data vizitei aveau dreptul la muncă 208 deţinuţi (30% din total), în activități de întreținere, agricole (la ferma penitenciarului) și la diverși agenți economici. Dreptul la muncă (conform informațiilor colectate de la angajați) nu le este acordat și persoanelor cu HIV (în afară de voluntariat, cu acordul medicului), iar celor cu tratament psihiatric nu li se acordă deloc acest drept (și nici nu li se dau niciun fel de sarcini oricât de simple).

Dreptul la vizită

Sectorul Vizite avea patru mese fără dispozitiv, cu supraveghere de la distanță (pentru vizite de 120 de minute) și nouă mese cu dispozitiv (geam și telefon). La momentul vizitei APADOR-CH erau folosite două mese cu dispozitiv și una fără. Pentru accesul online există trei computere folosite pentru 2-3 vizite pe zi.

Camera conjugală era curată, cu duș funcțional, dar prezervativele nu erau disponibile în cameră, ci doar la cerere.

Potrivit datelor oficiale, 141 de deținuți erau nevizitați (21% din total). Una dintre plângerile deținuților a fost aceea că sunt cazați prea departe de domiciliu, astfel încât sunt îngreunate vizitele familiei.

Educație și asistență socială

Departamentul educațional se ocupă de alfabetizare (10% dintre deținuți sunt analfabeți), clasele I-IV și programul „A doua șansă”. Participarea era scăzută în cadrul programelor, deținuții preferând să muncească (pentru puncte și bani). De obicei la început de an se înscriu aproximativ 35 de persoane, dar până la final rămân mai puțin de zece (și din cauza transferurilor).

Cursurile de calificare în agricultură au o rată foarte slabă de participare, dat fiind că au acces la ele doar persoanele care mai au maximum nouă luni până la eliberare și care au absolvit minimum opt clase, iar o grupă trebuie să aibă minimum 14 persoane. Pe perioada pandemiei au fost mai puține transferuri, astfel că rata de calificare a fost mai mare.

Pandemie

Perioada pandemiei a fost dificilă, izolarea pacienților fiind greu de gestionat. Cazurile de COVID au fost generate de contactul cu exteriorul, dar nu a existat nicio formă gravă a bolii. Vizitele online au fost foarte bine primite de deținuți în timpul epidemiei, având în vedere că pe perioada stării de urgență vizitele fizice au fost complet sistate.

Conform medicului, la data vizitei încă se purta mască (lucru infirmat de observațiile echipei APADOR-CH, nu am văzut niciun angajat care să poarte mască) și se păstrau regulile de distanțare. Pe perioada pandemiei activitățile de socializare au fost gândite pe camere, astfel încât să fie redus contactul între deținuți din celule diferite (tot de atunci a fost sistată masa la comun, deținuții primind mâncarea în camere), ca și vizitele la infirmerie.

Vârful ratei de vaccinare a atins 87% (procentul variază din cauza transferurilor). Deținuții au fost motivați să se vaccineze cu bani (100 de lei/deținut – din fonduri guvernamentale), credite și prin facilitarea vizitelor (mai ales la camera conjugală și cele față în față).

Vizita pe secții 

Camera de protecție, capitonată (E1.7), era folosită de aproximativ trei ori pe an pentru cazurile de risc de suicid. La momentul vizitei, în cameră era un miros puternic de chimicale, iar lumina naturală era insuficientă (exista doar un geam foarte mic, fiind nevoie de bec).

În camera E1.8 erau zece deținuți în zece paturi. Baia are două WC-uri turcești astupate cu PET-uri. Deținuții s-au plâns că nu au acces la cabinetul stomatologic (cel puțin unul era cu măselele evident inflamate) și de existența ploșnițelor (chiar dacă s-a făcut dezinsecție de aproximativ patru ori de la începutul anului).

Camera E2.17 era cea mai aglomerată, cu 30 de deținuți pe 30 de paturi supraetajate pe trei rânduri (pe partea stângă, într-un intrând sunt două rânduri de paturi lipite între ele – practic deținuții de aici dorm unul lângă altul), camera fiind ocupată în proporție de 273% față de capacitatea legală. În cameră era foarte cald. Pe unul dintre paturile de sus era cazat un deținut cu probleme psihiatrice – colegii de cameră aveau grijă de acesta (face și pe el și trebuia spălat). Deținuții s-au plâns de timpul foarte scurt pentru duș (două ore pe zi pentru 30 de persoane). Camera era grav infestată cu ploșnițe și, din această cauză, deținuții spun că nu pot dormi (unul dintre deținuți a arătat un borcănel în care colecta insectele). Saltelele erau foarte vechi. Deținuții au mai spus că de patru săptămâni, la prânz, se oprește apa rece (lucru confirmat și de director). Nu existau spații de depozitare a bagajelor, fiind puse în paturi. Jumătate dintre deținuții de aici erau nevizitați. De asemenea se plângeau de carnea din mâncare, că miroase a stricat. Cei care își permit, mănâncă de obicei ce își cumpără de la magazin.

În camerele E2.18 și E2.19 erau cazați cei 31 de pacienți cu HIV, statutul acestora fiind cunoscut de către tot personalul și de toți deținuții. În camera E2.18 erau cazați 18 deținuți în 19 paturi, deși legal ar trebui să fie numai 9 paturi (supraaglomerare 189%). Baia are un WC turcesc și un duș. Deținuții își cumpără singuri saci de gunoi și mopuri (situație întâlnită în toate camerele vizitate). Un deținut susținea că era operat și nu reușea să fie dus la chirurgie, deși avea uitat un bandaj înăuntru.

O altă critică a deținuților a fost aceea că nu sunt duși la dentist în afara penitenciarului, pe motiv că nu există mașini. Tratamentul de seară se dă în prezența mascaților, în cameră. Toată lumea le cunoaște statutul bolnavilor cu HIV și se ferește de ei. Ar vrea o „pușcărie pentru sidoși” (sic!). În camera E2.19 erau 14 deținuți pe 16 paturi, deși capacitatea legală era tot de 9 paturi (supraaglomerare 155%). Aceștia se plângeau de existența ploșnițelor, de accesul greoi la dentist și că diabeticilor li se dă margarină la micul dejun. Un deținut depistat cu HIV în 2020 nu are încă tratament. Deținuții spun că uneori există întreruperi de 1-2 zile de tratament.

Camera de carantină (E3.25) avea 14 deținuți cazați în 27 de paturi, la o capacitate legală de 11 paturi (supraaglomerare 127%). Aceștia au reclamat timpul scurt pentru fiecare persoană la duș și inexistența practic a tratamentului stomatologic (stomatologul nu îi tratează și e în penitenciar doar o zi pe săptămână – joia).

Camera E3.28: arestați preventiv. Potrivit informațiilor oficiale furnizate la data vizitei, aici erau 15 persoane pe 15 paturi, dar numărul permis de paturi este de 6, ceea ce înseamnă o suprafață de 24 mp și o supraaglomerare de 250%. Camera avea de asemenea 12 rafturi pentru efecte personale, insuficiente pentru numărul deținuților din cameră.  Nu existau ploșnițe în cameră. De o lună, nimeni din celulă nu fusese scos la cabinet: „Ca să mergi la cabinet trebuie să dai cu scaunul în ușă” – spunea un deținut.

Camera E3.31 avea 14 deținuți în 14 paturi pe 2 niveluri (la o capacitate legală de 7 paturi). Baia avea pereți cu mucegai, presiunea era mică la apa caldă. Deținuții se plângeau de existența ploșnițelor. La geamuri exista un grilaj foarte des, ceea ce face dificilă circulația aerului. Un deținut a reclamat că nu a putut să meargă la înmormântarea tatălui și a vorbit doar online cu mama sa (Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 142.2. spune că în situaţia naşterii copilului deţinutului ori a decesului unui membru de familie, directorul penitenciarului poate aproba ca deţinuţii, în baza unei solicitări scrise, să beneficieze de o vizită).

Camera E3.35, dedicată tinerilor, era curată, îngrijită de deținuți, aici fiind 12 persoane (între 18 și 21 de ani) pe 15 paturi, la o capacitate legală de 7 paturi (supraaglomerare 171%).

Camera E4.42 (maximă siguranță) este foarte mică, cu doar 2 paturi, un geam foarte mic, fără suficientă lumină naturală, cu foarte multă igrasie. Aici era un singur deținut izolat la cerere, fost pacient cu TBC, actualmente cu HIV. Acesta a acuzat accesul greoi la medic și a menționat că accesul este posibil doar prin automutilare, că analizele pentru HIV nu i-au fost făcute de două luni.

Sala de mese, aflată în secția E5 (amenajată după reabilitarea din 2016), era curată, pictată de curând de unul dintre deținuți. Sala de mese nu era folosită, deținuții luând masa în camere, din cauza pandemiei.

Camera E5.56 (regim închis) avea 6 deținuți. A fost singura cameră vizitată în care era respectată capacitatea legală de deținere. Era curat și răcoare.

Secția de regim deschis (E7) este compusă dintr-o clădire cu un nivel, în careu, cu curte interioară, unde erau cazați 30 de deținuți în 5 camere. Spre deosebire de celelalte corpuri de detenție, aici era curat și aerisit. Baia comună pentru cele 5 camere are trei dușuri, două chiuvete și două WC-uri turcești.

Alte plângeri colectate de la deținuți: neeliberarea testului HIV, lipsa dreptului la muncă din cauza tratamentului psihiatric, un deținut necăutat, fără bani, s-a plâns că nu poate să-și cumpere ochelari de vedere pentru care are rețeta, un altul solicita transferul la Arad pentru a putea munci, un deținut făcea greva foamei pentru că fusese eliminat de la munca la bucătărie, din cauza unui comportament agresiv, un altul avea nevoie de o operație la picior etc.

Concluzii și recomandări

Impresia inițială, la pătrunderea în penitenciar, a fost de spațiu relativ îngrijit în ceea ce privește curtea și exteriorul clădirilor. Pavilioanele administrativ, medical și social arată îngrijit și la interior. În cazul camerelor de detenție echipa a sesizat o serie de probleme majore: supraaglomerare, căldură și lipsa aerului, WC-uri turcești, prezența aproape universală a ploșnițelor (au fost vizitate și camere curate și aerisite), saltele într-o stare foarte proastă, plângeri față de calitatea mâncării.

Foarte mulți deținuți s-au plâns de accesul la serviciile medicale și de calitatea acestora (situație care persistă neschimbată de la vizita anterioară). Există multe plângeri ale deținuților direct către Colegiul Medicilor (angajații susțin că motivul este că nu le dau exact medicamentele cu denumirea solicitată). APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului și ANP să facă demersuri susținute pentru atragerea de personal medical în sistem, prin stimulente financiare și nu numai. Dat fiind că sănătatea mintală e un domeniu critic al sistemului penitenciar, ar trebui de asemenea făcute eforturi pentru angajarea unui psihiatru și mărirea numărului de ore cu psihologii.

