Archive for category: Penitenciare

You are here: / / Penitenciare

Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Report on the visit of the Târgu-Jiu Penitentiary

/in /by

On June 17, 2019 two APADOR-CH representatives visited the Târgu-Jiu Penitentiary, situated in the town with the same name. The last visit took place in 2016, the report from that visit can be accessed on the Associations’ website.

General information

At the moment of our visit the Târgu Jiu Penitentiary housed 302 detainees under the following regimes: 54 under open regime (39 on the off-premises prison farm, 14 inside the penitentiary, 1 in the infirmary), 244 under the semi-open regime, 1 detainee for transfer and 3 detainees under quarantine. The penitentiary does not have any section for provisional detention, for women or minors, only for detainees to be transferred.

The penitentiary has 393, but its capacity under the 4 sqm standard would only be of 218 persons, thus we can conclude that the Târgu Jiu Penitentiary is overcrowded. Yet the situation has vastly improved since our 2016 visit. This improvement has three main factors, the first is the law on sentence reduction – 60 detainees had been released in one day in the week prior to our visit, the second reason is the fact that the Mioveni Penitentiary has been transformed into a penitentiary for a semi-open and open regime, which enabled the transfer of some detainees from Târgu Jiu and the third reason resides in the modifications brought by the Romanian Criminal Law which reduced the sentence for certain crimes. The prison manager estimated that they would reach the target number of 200 detainees under the 4 sqm standards by 2021.

The prison farm is 3 km outside the city, it has 18.5 ha of land, 3 lakes and 3 rooms housing the detainees working on the farm raising cattle and growing vegetables for the penitentiary.

Regarding any investments the penitentiary hasn’t finished the construction of the administrative wing which started in 2016 due to legislative changes which triggered the termination of the contract.  The wing is 75% completed and works will resume in the following year. Other improvements were made in 2016: a washing machine, regular maintenance works, replacement of all the mattresses (only some of them had been replaced in 2016), some beds were removed, thus the rooms gained some square footage and in 2017 new beds were purchased; furthermore the pressure cookers were replaced with new ones. The prison director mentioned that no new detention spaces had been created since 2016. Furthermore, the video surveillance system needs further improvements in 2019 as the observation posts will be removed further down the road. These investments haven’t been carried out due to financial reasons. The funds needed for the video surveillance system had been allocated in Q4 2018, but the tender wasn’t finalized due to lack of specialized personnel to establish the technical specifications for the tender. Thus, the amount was slashed from the 2019 budget.

The management intends to tear down a stockroom from the section off-premises to create 40 new detention places (the funds for a feasibility study were allocated this year).

Work

The penitentiary’s representatives stated that compared to the previous years the number of working detainees has decreased, due to the fact that the number of detainees has decreased on the one hand, and on the other hand due to the fact that the company Rilug which ensured a large portion of the income (manual footwear stitching), about 70%. Currently, 40 detainees work off-premises (construction works, wood chopping, Avicola poultry farm) and 70 detainees work on-premises. The prison director mentioned that they accommodate all requests from companies willing to hire detainees.

The kitchen

The kitchen occupies seven rooms and is thus divided in a vegetable peeling area, food pantry, bathrooms and changing facilities for the personnel working in the kitchen and the cooking area itself. The bathrooms were immaculate and had been recently renovated. The cooking area is fitted with 4 pressure cookers in good condition, 3 cooker hoods, a gas cooker and an oven. The floor of the kitchen was wet and sticky in some places, the ceiling was scorched, and the APADOR -CH representatives found two cockroaches on the ceiling over the food containers.

At the date of our visit the cooker hoods were out of order. The prison director mentioned that they plan to replace the ventilation system in 2019. The replacement of the ventilation systems should be an absolute priority.

At the time of our visit the menu for lunch consisted of sour vegetable soup, pilaf with meat, and potato stew for the detainees suffering from diabetes; the menu for dinner was zucchini stew and semolina porridge. The few cuts of meat available were wrapped in paper and served separately. Nonetheless our representatives couldn’t help but notice the meagre quantity of the meat served and the low number of portions compared to the number of detainees.

Lunch also included an apple. All the vegetables used to prepare the food for the inmates come from the prison farm. The prison has a supply agreement for bread, concluded with a local company. The bread was fresh on the day of our visit.

The food pantry and the meat refrigerators were well organized. 11 detainees are on kitchen duty. There is no dining area because the architecture of the penitentiary can’t allow it.

Visitation sector

The visitation sector consists of a room for package inspection, one visitation room without any separated booths, one room for conjugal visits and one room dedicated to court videoconferences, which according to the prison director is fully functioning, but was locked at during our visit and our representatives couldn’t inspect it.

The visitation area itself has 5 booths, but similar to our last visit, two booths were used as a storage area for files and registries, which needed to be archived. One booth is for meetings with the lawyers and another booth was fitted for online visits. The employees stated that the equipment is fully functioning, but there haven’t been any requests to use it this year as most of the detainees are from the same region, thus the families visit them in person. Nonetheless, after interviewing the detainees we found out that they had no knowledge about the possibility of communicating with their families online.

The visitation room had six long tables with 6 chairs on both sides. The room also contained an area for visiting children; this area had a sofa and used toys, an old and functional TV set and curtains for body searches. Our Association regards this area as inappropriate, as the same sofa – not separated from the rest of the room – was used both for visiting minors and body searches.  The prison could make some small investments to create a warmer environment (new toys, some colouring books, a new sofa, some separation of the area).

The room for conjugal visits was adequately equipped with a TV, clean sheets and spotless bathroom. The average is 30 conjugal visits per year.

The room for court videoconferencing wasn’t used very often, as the courts are reluctant to use it, according to the prison director.

Walking courts

The penitentiary has four walking courts, of approximately 35 sqm each, one of them is for detainees in transit, two for the regular detainees and the fourth is used as an outdoor gym. The courts resemble with cages, they are totally covered up with bars and partially with plexiglass. The dimensions of the walking courts are small considering that the penitentiary has rooms housing 20-30 persons who simultaneously use the courts.  Unfortunately, there is no other available space which can be transformed into a walking yard. The outdoor gym has 5 fitness machines, partially rusty and worn out.

 

Medical assistance

Medical assistance is ensured by a head physician (specializing in family medicine), 9 nurses working in shifts, 3 psychologists and one dentist. There is a job opening for another physician, but there is a current hiring freeze due to legislative reasons. The physician is available from Monday to Friday, from 8 am to 3 pm. The nurses work in shifts (12-24, 12-48). At night there is a nurse on call. The penitentiary has its own ambulance.

The daily average is 30 consults. Pharmaceutical products are bought from Colibași and there have been no issues so far. Medicine can also be bought from the outside, with on a medical prescription. The cooperation with medical units in Targu Jiu is excellent. The medical practice does not have a defibrillator, and although defibrillators are not included in the list of mandatory equipment for prison medical facilities, the Association considers that a defibrillator is necessary for medical emergencies.

The most extended stay in the prison infirmary was one year; the detainee was suffering from multiple chronic conditions. There have been two deaths in last year – one due to medical reasons and one due to suicide. This year, one detainee in transit committed suicide.

The penitentiary does not stock any condoms. The Association strongly believes that this would be a minimal investment in the health of the detainees.

From the interview conducted with the nurse on call, we were able to conclude that the most common health concerns are mental health issues (38 inmates are undergoing psychotropic treatment) and cardiovascular diseases (47 detainees).

Blood tests are carried out by a local medical laboratory.

The dental practice is fully equipped. The working hours of the dental practice are shown on the door, and the practice has dedicated timeslots for each section.

Educational and social reintegration department

As we visited during a public holiday the representatives of the educational and social reintegration department were unavailable.

The prison director mentioned that the penitentiary does not have a dedicated priest as the last one retired. Religious services are currently provided by an Orthodox priest who serves every Sunday and for every major religious holiday. Although the day of our visit was a religious holiday there was no religious service and there were no social activities.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

For the same reason (public holiday) the judge for the supervision of the deprivation of liberty was not on site.

The prison director stated that the judge for the supervision of the deprivation of liberty took over on June 5, 2019. The same judge also handles any requests from the Provisional detainment centre. So far there have not been any judgements ascertaining any infringement of the detainees’ rights. However, there have been requests for transfers to penitentiaries which observe the 4 sqm standard and these requests have been denied due to the lack thereof.

Visit of the individual sections

The APADOR -CH representatives visited several rooms, as follows: Room E1.1 (the largest room) holding 36 persons (with 40 beds), Room E1.14 – holding 18 persons (22 beds), Room E3.4 – holding 8 persons (12 beds), Room E2.10 – holding 18 persons (24 beds).

Depending on the size of the individual rooms the detention facilities are equipped with one or to TV sets, one or two ventilators, two showers, to squat toilets, two sinks and refrigerator. Windows from the crowded rooms have been removed due to the high temperatures in summer, however, this hasn’t done anything to improve the situation, considering the scorching temperatures outside.

All telephones are available on the hallways of the sections.

All the detainees had similar complaints, regardless of their detention regime:

  • Bedbug infestation at certain time intervals (the detainees admitted that the penitentiary carries out any disinsectisation promptly)
  • The very high-fat content of meat – closer to lardꓼ
  • The dentist only handles emergencies, and there is no dental prosthetics available;
  • The fee for phone calls is higher compared to other penitentiaries (0,53 Lei/min)
  • No phone calls allowed after 6.30 pm, this makes it impossible for some detainees to contact their families who work at those hours;
  • The schedule for hot water is too short for the rooms which house a large number of detainees, as the showers are insufficient, this creates conflicts between the defines. A time interval between 30 minutes and one hour is insufficient for 20-30 persons, especially in summer and especially for those who work on the farms.
  • Detainees under semi-open regime can only stay in the courtyards for 4 hours instead of 8 as is the standard, especially the detainees who are also working only go in the courtyard every other day;
  • Some detainees claimed that there are too few activities.

Concluding remarks and recommendations

APADOR -CH reckons that the issue of overcrowding still has not been solved, as there is only two sqm for each detainee, which infringes the four sqm recommendations made by the Council of Europe Anti-Torture Committee. We recommend that the prison management and the Romanian Prison Administration Authority find urgent solutions to reduce the number of detainees in some rooms.

It is worth mentioning that there is a gendarmerie unit close by, in Bumbești-Jiu, which is fully equipped, and which would fulfil all the needs of the penitentiary with a minimal investment. This unit isn’t used currently and if left unattended it will continue to deteriorate. The Târgu Jiu prison director mentioned that they proposed the use of this facility to the Romanian National Prison Administration Authority since 2016, but this the Ministry of Interior Affairs and the Ministry of Justice have not come to an agreement on this matter.

APADOR-CH recommends the following:

  • Investments in the food preparation area (renovations, new ventilation system)
  • Refurbishing of the area destined for children visiting prisons
  • The prison director must continue their efforts to take over the Bumbeşti -Jiu location and to transform it into a penitentiary, considering that the prison needs detention areas which observe the international standards.

 

Livia Popa

Nicoleta Popescu

Traducere Cristina Badea-Guțu

Report on the APADOR-CH visit at Galați maximum security penitentiary

/in /by

On the 20th May 2019, two APADOR-CH representatives visited the Galați Maximum Security Penitentiary. The most recent visit of APADOR-CH  took place in 2012, according to the report posted on the organisation’s website.

The Galați Penitentiary is situated in the city and occupies a complex of old buildings which have undergone improvements in the last years, but not sufficient to ensure proper detention conditions. The prison administration admits that the penitentiary continues to be overpopulated, with an occupation rate of 138%, despite de number of detainees having decreased substantially in the past few years through the application of the law on compensatory appeal (legea recursului compensatoriu)

The lack of staff (only 70% of the positions are filled) and tackling drug and phone traffic inside the penitentiary have been the two major challenges in the past few years, as announced by the administration. To this we can add uncertainty regarding available funds for future projects and even for salaries – according to the director, the budget for 2019 provides money for salaries only until October the current year Discipline and a rigorous application of rules are the two principles often emphasised by the director, who says that this is the only way he managed to stop certain illegal practices in the penitentiary.

Compared to the 2012 visit, the penitentiary no longer has an exterior section. The detainees in the open regime are complaining that this is not respecting their detention conditions. Also, no detainees work outside the penitentiary, the only works performed by detainees being the administrative tasks inside the penitentiary. For this, there are approximately 100 detainees used in a rotation formula, according to the administration. The reason invoked is the lack of guards and the fact that accompanying a detainee at work would involve reassignment of guard personnel, which would lead to an unjustified increase in the detainee’s work price. The administration claims they ‘rotate’ approximately 100 detainees, out of 400, only for administrative work.

General aspect and accommodation spaces

From a total of 1031 inmates in 2014, Galați Penitentiary reached 478 inmates at the moment of the visit, accommodated in a single building, in 77 rooms with a total legal capacity (of 4sqm/inmate) of only 344 spaces. 80% of the total is represented by maximum security and closed regime inmates, which is why the administration believes the penitentiary should be defined by this type of regime, with open and semi-open regimes being exceptions.

The penitentiary employment structure has 378 positions in the scheme, but only 281 are filled. The number is higher than in previous years, but not sufficient, the director complaining that the structure has been functioning without an accountant for several years. From these, 196 are working in detention safety, 17 at psycho-socio-educative and 14 in the medical sector.

The cells in the 8 detaining sections are identical and have 17,10 sqm each, plus a sanitary facility of 5,98 sqm. In general, each cell contains 8 beds, with them being grouped in two bunk beds , the third row having been removed in 2018 (as the administration stated) or in February 2019 (according to the inmates’ statements). Very few rooms were completely renovated, as in repainted and restoration of the sanitary groups, and these rooms also hold extradited inmates from foreign penitentiaries.

However, all mattresses have been changed in 2015 and some windows were repaired. In 2016, the phones were moved from the hallways into the inmates’ cells. Due to the penitentiary being connected to the city’s water network, there is a permanent water supply, and hot water three times a week.

At the penitentiary’s entrance there have been installed, in 2018, two containers, the detainees receiving sector-, where baggage and body check take place, as well as receiving bedding. The space is clean and at least until special buildings will be built, it is a civilised solution for organisation.

A football court has been arranged in 2018, in front of the detention building, with synthetic grass. This adds to the already existing football court behind the walking courts which is actually a bigger yard with sand, not equipped as a football court, but used as one.

The building with the detaining spaces is comprised of two attached buildings, with access stairs, one of them being renovated at the moment of the visit.

Ground floor – Cellblock E1 (maximum security) and Cellblock E8 (maximum security and increased risk)

First floor – Cellblock E2 (quarantine and medical unit) and Cellblock E7 (open regime)

Second floor – Cellblock E3 (imprisonment before trial) and Cellblock E6 (imprisonment before trial and closed regime)

Third floor – Cellblock E4 (open and semi-open regime) and Cellblock E5 (closed regime).

At the time of the visit, the penitentiary had 7 women admitted in two cells, semi-open regime, being in transit from other penitentiaries. The women had cleaned the rooms, the floors were freshly cleaned at the moment of the visit and they said they benefit from good conditions, but they were eager to go back to the penitentiaries they had come from because they were feeling isolated in Galați.

The food preparation area

On the day of the visit, the menu provided, as written in chalk on a board positioned at the kitchen entrance consisted of bean soup and mash with pork, and a vegetable soup option for those with dietary requirements. In the morning, the menu consisted of cheese, marmalade and tea. The inmates receive one egg every 10 days or 5 times in 10 days due to dietary requirements. Milk and yogurt are also available in the menu for either morning or dinner – for diabetics. For dinner they had cheese pasta or cabbage with bacon, depending on the food norm. Inmates who were working on serving received some bacon as food supplements.

The kitchen area was full of dense steam from the eight working cookers and, as a result, the walls were full of condensation, mould and moisture. The floor was freshly cleaned, and it was wet. The kitchen administrator said that the hood’s ventilator cannot deal with all the vapours and that is why there is always steam in the area.

The food had pleasant aspect and smell, the boiled pieces of meat were portioned and were mainly consisting of lean meat. In the kitchen area there are 13 inmates working, 5 in the morning and 8 during the rest of the day.

The administration claims they have been investing in maintenance work for the kitchen in the past year, painting, installing floor and wall tiles, bought two new cookers, yet the constant steam from the food preparation makes these investments less visible.

The medical area

Galați Penitentiary has 3 general practitioners, a dentist and 10 nurses. The job scheme contains a position for a psychiatrist, but during the last two contests organised for filling it in, no one registered. The infirmary is situated on the first floor, in the quarantine area. APADOR-CH representatives discussed with the available general practitioner, with the nurse and the dentist. These claim that the daily number of consultations that take place at the infirmary is around 60 general consults and 10 dental consultations. The appointments are made on a room basis, but they provide emergency consultations as well.

According to the medical staff, the most common health issues among the inmates are related to mental health, in a much higher percentage than the one in evidence and treatment – which is only 20% of the total number of inmates. Following are gastric issues, liver diseases, and heart problems. The penitentiary has approx. 10-12 cases of hepatitis, 1-2 cases per month of violence between inmates and very rarely, self-mutilations.

In 2018 there have been two deaths in the penitentiary: one heart attack and a person deprived of liberty who committed suicide. The association emphasises the recommendation to administration to intensify the psychological services offered to inmates, especially in the immediate period after the sentence is declared.

The medical staff declared there is no problem with the supply of medicine or other materials, that inmates even have condoms at their disposal, bought with the unit’s funds, which they can request from the medical staff – and they do – and that the overall medical services in the penitentiary are good.

The association appreciated the medical staff’s responsibility, and through distribution of condoms, they limit the spread of sexual transmitted diseases.

Serious conditions which cannot receive medical care in the penitentiary are transferred in the city’s hospitals (the military of the county hospitals) or at Rahova Hospital-Penitentiary.

Visit of individual cellblocks

The aspect of the sections is uniform, with no visible differences between detention regimes, the only exception being Maximum Security and Risk regimes, where opening the doors for APADOR-CH representatives was done in the presence of guards. They had full equipment, with identification numbers on their chest, helmets and video cameras to record interventions.

On the day of the visit, renovation was happening in several rooms. There renovations are part of the 2019 maintenance programme, during which the administration says they will paint all 77 rooms, will install toilet tanks and will replace the joinery with insulated windows.

Each section has a designated ‘club’ room, with new furniture, individual desks, where different socio-educational activities are held. On each corridor there is an info kiosk where inmates can check their card allowance and can consult legislation and legal status.

In one of the cells from Cellblock 2 there was a barbershop arranged, where an inmate, qualified through a course taking place in 2018 in the penitentiary, is giving haircuts to inmates from Cellblock 2. During talks with inmates from other units, some complained that they do not have access to a barber, despite a barbershop existing in the penitentiary, and they have to improvise and cut their hair in the bathroom.

The administration argued that they do not allow free circulation of inmates from other units in unit 2 (quarantine), to the barbershop, because it can cause disagreements between inmates or it can facilitate traffic with illicit objects. Additionally, the barbershop is placed in a highly circulated area, close to the infirmary and the quarantine cells.

All cells have telephones which can make connection both with the outside and with the inside, as a way of alerting the guards.

Cell E7.6 – open detention regime – 8 persons/8 beds. Inmates have a sanitary facility comprised of a Turkish toilet, a shower and a sink, all with a relative clean aspect. They said they have hot water twice a day, but sometimes it is not enough for everyone, especially since they to administrative work.

Otherwise, they declared that the food tastes good and there is meat everyday – some of them are working in the food block – and that the phone works enough, from 8 AM. after the wakeup call, until 9 PM.

Another cell from block E7 – open detention regime – 8 persons/8 beds. The space left between the beds is small enough to be filled if every inmate stands up beside their bed. The inmates complained that they do not benefit from enough fresh air, being taken outside in the walking courts only between 2 PM and 6 PM and that hot water is insufficient for all of them. Asked if they declared these deficiencies at the delegated judge, the inmates said no, because they believe nothing will be solved and even more, they will encounter inconvencies if they do.

Cell E8.4 – maximum security – 6 persons/6 beds. These inmates had no complaints about the penitentiary conditions.

Cell E8.3 – risk for penitentiary’s security – 6 beds/5 inmates, have also declared that the conditions in Galați Penitentiary are better than in other penitentiaries, and even that the prices at the shop are lower than in other penitentiaries.

A cell in unit E1 – maximum security – 6 beds/4 persons. The sanitary group was deteriorated, and the inmates had several complaints:

  • It takes them a week to be taken to the doctor
  • The price for one minute of telephone talk is higher than in other penitentiaries – 60 bani;
  • They are not allowed to dry their clothes inside the cell – administration argued that there is a drying facility where the washing machines are, and inmates get their clothes already dry. Hanging the clothes around the cell would be unhygienic and would lead to the formation of mould;
  • They are taken outside in the courts for walking only between 8 and 10 and there are no toilets in the yards;
  • That, although the penitentiary has a walking court equipped with sport facilities, inmates do not have access to them, and they are taken out for football only once a week and even then, not on the new court, but in an older walking court which has sand on the ground
  • One of the inmates declared that despite not having any incident report in the last 6 months, his detention regime has not been changed. He believes he is still held in maximum security or risk detention regime so that penitentiary employees can get salary increases.

The administration argued that inmates do not have access to the court with sport facilities because they can hurt themselves/ each other, and access to the new sport facility is considered a reward for those in less severe detention regimes. The inmates from maximum security and risk regimes can aim to reach that stage, in time, through suitable behaviour.

Cell E1.7 – maximum security – One of the inmates in the cell seemed to not be feeling well, he said he has a toothache. He requested to be taken to the dentist, but he was yet to be taken. He also had a badly wounded heel, caused by the inmates from the Giurgiu Penitentiary, where he was coming from and for which he received medical treatment at Galați. The inmate was trying to obtain a definitive transfer from Giurgiu to Galați, on the basis that his cellmates at Giugiu harass him and also, Galați would be closer to his home – which is Tulcea. He was complaining that his request was not being approved.

Cell E1.2 – maximum security – 5 persons/6 beds, the inmates claimed that the penitentiary’s store prices seem too high and the food provided is of poor quality. They say that generally, they are taken to different general knowledge courses every month, but they rather wish to obtain a qualification during the free time they have in the penitentiary.

During the visit, in one of the unit’s clubs, there was an ongoing first aid exam in which, according to the supervising teacher, more inmates participated but there were only two left.

The isolation cell is on the same section, in renovation at the moment of the visit. According to the administration, the room has not been used in a long time.

In cell E1.6 – maximum security – with 6 beds, from which only one had a mattress, there was a young man temporarily accommodated, being in transit at Galați. The cell was in an advanced state of degradation, as well as the sanitary facility. The young man had nothing in his cell except the empty mattress on the bed and he seemed to be in a tense mental state. Asked for how long he has been living in these conditions, he replied that it has been a few days and after a few more he was going to leave.

The penitentiary administration argued that the young man has been aggressive, broke the TV and was accommodated alone because he was not on good terms with other inmates. The officer on duty had two local newspapers on his desk which were going to be given to the young man, as to ensure the right to information.

The association believes that in such cases the inmates, especially those from vulnerable groups, must be paid extra attention to and should be, as much as possible, accommodated in rooms with other inmates.

In cellblock E3 – preventive arrest, there were several young persons, one of them also placed alone in a E3.8 cell. This cell had a TV, and the young man staying there said he has been staying in the same room every time he is in transit at Galați, for the past four months. He said he is taken out for walking everyday starting with 12 and once a week for football, also alone. The young man seemed to be in a stable mental condition.

A room in cellblock E3 – preventive arrest – 8beds/8 persons. The inmates said they have socio-educational activities, courses twice-three times a month, access to the library, but have complained that sometimes the tap water has bad odour and that the Turkish toilet in the sanitary facility does not have a tank and they have to pour water in the toilet with improvised vessels. The hot water, running for one and a half hours every day, is insufficient for all of the inmates. Some said they do not complain about the conditions out of fear of repercussions. All eight said they would appreciate if the penitentiary would provide, at least on the corridor, a fridge where they could keep perishable food, as the storage space in the cells is small and unsuitable for keeping vegetable and fruits – especially during summer. Because they have access to the store only once a week, they have to buy more food (for the entire week), thus needing suitable storage space.

The administration argued that there is no legal basis to install fridges for inmates and that as long as they are being offered hot meals every day, the inmates have no reason to store food in their cells. The director admits that this used to happen, but drug trafficking started happening through the fridge in the hall, with the guards turning into waiters for the inmates.

Cell E6.7 – closed regime – 6 persons/ 8 beds. Degraded sanitary facility, mould in the cell. Inmates complained of bedbug infestation, one of them even showed multiple bites on his legs. One of the inmates complained that despite being diabetic, he is not receiving treatment, but a cellmate contradicted him saying that he probably does not need a treatment and that is why he is not receiving any. Another inmate said that the penitentiary store sometimes has expired goods, that he suffered from food intoxication caused by some eggs he bought from the store.

Asked about this aspect, the store clerk replied that the goods are not expired but they can become altered if kept in unsuitable conditions in the cells.

The inmates added that they often take part in different courses if they sign up, but they were unhappy that on the new football court, with synthetic grass, only inmates from the penitentiary team are allowed to play.