De asemenea, organizația recomandă conducerii ANP să verifice dacă procesele-verbale întocmite de comisia de selecţionare a deţinuţilor la muncă cuprind sau nu o motivare adecvată a propunerii de selecționare la muncă, pentru fiecare deţinut respins şi dacă unele dintre aceste motivări constau în faptul că deţinutul suferă de HIV sau, după caz, că primeşte tratament pentru o afecţiune psihică. 

Contrar normelor în vigoare, șase dintre camerele vizitate aveau paturile dispuse pe trei niveluri, iar din numărul mare de paturi în plus, existente la nivelul penitenciarului, se poate deduce că situația există și în alte camere. APADOR-CH recomandă scoaterea din camerele și așa supraaglomerate a paturilor în surplus, în special a celor dispuse pe nivelul 3, pentru obținerea, pe cât posibil, a unui spațiu suplimentar.

Vizitele online sunt apreciate (la vizita față în față pot veni maximum două persoane) pentru că deținuții pot vedea „ce mai e prin gospodărie; au văzut chiar și câinele”. Reprezentanții penitenciarului au cerut ANP menținerea acestui sistem și după pandemie. Încă mai este permis video call-ul pentru situații sociale (unde familiile nu pot veni fizic – stau în străinătate, au copii în plasament). De asemenea ar fi utilă menținerea audierilor în instanță online. Așadar, ar fi necesar de menținut sistemul de vizite online, pentru deținuții care doresc acest lucru. APADOR-CH solicită ANP să permită vizitele online în continuare, pentru toți deținuții, ca alternativă la vizitele fizice.

Organizația consideră că beneficiile acordate deținuților, pe durata stării de urgență și de alertă, cu privire la acordarea dreptului la convorbiri online ar trebui păstrate. În acest sens, ar fi necesară modificarea legii executării pedepselor, în sensul modificării art. 66 din lege, care prevede că nu toți deținuții, ci doar anumite categorii de deținuți pot beneficia de dreptul la convorbiri online. Acest drept ar putea fi extins asupra tuturor categoriilor de deținuți, indiferent de situația lor disciplinară și de periodicitatea legăturii lor cu familia, astfel cum  s-a procedat pe durata stării de urgență și a stării de alertă. 

APADOR-CH consideră că ANP ar trebui să ia în calcul măcar varianta modificării Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, nu și a legii, dar, în acest caz, dacă textul legal (art. 66) rămâne neschimbat, ar trebui ca la art. 134 din regulament să se prevadă categorii mult mai largi de deținuți care pot beneficia de convorbiri online și, de asemenea, condiții mai puțin restrictive pentru acordarea acestui drept, condiții care să nu se refere la starea disciplinară și la periodicitatea legăturii cu familia.

Deținuții s-au plâns și de lipsa cursurilor de calificare și accesul greoi la muncă. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului organizarea de cursuri de calificare în colaborare cu AJOFM și intensificarea eforturilor de găsire pe plan local a locurilor de muncă pentru deținuți. 

Pacienții cu HIV nu au asigurat secretul diagnosticului și sunt marginalizați.  Mulți sunt din București și vor să fie cazați mai aproape de casă. Pe cât posibil, APADOR-CH recomandă transferarea deținuților în penitenciare apropiate de domiciliu, așa cum prevede legea executării pedepselor, pentru facilitarea vizitelor familiei, precum și păstrarea confidențialității diagnosticului și tratamentului. Afecțiunile deținuților trebuie anonimizate (iar problemele existente de discriminare ar fi rezolvate eventual prin mutarea deținuților). Acest lucru trebuie însoțit de informarea deținuților și a personalului cu privire la bolile transmisibile și cu privire la faptul că un pacient HIV sub tratament nu mai este contagios (pentru propria protecție și pentru a elimina stigmatizarea). Pacienții cu HIV trebuie tratați la fel cu ceilalți deținuți și trebuie să le fie garantat accesul la servicii medicale, plimbare și activități.

Deținuții nevizitați au hainele și diverse lucruri din donații și din mila colegilor de celulă. Având în vedere că la momentul vizitei APADOR-CH erau 141 de persoane nevizitate, acoperirea nevoilor strict din donații poate fi o problemă. Recomandăm conducerii penitenciarului să acorde o atenție deosebită și să distribuie cu precădere deținuților necăutați materiale de igienă și strictă necesitate. 

Prezervativele ar trebui puse la dispoziția deținuților la liber, fără condiționări de orice fel, de preferat în automate/cutii amplasate pe holuri în zone nemonitorizate.

Alte concluzii și recomandări se regăsesc în cuprinsul raportului.

Georgiana Gheorghe

Irina Zamfirescu

Dragoș Roșca

Răspunsul ANP la recomandările APADOR-CH Planul de măsuri întocmit de Penitenciarul Mărgineni, ca urmare a observațiilor și recomandărilor APADOR-CH Realizarea planului de măsuri – după șase luni

Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 23 aprilie 2021, două reprezentante APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Craiova. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat trei ore, între 9.00 și 12.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Craiova a avut loc în 2019, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

  1. Număr de deținuți/ capacitate de cazare/ regimuri

La data vizitei, în Penitenciarul Craiova erau 790 de deținuți (bărbați și femei), la toate regimurile de executare a pedepsei, din zonele Gorj, Dolj, Mehedinți, Argeș și Vâlcea. Penitenciarul are 915 paturi instalate, dar o capacitate legală de deținere de numai 529 de locuri, deci avea un grad de ocupare de 149%. Cea mai mare aglomerație se înregistrează la regim închis, unde gradul de ocupare este de 150%.

Pandemia a dezechilibrat situația, după cum a explicat directorul unității. Sunt opt secții la sediu, în oraș, și una exterioară la Ișalnița, unde există încă din 2019 un proiect de extindere cu încă o secție pentru femei.

Unitatea din oraș are opt secții, cu toate regimurile: secție de arest preventiv – cu 139 de persoane, secție de regim închis – 357 de persoane, secție de regim deschis – 101 deținuți, secție de maximă siguranță – cu 78 de deținuți, secție de femei 56 la sediul din oraș – care are de asemenea toate regimurile – și încă 59 de femei la secția exterioară de la Ișalnița, cu regim deschis.

Conducerea unității a spus că cea mai mare cameră ar avea 26 locuri. Totuși în timpul discuțiilor cu deținuții, unul dintre ei a spus că stă într-o camera cu 30 de persoane.

  1. Personalul angajat/locuri disponibile

Numărul de posuri prevăzute în schema de personal este de 527, din care ocupate sunt 434. În 2021 penitenciarul a scos la concurs încă 221 de posturi, nu toate ocupate.

Pandemia a arătat că penitenciarul are nevoie și de un medic infecționist, pe lângă cel stomatolog și psihiatrul care lipsesc.

Sectorul medical se bazează pe 3 medici generaliști, 5 asistenți care lucrează în program de ture, 2 asistenți angajați cu contract, 1 asistent igienă, 1 tehnician dentar și 1 asistent stomatolog. Nu există medic stomatolog, dar unitatea colaborează cu Penitenciarul Spital Mioveni pentru serviciile unui medic stomatolog și ale unui psihiatru.

Psihiatrul existent la Penitenciarul Craiova în 2019 a fost între timp detașat și apoi mutat definitiv la Mioveni.

La concursul organizat recent a participat și un medic pneumolog, dar nu a trecut testul psihologic.

La sectorul Socio-educativ sunt 26 de ofițeri și 4 psihologi.

  1. Bugetul

În ultimul an au fost reabilitate complet 32 de camere din totalul de 119 din penitenciar.

Pentru asigurarea dreptului la vizită online au fost amenajate șase spații la unitatea din oraș și alte două la Ișalnița.

Blocul alimentar a fost dotat cu sistem de ventilare, zugrăvit și placat cu gresie, pentru eliminarea igrasiei.

S-au instalat frigidere în unele camere sau pe hol, în special la oficiul de veselă

Bugetul pentru 2021 „e oarecum în regulă”, după cum a apreciat directorul, care se bazează și pe rectificări.

O investiție care figura în plan și la vizita din 2019, cu termen de realizare 2022, era extinderea și transformarea secției exterioare de la Ișalnița în secție exclusiv pentru femei. Acea investiție este întârziată, însă rămâne un deziderat pentru 2023. Momentan se află la faza de proiectare. După mutarea tuturor femeilor la secția exterioară, penitenciarul din oraș va mai câștiga locuri pentru bărbați. Este singura posibilitate pentru unitatea din oraș care nu se poate extinde altfel, fiind situată în apropierea unui liceu.

  1. Sectorul socio-educativ

Toate camerele sunt doate cu televizoare, penitenciarul asigură accesul deținuților la informare prin presa scrisă locală. Asistența religioasă, sistată câteva luni pe perioada pandemiei, a fost reluată în acest an. De asemenea cursurile de școlarizare au fost și ele reluate în 2021.

Cursuri de calificare nu se făceau în penitenciar, la data vizitei.

  1. Munca deținuților

Numai 220 de deținuți lucrau, la data vizitei, în sectorul administrativ al penitenciarului.

Din octombrie 2020 deținuții nu au mai lucrat în afara penitenciarului și nici în atelierul de pantofi din interior. Există un spațiu liber în penitenciar, în care deținuții au lucrat la pantofi, pentru Rilug, firmă care și-a retras activitatea din penitenciare. Deocamdată conducerea nu poate să închirieze respectivul spațiu până la aprobarea noului cod administrativ.

Există o stare de nemulțumire în rândul deținuților, din cauza lipsei activității și a restrângerii celorlalte drepturi din cauza pandemiei. De exemplu dreptul la plimbare a fost redus de la 5 la 2 ore pe zi, pentru a nu se intersecta mai multe camere în spațiul de plimbare.

În anul 2020, din 718 deținuți, în medie doar 121 au muncit – 20 la prestări servicii în exterior și 101 în interior. La Rilug lucrau 60 de deținuți, avantajul acestui atelier fiind că permitea scoaterea la muncă și a celor de la maximă securitate.

  1. Sectorul medical

Cu o zi înainte de vizita APADOR-CH, la Penitenciarul Craiova începuse vaccinarea deținuților. 30 de persoane fuseseră imunizate cu serul Astra Zeneca și alți 250 de deținuți erau pe lista de așteptare.

În ultima săptămână fuseseră testate toate cadrele și toți deținuții. Testarea se face periodic, la două săptămâni dacă se depistează vreun focar sau la o lună în mod normal.

Testele sunt făcute în baza unui protocol încheiat de penitenciar cu o unitate din rețeaua privată și sunt decontate de DSP.