A room in cellblock E6 – closed regime – 8 beds/7 persons. The cell and especially the sanitary facility were in a very advanced state of degradation, full of mould. The inmates complained about bedbugs, the bad food which lacks variation, the mould in the cell and in the sanitary facility, the lack of a toilet tank and that beyond the cell’s windows there are some boards installed that do not let air get through – which is why their windows were taken out. They also underlined that the penitentiary does not have a gym, and in the walking court where sport facilities are installed, they had access during a training, which can only be taken once by every inmate during their detention time. The inmates were also unhappy with the lack of a barber, with the high prices from the shop, by the fact that they are not allowed to work outside the penitentiary, by the redundancy of the education courses – they argued that an inmate who takes high school lessons is actually an illiterate.

The penitentiary administration declared it is the first time they heard about the existence of bedbugs in some cells that have been visited by APADOR-CH representatives. They said pest control came not long ago, but the bedbugs might have come through an inmate’s luggage, from another penitentiary. Regarding the second window net, the administration claims it was setup in order to stop traffic with illicit objects between cells.

Units E5 and E4 – closed regime holds those inmates who do the administrative work in the penitentiary: kitchen, green spaces, carpentry workshop.

Cell E5.4 – closed regime/ administrative work – 8 beds/8 persons – Inmates said they had bedbugs up until a few months ago, but they used a liquid substance and now they got rid of them. They complained that because of the amount of work, they do not have time for other activities, but they said they are often taken out at on football court, the one with synthetic grass. They were also saying that the shop has expired food.

The association believes the inmates are discriminated against, with the administration offering better conditions to those extradited, solely on this criterion.

Cell E4.2 – closed regime – 8 beds/ 6 persons – inmates stated they benefit from conditions typical for ‘Romanian jail, can’t compare it to those in Germany or Italy’. The inmates here also complained about not being given access to the walking court with the sport facilities, that they are not taken out to the new football court and that the food is tasteless.

The walking courts are basically multiple cages stuck together, placed at the end of the building with the detaining section. They have no facilities, the inmates who go out in the walking court have no other activity than walking from one side of the cage to the other. The football court with the sand is situated behind the walking courts and its area will be reduced as a church will be built.

Visits’ section, prison store and the chapel

The visits’ section has 6 visit booths fitted with a divider and 4 tables without dividers. In the package the inmates are allowed to receive from family, liquids are excluded on the basis that in the past years they discovered forbidden substances in water or juice bottles – such as alcohol.

The penitentiary chapel, a small but very well-arranged building with the help of the orthodox priest, employee of the penitentiary, will be moved into a bigger construction that will built in the penitentiary’s yard, where the walking courts are now. The latter will be rescaled and expanded – claims the administration – by reducing the size of the sand football court. The church that will be built, says the priest, will be funded by the archbishop’s money. A bigger church is needed because the priest cannot hold all religious services in the chapel that is now too small.

The prison store was well-stocked and spacious. The items’ prices were displayed in sight: water (2l) – between 1.8 and 3 LEI; juice bottle (2l) – between 4 and 6 LEI; Jacobs coffee (250gr) – 12.55 LEI. A green lettuce – 4 LEI; a bunch of spring onions – 2 LEI; oranges – 5 LEI/kg; apples – 3 LEI/kg. Inmates are not allowed to order pizza or any other cooked food, although this was allowed in the penitentiary for a while. The administration banned it, saying that drug trafficking was happening through this.

Some of the inmates told APADOR-CH representatives that hygiene in the intimate room is lacking. This contains a bed, TV and fridge, has a sanitary facility with shower and indeed, it does not strike with its hygiene. The mattress and the bedding were in particularly poor condition.

The administration argued that each inmate brings bedding anyway and they cannot force the inmates to clean the room after the visit is over.

School and socio-education sector

There is a school operating in Galați Penitentiary (in a separate building from the detaining building) which has 1-8th grade (divided in 6 classrooms) and two high school grades – 9th and 11th. On the day of the visit, the secondary cycle lectures have already taken place in the morning. APADOR-CH representatives could observe only one technical drawing class in the 9th grade, where a room full of inmates were qualifying in joinery. Teachers come from the city and are paid by the School Inspectorate. The classrooms where classes are held have the same kind of furniture as the clubs from the cellblocks. The average number of inmates who participate in education courses is 70 per year.

The school has a sanitary facility which is in better condition than the ones in the cells, and a courtyard made of concrete where a ping pong table was placed.

One inmate in the drawing class complained that there are no practical activities in the joinery workshop, only theoretical notions. The Administration explained that practice can happen only in the presence of a qualified instructor because the workshop has sharp objects which need supervision, and only in the final two weeks of teaching.

The socio-educational sector seems to be the best working one at Galați Penitentiary. The responsible staff managed to organise the activity of the 3 social workers, 3 psychologists, 3 educators and 2 sports supervisors (although the job scheme is bigger here too) in such manner as to ensure, to all inmates, the possibility to get involved in at least one educational activity per month. Moreover, during the discussions with the inmates, the majority admitted they do not lack this kind of activities, they only wish they had the possibility to undergo more qualification courses.

The physical activity schedule, which most of the inmates complained about, is the following, made on regimes:

  • Young people and those in open regime – twice/week
  • Closed regime – once/week
  • Maximum security and risk – twice/month and only on the football court behind the walking cages, where there are security guards.

The staff responsible for the socio-educational sector claim that not offering access to everyone on the new football court acts as motivation for those in maximum security and risk regimes, to behave well and change their detention regime faster.

The penitentiary has a project for the construction of a sports hall, and they are waiting for NAP’s approval.

In the last years, the barbershop has been created as a result of sponsorships and an inmate from unit 2 has obtained qualifications for the job. A tailor shop has also been created through a sponsored project, but it only works for the penitentiary, the same way as the joinery.

The service also contains a TV studio with closed circuit and a library equipped with a generous number of books, received from donations (circa 2000 books). An inmate, who is the library responsible, gathers articles from the inmates, types them into a computer and edits a penitentiary magazine every three months.

The rights and freedoms judge

The rights and freedoms judge declared that from 150 complaints received in the past year from inmates, the majority are appeals to the execution of the sentence. Regarding the complaints about the living conditions, many of them are ‘preformulated’, the judges considers, the inmates invoking the right to choose: some demand money as compensation for the poor conditions, others ask to be moved in appropriate conditions instead of winning days. In the judge’s opinion, only about 5% of the Galați Penitentiary has suitable detention condition, considering  the allocated space of 4sqm/inmate.

Other requests made by inmates before the  judge target the ‘administration’s oppression’. The judge says that inmates sign up for audience particularly before the commissions for conditional release and accuse the administration of bad faith. They usually complain about requesting different things from the penitentiary administration which they failed to receive.

Every Thursday, 4-5 inmates are signed up for  audience. The judge estimates to approve app. 5% of the cases and the he generally did not have cases where decisions were invalidated before the court.

Some complaints targeted officers’ interventions in the detention cells and aggressions that followed. The judge says he partially admitted those complaints as inmates were, to a certain extent, provoked. However, the place’s specificity cannot be overlooked.

Investment plans

The penitentiary plans on constructing two new buildings: one to extend the already-existing one, attached to it through modern walking-courts; and the second building situated at the entrance, replacing the containers that are there now for receiving the detainees. The new building’s capacity would be of 150 spaces. At the moment, the projects are in the phase before the feasibility studies. According to NAP’s engagements, these building should be finished in 2022.

The short-term investment plan as well as the budget grant solely the room renovation, renovation of the penitentiary fence (which has fragile portions), renovating the roof of the thermal plant and few renovations at the school building.

Conclusions and recommendations

The association mentions that compared to 2012, some things in the Galați Penitentiary changed for the better, but the overall detention conditions and the overpopulation of the cells are yet to be solved.

Additionally, what is appreciated is how the socio-educational sector manages to involve a big number of inmates in education activities. It would be desired to focus more on qualification courses in order to offer inmates an advantage for when they are released and return in the labour market.

Increased attention should be given to psychological assistance, especially since many inmates suffer from mental illnesses.

The administration’s efforts to stop drug and phone trafficking – which is said to have been happening at a large scale before 2017- are understandable and appreciated. However, some decisions seem to be adopted as to make detention even harder for the inmates, acting as in corpore punishment, besides the already poor conditions. These effects seem to show in a slight increase in aggressions and self-aggressions among inmates, according to the 2018 activity report – 68 cases in 2018 compared to 48 in 2017, especially with a decrease in the number of inmates (what should be noted is that the official numbers seem to contradict the predominantly positive information provided by the medical staff of the penitentiary when they discussed with the organisation’s representatives). According to the same report, there was a dramatic increase in violence against staff, from 1 in 2017 to 14 in 2018, which can show a hidden nervousness among inmates.

The association’s recommendations for the penitentiary staff:

  • Pay more attention to the hygiene of the cells to prevent bedbugs from appearing;
  • Reassess the decision regarding forbidding the use of fridges on the hallways for the inmates – despite penitentiary offering them hot meals, inmates need a daily share of fresh fruits and vegetables (which are not being offered by the penitentiary) and keeping them in the fridge, especially during summer, is essential;
  • Increase hot water allowance from 1-2 hours to 3 hours, at least in the cells with 8 inmates so that all of them have time to wash themselves;
  • Try to find solutions to keep inmates busy through paid jobs, at least for those in open regime who do not need very strict supervision;
  • Reconsidering inmates’ access to sport activities, as in increasing the number of activities.

Other recommendations can be found inside the report.

Livia Popa

Dollores Benezic

Translator: Amalia Tihon    

Report on the APADOR – CH visit at the Giurgiu Penitentiary

/in /by

On the 5th of February 2019, two APADOR-CH representatives visited the Giurgiu Penitentiary. The last visit took place in 2009; the report from that visit can be accessed on the Associations’ website. The visit started at 10.40 and ended after 17.00.

General information

The Giurgiu Penitentiary is regarded as one of the largest penitentiaries in the country with a capacity of more than 1500 inmates. The construction of the Giurgiu Penitentiary started in 1994, and it was inaugurated in the year 2000, although some parts of the penitentiary hadn’t been finished at that date. Currently, the Giurgiu Penitentiary holds 14 cells for male inmates belonging to all detention regimes: open, semi-open, closed and maximum security. Furthermore, the prison has a section for pre-trial detention. Although this penitentiary mainly serves the Giurgiu, Teleorman, Ilfov and Bucharest area, at the date of our visit inmates from more distant parts of the country were detained here, because, after its extension, the occupancy level of the prison is lower than the national average.

Cell 14 is the most recent unit and was commissioned just two weeks prior to our visit; this unit was designed to observe the European standards on detention centres. The cell, which was built on the structure of two old buildings, was fully redesigned and now serves as an open regime unit, with a capacity of approximately 120 inmates.

Number of employees and organizational structure

According to the information provided by the prison director, the 14 cell of the penitentiary are organized as follows:

1 quarantine unit, provisional detention unit (E1)

5 closed regime units (E2-E6)

5 maximum security units (E7-E12)

1 unit for medically and socially vulnerable persons (E9)

1 infirmary unit (E13)

1 open regime unit (E2-E6)

The capacity of the penitentiary, calculated by the prison administration   as a quota of 4 sqm/ inmate amounts to 1513 places, in cells with 2, 4, 8 and 10 beds.

However, the prison administration   also stated that at this moment only 50% ensures appropriate conditions. Although no longer overcrowded, many cells still don’t fulfil the hygienic standards in force.

There are 1538 installed beds. There were 1277 inmates in the at the date of our visit, detained as follows: 425 under maximum security, 606 under closed regime, 13 under semi-open regime, 123 under open regime, 38 under provisional detention, 1 woman, 1 minor, 59 juveniles and 11 under quarantine. The occupancy rate on the date of our visit was 80.24%.

80% is also the occupancy rate of the penitentiary’s employment structure. Only 426 positions out of the 527 positions included in the 2019 employment structure are filled, this creates an acute deficit in the operative, social, educational and medical areas. 

The economic situation of the penitentiary

The amended budget for 2018 amounted 45.7 million Lei, out of which 37.9 million Lei were personnel expenditures and 6.7 million Lei expenditures with goods and services. 1.9 million Lei were own revenues, obtained by prison labour, with a 28% increase as compared to the previous year.

The administration stated that it is unable to spend the entire budget for the renovation of the detention areas, as they are unable to find qualified labourers, neither inside the prison among the inmates themselves nor outside labour. In 2018 only 23% of the annual renovation and repairs plan was carried out by using direct labour.

23 cells from block E1 were renovated in 2018 – the renovations included new joinery, electrical and sanitary installations. A total of 306 cells were damaged or in need of different maintenance works.

Furthermore, in 2018, the food allowance doubled from 3.5 to 7 Lei/day/inmate and the value of the hygiene products increased substantially. The administration distributes the following items to the inmates on a monthly basis: razor, toilet paper, toothpaste, comb, soap, shampoo, nail clippers, detergent, etc. According to the statements of some inmates these items are enough.

As per calculation of the prison administration, the monthly expenditures for an inmate amount to 505 lei to which the employee’s salaries are added.

Investments in 2019

The prison administration planned two significant expenditures in 2019:

  • Reconfiguration of the recreation yards and
  • Renovation of the food preparation area.

The food preparation area/The kitchen

The food preparation area is the most problematic area in the whole penitentiary. The room has old joinery, with broken windows, dirty and damaged floors, a defective ventilation system, which explains the mould on the ceiling and walls. The smell was unbearable when we visited, although a team of inmates was cleaning the food preparation area after lunch had been served. 18 inmates work in the food preparation area in 2 shifts. The changing and toilet facilities used by the inmates were in a precarious state. The different kitchen utensils for peeling vegetables or potatoes were rusty and way beyond their utilization period.

The prison administration admits that the food preparation area hasn’t been renovated since the commissioning of the penitentiary in 2000. The area was just regularly painted, the pressure cookers were renewed and are now in good shape. In 2018 the prison administration submitted a supporting memorandum based on which they obtained the necessary funds for an investment for the complete renovation of the food preparation area. The building design of the investment is planned for 2019 and its execution for 2020.

On the day of our visit the menu consisted of:

breakfast – tea, bread, marmalade, margarine, cheese and egg (for the nutritional intake of diabetic inmates);

lunch – chicken soup, cabbage with sausage (smoked, however uncooked) or chicken (for the Muslim inmates);

dinner – potato stew, rice pudding or pasta and sauce for the different dietary requirements.

The prison administration also stated that although the food allowance doubled it is still too small for three meals a day. The discussions with the inmates from different blocks revealed that food was an issue which was unanimously criticized.

The Giurgiu Penitentiary does not have a prison farm but only a plot of land next to the prison courtyard, which is tended (partially) by some inmates to supplement the necessary vegetables for preparing the inmates’ meals. Sometimes the prison receives goods from other penitentiaries – e.g., cheese from Pelendava – by using a free of charge transfer system. The administration regards prison farms as no longer profitable. The cost of the vegetables or products obtained by prison labour is not competitive since the inmates must be paid the minimum wage to which the salaries of the correctional officers are added. Furthermore, the prison administration stated that very few inmates are willing to work in agriculture.

Visits’ section

There are 8 visit booths fitted with a divider, 4 maximum security booths and many seating arrangements with tables and chairs. At the time of our visit, the seating arrangements were being used. A visit lasts for a maximum of 3 hours, during which the packages are inspected and only 1-2 hours remain for the actual interaction.

The penitentiary also has a “Father and Child” room which didn’t seem used, considering the stuffy air and odour in the room. The penitentiary’s representatives told us this room is rarely used.

The visit area also had a booth for online family interactions and a video conference room for court hearings, this was not used to its’ full capacity due to the low number of requests. The penitentiary’s representative estimated that there are three to five times fewer court appearances, compared to the past. By introducing video conference hearings, the penitentiaries may save on fuel costs and expenditures with the security personnel.

The conjugal visit room is near the medical unit, and the penitentiary’s representative revealed that it was used 3-4 a day. At the date of our visit, the room was empty. The room is equipped according to the standards in force – with a bed, a TV, a refrigerator, a bathroom with instantaneous water heater – however, the bedding was not very clean.

The prison store

The prison store inside the penitentiary was very well stocked, the inmates have the option to buy different food products or toiletries. The salesclerk stated that cigarettes, sweets and bottled water were the best-selling products.

The prices are not displayed on the shelves but listed on the upper side of the shop window, from where these are barely visible. The inmates don’t have access inside the store, and they buy the products from a shop window.

The salesclerk provided some prices at the request of the APADOR-CH team. These are the prices for some of the products: apples – 6 lei/kg, small Zuzu yogurt – 3.80 lei, Jakobs coffee – 14.80, bottled water Dorna 3.90/ 2l bottle or a different bottled water brand 2.60 lei. Sweet peppers – 14 lei/kg, large Amigo instant coffee – 17 lei.

There is an additional aspect which needs mentioning – several people were smoking at a table inside the shop during our visit. Moreover, we noticed that there was smoking in numerous places on site, from the gate to the inside, on the hallways of some blocks.

Medical assistance

The penitentiary only has 2 hired general practitioners out of 7 planned positions and one resident who used to practice at the penitentiary but is now attending a residency program in Bucharest. The dentist, the third health care professional hired, suffered a car accident while driving from Bucharest to the penitentiary and is now on extended medical leave. One of the two general practitioners is also the Head of the Medical Unit.

Furthermore, there are 13 nurses, who work in shifts: 1 hygienist, 1 dental nurse, and 11 registered general nurses.

In November 2018, 1 candidate passed the application contest for the position of psychiatrist, but up to the date of our visit, the appointment from the Romanian Ministry of Justice had failed to arrive, despite the acute need for this medical specialty. It will be the first time in its history when the Giurgiu Penitentiary has a psychiatrist, although most of the inmates’ health issues are related to mental health.

The doctor’s office is scarcely equipped, the doctors and nurses complained about the improper working conditions, and about the fact that implicitly the inmates do not benefit from standard consultation conditions.

The doctor offers approximately 40-60 consults a day, either in his office or in the different cell. Most illnesses have to do with mental health (over 600 inmates, out of which 318 medicated), followed by respiratory illnesses, chronic illnesses, and diabetes (12 insulin dependent inmates, 37 under specific treatment).

10 inmates undergo treatment with methadone, 29 inmates have HIV and approximately 300 have hepatitis. The penitentiary doesn’t screen for any transmittable diseases and relies on the statements of the inmates on their health. 60 inmates are under treatment with Interferons. There are regular scabies outbreaks. The penitentiary has stopped offering condoms to prisoners for many years (at least since 2012 as one of the nurses recalled), although the prison director admits that sexual assaults occur in the cells.

Once a week, the inmates in need of a specialized medical exam are either taken to the psychiatrist or other medical specialists (transports of 3-10 inmates are organized) at the local county hospital. As the specialists at the Giurgiu County Hospital are in limited numbers, most of the inmates are taken to the hospitals in Bucharest: Floreasca, Bagdasar or the Rahova Penitentiary Hospital.

The doctor claims that there have been no issues with ensuring the medical treatment for the inmates; however, there are delays in receiving the subsidized treatments due to the Romanian E-Purchasing System. That is why it’s preferable that the inmate’s family brings the treatments and if needed the medical staff allows this practice. In 2018 the drug products for the inmates amounted to 254,000 lei.

Upon request and at their expense some inmates were occasionally examined by private doctors.

In 2018 one inmate committed suicide and other four inmates died of natural causes.

Reintegration, education, and workplaces for the inmates

The penitentiary only has 2 hired psychologists (as opposed to the 7 planned positions), 2 social workers (as opposed to the 3 planned positions) and 8 teachers (as opposed to the 10 planned positions) out of which 2 are on maternity leave, and 1 holds a management position. The penitentiary also works together with volunteers who carry out different projects, but the staff is insufficient for such a large number of inmates.

The projects carried out in 2018 reveal that a meagre number of inmates participated in the various educational or community projects (a few tens/project).

The penitentiary representatives stated that there are tuition programs for the inmates in place, carried out together with the County Agency for Employment, where the inmates can receive a professional qualification as hair stylist, under-cook, plant breeder. However, few inmates qualify for these professional qualification programs, as they don’t have the minimum educational level required (lower secondary education).

The penitentiary also offers alphabetization courses at primary educational level (grades I – IV) and 40 inmates attended in 2019. It also tried to set up lower secondary education classes (grades V-VIII), the Giurgiu School Inspectorate denied their establishment.

There few are workplaces and the current workplaces don’t seem to be very desired by the inmates. The penitentiary’s administration estimates that only 20 inmates out of 100 work. The penitentiary has a contract with RILUG from Lugoj, for sewing footwear – the inmates work in their cells. There are several other workplaces at the greenhouses, for renovation works, at the furniture workshop, for diggings and the manufacturing of photovoltaic panels.

In 2018 inmate labour brought the penitentiary earnings of 1,950,000 lei, the money was spent on repairs and for the purchase of a patient transport vehicle for inmates who undergo medical exams outside the penitentiary.

Visit of the individual cells

There aren’t many differences in appearance between the different cells; all the 5 blocks have similar arrangements; these are connected to form a semicircle with the educational and visitation unit in the middle.

The cells have a video surveillance system, which is old and incomplete, without any central dispatch or electronic blocking systems. The cell doors are still opened and closed by the employees themselves with a key, which makes the lack of personnel even more acute – there is 1 corrections officer for every 15 cells. The prison director hopes that the funds for a redesign of the video surveillance system will be approved in 2019.

After the law on early release came into force, the cells with 6 bunk beds were transformed into cells with 4 bunk beds and thus managed to observe the standard of 4 sqm/inmate. Before this law was adopted, the penitentiary had approximately 1400 inmates, then the number reduced to 1100; meanwhile, however, more prisoners have been transferred here from prisons regarded as overcrowded.

In most cell blocks the telephones were moved from the hallways to the cells, which enables inmates to use them without the guardians’ permission, at any time until 06:00 PM every day, within a limit of 30 minutes daily. This proved beneficial both for the inmates and the prisons’ employees.

The penitentiary has five walking courts, these are partially covered; the maximum-security units have walking cages set up on the roof of one of the buildings.

Cellblock E11 also has a protection room, equipped with soundproof walls and vandalism-proof lavatories. The penitentiary’s representative said that this room is barely used, but very useful for inmates who pose a risk of self-harming.

All old cells have a “tableware room” where all the tableware is kept and starting with last year this was equipped with cooling shelves where all the inmates can store the food products they purchase or receive.

Cellblock E11.10 maxim security

Cell 10, of approximately 20 sqm was in good condition, clean, furnished, with a vestibule, bathroom and 4 beds (two bunk beds), closets and a TV set. There were only three inmates in the cell, a Norwegian citizen and two Romanians. At the time of our visit, the Romanian inmates were in the walking yard.

The Norwegian citizen complained that he didn’t receive the 6 compensation days to which he is entitled to for improper imprisonment conditions, that the food was terrible, and that he filed numerous complaints to the judge for the supervision of the deprivation of liberty about numerous aspects of the incarceration conditions, but he never received an English translation of the decision. Furthermore, he requested the transfer to a prison in Norway, but it was denied because the damages, in his case, hadn’t been paid yet.

Cellblock E8.27 maximum security

The inmates in cellblock 8, are the ones working on footwear. Only one inmate was present during our visit in cell 27 (out of 28), a cell of approximately 20 sqm, with a clean appearance and only two beds out of 4 were occupied at that time. The inmate stayed in his cell and didn’t go for outside exercise because he had a cold. He stated that he saw a doctor after four days and that he feels relatively fine.

He complained about the food, which was “awful”. He added that the prison personnel are kind to the inmates, that the daily hot water schedule (from 11 AM to 12 PM) is plenty and that the received toiletries are sufficient.

Cellblock E9 – maximum security

Cell 47 (out of 58) has approximately 9 sqm, doesn’t have a bathroom but only a toilet and a sink which are not separated by anything from the beds. The prison director stated that the rooms were initially equipped with separators, but the inmates destroyed these.

There were two inmates in the visit room, a Turkish citizen and a Romanian. The window was open, and the room was quite chilly. Both inmates said that they keep the window open because they cannot stand the malodorous toilet. They sleep, eat and use the toilet in the same cell.

The Romanian inmate complained that the prison store is overpriced, the food products sold are bad, and that nobody engaged him in any activity program in the past 4 months, he has been here. He claimed that his hands are handcuffed everywhere he is taken, including to the showers, and that nobody tells him why. He told us that he submitted a complaint about this with the delated judge, but to no avail.

The Turkish citizen complained about a tooth that broke a few weeks prior, which constricts his eating and about the fact that he was waiting to be taken to the dentist for the past 15 days.

Cell 13 also has 9 sqm, with a single inmate E.R. who seemed to be in a delicate mental state. He said that he’s been detained in the Giurgiu Penitentiary for a year, although he is from Bacau, and complained that his family is too far away and that he hasn’t seen them in 4 years.

Because the cells in cell block 9 don’t have any showers, the inmates are taken to a communal shower room twice a week; this room is at the end of the hallway.

There were a few inmates in the walking cages on top of the building – although it was quite cold outside. Some of them complained about the food quality and about the fact that there are no TV sets in the cells. Another inmate said that he took part in a training course in 2018, but he couldn’t recall what the course was about and what he learned from it.