Prezentarea deținuților la cabinetul medical în ultimul an de pandemie s-a derulat similar ca și înainte, dar cu păstrarea separării pe camere a deținuților.

În total, de la începutul pandemiei au fost depistate 90 de cazuri de infectare cu Covid. Dacă erau depistați pozitiv bărbații erau transportați la Penitenciarul Spital Poarta Albă sau Jilava, iar femeile la Penitenciarul Spital Mioveni.

  1. Contactul cu exteriorul

Deținuții au telefoane în camere și în curtea de plimbare și pot suna oricând până la ora 21.00, în limita a 60 de minute zilnic.

Vizitele online – 4/lună – sunt acordate tuturor deținuților, indiferent de conduită, printr-o aprobare dată de ANP din 2020.

Vizite obișnuite – 8 pentru femei, 3 la maximă siguranță, 5 la regim închis – au fost reluate după 1 mai 2020. Vizitele intime s-au acordat retroactiv, abia din acest an, cu respectarea măsurilor de protecție – cu test PCR pentru vizitatori sau test antigen rapid și izolarea deținutul după vizită.

  1. Sancțiuni disciplinare

În 2020 au fost 325 de rapoarte de incident, 231 de sancțiuni, 74 pentru acte de violență, 13 pentru deținere de obiecte interzise și 41 pentru autoagresiune. Numărul rapoartelor a fost în scădere față de 2019, după cum a areciat directorul, deși starea deținuților a fost mai încordată.

Judecătorul delegat era în concediu și nu a putut fi contactat pentru a vedea câte din aceste sancțiuni au fost contestate de deținuți.

  1. Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți. Conducerea a spus că s-au oferit zece deținuți, care au fost aduși pe rând în fața camerei și au discutat cu reprezentantele APADOR-CH.

Toți deținuții aveau mască și vizieră. Majoritatea au descris condițiile din penitenciar ca fiind acceptabile, dar erau nemulțumiți de faptul că toți primeau amânări de la instanțe, la solicitările de eliberare condiționată. De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Deținut 1 – arestat preventiv, cazat pe secția 3 într-o cameră cu 30 de persoane și 30 de paturi. Au grupul sanitar în cameră, apă caldă doar o oră pe zi, ceea ce este categoric insuficient pentru toți ocupanții camerei. Deținutul  a spus că mâncarea „e OK, iar prețurile de la magazin acceptabile pentru penitenciar”.

Deținut 2 – arestat preventiv, cazat într-o cameră cu 27 de persoane. Au apă caldă marțea, joia și sâmbăta de două ori pe zi, iar în restul zilelor doar o dată pe zi. Camera are în jur de 15/8m dimensiuni și este relativ curată. Mâncarea „este caldă”. Deținutul lucrează la curățenie.

Deținut 3 – arestat preventiv, stă într-o cameră tot de 30 de persoane, dar sunt doar 29 de ocupanți. Au trei dușuri și tot atâtea toalete în cameră.

Deținutul nu s-a vaccinat, a spus că mai așteaptă să vadă ce reacții adverse au vaccinații.

Deținut 4 – de la regim închis, stă într-o cameră cu 10 persoane și 10 paturi, cu 2 toalete, 2 dușuri. Deținutul muncește în sectorul administrativ, spune că primește materiale de curățenie lunar pentru cameră și că e mulțumit de condițiile din penitenciar. Mâncarea „e ok”, prețurile la magazin sunt acceptabile.

A povestit că a avut nevoie la stomatolog și i s-a făcut o lucrare de care era mulțumit. Cu psihologul penitenciarului vorbise cu un an înainte, în rest spunea că nu a mai avut nevoie. Era înscris pe listă pentru vaccinare.

Vorbea zilnic cu familia și credea că dacă s-ar vaccina mai mulți dintre deținuți s-ar ridica din restricțiile suplimentare din penitenciar.

Deținutul a beneficiat și de o vizită intimă. A spus că sotia lui a făcut un test cu 72 de ore înainte de vizita intimă, iar el a stat în izolare 14 zile într-o cameră singur, după vizită.

Starea de spirit i s-a schimbat în pandemie, de când nu mai primește vizite fără separator cu familia.

Deținut 5 – de la regim închis, cazat cu 14 deținuți în cameră, a spus că e curat, că au apă caldă de două ori pe zi. A povestit că a avut Covid de două ori, ultima dată chiar în luna aprilie anul acesta. De ambele dăți a fost transferat la Jilava unde a fost ținut sub supraveghere. În aceeași cameră cu el au mai fost alte cinci cazuri.

Se programase și pe lista pentru vaccinare, spunând că nu contează cu ce va fi vaccinat.

Deținut 6 – de la regim închis, Secția 4, a spus că stă într-o cameră cu 8 paturi și 7 persoane, de 5/5m. Consideră că e „o cameră normală”. Au apă caldă o dată pe zi, 2 toalete și 2 dușuri, mâncarea e bună și prețurile de la magazin, ok.

Nu ar vrea să se vaccineze deocamdată, deoarece nici familia nu se vaccinează, nu sunt siguri de vaccin, doar doi colegi din camera lui s-au vaccinat.

Deținut 7 – de la maximă siguranță, stă într-o cameră cu 2 paturi, 2 persoane, apă caldă de două ori pe zi. Camera e aerisită. Muncește la curățenie pe hol. Deținutul a povestit că a fost închis în 2018 și că prin comparație cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, unde a fost înainte, cel din Craiova oferă condiții mai bune.

Spune că mâncarea e bună față de alte penitenciare, iar la magazin se duce rar, pentru că nu are bani. Dacă se vaccinează toată lumea se va vaccina și el, dar deocamdată mai așteaptă.

E mulțumit cu vizitele online pentru că toată familia îi e plecată în străinătate.

Deținut 8 – de la maximă siguranță, Secția 7, stă într-o cameră cu 2 paturi și încă un deținut. Spune că ar fi bine dacă camera ar fi mai mare, dar că a fost renovată în decembrie 2019 și deci e curată. A povestit că au avut și căldură iarna, dar că a auzit că alți deținuți se plâng că suflă vântul pe la geamuri „de parcă ai fi pe motoretă”.

Saltelele din camere au fost schimbate în 2020 cu unele noi, din burete.

Despre mâncarea de la penitenciar a spus că „nici acasă nu mâncam în fiecare zi carne. E acceptabilă, sunt zile când mai e ciorba fără nimic prin ea, dar la regim nu e zi fără carne”. El mai completează cu alimente de la magazin, dar consideră că prețurile sunt foarte mari, mai ales de când s-a schimbat patronul magazinului, în 2020.

În fiecare duminică, vorbește online cu familia și a peferat să renunțe la vizitele reale pentru că părinții săi sunt în vârstă și nu a vrut să-i pună în situații de risc.

Spune că s-a înscris la vaccin și că ultima dată când a fost la medic a fost în urmă cu două săptămâni, pentru o răceală. I s-a prescis Paracetamol.

Deținut 9 – de la regim semideschis, secția de femei. Stă într-o cameră de aproximativ 20 de mp, cu 10 paturi/10 persoane, dar un singur duș și o toaletă. A povestit că anul trecut a fost renovată camera în care stă și nu mai sunt probleme cu igrasia.

Deținuta era nemulțumită că a primit două amânări de la instanță, ultima de 8 luni. Lucrează la curățenie, din decembrie 2019. A spus că mâncarea primită de la penitenciar e acceptabilă, dacă se mai completează cu câte ceva de la magazin. Însă la magazin prețurile sunt foarte mari.

La medic sunt duse de regulă lunea, iar atunci când a fost nevoie au fost duse și în oraș, la medici specialiști.

A povestit că pe perioada pandemiei nu au mai mers deloc la biserică, iar cursurile au fost reluate abia acum, în fosta sală de mese.

Deținut 10 – de la regim semideschis, secția de femei, stă într-o „cameră de munci”, cu 13 persoane, 13 paturi – „cam înghesuite” – au 2 dușuri și o toaletă. Camera are două geamuri în partea de sus, care se deschid, dar care nu asigură suficientă lumină. Camera a fost renovată în 2020.

Mâncarea e bună, îndestulătoare, iar la magazin, în funcție de ce cumperi, unele mărfuri sunt mai scumpe. Produsele de igienă le primește de la penitenciar, lunar, și sunt relativ suficiente.

Familia o vizitează cu separator și lunar se testează. S-a vaccinat pentru că nu a avut de ales, are o boală cronică și a vrut să se protejeze.

Deținuta a apreciat că asistența medicală este satisfăcătoare în penitenciar.

 

Concluzii și recomandări

  • Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
  • Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar cu siguranță agravate de limitările impuse de pandemie.
  • Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunicate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
  • De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
  • Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.

Raport despre vizita în Penitenciarul Timișoara – 21 aprilie 2021

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 21 aprilie 2021, două reprezentante ale APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Timișoara. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat patru ore, între 9.00 și 13.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Timișoara a avut loc în 2013, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

  1. Număr de deținuți, capacitate de cazare, regimuri de executare a pedepsei

Conform declarației conducerii în timpul vizitei, la 21 aprilie 2021 Penitenciarul Timișoara avea în custodie 853 de deținuți, la o capacitate de cazare de 651 de locuri, calculată la 4mp/deținut. Rezultă un grad de ocupare de 130%.

Situația exactă, raportată la regimurile de executare, transmisă ulterior pe email, era următoarea:

Arestați preventiv – paturi instalate – 58, efectiv deținuți – 49;

Arestați preventiv tineri – paturi instalate – 8, efectiv deținuți – 7;

Regim de maximă siguranță – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Regim închis – paturi instalate – 12, efectiv deținuți – 8;

Regim semideschis – paturi instalate – 417, efectiv deținuți – 381;

Regim deschis – paturi instalate – 400, efectiv deținuți – 356;

Regim deschis tineri – paturi instalate – 2, efectiv deținuți – 1;

Din situația transmisă prin email reiese că numărul de paturi instalate – 899 – depășește capacitatea legală de deținere de 651 de locuri, iar cifra însumată a deținuților aflați în penitenciar la data de 21 aprilie era de 803 persoane.

După cum spune conducerea, la gradul de supraaglomerare contribuie împărțirea deținuților pe regimuri și diverse categorii (fumători, nefumători, protejați, agresori) iar de un an s-au mai adăugat și limitările generate de situația pandemică.

De exemplu, după vizita intimă deținutul este izolat singur într-o cameră pentru câteva zile, chiar dacă partenera este obligată și ea să aducă un test Covid. De asemenea, deținuții care vin din alte penitenciare sau cei care revin după tratamentul anti-covid primit la Jilava trebuie izolați 7-10 zile înainte de reintroducerea în camera obișnuită.