During our visit in cell block E9 we were accompanied by a special interventions team who were fully equipped to intervene and who waited on the hallways.

Cellblock E14 open regime

The penitentiary’s latest cell block, used for the semi-open regime consists of two buildings, one with 2 stories and 1 with 1 story. The cells in this unit are fitted to modern standards. At the date of our visit only building B, with 2 stories was occupied. The buildings have one dining hall on the ground floor, and the rooms have 2, 6, 8 or 10 beds, depending on their size. The cell sizes vary from 10 to 40, 47 sqm. The cell block has a total of 118 places, but only 200 installed beds and 123 inmates.

The beds come with a metal framework and two drawers for storing personal items, thick spring mattresses, closets for each inmate, bathrooms with vandalism-proof showers, sinks and toilets. The walls are covered with plaster walls, and the general appearance is pleasant, clean, although some cells seem crowded because of the too many beds.

Cell 5 from block B (37.35 sqm + a bathroom of 7.38 sqm) held 9 inmates and had 10 beds. The room also had a table, a flat-screen TV and some closets used as storage areas. Several aspects discontented all the inmates:

  • the fact that when the hot water flows the cold water stops flowing – the prison director said that this is a flaw which will be soon remedied by the builder because the warranty period hasn’t expired yet;
  • the fact that there is hot water for only one hour a day, and there isn’t enough time for all 9 of them to wash;
  • that the phone in the room can’t be used after 6.00 PM, and their families are away at work at that time – the prison director promised to remediate the situation together with the telephone company;
  • that they don’t have a barber shop;
  • that the serving time for their meals is almost two 2 hours because only 2 inmates serve the meals for more than 100 inmates;
  • that the TV is turned off between 7.00 and 8.00 PM during the evening roll call;
  • that the cell doors open only from 07.30 AM to 10.00 PM;
  • that they don’t see the point of having a refrigerator in their rooms, since they don’t have anything to put in them;
  • that the cell window doesn’t open, and they can’t let the air in;
  • that they are too far away from home – some of them were transferred from Constanta;
  • that they don’t receive any compensation days due to the good imprisonment conditions.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

The judge for the supervision of the deprivation of liberty estimates that she handles the most significant number of cases in the country – approximately 200/month. She added that the number of complaints about the prison conditions has decreased, now all the complaints refer to early release and objections regarding the number of compensation days. The inmates now request compensation for the days executed under improper detention conditions for previous convictions.

Most of the complaints against the prison administration pertain to delays in medical services, the hot water schedule, having less than 4 sqm/ inmate or denial of conjugal visits.

Concluding remarks and recommendations

APADOR – CH appreciates the efforts made by the prison administration   and the Romanian Prison Administration to improve the incarceration conditions of the Giurgiu Penitentiary and believes that the general condition of the penitentiary reflects these efforts.

Some aspects regarding the hygiene of the detention areas need to be solved, such as the unrenovated cells and the food preparation area which needs urgent repairs.

Some specific aspects need improvement:

  • The hot water schedule for cells containing more than 3 persons should be extended to more than one hour a day, so all inmates have enough time to shower.
  • The phone call schedule should be extended until 08.00 PM

The association would like to remind the prison administration that Law No. 15/2016 bans smoking in closed areas and is also applicable both inside the penitentiary and for its employees.

The Association recommends that the Romanian Prison Administration undertake more efforts to hire qualified personnel, to decrease the staff deficits of doctors, psychologists, social workers, teachers, and essential care personnel for treating illnesses which exacerbate under conditions of imprisonment (especially mental health conditions).

Furthermore, the Romanian Prison Administration together with the Romanian Ministry of Justice should devise an effective system for using the inmates as workforce and should try getting them more involved so that during their detention they have the chance to learn a profession and make a contribution to their upkeep.

Additionally, both the prison administration   and the Romanian Prison Administration should intensify their efforts to set up secondary education schooling programs (V-VIII), so the inmates’ level of education is no longer an obstacle in obtaining a professional qualification in prison and a workplace after the release.

Dollores Benezic

Nicoleta Popescu

 

Translated by Cristina Badea-Guțu

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Aiud

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat miercuri, 29 iunie 2016, Penitenciarul Aiud din județul Alba. Ultima vizită data din 2006. Întrucât vizita a coincis cu Ziua lucrătorilor din penitenciare, mare parte din personal era liber și unele informații, care nu erau cunoscute de cei prezenți în penitenciar și cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă, au fost furnizate ulterior, prin email.

  1. 1.     Aspecte generale, efective, personal

Penitenciarul Aiud este unul dintre cele mai vechi din România (unele clădiri datează din 1856), are 3 hectare de construcții/clădiri dispuse pe 10 hectare de teren și deservește patru județe limitrofe. O astfel de întindere de teren și construcții se dovedește costisitoare pentru procesul de pază, dar și pentru întreținere și igienizare, după cum susține conducerea.

Efective: În total penitenciarul are 10 secții de deținere. Conform datelor furnizate ulterior de penitenciar, la data vizitei existau în cele 10 secții 871 de deținuți, încadrați pe regimuri de detenție astfel: deschis – 38, închis – 545, semi-deschis – 27, maximă siguranță – 156, arestați preventiv – 91, minori – 9, închis suspendat – 1, semi-deschis suspendat – 2, maximă siguranță suspendat – 2. Deținuții cu regim suspendat sunt cei pentru care a fost emis un nou mandat de arestare preventivă. Pe lângă deținuții bărbați (adulți, minori și tineri), în penitenciar se aflau și două femei în tranzit.

Personal: Conducerea penitenciarului consideră că este insuficient pentru suprafața întinsă și numeroasele clădiri ce trebuie acoperite cu pază. Personalul constă în 241 de cadre la siguranța deținerii (din 290 de posturi existente pe schemă), 11 angajați la sectorul medical (din 19 posturi în schemă) și 20 la socio-educativ (din 29 prevăzute). Incluzând și personalul administrativ, penitenciarul are 424 de funcții prevăzute pe stat, din care sunt ocupate numai 344.

  1. Investiții

La data vizitei se aflau în stadiu de șantier mai multe clădiri din curtea penitenciarului, fie  construcții noi, fie în reabilitare. Un corp nou de clădire a fost ridicat special pentru sectorul administrativ și urmează să fie recepționat în curând, întrucât mare parte din birourile personalului sunt tolerate în clădirea vecină a Judecătoriei Aiud. Pe lângă corpul nou de clădire, tot pentru personal mai sunt disponibile două clădiri, de asemenea reabilitate, una găzduind popota și cealaltă niște magazii.

Practic tot sectorul cuprins între poarta externă a penitenciarului și Punctul de control 2 era în șantier la data vizitei, respectiv clădirile administrative și clădirea sectorului vizite.

Sectorul vizite era în reparații capitale, iar activitatea era mutată temporar într-o magazie a fostei IMP Aiud, acum desființată. În interior erau amenajate patru mese pentru vizita fără dispozitiv de separare și o ladă de dimensiuni foarte mari în jurul căreia erau dispuse în total 12 scaune, pentru vizitele cu dispozitiv de separare – lada era o improvizație de dispozitiv de separare, întrucât dimensiunile ei făceau imposibil contactul deținuților cu vizitatorii. În aceeași magazie era improvizat și sectorul pentru primirea pachetelor, un colț pentru vizitele familiilor cu copii și patru cabine prevăzute cu perdele pentru controlul deținuților la intrarea în penitenciar. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că reparațiile la clădirea pentru vizite vor fi gata în această toamnă. Într-o altă clădire erau amenajate deja cabinele pentru vizita online – funcționale, dar care încă nu fuseseră folosite deoarece mai așteptau unele aprobări metodologice – camera pentru vizita intimă și cabinele pentru vizitele cu avocații.

Investițiile făcute în 2015 și 2016 se datorează bugetelor crescute simțitor. De exemplu conducerea penitenciarului susține că în 2015 a primit 570.000 de lei pentru reparații curente, o sumă îndestulătoare comparativ cu anii precedenți când abia primea câte 8.000 de lei, dar că acum marea problemă este că nu au cu cine să angajeze lucrări de anvergura celor permise de aceste sume.

Câteva îmbunătățiri făcute din bugetele primite în acești ani:

  • 90% din parcul auto a fost schimbat;
  • a fost reabilitată clădirea școlii (clasele I-VIII, IX-X și școală profesională);
  • s-au montat centrale electrice pe fiecare secție/clădire mai depărtată de centrala termică a penitenciarului, astfel încât încălzirea și apa caldă sunt furnizate mai eficient în prezent;
  • au fost dotate toate secțiile cu mașini de spălat și de uscat, astfel încât deținuții să-și dea hainele la spălat pe secție și numai lenjeriile să fie igienizate la spălătoria mare a penitenciarului.

În ciuda investițiilor în majoritatea clădirilor, în camerele de deținere este supraaglomerare (un deținut are la dispoziție între 1 mp de spațiu și maximum 3mp), investițiile făcute neputând să creeze mai mult spațiu față de cel existent, ci doar să aducă mici îmbunătățiri de igienă și confort. În curtea penitenciarului, însă, sunt mai multe clădiri nefolosite, în care s-ar putea amenaja noi camere de deținere. Ele aparțin fostei Uzine Mecanice și ar trebui transferate în proprietatea și administrarea penitenciarului, în acest scop.

Centrala termică a penitenciarului datează din 2007, are trei boilere și două arzătoare. Asigură cu apă caldă și căldură secțiile 1-8 și energie pentru bucătărie, dar în urma achiziționării centralelor electrice mai mici, centrala mare va rămâne să funcționeze doar pentru secțiile 1-6. Secțiile 9 și 10 au deja centrale electrice proprii.

Dușurile: De asemenea centrala va asigura în continuare apa caldă necesară sălii de dușuri a penitenciarului, care are 40 de dușuri și două săli de așteptare, este curată, placată cu gresie și faianță. Reprezentanții penitenciarului motivează amenajarea acestei săli mamut prin faptul că în mai multe camere care aveau dușuri individuale deținuții ar fi scos sifoanele din pardoseala băilor, ca să ascundă acolo diverse obiecte interzise. Acest fapt a dus la infiltrații de apă în pereții și plafoanele clădirilor de deținere și deteriorarea acestora, și astfel s-a decis ca dușurile să fie toate într-un loc. Reprezentantele APADOR-CH înțeleg această decizie, dar consideră că nu este o soluție firească obligarea deținuților să facă duș în grup.

Pentru 2017 este prevăzut să fie finalizate reabilitări pentru secțiile 7 și 8 (Zarca) și începerea studiilor de fezabilitate și a proiectării pentru reabilitarea secțiilor 5 și 6.

  1. 3.     Munca deținuților

În medie 357 de deținuți din Penitenciarul Aiud muncesc zilnic, reprezentând 40,98% din efectivul total. Ei sunt implicați în deservire (preparare distribuire hrană, curățenie, reparații auto, instalații, construcții, frizerie) – 150; cusut pantofi și asamblare componente electronice în interiorul penitenciarului – 146; descărcare arheologică și fabrica de mobilă din penitenciar – 61 de deținuți. Conducerea spune că pe plan local ar fi oferte mai multe de muncă (la autostrada care se construiește în zonă au numeroase solicitări, de exemplu) pentru deținuți, dar sunt nevoiți să le refuze pentru că nu au suficient personal de pază. Conform conducerii, în luna mai a acestui an au fost refuzate cel puțin 200 de locuri de muncă din această cauză.

Dat fiind că la Aiud există în medie 3-4 deținuți la un agent, APADOR-CH consideră că printr-o organizare mai eficientă a personalului s-ar putea gestiona mai bine scoaterea la muncă a mai multor deținuți, profitând astfel de faptul că pe plan local există o cerere mai mare decât în alte zone.

Reprezentanții penitenciarului susțin și că, datorită fondurilor mari primite în ultimii ani, pentru reabilitarea clădirilor penitenciarului, e nevoie de deținuți calificați în domeniu și aceștia sunt tot mai greu de găsit.

  1. 4.     Sectorul medical (Secția E9)/Minorii/Femeile

Sectorul medical este amenajat în fosta secție destinată femeilor,  E9, care acum e folosită și pentru infirmerie, și pentru deținuții aflați în tranzit (minori, tineri și femei). Secția are un aspect îngrijit, luminos, are pe hol numeroase plante ornamentale, ferestre largi și tot pe hol sunt amplasate mașinile de spălat și de uscat, ambele nou achiziționate.

Sectorul medical e format dintr-un cabinet de stomatologie – la care, conform conducerii penitenciarului, vine un medic ori de câte ori este nevoie – un cabinet de medicină generală și mai multe camere de infirmerie.  Penitenciarul are în dotare o ambulanță pentru transport medical regulat către spitale sau alte penitenciare, dar în cazuri urgente se apelează la 112.