Penitenciarul are încă trei secții exterioare la Buziaș și acolo cazează deținuți cu anumite riscuri. Conducerea a sugerat că pentru ocuparea la capacitate maximă a penitenciarelor ar fi util, poate, pe perioada pandemiei, să se diminueze numărul de regimuri, deoarece această separare, pune probleme pentru toate penitenciarele.

  1. Personalul angajat/locuri disponibile

În schema Penitenciarului Timișoara sunt prevăzute 449 de posturi, din care ocupate sunt numai 347.

La data vizitei existau câteva concursuri în derulare pentru ocuparea unor posturi cu personal operativ, medical și educativ.

La sectorul medical există un singur medic și 20 de asistenți. În schemă sunt prevăzuți alți 5 medici, dar posturile nu sunt ocupate.

La sectorul educativ există 9 posturi prevăzute și doar 6 încadrate: 2 agenți educatori, 1 șef serviciu educație, 2 monitori sportivi, 2 agenți tehnici (încadrat doar 1) și un preot cu contract de prestări servicii de la Mitropolia Banatului.

La sectorul psiho-social – 6 psihologi încadrați, 5 asistenți sociali, 1 șef serviciu asistență psihosocilă și un director adjunct care este tot psiholog.

  1. Bugetul – suficient, dar nesigur

În planurile de investiții ale penitenciarului sunt prevăzute patru lucrări mari:

  • Modernizarea postului de control acces nr 1, atât pentru angajați cât și pentru deținuții de la regim deschis, care lucrează în afara penitenciarului fără supraveghere;
  • Construirea unui nou pavilion pentru secțiile 5-6, cu 150 de locuri pentru regimurile deschis și semideschis, la standarde europene de 4 m/persoană, fiecare secție cu curte, spații pentru mese etc. Acest pavilion era în plan și în 2013, după cum se menționează în raportul de la acea dată. În prezent același pavilion are Studiul de Fezabilitate aprobat, urmând să se înceapă proiectarea;
  • Construirea unei ferme de vaci la Buziaș, unde penitenciarul are secția exterioară. La fermă ar urma să se crească 100 de vaci. Faza de proiectare și execuție ar trebui să se facă anul ăsta, dacă vor fi bani;
  • Tot la Buziaș se construiește o secție cu 300 locuri pentru regim deschis și semideschis – plan datând din vremea memorandumului semnat în 2017 de ministrul justiției de la acea vreme. Stadiul investiției – Studiu de fezabilitate.

În plus față de aceste planuri, au fost realizate noi puțuri de apă pentru alimentarea penitenciarului și au fost renovate câteva camere.

Conducerea penitenciarului a subliniat că investițiile preconizate depind de alocările bugetare, care au fost generoase în ultimii ani, însă înainte de pandemie exista și o certitudine a veniturilor, întrucât unitatea avea venituri proprii mari, de 2-3 milioane de euro – din munca prestată de deținuți.

Începând din martie 2020, munca deținuților în spațiile exterioare penitenciarului a fost sistată și aceste venituri constante au dispărut.

  1. Munca deținuților – afectată de pandemie și de schimbări legislative

La data vizitei numai 240 de deținuți lucrau în diverse munci de deservire și administrare în interiorul penitenciarului. Munca în exterior a fost sistată la începutul pandemiei.

Un atelier de cusut pantofi, amenajat în incinta penitenciarului, a fost închis în 2020 prin plecarea firmei care contracta munca deținuților, și astfel au fost pierdute și mai multe locuri de muncă.

Conducerea penitenciarului a atras atenția că modificările legislative din ultimii ani au produs efecte colaterale nedorite. De exemplu prin anularea recursului compensatoriu au fost anulate și zilele câștig din muncă și asta e o greșeală care se răsfrânge asupra deținuților care ajung în fața comisiilor de eliberare condiționată și care primesc amânări din partea instanțelor.

De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Starea de spirit a deținuților s-a deteriorat în timpul pandemiei și din cauza faptului că ușile au fost închise permanent și la regimurile deschis și semideschis, unde în mod normal deținuții au voie să iasă oricând pe holuri și între camere.

  1. Gestionarea pandemiei și vaccinarea deținuților

Primele cazuri de Covid în Penitenciarul Timișoara au apărut în septembrie 2020. În urma colaborării cu DSP Timiș au fost testați 700 de deținuți din 800 și au fost descoperite astfel 156 de cazuri de infectări. Deținuții depistați pozitiv au fost transportați la Spitalul Penitenciar Jilava, unde au stat pe perioada tratamentului (14-21 de zile), apoi s-au întors la Timișoara. Nu au fost cazuri grave.

În Penitenciarul Timișoara atât deținuții cât și angajații sunt testați periodic, la două săptămâni, și se fac anchete epidemiologice la apariția unui caz nou. Testele – PCR și rapide – sunt decontate de DSP.

La data vizitei fuseseră vaccinați aproximativ 600 de deținuți din penitenciar și în jur de 500 dintre ei făcuseră și rapelul. Vaccinurile folosite au fost Astra Zeneca și Pfizer, iar vaccinarea a fost voluntară, prin înscriere pe listă. Deținuții au fost informați despre vaccinuri prin pliante și spoturi audio-vizuale. Conducerea estima că după Paște vor avea un procent suficient de mare din efectiv vaccinat cu ambele doze astfel încât unitatea să-și reia activitățile normale de muncă și ieșire în comunitate.

  1. Sectorul medical

Sectorul medical funcționează cu un singur medic, 20 de asistenți și cinci posturi de medic neocupate: două de medicină generală, unul de stomatolog, unul de epidemiolog și unul de psihiatru.

Penitenciarul a încheiat un contract de prestări servicii cu un medic epidemiolog în 2020, plătit din veniturile unității. Medicul lucrează la DSP și vine la penitenciar 1-2 ore pe zi.

În același mod s-a încheiat un contract de prestări cu un medic psihiatru și unul stomatolog. Conducerea dorește să angajeze medici permanenți pe locurile respective, însă nu există doritori, deoarece avantajele oferite de sistem s-au diminuat în ultimii ani, salariile s-au echivalat cu sistemul public și posturile nu mai sunt atractive.

Medicul șef, care a participat la discuția online cu APADOR-CH, lucrează din 2007 la penitenciar și ocupă postul de conducere de 4 ani. Medicul a spus că au fost numeroase provocările întâmpinate în perioada pandemiei precum și munca suplimentară depusă pentru testarea permanentă a deținuților și urmărirea epidemiologică.

Medicul a declarat că numărul de consultații pentru alte afecțiuni a scăzut în anul pandemiei, deși adresabilitatea nu a fost mai mică la cabinetul medical. Din cauza pandemiei, accesul la cabinet a fost organizat astfel încât camerele să nu se intersecteze între ele.

Un accent se pune pe asistența psihiatrică, mulți deținuți fiind luați în evidență cu afecțiuni psihice. Numărul consultațiilor psihiatrice în 2020 a fost de 442, iar în 2021 până la data vizitei au fost făcute 247.

Media este de 80 de deținuți pe lună care primesc tratament psihotrop supravegheat.

Conducerea consideră că asistența psihiatrică e necesară în penitenciar tocmai pentru că e deficitară în comunitate. Din acest punct de vedere în penitenciar e necesară o asistență continuă, trebuie ca psihiatrul să-i vadă pe deținuți o lungă perioadă de timp, în evoluție.

Din punct de vedere al aprovizionării cu medicamente, dezinfectante și echipamente de protecție anti-covid penitenciarul a fost bine dotat. Întâmplător, la începutul pandemiei în gestiunea unității erau chiar 17.000 de măști.

Deținuții primesc dezinfectant pentru camere și măști atunci când ies din camere.

În 2020 la cabinetul medical au fost înegistrate 216 leziuni corporale, traumatisme accidentale, 63 heteroagresiuni și 16 autoagresiuni. Nu au existat cazuri de suicid. Totuși conducerea sugerează că ar fi binevenită o supraveghere video permanentă în cameră a celor cu risc de suicid, aceasta fiind singura cale de a preveni astfel de acte.

  1. Contactul cu exteriorul

Sistemul de videoconferințe și-a dovedit din plin utilitatea în ultimul an în sistemul penitenciar. Conform conducerii, peste 95% din audierile cu instanțele s-au derulat online, scutind astfel cheltuieli cu combustibilul și paza pentru deplasarea deținuților la instanțe.

Dreptul de a vorbi la telefon – deținuții au telefoane în camere și pot vorbi oricând, până la ora stingerii, în limita a 60 de minute zilnic. În ultimul an au fost introduse și convorbiri online cu familia – drept prevăzut în Legea 254/2013 doar ca o recompensă, dar acordat tuturor în perioada pandemiei, cu aprobarea ANP.

În primele trei luni de pandemie, pe perioada stării de urgență, vizitele la penitenciar au fost sistate, apoi au fost reluate numai cu dispozitiv de separare, ceea ce pentru deținuții de la regim deschis și semideschis a însemnat o îngrădire a dreptului de vizită fără separator.

Sectorul de vizită este modernizat de un an. Din 2021 au fost reluate și vizitele intime, cu obligativitatea prezentării unui test Covid și cu izolarea deținutului după vizită.

Conducerea a ridicat și problema prezentării deținuților la înmormântarea unei rude, spunând că acesta este un „drept” respectat de administrație „de frica CEDO”, dar care presupune câteodată eforturi mari din partea penitenciarului: deplasarea deținutului cu escortă, uneori și în capătul opus al țării. Directorul e de părere că legea de executare a pedepselor ar trebui să fie mai clară în privința acordării obligatorii sau nu a acestui „drept”.  

  1. Sancțiuni disciplinare

Au fost mai multe în ultimul an, din cauza nervozității crescute. Lipsa activităților fizice, a posibilității de a munci, ușile închise la toate regimurile au generat mai multă nervozitate. De asemenea, lipsa banilor (câștigați din muncă) a generat nemulțumiri și altercații între deținuți.

În fiecare zi în ultimul an au fost întocmite 1-3 rapoarte de sancțiuni, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie când treceau și două săptămâni fără rapoarte de incidente.

Judecătorul delegat nu a putut fi prezent la discuția cu APADOR-CH, pentru a afla câte din aceste rapoarte au fost contestate de deținuți.

  1. Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți, care au dorit acest lucru. Conducerea a spus că s-au oferit șase deținuți, care au fost aduși la clubul penitenciarului, unde au discutat pe rând cu reprezentantele APADOR-CH.

Deținut 1 – aflat la regim deschis din ianuarie 2020, a fost extrădat din Belgia și stătea într-o cameră cu 6 deținuți. A susținut că în cameră e curat, băile sunt aproape noi, că au apă caldă în fiecare zi, câte o oră-două dimineața și seara.