Din cei 3 medici generaliști angajați de penitenciar, unul asigură consultații pentru personal (la un cabinet situat în afara unității) și 2 medici se ocupă de deținuți. Cabinetul mai are și 9 asistenți medicali, care asigură permanența în penitenciar. La data vizitei nu se afla pe secție decât o asistentă care nu a putut furniza prea multe informații statistice despre sectorul medical.

În camerele de infirmerie se aflau deținuți în vârstă, cu diverse infirmități sau care aveau nevoie de tratament. De exemplu în camera E9.2 erau 3 deținuți, unul cu un handicap locomotor (nu avea un picior), al doilea era însoțitorul primului, iar al treilea avea nevoie de condiții speciale pentru hernia de disc de care suferea de un an, dar de care nu se putea opera întrucât în sistemul penitenciar nu există un neurochirurg. Acesta a spus că periodic, când are dureri, este cazat la infirmerie, deoarece aici are o saltea mai bună decât în camera de deținere și primește calmante. Ceilalți deținuți s-au plâns că nu primesc medicamente suficiente și că mâncarea este „dezastru”. În cameră era un frigider și un telefon dar nu exista sistem de alarmare. Apă caldă aveau în fiecare zi.

Conform asistentei prezente la data vizitei, la intrarea în penitenciar se fac teste de depistare a virusului HIV, la cerere, și pentru hepatită sau boli transmisibile sexual. Asistenta a mai spus că există deținuți cu hepatită în penitenciar și numeroși cu afecțiuni psihice, aflați în tratament.

Într-o altă cameră de infirmerie, de 13 mp, erau cazați 5 deținuți în tot atâtea paturi, doi dintre ei având probleme locomotorii. Ei s-au plâns că mâncarea este lipsită de variație – orez, cartofi, varză, fasole – și de imaginație – se fac de fiecare dată aceleași feluri, deși cartoful ar suporta, de exemplu, mai multe combinații. Aici deținuții primesc apă caldă doar de două ori pe săptămână.

Minorii: În camera E9.9 se aflau doi minori de 16 și 17 ani, în curs de a fi transferați la Penitenciarul Craiova. Camera cu 6 paturi era curată, avea gresie pe jos proaspăt spălată, saltele noi din burete, un grup sanitar curat, format din WC și chiuvetă, un telefon în perete care nu funcționa, având firul rupt. Minorii, aflați pentru prima dată într-un penitenciar, au spus că nu au familii.

Întrebați ce se întâmplă cu astfel de cazuri, reprezentanții penitenciarului au răspuns că „la depunerea în penitenciar  minorii și tinerii fără familie sau necăutați de familie beneficiază de consiliere socială în vederea restabilirii / medierii relațiilor de famile, consiliere socială pentru identificare de resurse și atunci cand situația o impune, contactarea aparținătorilor sau a instituțiilor de stat și a ONG-urilor.”

Deținuții din această secție, în ale căror camere nu există dușuri, au la dispoziție o sală cu două dușuri la comun cu alte camere.

Femeile. La data vizitei erau în tranzit două femei, cazate tot în Secția E9, una într-o cameră de fumători, cealaltă în camera de nefumători. Fiecare dintre cele două camere are câte 4 paturi și un aspect îngrijit, tavane înalte, văruite. Femeile au la dispoziție și o curte mică de plimbare, nepavată, în care sunt plantate câteva flori și sunt întinse sârme pentru rufe. Una dintre femeile cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH era arestată preventiv de 5 luni și la data vizitei se afla în Penitenciarul Aiud pentru că avea o prezentare la instanță la Deva. S-a declarat mulțumită de condițiile din Aiud, în special de faptul că poate utiliza mașina de spălat rufe.

  1. 5.     Blocul alimentar/Magazinul

Blocul alimentar nu a beneficiat de investiții recente (ultima zugrăveală datează de acum 5 ani), avea gresia de pe jos spartă și urme de igrasie pe pereți, din cauza umezelii și a condensului. Conform conducerii penitenciarului vor fi achiziționate câteva marmite electrice pentru a le înlocui pe cele 7 marmite vechi din anii 80 care funcționează pe abur de la centrala penitenciarului.  Clădirea este amplasată într-un sector izolat de restul penitenciarului printr-un gard. La blocul alimentar lucrează 15 deținuți, câte 10 pe tură. Ei au la dispoziție un vestiar, un grup sanitar cu duș și apă caldă permanent.

La intrarea în blocul alimentar erau depozitați pe hol câțiva saci cu cartofi care păreau stricați (după miros), dar responsabilul bucătăriei a arătat și cartofii după curățare, care păreau comestibili. Toate legumele folosite la prepararea hranei provin din GAZ-ul penitenciarului, întins pe 36 de hectare în apropierea orașului.

În meniul zilei figura o ciorbă de legume (în special gulii) și la felul doi iahnie de fasole cu carne de porc. Carnea se introduce în mâncare (numai la diabet se dă separat), în loc să fie porționată ca să fie distribuită egal fiecărui deținut. Reprezentanții penitenciarului susțin că porcul nu poate fi tăiat în părți egale, de aceea au luat decizia de a introduce în meniu pulpe de pui în 6 din zece zile, pentru că acestea se pot porționa.

Pentru regim se pregătea ciorbă de orez și tocană de legume. Pâinea mare, rotundă, avea miros plăcut și aspect proaspăt. Tinerii primeau la micul dejun 100 de grame de biscuiți, gem, un ou, margarină, la regimul pentru diabetici era inclus și salam.

Magazia din blocul alimentar avea un aspect curat, bine organizat, pe rafturi erau saci cu făină, cutii cu margarină, biscuiți, ouă, ulei. Deoarece era o zi festivă, în ziua vizitei deținuților li s-au gătit și gogoși, după masa de prânz.

Magazinul penitenciarului

Este bine aprovizionat, iar prețurile sunt comparabile cu cele de la magazinele locale, cu excepția legumelor și fructelor care par mai scumpe decât în piețe: un sul de hârtie igienică – 80 de bani, un kg de roșii 6,5 lei, un kg de piersici – 6,5 lei, un kg de mere 4,5 lei, un kg de banane – 7 lei. Conform declarațiilor vânzătoarei, deținuții au dreptul să cumpere ligheane, fierbătoare,  sau găleți pe baza cererii aprobate de conducerea penitenciarului.

Ulterior, la vizita în camere, unii deținuți au reclamat faptul că magazinul ar fi scumpit apa după intrarea în vigoare a noului regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească și lichide în pachete. Apa s-ar fi scumpit de la 1,80 lei la 2,80 lei.

  1. 6.     Serviciul socio-educativ/Școala

Sectorul psiho-social are 1 psiholog, 2 asistenți sociali și 1 șef serviciu, tot cu pregătire de psiholog. Sectorul educație are 7 educatori, 1 șef serviciu, 1 preot ortodox, 1 monitor sportiv, 1 agent tehnic și 2 agenți însoțitori cu rol de educatori. Cele două compartimente sunt coordonate de un director adjunct. În total sectorul are 20 de posturi ocupate, din 29 câte sunt pe schemă, 18 angajați sunt efectiv la lucru, doi erau în concediu maternal.

Conform datelor transmise de penitenciar după efectuarea vizitei, de la începutul anului 2016, 634 de deținuți au fost implicați în diverse programe socio-educative, astfel: 276 adaptare la condițiile din penitenciar, 128 eco-civică, 8 educație pentru sănătate, universul cunoașterii, 25, inițiere IT, 12 în diverse programe religioase.

72 de deținuți au beneficiat de asistență psihosocială în diverse programe specifice – de exemplu program de dezvoltare a abilităților pentru viața independentă. 98 de persoane au fost implicate în programe psihologice destinate foștilor consumatori de alcool, droguri, tutun, pentru comportament agresiv.

Fiecare secție a penitenciarului are câte un club unde au loc aceste activitățile socio-educative.

Școala

Școala funcționează într-o clădire reabilitată, cu clase curate și cu uși cu geamuri mari, prin care se poate face supravegherea vizual, fără ca agenții să stea în clasă cu deținuții. În clasele 1-8 s-au înscris 69 de deținuți (33 clasele I-IV și 36 clasele V-VIII) din care au promovat 35. În clasele IX-XI au fost înscriși 57 de deținuți, 9 la clasa a X-a profesională, specializare mecanic agricol. Nu a putut fi furnizată situația celor promovați întrucât anul școlar se încheia după data vizitei.

  1. 7.     Judecătorul delegat

Biroul judecătorului delegat se află în zona administrativă, dar acesta spune că se deplasează deseori în sectorul de deținere ca să audieze deținuți sau face vizite în blocul alimentar. Judecătorul delegat este în penitenciar de 3 ani și în acest răstimp a primit diverse plângeri de la deținuți, în special despre spațiul de deținere. Judecătorul spune că admite astfel de cereri, deoarece constată că sunt întemeiate, însă nu poate face nimic, pentru că „acesta este sistemul penitenciar din România”. Deținuții văd etapa plângerii către judecătorul delegat ca pe un pas necesar în procesul prin care se adresează apoi instanțelor naționale sau europene.

Judecătorul delegat spune că există uneori și incidente violente între deținuți, din cauza regimului de maximă siguranță, și că e greu să ții în mână 500 de deținuți indisciplinați.

În 2015 un deținut a murit în somn, aceasta fiind singura moarte suspectă înregistrată în penitenciar în ultima perioadă. În urma anchetei nu s-a descoperit cauza morții.

 

  1. 8.     Vizita pe secții

Cele 10 secții ale penitenciarului sunt structurate astfel: secțiile 1-4 au regim de maximă siguranță și închis; secțiile 5-6 au arestați preventiv, închis și tranzit, secțiile 7-8 au regim închis și deținuți care merg la muncă, secția 9 – infirmerie, minori, femei și secția 10 – regim deschis.

Secțiile 1-4 sunt amplasate într-o clădire de patru etaje, cu o arhitectură în formă de T, care are pe o extremitate a laturii lungi 12 curți de plimbare despărțite de ziduri și acoperite cu plasă (practic sunt niște camere fără acoperiș), iar în extremitatea cealaltă o curte mare de plimbare folosită ca teren de sport, pe care deținuții au dreptul să iasă să joace fotbal după un program care permite fiecărui deținut accesul acolo cam o dată pe lună.

Secțiile 1-4 au camerele identice, 46 secția 1, câte 47 secțiile 2 și 3 și 45 secția 4. Fiecare cameră are o suprafață de 7,88 mp (inclusiv grupul sanitar dotat cu WC, chiuvetă și duș) și câte 3 paturi instalate. Asta înseamnă că fiecărui deținut îi revin maximum 2,63 de mp de spațiu, în care este inclus și grupul sanitar.

Vizitele în camerele din secțiile 1-4 au fost făcute sub supravegherea grupei de intervenție (formată din doi agenți echipați cu combinezoane negre, tomfă, spray și căști de protecție cu numere inscripționate corespunzător). Reprezentanții penitenciarului erau vizibil îngrijorați, întrucât în urmă cu câteva luni avusese loc în penitenciar un incident în care o doamnă psiholog fusese agresată de un deținut în camera de consiliere. Grupa de intervenție are 35 de agenți, care lucrează câte 4-6 într-o tură.

Conform reprezentanților unității, nu se fac percheziții în camere decât rareori, din cauza lipsei de personal, și numai atunci când există semnale că în camere s-ar putea afla telefoane mobile.

Penitenciarul a achiziționat, pe banii angajaților, un aparat care poate detecta semnalul telefonului mobil, ceea ce a redus semnificativ numărul telefoanelor mobile de pe camere. Reprezentanții penitenciarului au declarat că aparatul a costat 3000 de dolari, a fost adus din SUA și cu el au fost depistate 600-700 de telefoane numai în anul 2012,când a fost folosit prima dată.

În secția 1 erau la data vizitei 86 de deținuți în cele 46 de camere, 24 de deținuți încadrați la regim închis și 62 la maximă siguranță, din care 21 erau încadrați la grad sporit de risc. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera E30.1 la cererea deținutului Puși, care a reclamat că în camera lui se produc adesea inundații de la duș. Într-adevăr, furtunul dușului avea capul de duș rupt, bazinul WC-ului era dezafectat, iar camera avea podeaua udă, apă care se prelingea și pe holul secției, dar reprezentanții penitenciarului au spus că deținutul se face vinovat de asta și că vor lua măsuri să remedieze instalația.

În camera E29.1, stătea singur un alt deținut care părea să sufere de afecțiuni psihice. Cadrele de pe secție au declarat că acesta ar fi prins o cioară pe geamul camerei și a mâncat-o.  Cât timp grupul de vizită a stat pe hol în dreptul camerei lui deținutul a urlat în continuu diverse reproșuri și amenințări la adresa personalului.