Deținutul mergea la muncă la blocul alimentar, iar după amiaza, la școală, în clasa a 5-a. A fost vaccinat cu Pfizer la cerere și beneficiază de convorbiri online cu soția, în fiecare săptămână.

Principala sa nemulțumire nu ține de condițiile de detenție, pe care le-a apreciat ca fiind mulțumitoare, ci amânările mari date de instanță la eliberările condiționate.

Deținut 2 – aflat la regim deschis, tot într-o cameră de 6 persoane cu șase paturi. A spus că a stat și mai rău, respectiv la Arad și Rahova, că aici lucrează la curățenie, că mâncarea e mult peste celelalte penitenciare, iar prețurile la magazin, acceptabile. A fost vaccinat cu vaccinul Astra Zeneca, printre primii deținuți, la cerere, pentru că a înțeles că și angajații penitenciarului s-au vaccinat cu același tip de vaccin și a avut încredere.

Deținutul a semnalat aceeași problemă cu amânările date de instanțe.

Deținut 3 – regim deschis, tot cu 6 deținuți în cameră, lucrează la biblioteca penitenciarului. Deținutul a lăudat condițiile din cameră, mâncarea și prețurile de la magazinul unității. Nu fusese vaccinat încă, se mai gândea dacă o face sau nu. A spus că a avut vizite și online și offline, cu familia, a primit pachete, și că în penitenciar sunt respectate condițiile de igienă pentru că „nu e nimeni nebun să nu poarte mască dacă vede ce e la televizor”.

Deținut 4 –  aflat la regim deschis, într-o cameră de 4 paturi, curată, renovată recent, cu apă caldă în fiecare zi. Deținutul lucra la deservire și era la școală în clasa a 10-a, iar înainte de pandemie lucrase în afara penitenciarului pentru o firmă de curățenie.

El a spus că apreciază mai ales vizitele online pentru că are familia departe și nu l-ar putea vizita. A fost vaccinat cu Astra Zeneca.

Deținut 5 – spunea că a nimerit o cameră „bunicică, aerisită” cu 12 deținuți și cam 24 de mp, mâncarea se repetă, dar e bună, la toaletă și duș e „aglomerat ca în tabără”, și că în general nu are nici de reproșat, nici de lăudat penitenciarul, că oferă condiții normale.

A spus că înțelege de ce s-au redus și orele de plimbare (la două ore pe zi), deși el și-a pierdut activitatea de monitor sportiv pe care o făcea înainte de pandemie, prin închiderea sălii de sport, și că apreciază că educatorii se străduiesc să le ofere cursuri interesante, din care chiar și el a aflat ceva nou.

A fost vaccinat, împreună cu jumătate dintre colegii de cameră, cu Astra Zeneca.

Deținut 6 – aflat la regim semideschis, într-o cameră cu 6 persoane, lucra la studioul de radio-tv cu circuit închis al penitenciarului, și la ziarul unității.

Era din octombrie 2020 încarcerat, vaccinat cu Pfizer, aștepta cu nerăbdare să se încheie pandemia ca să se poată întoarce la locul de muncă pe care-l avea înainte de condamnare, și unde are permisiunea să lucreze în continuare, dacă se ridică restricțiile generate de pandemie.

A spus că de când e în penitenciar a beneficiat de 5 vizite cu dispozitiv de separare și 4 vizite online/în fiecare lună și că le-a folosit pe toate, deoarece niciodată nu am fost plecat de acasă mai mult de o săptămână și familia lui avea nevoie de sprijin.

Concluzii și recomandări

  • Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
  • Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar agravate de limitările impuse de pandemie.
  • Intențiile și planurile conducerii sunt apreciabile, iar rezultatele obținute în urma testării masive și periodice și a vaccinării voluntare par să fie o rețetă de succes.
  • De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
  • Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunitate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
  • Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.
  • În privința supravegherii video a deținuților cu tendințe suicidare, Asociația amintește că Legea 254/2013 prevede, la articolul 23, această posibilitate, așadar administrația ar putea implementa astfel de sisteme de monitorizare strict pentru cazurile grave și doar pe perioade limitate la 24 de ore, conform legii.
  • În privința acordării învoirii pentru participarea la înmormântare, Asociația subliniază că acest drept este o componentă naturală a dreptului la respectarea vieții private și de familie, prevăzut de art. 8 din CEDO și de art. 26 din Constituție. Chiar și în lipsa unei prevederi exprese în legea de executare a pedepselor, Administrația trebuie să se comporte uman în astfel de situații.

Mesajul APADOR-CH către ANP în cazul Satu Mare

/in , , , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a transmis azi, 19 martie 2020, o scrisoare deschisă Administrației Naționale a Penitenciarelor, în legătură cu gestionarea situației speciale din penitenciare, în contextul pandemiei și a incidentului de la Satu Mare.

Mai jos textul scrisorii:

Către Administrația Națională a Penitenciarelor,

Domnului comisar șef Tiberiu Firinel Ungureanu, director ANP,

Domnule director,

APADOR-CH urmărește cu îngrijorare derularea situației de la Penitenciarul Satu Mare, unde în urma unui incendiu provocat în spațiul de deținere au murit trei deținuți, iar alți doi se află în stare gravă la spital.

În contextul pandemiei de Covid 19, instituției dumneavoastră îi revine sarcina dificilă de a proteja sănătatea deținuților, atât prin prevenirea infectării cu Coronavirus, dar și prin gestionarea unei nervozități peste limitele cotidiene.

Vă cerem, domnule director, să vă asigurați că angajații ANP acordă în această perioadă o atenție sporită tuturor aspectelor semnalate de deținuți și că derulează mai mult decât de obicei activități informative cu aceștia, pentru a le explica mai bine perioada pe care suntem nevoiți cu toții să o traversăm.

Pentru că anxietatea îi copleșește deopotrivă pe cei închiși în penitenciar, cât și pe rudele lor de afară, vă sugerăm să le oferiți ambelor categorii posibilitatea de a ține legătura cât de mult se poate, prin mijloace online și telefonice, astfel încât starea de izolare sporită la care se văd supuși acum deținuții să nu escaladeze în incidente precum cel de la Satu Mare, ce se pot solda cu pierderi de vieți.

În virtutea colaborării noastre vechi vă rugăm să ne informați atât pe noi, cât și opinia publică, despre măsurile întreprinse atât la Satu Mare, cât și în restul unităților ANP, pentru o gestionare optimă a perioadei următoare.

Cu considerație,

Georgiana Gheorghe,

Director executiv APADOR-CH

Răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor 

Cazul Lepa, mort în penitenciarul Timișoara

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a făcut câteva solicitări de informații publice în cazul deținutului Marcel Lepa, evadat, capturat și apoi decedat la data de 10 iunie 2019, în Penitenciarul Timişoara. Întrucât în spațiul public a fost difuzată informația că deținutul s-ar fi sinucis la câteva zile după ce fusese reîncarcerat, APADOR-CH a cerut de la Penitenciarul Timișoara, de la Administrația Penitenciarelor și de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, informații despre ancheta efectuată de autorități în acest caz.

Solicitările APADOR-CH: către Parchet și către ANP și penitenciar

Răspunsurile primite:

  • Parchetul Timiș ne-a transmis că a deschis un dosar de cercetare a infracțiunii de ucidere din culpă – citește răspunsul complet al Parchetului
  • Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a răspuns că  decesul deținutului ar fi survenit în dimineața de 10 iunie, prin spânzurare cu un cearceaf, în condițiile în care până la acea dată administrația luase toate măsurile pentru a verifica și preveni eventualele riscuri de autoagresiune. În final ANP menționează că a inițiat demersuri de modificări legislative pentru a spori și permanentiza gradul de monitorizare video a deținuților încadrați în categoria agresivi –  citește răspunsul complet al ANP.

APADOR-CH susține demersul ANP privind monitorizarea video permanentă a deținuților cu grad de risc și va monitoriza cazul Lepa până la soluționare.

Report on the visit of the Miercurea Ciuc Closed Regime Penitentiary

/in /by

On April 1st, 2019, two APADOR-CH representatives visited the Closed Regime Penitentiary in Miercurea Ciuc. This was the first visit to this penitentiary.

General information, staff, detention areas

The Miercurea Ciuc Penitentiary is one of the cleanest and well-maintained penitentiaries in the country, but a penitentiary where the issue of overcrowding is far from being solved.

On the date of our visit, this penitentiary held 278 inmates (all adult males) although it has a maximum capacity of 206. Furthermore, the penitentiary also has 37 places on the prison farm, but only 6 detainees were housed there. The prison director estimated that the occupancy rate of the penitentiary is currently at 132%, considering the 4 sqm/detainee ratio. However, in the prison population has decreased in the past years (e.g. at the end of 2018 the number of detainees was 304).

The penitentiary holds 35 rooms and 3 wings. The rooms have different sizes, ranging from 8.10 sqm (section 2) to 38.61 sqm (section 3). According to official documents, the total surface area of the detainment areas (bathrooms included) was 728.65 sqm. Thus, there were only 2.62 sqm for each inmate.

The prison director also stated that the only solution to overcrowding was the reduction of detainees (more outgoing detainees than incoming), which they don’t expect to happen any time soon. In addition, the director stated that due to the detainment conditions, all detainees benefit from a reduced sentence. According to the penitentiary’s annual report for 2018, 19 detainees have been released by Law No. 169/2017, by a recalculation of the remainder of their sentence.

The Miercurea Ciuc penitentiary can’t be extended, and there is no room for new detention facilities. The November 2018 audit of the Prison Inspection Authority concluded that, since the penitentiary is in a protected area for historical monuments, it would need a building permit for current maintenance repair works. Thus, under the Romanian building code, a formal complaint was filed by the Prosecutor’s Office for changing the roof tiles of pavilion 1 without a building permit.

Regarding the personnel, only 173 positions were filled out of 233. For example, there is a need for 1 deputy director, 2 psychologists, 4 social workers, 4 educational officers and 1 chief general practitioner. The position of chief general practitioner has been open since 2017, but nobody applied. The penitentiary’s representatives admitted that they also need a psychiatrist considering a large number of detainees suffer from mental health issues. The position of catholic priest is vacant since 2012, but a representative of the Catholic Church visits the penitentiary on a regular basis.  Section 3 also hosts a chapel served by an Orthodox priest, employed by the Romanian National Prison administration. Some detainees the APADOR -CH representatives, talked to, said that there are no activities at the chapel.

Current maintenance works, investments

According to the data provided by the prison representatives, only regular maintenance works were carried out in 2018 and 2019. These included repainting of the walls, repairs of the installations, repairs of the doors and windows of 25 detention rooms (22 onsite and 3 of the prison farm unit, visitor’s waiting room, supervision outposts 1 and 3, regular outposts, kitchen for the officers and detainees, food storage). Furthermore, the panels on the prison farm were partially replaced, as well as the roof. Also, in 2018 the penitentiary purchased an ambulance for the transportation of the penitentiary.

The prison director expressed his regret that they weren’t able to build the treatment plant for the prison farm for with 100 k Lei were allotted in 2018. This was mainly due to the fact that they couldn’t work together with the company SC IGUT SRL Brasov, the initial technical planner of the objective in 2003.

Workplaces for the detainees

In 2018 the penitentiary continued its collaboration with SC Rilug SRL for shoe sewing. According to the data in the annual report, 53 detainees worked for this contract. However, on March 31, 2019, the company went into liquidation; thus, the collaboration ended. As a matter of fact, over recent years the number of companies asking for prison labour has significantly decreased since the area of the Miercurea Ciuc has limited industrial and agricultural potential; together with the lack of personnel who could ensure the security for the lucrative facility and last but not least the lack of detainees under open regime.

The food preparation area

The food preparation area is very well maintained and spotless. The pressure cookers date back since 2012 and still are in pristine condition. Six detainees help out in the kitchen, and the place is analysed twice a year. On the day of our visit, the lunch menu consisted of potato stew, sour vegetable soup, bean soup and cabbage stew, and pasta with cheese (for the detainees with special dietary requirements). According to the data provided to our association a part of the food for 2018 was obtained from the prison farm (which has 40 cows), thus covering the necessary beef, milk and cheese for the prison. Moreover, 30% of all potatoes, courgettes and herbs came were produced in-house.

During our visit, the detainees stated that they have the right to shop at the prison store, nut the prices were quite high (roughly 30% higher than prices on the outside).

Medical assistance

The most alarming aspect of our visit was the lack of a hired general practitioner for the facility. The nurse on Section 1 said that the position is open since 2014 after the last doctor resigned. Thus, the medical assistance in the penitentiary is ensured by 7 trained nurses, guided by the general practitioner of the Satu Mare Penitentiary (who consults on chronic illnesses and comes when needed). The trained nurses work in 12/24, 12/48 shifts, and they make their best efforts to maintain the quality of the healthcare provided.

Until 11 AM, when the association’s representatives interviewed the trained nurse on-site, had already offered 38 consults (with a daily average of 40-50). The most common conditions are cardiac conditions and mental health issues (almost 30% of all detainees suffer from mental health issues). There were no registered HIV positive detainees or addicts. There were 3 cases of viral hepatitis A in 2018. Emergency care is ensured by the Miercurea Ciuc County Hospital, and all hospital admissions are made at the Dej Penitentiary Hospital. There have been no recorded deaths in the past 5 years.

The trained nurse complained about the high responsibility they have, considering that there is no doctor on-premises. The nurse also mentioned that many of his colleagues will retire soon, and then there will be only 3 trained nurses left he declared that “if we are down to 3 nurses, I’ll leave too, my only advantage is my eligibility for early retirement, if this is revoked then we’ll all leave the ”. The penitentiary director admitted that ensuring medical assistance is one of the most significant issues and that they have no idea of what will happen in 6 months.

APADOR -CH recommends that the Miercurea Ciuc Penitentiary director takes all necessary urgent measures to solve the issue of the missing permanent general practitioner. Furthermore, considering that some trained nurses will retire soon, the management must already come up with a plan to replace them, to avoid a potential staffing crisis.

Education and psychological assistance

At the moment of our visit, the class for primary school level Romanian had just ended to which 6 detainees had taken part of. The penitentiary has two classrooms (one for classes taught in Romanian and one for classes taught in Hungarian). 2018 saw a continuation of the efforts made to identify the educational needs of the detainees; in the school year of 2017-2018 28 detainees were enrolled in primary school, 15 in secondary school, thus a total of 43 detainees. The 2018-2019 school year saw 23 enrolled in primary school and 30 in secondary school, totalling up to 53 detainees.

The penitentiary’s library received a donation of 500 books from the Dexton Bucharest publishing house.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

The judge for the supervision of the deprivation of liberty was not at the penitentiary at the time of our visit. According to the information provided by the prison director, 96 complaints referring to the breach of rights of detainees had been filed in 2018. There was no situation in which the competent courts or the judge for the supervision of the deprivation of liberty ascertained that the prison administration had not breached any prisoner’s rights. Only in one instance, the court disposed that the penitentiary reconsiders their decision on a detainee’s petition to add a new phone number to the pre-defined list.

Visit of the individual sections

Section 3

Section 3 hosts 114 detainees in 12 rooms. Three of these rooms are set up for the detainees who work. There are 11 showers on the section’s ground floor, 9 of which were fully functional at the time of our visit. The detainees may shower twice a week, for maximum of 10 minutes. Our representatives noticed that the bathrooms were mouldy, and the ventilation system was out of order. According to the prison director, they were currently working at a feasibility study to establish whether they could fit in showers in the rooms. Until then, APADOR-CH recommends that the existing showers and ventilation systems are repaired. It is true that in-room showers are the best solution, especially considering that some detainees complained that they have to go to the first floor to shower, which can cause a lot of health issues (especially dental issues), especially in winter.

Room E 3.12

Room E 3.12 has a surface of 28.20 sqm and a legal capacity of 7 persons. At the moment of our visit, the room housed 16 detainees and had 18 beds. Thus, there are only 1.56 sqm for each detainee, way below the 4 sqm standard.

The persons detained in this room complained about the following: a) missing bed ladders for, thus getting to the bed on top was quite difficult, b) that the food was quite bad as it had too much flour in it, c) that the courtyards were too small and that the time they spend outside is minimal (2, 3 hours), d) that the soap they received was of subpar quality, e) the fact that the penitentiary does not provide envelopes and stamps and f) about the fact that they would like to work “even if they don’t receive any payment for it”.

Our representatives were able to observe the 6 courtyards of the penitentiary, all fitted with toilets, telephone and tables.

To avoid any accidents, APADOR -CH recommends that the penitentiary takes measures to install bed ladders for the bunk beds. Furthermore, the Miercurea Ciuc Penitentiary must respect the rights of detainees to hold correspondence by providing stamps and envelopes. Moreover, the detainees should have more access to information regarding their rights during detainment by posting this information in visible places (such as rooms and visitation rooms).

Section 3 also has a barbershop which looked quite unkempt at the time of our visit. Its bathroom had a drainage problem. According to the annual report for 2018, the Miercurea Ciuc Penitentiary considered the idea of offering barber training. However, this idea was not implemented due to several factors such as missing trainer, lack of space and lack of interest from the detainees. In addition, several meetings between potential employers and detainees were held, and 3 companies decided to accept applications based on the CV of the detainees. APADOR-CH strongly recommends that the Miercurea Ciuc Penitentiary intensifies their efforts to offer vocational training to the detainees, so they have a real chance at reintegration after their release.

Section 2

The 2 inmates detained in Room E 3.12 described it as “like a coffin”. The surface of this room is 10.43 sqm, and its legal capacity is 2. The detainees complained that their right of information is breached because rollcalls are during 7 and 8 PM, coinciding with the most important newscasts of the day. Furthermore, they complained about the fact that the penitentiary doesn’t provide them with laundry detergent.

Room E 2.3 has a surface of 26.40 sqm and a legal capacity of 6 persons. At the moment of our visit, the room housed 18 detainees and had 18 beds (3 three-tier bunk beds).  Thus, there are only 1.46 sqm for each detainee, way below the 4 sqm standard. The toilet and shower are in the same room. The detainees didn’t express any complaints on their conditions of detention, maybe because the penitentiary’s representatives were present. Considering that the penitentiary was a closed regime penitentiary, confidential discussions were not possible.

Room E 2.2 is tiny and has a surface of 13.93 sqm and a legal capacity of 3 persons. It housed 4 detainees at the moment of our visit and had 6 beds.  Thus, there are only 3.4 sqm for each detainee, way below the 4 sqm standard.

According to the penitentiary representatives, the solitary confinement room (the only one in the penitentiary) had only been used once in 2018. This room has a toilet and sink and is usually used as a waiting room (for 1 – 2 hours at most). The quarantine room is also barely used; it had a two-year-old mattress and a ventilation system in place.

The room for conjugal visits from Section 2 was also clean and adequately fitted with refrigerator, TV, shower and toilet. This section of the penitentiary also holds a workshop where detainees can repair their clothing items (fitted with a sewing machine) or do metalworking or paint jobs.

Section 1

At the time of our visit room, E 1.14 housed 2 persons held under maximum security. The surface of this room is 8.10 sqm, and its legal capacity is 2.

The surface of room E 1.20 is 26.80 sqm, and its legal capacity is 6. It housed 7 detainees at the time of our visit.

Section 1 also contained 8 detainees under semi-open regime who were due to be transferred. The doors to the rooms were closed, and the penitentiary’s representatives admitted that due to the high fluctuation of the prisoners, they couldn’t provide a room for the detainees under semi-open regime. The Association recommends that the prison takes all the necessary measures to ensure that the detainees under semi-open regime have a room fitting their regime, regardless of their time spent in the Miercurea Ciuc Penitentiary.

All the rooms we visited had a TV. The video-conferencing room is fully functional but rarely used because there were no requests from the courts to do so. It is used from time to time for video conferences with the Romanian National Prison Administration.

Concluding remarks and recommendations

The Miercurea Ciuc Penitentiary is one of the cleanest and well-maintained penitentiaries in the country. However, it has two main issues: overcrowding and the absence (since 2014) of a general practitioner to ensure permanent medical assistance.

APADOR -CH recommends that:

  • The penitentiary takes all the necessary measures to solve overcrowding, including a medium- and long-term plan, considering that the area where the penitentiary is built doesn’t allow the extension or construction of a new penitentiary. It is vital that the penitentiary continues its collaboration with the Romanian National Prison Administration.

 

  • Furthermore, the penitentiary must take immediate measures to solve the issue of not having a general practitioner permanent on-site. Furthermore, considering that some trained nurses will retire soon, the management must already come up with a plan to replace them, to avoid a potential staffing crisis.

 

 

Georgiana Gheorghe

Nicoleta Popescu

Traducere Cristina Badea Guțu

Report on the visit of the Craiova Penitentiary

/in /by

On June 10, 2019, two APADOR-CH representatives visited the Craiova Penitentiary. The most recent visit of APADOR -CH of the Craiova Penitentiary took place in 2014 (this report can be found here). The 2014 visit, was a follow-up visit from the visit in 2012 (the 2012 report can be found here).

 

General information, staff, detention areas

On our last visit, overcrowding was the most significant problem of the Craiova Penitentiary. Currently, this problem has been solved. On the date of our visit, the penitentiary had 675 inmates, serving under all types of holding conditions. 108 inmates were women, and 60 of them were detained in the exterior unit in Ișalnița. Thus, the penitentiary had an occupancy rate of 82%. This is due on, the one hand due to the change of the detention type, and on the other hand, to the law on sentence reduction. Consequently, the number of prisoners was reduced by half compared to 2017, when the facility detained 1120 prisoners.