Camera E37.1 – are 3 paturi, 3 deținuți, saltele schimbate, o masă și un dulap. Deținuții au declarat că au apă caldă de două ori pe săptămână. Un deținut a afirmat că asistența medicală este deficitară deoarece un alt deținut, bolnav de epilepsie și aflat în criză a fost tratat abia după 5 ore.

Secția 2, situată la etajul 1, avea la data vizitei 131 de deținuți în 47 de camere, toate cu regim închis. Camera E 2.22 avea 3 paturi, ca toate celelalte, 3 deținuți, o masă, TV și saltelele vechi. Grupul sanitar era curat. Unul dintre deținuți fusese transferat din Spania și s-a plâns că aici nu are dreptul să-și îmbrățișeze copiii la vizită, din cauza regimului închis de detenție care nu-i permite vizite fără dispozitiv de separare. Deținutul are un mandat de 15 ani și se plânge că nu e scos la muncă, deși admite că a lucrat o perioadă la descărcări arheologice pentru autostradă.

Secția 4, camera 14 – izolatorul. Este o cameră dublă, luminoasă, cu două ferestre mari și un grilaj în mijloc care desparte cele două încăperi. Prima încăpere este de intrare și vizită, iar în cea în care stă deținutul izolat există două paturi suprapuse și un WC în pardoseală. Nu există duș. Camera este curată, deși WC-ul are o sticlă de plastic în el ca să oprească mirosurile sau șobolanii. Deținutul aflat la izolator, A. I. P., spune că este de 10 ani în penitenciar, mai are 6 luni de executat și a ajuns la izolare din cauza unei altercații cu un alt deținut. El avea și o nemulțumire în legătură cu banii pe care i-ar fi primit în cont de la familie, și din care penitenciarul i-ar fi oprit ilegal o sumă mare. Reprezentanții penitenciarului au verificat în prezența reprezentantelor APADOR-CH situația contului deținutului, cu acordul acestuia, și s-a constatat că banii îi sunt opriți în tranșe ori de câte ori există în cont, pentru o datorie stabilită de instanță – cheltuieli de judecată.

Secțiile 5 și 6, amplasate în aceeași clădire cu acoperișul schimbat și la care urmează să se facă și reabilitarea camerelor.

În Secția 5 sunt 106 deținuți aflați în arest preventiv, din care 18 tineri. Are 20 de camere cu câte 6, 8, 10 și 12 paturi. Camerele au dimensiuni diferite, între 17.83 mp cea mai mică și 33.35 mp cea mai mare. Totuși, în camerele cele mai mari sunt cele mai multe paturi, deci spațiul ce-i revine unui deținut este mai mic. De exemplu 2.16 mp/persoană în camera E5.23 care are 21 de mp și 10 paturi, comparativ cu camerele E5.9 și E5.10 care au câte 6 paturi în 21 de mp și oferă unui deținut câte 3.55 mp de spațiu. În secția 5 au fost schimbate toate saltelele și paturile cu unele din metal prevăzute cu sertare pentru depozitarea lucrurilor personale.

În capătul secției este amenajată o cameră cu 4 frigidere în care deținuții au voie să-și depoziteze alimentele și au acces la frigider pe baza unui program, o dată pe zi, câte o secție. Unii s-au plâns că 4 frigidere pentru 100 de deținuți ar fi insuficiente.

Camera E5.19 are 6 paturi, 20.34 mp și găzduiește 6 arestați tineri care s-au plâns reprezentantelor APADOR-CH că au fost mutați abuziv dintr-o altă cameră (E5.23) în care stătuseră până atunci și unde fuseseră acuzați că ar fi violat un alt tânăr pe data de 20 iunie. Camera actuală are paturi și saltele noi, dar nu are TV și nici nu e zugrăvită. Tinerii susțin că acuzațiile tânărului presupus violat ar fi false, ba chiar că sunt șantajați de acesta pentru diverse bunuri.

Reprezentantele APADOR-CH au cerut lămuriri de la responsabilii penitenciarului în legătură cu violul reclamat de tineri și au discutat în particular cu tânărul care a făcut acuzația. Acesta, sub anonimat, a declarat că de la primul viol raportat (care ar fi avut loc în 20 iunie) ar mai fi fost victima unui al doilea viol, mai recent, tot în camera în care stătea, și că tocmai îl reclamase și pe acesta agentului supraveghetor. Tânărul de 19 ani era de 3 luni în Penitenciarul Aiud, în stare de arest preventiv, și spunea că nu este căutat de familie. El dorea să fie mutat într-o cameră, singur cu unul dintre ceilalți deținuți tineri, cu care spunea că se înțelege mai bine, și părea că are o stare psihică labilă. La insistențele reprezentantelor APADOR-CH, conducerea penitenciarului a promis că tânărul va beneficia de mai multe ore de terapie psihologică.

În răspunsul primit în scris de la Penitenciar, după vizită, sunt enumerate măsurile care s-au luat în acest caz:

–         În urma consultului medical efectuat la infirmeria unității în data de 21.06.2016, ora 14.55, medicul șef a dispus și un consult psihiatric care s-a efectuat în aceeași zi fiind stabilit și tratament medicamentos, iar a doua zi a luat măsura sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud. Tânărul a fost prezentat în data de 23.06.2016 la Laboratorul de Medicină Legală din Alba-Iulia, urmând ca organele abilitate să desfășoare acțiunile legale pentru clarificarea răspunderii celor implicați.

–           S-au întocmit rapoarte de incident pentru cei cinci tineri acuzați de către XXX că l-au agresat sexual, procedurile de cercetare disciplinară aflându-se în derulare;

–     Tânărul XXX a beneficiat de consiliere psihologică destinată persoanelor cu risc de vulnerabilizare în data de 22.06.2016, fiind inclus într-un program de consiliere psihologică periodică.

Secția 6 are 27 de camere, cu suprafețe cuprinse între 9 mp și 33 de mp, cu câte 3 paturi, respectiv 8-9, 10 și 20 de paturi cea mai mare cameră. Spațiul de care dispune un deținut în secția 6 este cuprins între 1.44 mp în Camera E6.2 (28 de mp și 20 de paturi) și 3.45 mp în Camera E.6.11 (13.80 mp și 4 paturi). În secția 6 sunt deținuții aflați în tranzit, regim închis. Câțiva deținuți din regim semideschis se aflau aici temporar, în curs să fie transferați la Deva, pentru că Penitenciarul Aiud nu are regim semideschis.

Secțiile 7 și 8 – zise și Zarca – sunt amplasate în cea mai veche clădire a penitenciarului, care urmează să beneficieze de reabilitare din 2017. Zarca are la dispoziție câte o curte de plimbare pentru fiecare dintre cele două secții. Curțile sunt dispuse în lungimea clădirii, de-o parte și alta a intrării, și au amenajate câteva spații verzi.

Secția 7, la parter, are 13 camere a câte 7.88 mp fiecare, cu câte 4 paturi, o chiuvetă și un WC în cameră, fără pereți despărțitori. Acest tip de cameră îi oferă unui deținut un spațiu de 1.97 mp. În urma unor lucrări de modernizare în 2011 au fost unite câte 5 astfel de camere între ele, astfel: una dintre cele 5 camere, situată la mijlocul șirului, a fost transformată în hol de intrare, cu două grupuri sanitare (WC+ chiuvetă) și un telefon. Din acest hol se intră în restul camerelor, dispuse în stânga-dreapta, câte două, și se merge dintr-una într-alta, pe sistem vagon. În fiecare din aceste 4 camere sunt amplasate câte 3 paturi. Un astfel de modul are în total 38.50 mp, 12 paturi și oferă unui deținut un spațiu de 3.21 mp. Secția 7 are 3 astfel de module.

Același aranjament a fost făcut și la secția 8, la etajul clădirii, care mai are 13 camere a câte 8.40 mp fiecare, cu câte 3 paturi (2.80 de mp de persoană) și trei module create din cele 5 camere lipite, care au 12 paturi în 40.45 mp, deci oferă 3.35 mp/deținut. Deținuții din aceste secții lucrează la deservire și la cusut pantofi, în camere. Majoritatea camerelor vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau curate, dar aveau un aspect sufocant, înghesuit cu prea mult mobilier (paturi, rafturi, perdeaua care desparte WC-ul de spațiul de locuit, etc). Chiar dacă nu rezolvă foarte mult aranjamentul de lipire a celor 5 camere, vizual oferă impresia de spațiu mai mare și de luminozitate.

Intenția conducerii închisorii este să continue să transforme toate camerele secțiilor 7 și 8 în module cuplate de câte 5 camere, întrucât întreaga clădire Zarca va intra în reparații capitale începând cu 2017, când sunt programate studiile de fezabilitate și proiectarea. Zarca ar trebui să fie complet reabilitată în 2020. În clădire mai există, totuși, o sală mare, nefolosită, deși avea câteva aparate de sport în ea, ceea ce dădea impresia că uneori este folosită ca spațiu sportiv. Reprezentanții penitenciarului au declarat că sala nu este folosită întrucât ar fi în pericol să cadă pe oameni.

Secția 10 regim deschis găzduiește 38 de deținuți în 46 de paturi amplasate în două camere. În camera 10.1, care are 54 de mp, sunt instalate 18 paturi și la data vizitei erau 15 deținuți în ea. Camera are un aspect aglomerat, de paturi suprapuse înghesuite, mese, dulapuri și o galerie de depozitare ca un etaj improvizat pe o latură. Camera are frigider și o curte mică în față, comună cu camera 10.2, curte în care deținuții au dreptul să stea toată ziua, ușile de la camere fiind deschise permanent. Deținuții se plâng că acea curte este prea mică, pentru toți deținuții care o folosesc la regimul deschis.

Unul dintre deținuți era într-o stare vizibilă de suferință din cauza unei măsele. Spune că a stat cu măseaua umflată timp de două săptămâni până când a fost prezentat la medicul stomatolog, iar când a ajuns i s-au dat antibiotice.

Nemulțumiri comune ale deținuților din toate secțiile:

  • Calitatea proastă, vechimea și mizeria saltelelor din unele camere. Majoritatea camerelor aveau saltele schimbate – 570 de saltele au fost schimbate în tot penitenciarul – dar în restul camerelor saltelele sunt vechi. Conducerea susține că le va schimba pe toate până la finele anului;
  • În unele camere deținuții s-au plâns că nu li se permite să spele și lenjeriile de pat la mașinile de spălat de pe secții, ei refuzând să le dea la spălătoria mare a unității pentru că acolo „se lăchesc” – adică se amestecă cu ale altor deținuți și nu sunt spălate bine. Deținuții susțin că la spălătoriile de pe fiecare secție – operate de câte un deținut responsabil cu asta – nu li se primesc decât hainele. Reprezentanții penitenciarului spun că nu aveau cunoștință de această regulă și că poate s-o fi înțeles greșit de către deținuții care operează mașinile de spălat. Totuși, aceiași reprezentanți susțin că mașinile de spălat de capacitate mare din spălătoria penitenciarului sunt mult mai potrivite pentru curățarea lenjeriilor de pat.
  • Unii deținuți au reclamat faptul că au dreptul să meargă la magazin numai o dată pe săptămână, de exemplu lunea, când la magazin nu e suficientă marfă, și adesea nu reușesc să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie din acea unică vizită săptămânală.
  • Deținuții de la regim deschis s-au plâns că familiilor lor le este foarte greu să obțină o programare pentru vizită, atât prin telefon cât și prin email, că numai cine e suficient de insistent reușește. Un deținut a spus că soția lui a trebuit să sune de peste 50 de ori ca să reușească să prindă pe cineva la telefon, iar pe email se pare că nu le sunt primite mesajele. De asemenea, cei de la regim deschis care au dreptul la vizite fără dispozitiv de separare, spun că cele 4 mese de la sectorul vizite sunt insuficiente pentru ca fiecare deținut să beneficieze de dreptul la vizită lunar, într-una din cele patru zile prevăzute: marțea, joia, sâmbăta sau duminica. Numărul deținuților de la regim deschis este, se pare, prea mare pentru un număr atât de mic de mese și de zile.
  • Că apa de la magazinul din incinta penitenciarului s-a scumpit după ce a intrat în vigoare noul regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească în pachete și lichide, De la 1,80 lei, apa a ajuns să coste 2,80 lei.
  • Că nu au dreptul să iasă la fotbal în curtea mare a penitenciarului decât o dată pe lună.
  • Că au dreptul să primească pachet în limita a 16 kg lunar, din care numai 6 kg pot fi legume și fructe. Un deținut a explicat că el preferă mai mult legumele și fructele, și că dacă familia ar vrea să-i aducă în acel pachet de 16 kg mai mult de 6 kg de legume și fructe, conducerea penitenciarului nu-i acceptă această derogare, deși per total s-ar încadra în totalul de 16 kg pachet admis.
  • Deținuții de la regim deschis s-au mai plâns că nu au acces la sistemul de informare al închisorii, întrucât un astfel de infochioșc este amplasat pe o altă secție, cu regim închis, și nu au acces liber acolo decât cu însoțitor.
  • Că deși e vară și temperaturile sunt mari, deținuții nu au dreptul decât la două dușuri săptămânal.