However, the prison management stated that all units need reorganizing because the 4 sqm per detainee standard still cannot be observed. The refitting of the existing areas is difficult to achieve as it can only be done by building an additional floor; lateral expansion is out of the question because the penitentiary is next to a school. The full capacity complying with the 4 sqm standard would be of 462 inmates (without the exterior section), and the penitentiary currently holds 615 (not counting the exterior section). With this in mind, in April 2019, the prison administration sent a concept and design brief to the Romanian Prison Administration Authority for the construction of a new pavilion in the Ișalnița off premises section, with 80 new detainment places. The completion of the new section will take 3 years, and the Norwegian Financial Mechanism ensures the funding. The aim of this is to move the entire women’s section of the Craiova Penitentiary to Ișalnița to offer better detainment conditions for them and to increase the square footage of the penitentiary.

The detainees are held in 8 on premises sections (one of which is for women) and an off-premises section in Ișalnița. It is the only detainment facility for women in the South West of Romania (covering Dolj, Olt, Mehendinti, Arges and Valcea) and covers all detainment regimes. The penitentiary also holds transit detainees to be sent to the judiciary authorities in the Olt and Dolj counties. At the moment of our visit, the provisional detention section held 26 persons.

The prison mentioned that compared to our 2014 visit, the Ișalnița section was supplemented with 24 places (2016) and all annual current maintenance works have been carried out.

Regarding the personnel, the organisation’s positions are 80% occupied. The prison management declared that this deficit is clearly felt, especially within the police escort department. There are 21 open positions for offices (out of the 93 of the employment chart) and 87 open positions for agents (out of the 432 positions in the employment chart). The prison management declared that they are waiting for new funding and the list of the hiring freeze (due to legislative reasons).

The prison management admitted they have special task forces, but they are only used to discourage any potential riots and only when the prisoners are transported off the premises. During their visit the APADOR -CH employees noticed the presence of the special task forces inside the penitentiary, but they were not wearing any special masks or hard hats, although their identification number was visible on their vests.

The penitentiary has rooms with different capacity ranging from 2 person rooms (for inmates under maximum security) to rooms for 12 per even 30 persons (in the provisional detention section).

According to the documents provided by the prison administration, the penitentiary has 20 walking courts, for each section, with an area of 30 sqm to 182 sqm as well as a football court. The Ișalnița section has 4 walking courts of 100 sqm, 1152 sqm, 52 sqm and 53 sqm.

Medical assistance

The medical staff consists of 3 general practitioners, 11 nurses and 1 psychiatrist. The doctors work in shifts, from Monday to Friday from 7.30-19.00. A nurse is permanently on the premises. Compared to 2014 there is no more pneumologist, radiologist, dentist or dental technician. The dentist from the Craiova Juvenile Detention Centre comes as needed. The penitentiary has a well-equipped dentist’s practice, which even has a dental prosthesis surgery (however the dental technician died recently).

The infirmary even has 3 TBC quarantine units, but these are not used any longer since there have not been any TBC cases lately. Any cases are sent to Hospital Penitentiaries such cases such as Mioveni, Jilava Rahova. At the time of our visit, these quarantine units were used as storage areas.

The most common conditions are cardiac conditions, followed by psychiatric conditions and chronic conditions. There were no records of women with gynaecological issues, but such consults take place at one of the Hospital Penitentiaries.

The doctor declared that there are no HIV infected inmates, but also that they do not carry out HIV testing. Thus, nobody can confirm with any certainty that there are no HIV cases. Furthermore, the doctor declared that there are not any detainees suffering from STDs. The doctor said that the penitentiary does have condoms, but these are only given upon request. APADOR-CH recommends that the condoms are put in easily accessible places since the detainees do not dare to ask for them from the doctor’s office. Furthermore, the penitentiary needs to be supplied with rapid HIV testing kits, and to test the detainees both when they enter the penitentiary and regularly if they agree to such testing.

On the matter of drug users, the penitentiary only offers psychiatric consultations to them. There was only one person receiving methadone treatment in the previous year, treatment provided by the Rahova Penitentiary since the Craiova Penitentiary does not stock up methadone. There were three detainees receiving dialysis at the time of our visit; they are taken to the County Hospital to receive treatment.

There are approximately 30 medical consults per day. Upon request, the detainees may seek medical help from other hospitals.

The supply of medical products is done one a year from the Mioveni Hospital, but the doctor declared that there are sometimes delays in the supply or that some of the ordered medicine is missing. At the moment of our visit, there were two pharmacists at the penitentiary pharmacy who both described the supply as adequate.

There were 78 registered aggressions in the past six months, and 50 cases with associated injuries. For each aggression, the doctor fills out a standard form and anatomical sketches of the injuries, report this to the prosecutor’s office, and the patients are sent to the Forensic Medicine Section.

APADOR -CH welcomes the fact that the penitentiary managed to hire a psychiatrist in 2019. There had not been any psychiatrist on the premises since 2016, and the penitentiary moved the detainees to one of the Hospital-Prisons, which was quite worrying considering the high rate of mental health issues among the inmates.

According to the doctor, approximately 100 inmates receive psychiatric treatment (approximately 14% of inmates). The most frequent mental health issues are anti-social behaviour, approx. 70%, followed by sleep disorders and adjustment issues. To stop smuggling and voluntary ingestion, all psychiatric medication is given only in front of the psychiatrist. He offers the medication every morning and also talks to the detainees, identifying new cases in need of psychiatric care. He offers psychiatric consults daily for each prison section for all inmates who place a request in advance and for all inmates who call him (if he sees that they need help).

 

Food and the food preparation area

Similar to our last visit, the strong point of this penitentiary is the fresh bread made on the premises. The menu for Friday, according to the menu handed out to our Association’s representative was: breakfast – tea, bread, biscuits, cheese, boiled egg, lunch – beef sour soup and kidney bean paste, dinner: potato stew with pork rinds and with separate meals for all the inmates with special dietary requirements.

APADOR -CH welcomes the fact that the food preparation is done by specialised personnel (both technical personnel and supervising personnel). According to prison management, this helped a lot in reorganising the space and related activities. 20 inmates work in the canteen and other 10 in the bread making section.

The canteen is equipped with 10 pressure cookers, ventilation system, food storage area, refrigeration room for the meat, changing facilities for the inmates, and meat cutting area. The food preparation area was overall clean, but the ventilation system could not cope thus it was scorching inside, with condensed water and steam dripping down the walls, which made the inmates’ activity that much harder and under subpar conditions for their health. Even the prison management admitted that they were not happy with this ventilation system.

The store on the premises was well stocked on the date of our visit. All prices were visible, for example, ꓽ still water – 2.80 lei/l, shampoo between 12 and 20 lei, coffee – starting with 3.20 lei per package. According to the data provided by the prison management, there is a supervisory committee which regularly checks the prices of the store on premises. In the past, this commission has notified the company running the store, and following this notification they lowered some prices.

 

Educational and social reintegration department

The educational and social reintegration department consists of the psycho-social department and the educational/reintegration department.

The psychosocial department is made up of 4 licensed psychologists and 3 social workers, but the staff declared that at least two social workers are still needed. Every Monday and Tuesday, the psychologists carry out the regular and final assessment of the detainees and therapy programs according to their needs. 12 such programs have been implemented so far (a program aimed at reducing impulsivity, a program destined for sexual offenders, a program for aiding inmates with mental health issues). An average of 12 detainees took part in these programs. On average, one psychologist holds two individual consultations a day. At the moment of our visit, the arrival of a suicidal person was announced. This person was to be evaluated by the psychologist on call who would take all the subsequent necessary measures. Later the psychiatrist will also be informed, and if treatment is necessary, the section head, as well as the detainees who form a support group to monitor persons prone to suicide, will also be involved.

The social workers offer social programs based on the guidelines of the Romanian National Prison Authority on parental relationships, parole and civic education. 225 detainees have been included in these programs. The social workers showed these guidelines dated 2010 to the APADOR -CH representative, who concluded that these need to be refreshed and adapted to the realities of today in order to attract more detainees.

One major problem mentioned by the psycho-social services was that 8% of the detainees are functional illiterates, making the work even harder. According to the social workers, a mandatory schooling program in the prison system would ease the reintegration of released detainees.

The Educational Service is made up of 16 educators, and each educator works with approximately 80 detainees. The educators confirmed the percentage (8%) of functional illiterates and declared that they have a literacy program with short-term integrated activities (such as simple mathematics, logic or card making) to avoid the isolation of these inmates from those who have access to a broader spectrum of activities. On average, seven detainees take part in the educational programs because the majority prefers to work. Overall for the entire semester, a detainee takes part in three or four educational activities and is enrolled in a reintegration program.

The teachers taking part in these programs are employees of the Tudor Arghezi High Scholl in Craiova and not by the penitentiary. They hold primary and lower secondary education classes during the week and upper secondary classes (i.e. 9th and 10th grade) on weekends.

According to the information provided by the prison management, at the end of the 2017-2018 school year, the enrolment was as follows:

  • 62 persons were enrolled in primary education classes, 22 women and 23 persons graduated out of which 12 were women.
  • 39 persons were enrolled in lower secondary education classes out of which 18 graduated.
  • 44 persons were enrolled in higher secondary education classes (9th and 10th grade) out of which 16 graduated.

In the 2018-2019 school year, the enrollment was as follows:

  • 43 persons were enrolled in primary education classes, out of which 19 were women
  • 24 persons were enrolled in lower secondary education classes
  • 28 persons were enrolled in higher secondary education classes (9th and 10th grade)

The Orthodox priest is an employee of the prison and has a chapel in the same building as the classrooms. Upon request, the members with other religious affiliations or religious associations may access this chapel. The Romanian Association of Christian Police officers visits the penitentiary often and organises meetings with the detainees.

The penitentiary also works together with drama groups from Craiova and even took part in a theatre festival for inmates. An improvisational theatre play took place in the penitentiary’s festivities room which was specially designed for such educational activities.

The gym is inside the penitentiary and is equipped with seven fitness machines and one ping pong table. The gym is clean, and the machines were in good condition. The prisoners come here in pairs of eight, depending on their detention regimen.

Furthermore, the penitentiary also has a very rich library. Compared to our visit in 2012, the penitentiary library holds now more than 5000 books, including 1000 textbooks sent by the Romanian Prison Administration Authority. The monthly average of book requests is of approximately 40 books. The responsible for the library mentioned that there are five copies of the Romanian Penal Code, but all of them were currently in the quarantine section at the time of our visit.

 

Work

According to the data provided by the prison management, from the start of 2019 up to the present day seven services contracts have been concluded with external beneficiaries together with voluntary work contract (special workforces – natural and legal persons).

On average, 199 detainees took part in labour activities out of which:

  • The average number of detainees taking part in paid work – 90,
  • The average number of detainees working off premises – 87,
  • The average number of detainees working in services and state services on the premises – 3,
  • The average number of detainees used for prison maintenance – 106,
  • The average number of detainees used for voluntary work – 3.

The income generated by the work of the detainees until 10.06.2019 was of 909,825.00 Lei, according to the data provided by the prison management.

Compared to our 2012, the prison carpentry workshop is no longer in use due to lack of funding and all the equipment is left to decay.

The prison management stated that the workforce demand is higher than what the penitentiary can offer, because not all detainees can fulfil the workforce selection criteria of Decision No. 500165/2017 on Approval of the Instructions of Employment Conditions of Detainees (“qualification, skills, age, health condition, security measures as well as the professional qualification for workforce programs”). 

 

Visits and mail

The visitation sector was constructed in 2010 using the prison’s funds, and prison management is very proud of it. It has a waiting area in the hallway decorated with A3-sized posters displaying the internal regulations of the prison, the rights and obligations, allowed/ forbidden objects. Furthermore, the visiting section is fitted with a video surveillance system, and the supervisor watches the images from a separated room. Moreover, the supervisor’s office has a sizeable tinted-glass window which enables them to supervise the persons in the separated rooms, thus ensuring their confidentiality.

The hallway is followed by the entrance to the visitation room with nine separated areas, to the visitation room without any separators but with six tables, a mother-child facility which can also be used by foster caregivers made with the support of the church, and to the rooms for conjugal visits. The visitation time is 2 hours. An overview of the records showed an average of 50 visits per day.

There are two rooms for conjugal visits: the first one has a telephone, a refrigerator and TV set and is also very clean, while the other one is barely lit and does not have a TV set. The prison officials stated that they offer toiletries for conjugal visits. However, no toiletries were present on the day of our visit.

This part of the building also holds a videoconferencing room for video conferences with the family, fitted with a video camera and headphones. This room can also be used for video conferences with the courts; however, this is very uncommon, because the courts are not very open to this option. The system was once used for the Finnish police but also with the Romanian Prison Administration Authority.

The package room is fitted with a hatch door, and the packages are opened in the presence of the detainees and their visitors. The maximum allowance for a package is 10 kg for food products, 6kg for fruits and vegetables and 20 l of water/soft drinks. Foods that need heating are not accepted.

The correspondence of the detainees is recorded in a register – name of the sender and the receiver. According to the documents provided by the prison, 6155 letters were sent in the time frame between 01.01.2019 and 10.06.2019.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

The judge for the supervision of the deprivation of liberty has their office in the administrative wing of the penitentiary and is helped by a clerk. The judge stated that most of the claims are related to sentence reduction and prison conditions. Most of the detainees requesting financial compensation instead of a sentence reduction. If in 2017 there were almost 60 cases of food refusal per year, now that the current director has taken over, they are around five per year, but the judge considers that these are just superficial. Overall there are 630 complaints per year. The detainees usually submit a request to see the judge or write letters to him. 

Regarding the discipline of the detainees, 30 events with little significance have been recorded from a height the beginning of this year up to the date of our visit. 243 disciplinary sanctions have been applied and 615 rewards. Overall the penitentiary’s representatives declared that the atmosphere is more relaxed now since the number of detainees has decreased. The last suicide took place in 2017, and self-mutilation, as well as incidents between prisoners, have significantly decreased. 

 

Women’s section

The women’s section is made of on-premises section (Section 1) where 48 women are detained and the off-premises Ișalnița section with 60 women. Section 1 is a wing with all windows facing the courtyard to avoid any connection with the men’s sections. The women’s section holds all detainment regimens. The Association could not help but notice that the same problem persists since 2012, i.e. all the rooms for different detention regimes are on the same section, thus making it impossible to observe the procedures on detention regimens. Although the women in the open prison regime and those from the semi-open prison regime benefit from the right of having their room doors open during the day, these are locked every time other detainees must be moved out of the room for different reasons. 22 female agents guard the women.

The 48 women are detained in seven rooms. The room sizes vary between 7.03 sqm to 28 sqm. Rooms visited by the APADOR -CH representatives: ꓽ Room 1 semi-open regime, 12 beds, 12 female detainees in 26.52 sqm (7.14 sqm bathroom), Room 6 – closed regime, 10 beds, 7 female detainees in 28 sqm (7.44 sqm bathroom). The bathrooms are fitted with one or two toilets, depending on the room size, with separate showers and sink. Each room has a storage area for foodstuff, with an area of 0.45 sqm to 3.84 sqm. Furthermore, all the rooms have plasma TVs, phone and dining tables and chairs.

The APADOR -CH representatives, could sense the overcrowding in these sections. Even though these were not occupied at their full capacity and the third row of beds had been removed, the remaining beds still occupied much room. According to the data provided by the penitentiary, the women’s section has 54 installed beds, although the maximum capacity is of 31. Natural lighting was insufficient, and the inmates always kept the light on.

They declared they are generally pleased by the conditions and by the personnel. Furthermore, they declared that hot water runs for three hours a day, they receive sufficient toiletries every month, and the food was satisfactory. Furthermore, they mentioned that they take part in classes and physical activities whenever they want, and one detainee recently took a psychology class while another took ecology classes. Medical assistance is ensured; one person receiving dialysis confirmed that she is taken to receive her treatment regularly.

The female detainees have to yards, 39 sqm and 64.5 sqm. The section also has a laundry room fitted a washing machine where the detainees can wash their clothes. There is also an information panel on the hallway (showing the visitation program, rights and obligations, etc.).

 

Detention rooms for men

Male detainees are divided according to their regime as follows: 120 in provisional detention, 26 in quarantine, 72 under maximum security, 325 under closed regime, 14 under semi-open regime and 17 in open regime. The rooms in which the detainees are held range from 65 sqm for the rooms with 30 beds, an average of 30 sqm for the rooms with 12 beds, an average of 7 sqm for the maximum-security rooms with two beds.

As an example, the most crowded section is section 3 (90% occupancy rate), which comprises the quarantine rooms, the rooms for detainees in provisional detention and the rooms for detainees under closed regime. The total surface area of these rooms is 339 sqm for 138 detainees (although the maximum number of beds would be just 80), as well as sections 5 (93% occupancy rate) and section 5 b (100% occupancy rate) – rooms with closed regime, with a total room area of 379 sqm for 135 detainees. Thus, there is only 2.5 sqm per detainee.

The APADOR -CH representatives, visited the following sections: provisional section, observation quarantine section, closed regime section and the maximum-security section. All the rooms have TVs and telephones, storage area for foodstuffs, dining tables and chairs, bathrooms with sinks, one, two or three separate showers and one or two separate toilets, depending on the room size.

 

Provisional detention and observation – quarantine sections

In the provisional detention section, the APADOR -CH representatives visited room number 18 with 30 beds, where 25 detainees were kept (65 sqm net area). Overcrowding was evident, there natural light was insufficient, and the rooms lacked fresh air. The detainees in provisional detention stated that the food was acceptable, that they receive meat every day, that they have hot water, weekly access to the gym, and received all the medical attention and medication needed. Moreover, they declared that the products in the shop on premises were satisfactory and that the prices were reasonable. Their main complaint was the lack of a refrigerator. The prison management mentioned that currently, they are unable to install refrigerators in these rooms due to the configuration of these rooms, but that they are seeking future options.

In room 20 – quarantine (22.95 sqm) the detainees declared that they were happy with the conditions. Again, this room had insufficient natural light and stuffy air.

This section has three courtyards (57 sqm, 104 sqm, 166 sqm). The detainees who were in the courtyard at the time of our visit also mentioned that the conditions are good and that they took part in multiple activities and classes.

The section also has a dining room, with 11 tables. The cook serves the food through a separator. There are instructions for washing hand hung on the wall, together with a whiteboard for the educational activities.

The Craiova Penitentiary has implemented an info-kiosk system, but the one tested by the APADOR -CH representatives, was out of order.

 

Closed regime

The men under closed regime occupy sections 4 and 5 set in a building resembling a “closed horseshoe”. Section four has an occupancy rate of 47%, with 47 detainees on 303 sqm net area. On the other hand, as mentioned earlier, this is one of the most crowded sections.

The APADOR -CH representatives, visited room 5.37 (12 beds, 11 persons, net area of 31 sqm) and room 5.43 (8 beds, 8 persons, net area of 22.87 sqm). The detainees declared that they are satisfied with the conditions, except for the fact that there is no refrigerator. Moreover, they mentioned that they wished they could get a professional qualification while serving their sentence.

The rooms in these sections were generally clean, with clean air and had sufficient lighting. APADOR -CH appreciates the fact that these rooms have a folder containing legal information (rights, obligations, internal regulations) which the inmates can consult at any time and suggests the distribution of these folders in all other rooms if these are not available already. The detainees confirmed that these folders are very useful.

 

Maximum-security regime

Detainees under maximum security occupy a semi-circular building in sections 6 and 7, but the latter was unoccupied at the time of our visit. Section 6 has three sectors and 56 rooms with an average net area of 6 sqm (and 2 sqm for the bathroom) with two beds, holding two persons.

The APADOR -CH representatives, visited sections 6B and 6C – maximum security. The detainees did not have any complaintsꓽ they received the medical care as needs, go in the courtyard every day, do not have any issues with the personnel and the food was good.

 

Conclusions and recommendations

Following our visit to the Craiova Penitentiary APADOR -CH can see a real improvement regarding overcrowding. Our organisation appreciates the visible improvements made by the prison management since our last visit in 2014 and the fact that they try to make the space visually appealing by painting the buildings in blue and white, putting flowers in the sections and the overall cleanliness of the prison.

APADOR-CH reiterates the recommendations made in our report

  • the addition of refrigerators in the rooms,
  • placement of condoms in easily accessible areas and the purchase of rapid HIV testing kits,
  • the remediation of the ventilation system in the food preparation area.

Nonetheless, the Association appreciates the fact that the Craiova Penitentiary has its own psychiatrist, considering that the availability of psychiatric services in the penitentiary system is an endemic problem. Notwithstanding APADOR -CH recommends that the prison hires at least one more psychiatrist considering the existing workload. We reiterate the fact that the Romanian state must find solutions to implement the ECHR decision in the case Țicu v. Romania, where the Court ascertained the lack of access to psychiatric treatment and care for the detainees with mental health issues. This lack of treatment is a violation of art. 3 of the Convention (the right not to be subjected to torture, inhumane punishments or inhumane and degrading treatment).

Other conclusions and recommendations are included in the report.

Livia Popa                                         

Georgiana Gheorghe

Traducător Cristina Badea-Gutu

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.