 

Concluzii și recomandări
  1. APADOR-CH apreciază eforturile depuse de ANP și de conducerea penitenciarului pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, însă contată că suprafața efectivă a spațiilor de cazare este în continuare insuficientă pentru numărul mare de deținuți. Asociația recomandă ca în acest caz în special să se depună eforturi la nivel de ANP și Ministerul de Justiție pentru transferarea clădirilor nefolosite din interiorul penitenciarului – care au aparținut fostei Uzine Mecanice – în custodia închisorii și amenajarea lor ca spații de deținere. Altfel, sumele mari de bani regăsite în bugetele din ultimii ani se vor risipi pe cosmetizări ale actualelor spații, fără să rezolve problema sistemică a lipsei de spațiu per deținut, care în cazul Penitenciarului Aiud oscilează între 1 mp și maximum 3 mp în toate secțiile de deținere.
  1. APADOR-CH recomandă penitenciarului să acorde o atenție sporită agresiunilor sexuale ce pot interveni între tineri, pentru că în astfel de cazuri nu este suficientă scoaterea agresorilor din cameră, ci este nevoie de ajutor și consiliere psihologică de durată în cazul victimelor. De asemenea este important să li se acorde o atenție mai mare tinerilor fără familii, aflați pentru prima dată într-un spațiu de deținere, deoarece aceștia întâmpină probleme grave de adaptare care pot fi mai ușor depășite cu ajutorul cadrelor specializate.

 

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Poziția APADOR-CH față de criza din penitenciare: Problemele sistemului nu se pot rezolva prin măsuri hei-rup-iste

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH, organizație neguvernamentală care monitorizează, din anii 90, condițiile de detenție din aresturile și din penitenciarele românești, consideră că actuala criză din sistemul penitenciar este rezultatul lipsei cronice de investiții din ultimii 25 de ani, motiv pentru care nu susține eventuale măsuri luate de autorități strict sub presiunea mediatică.

Așa cum se poate vedea în rapoartele scrise de organizație după vizitele făcute în penitenciare, conditiile de detenție în România sunt improprii de foarte mult timp, probleme precum supraaglomerarea, igiena precară, asistența medicală minimală sau hrana proastă sunt sistemice, lucru constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2012, în cazul Iacov Stanciu. Atunci CEDO a cerut măsuri generale din partea statului român pentru remedierea situației, dar statul nu a făcut nimic serios până acum.

În penitenciarele românești sunt în prezent circa 28.000 de deținuți înghesuiți în aproximativ 17.000 de locuri, calcultate la un spațiu vital/per deținut de 4 mp (date disponibile pe site-ul ANP), cât prevăd standardele internaționale în domeniu (vezi standardele CPT). Constructia de penitenciare noi sau folosirea de spații alternative pentru detenție sunt doar o parte a soluției. Este nevoie în primul rând de o analiză temeinică a politicilor penale, de o prognozare a evoluției numărului de deținuți în următorii ani, de o redimensionare a sistemului de probațiune și nu în ultimul rând de politici reale de reintegrare a foștilor deținuți, pentru a preveni recidiva, care în prezent în România ajunge la 75%.

Aministia și grațierea, oricât de clamate ar fi de anumite părți ale societății și chiar de unii politicieni, nu pot produce efecte decât pe termen scurt. Dacă ne raportăm la grațieri, care au mai avut loc în România, atât înainte de 1989 cât și după, constatăm că în maximum un an de zile numărul deținuților redevine egal cu cel de dinaintea acestor măsuri, tocmai din cauza lipsei celorlalte verigi din lanț.

Credem ca revoltele din penitenciare sunt un semnal de alarmă, nu însă şi o soluţie la gravele probleme din sistemul privativ de libertate. Îmbunătățirea condițiilor din închisori nu este un moft, ci o necesitate impusă şi de Curtea Europeană, așa cum este normală investiția în educație și sănătate într-o societate civilizată. Facem un apel la societate să înțeleagă că măsurile luate în grabă, de frica protestelor sau la presiunea mediatică nu sunt viabile și nu-i ajută nici pe deținuți și nici societatea în ansamblu.

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

La data de 31 mai 2016 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat sediul central al Penitenciarului Ploiești. Vizita anterioară a avut loc în anul 2012.

 1.      Aspecte generale-amplasament și regimuri de detenție 

Penitenciarul Ploiești constă în unitatea Rudului, amplasată în oraș și două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii, situate în comune limitrofe. Acesta găzduiește deținuți în regim semideschis (sediul central și Movila Vulpii) și regim deschis (Berceni), toți fiind bărbați adulți (în sediul central există o singură cameră de tineri cu vârste cuprise între 18-21 ani).

Potrivit declarațiilor directorului, natura regimului de detenție favorizează un climant pașnic, lipsit de incidente grave. În anul 2015 a existat un singur deces al unui bolnav cronic cu probleme cardiace care a făcut infarct. Penitenciarul nu dispune de o grupă specială de intervenții (mascați) dar are o echipă operativă formată din 15 persoane, instruite să intervină în situații de urgență.

Directorul a afirmat că cea mai mare problemă a penitenciarului rămâne supraaglomerarea, urmată de dificultăţile pe care le are pentru realizarea reparațiilor capitale datorită lipsei forței de muncă calificată. Lipsa de personal este deasemenea o problemă. Directorul a menţionat  că începând cu anul 2013 bugetul penitenciarului a crescut constant față de acest an, ajungând la 128,02 % în anul 2016.

De aproximativ doi ani de zile, penitenciarul a fost dotat cu  sistem de monitorizare video (la intrare, pe holuri și în camerele de primire). În martie 2016, penitenciarul a semnat  și un protocol cu Curtea de Apel Ploiești, prin care se stabilesc regulile de desfășurare a videoconferințelor care se vor face din penitenciar.  În cele 2 luni de când există acest sistem funcțional nu a existat însă nici o solicitare din partea instanței de a folosi audierea persoanelor private de libertate prin videoconferințe. Din relatările directorului, a reieșit că  judecătorii preferă să audieze inculpații în instanță.

 2.     Efective, cazare, condiții de igenă 

La momentul vizitei totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii).

Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1.72 mp.

Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care în același pat dorm si câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că de multe ori se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).

 3. Personal. Activitatea sectorului asistență psiho-socială și educație, modalități de petrecere a timpului liber 

La data vizitei, în Penitenciarul Ploiești erau angajate 200 de cadre. Directorul s-a arătat îngrijorat că în ultima perioadă, datorită noi legislaţii, s-au pensionat 24 de persoane și că, pentru a acoperi nevoile penitenciarului, ar fi necesară angajarea a aproximativ 100 de oameni. În timp ce siguranța deținerii este asigurată de 130 de agenți,  în sectorul educativ și psiho-social lucrează doar 9 oameni (din cele 17 posturi încadrate).

În sectorul psiho-social erau angajați 1 psiholog și 2 asistenți sociali, iar în cel educativ 4 educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic. Organigrama prevede 4 posturi de psihologi și 5 de asistenți sociali, și, la momentul vizitei  APADOR-CH erau scoase la concurs 2 posturi de psihologi și 2 de asistenți sociali. Recent a fost ocupat postul de preot ortodox care va putea oficia slujbe în capela penitenciarului.

Serviciul de asistență psihosocială desfășoară activități și programe specifice pentru persoanele private de libertate în vederea reintegrării lor ulterioare în societate, deținuții fiind în general mulțumiți de aceste servicii. Conform documentelor puse la dispoziția reprezentantelor APADOR-CH, în perioada ianuarie-mai 2016, 72 de deținuți au beneficiat de consiliere psihologică și un număr de 60 au primit ajutor din partea unui asistent social. În programul “Pregătire pentru liberare” au participat 97 de persoane, în timp ce în cadrul activității psihologice “Grup pentru Support Deținuți Tineri” au luat parte 13 deținuți. Enumerarea activităților de mai sus are doar un scop ilustrativ, acestea fiind mult mai numeroase ca varietate și număr de participanți, nefăcând însă obiectul acestui raport.

Este de menționat însă că personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă participarea  tuturor deţinuţilor la activități cultural educative. Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 21 de ani s-au plâns că există cursuri de școlarizare numai pentru clasele I-IV.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare pentru petrecerea timpului. În sediul central există 3 curți separate, foarte mici, cu aspect de cușcă, acoperite parţial cu plexiglas , unde se poate ieși in intervalul 7-12,30 și 14-22.

 4.      Asistența medicală 

Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali.

Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă în medie un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cele mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe).

Deasemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis  un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.

Sectorul medical are și un cabinet stomatologic, care, potrivit spuselor medicului, nu este foarte frecventat, cabinetul arătând ca fiind puţin folosit. Din discuțiile pe care reprezentantele APADOR-CH  le-au avut cu deținuții reiese că  cele mai multe nemulțumiri ale acestora au legătură cu serviciile stomatologice, pe care le-au apreciat ca ineficiente. Unii s-au plâns că le sunt refuzate vizitele la stomatolog în afara penitenciarului (chiar și atunci când pot suporta ei costurile tratamentelor medicale sau a lucrărilor). Alții au precizat că nu există apă la cabinet și trebuie să-și aducă din cameră o sticlă cu apă pentru a fi folosită în timpul procedurilor medicale.

 5.     Munca deținuților

Veniturile penitenciarului încasate din activități economice au fost în 2015 de 1.193.530 lei. La data vizitei, din numărul total al deținuților 13% total munceau la deservire, și același procent prestau servicii în baza unor contracte cu firme din exterior (sortat legume, tranșare pui, construcții, realizare peturi).

APADOR-CH recomandă penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți, inclusiv pentru cei tineri. 

 6.      Blocul alimentar, magazinul din incintă 

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare. Alături de bucătar aici lucrează zilnic 19-20 deținuți. Datorită lipsei de spațiu unitatea centrală a penitenciarului nu are sală de mese, deținuții servesc cele trei mese zilnice în camere.

La momentul vizitei blocul alimentar se afla în proces de renovare/modernizare: în ultimele luni au fost achiziționate 4 marmite noi, un cuptor electric, rafturi si vase de inox, 2 frigidere, fiind în curs o procedură de achiziție pentru o nouă plită.

Blocul alimentar nu avea un sistem de ventilație funcțional, geamurile fiind aburite, accentuându-se igrasia. Reprezentantelor APADOR-CH li s-a explicat că această situație se va remedia în viitorul apropriat prin achiziționarea unui sistem de ventilație nou.

La data vizitei, grupul sanitar din blocul alimentar nu avea hârtie igenică, în camera de spălat vase nu exista detergent, iar în dulapul cu produse de curăţenie erau doar câteva cutii de tix și soluție pentru spălat gresie și fainață. Agentul responsabil cu blocul alimentar a recunoscut că lipsa detergentului de vase este o problemă. Datorită normelor lunare foarte mici, acesta se termină foarte repede și este de proastă calitate.

Meniul comun pentru prânz la data vizitei era ciorbă de cartofi și fasole cu carne de porc. Pentru cei care munceau erau pregătite spre distribuire paste cu sos și carne. Deținuții aflați la regim urmau să primească pilaf de orez cu carne și ciorbă de cartofi. Diabeticii primesc fructe 20 zile pe lună, în timp ce ceilalți deținuți consumă marmeladă în loc de fructe (acestora revenidu-le aproximativ 3 fructe la sfârșit de lună). Meniul de seară consta în tocană de cartofi și mazăre.

În penitenciar există și un magazin de unde deținuții își pot achiziționa produse, plângerile lor fiind unanime în ceea ce privește prețurile foarte mari. În ziua vizitei, 1 kg de banane costa 9 ron, apa plată Borsec la 2 l=3,5 ron, un pachet de Nescafe la 100 g=16 ron.

Conducerea penitenciarului a informat reprezentantele APADOR-CH că verifică periodic prețurile din magazin și compară aceste prețuri cu cele ale produselor din zonă. Atunci când este cazul, se poartă discuții cu reprezentanții agentului comercial atunci când se constată că prețurile depășesc un nivel întâlnit la agenții economici din zonă.

7.      Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Alături de sala unde deținuții primesc pachete și vizitele cu familia, se află camera unde au loc convorbirile online. Aceasta este dotată cu 2 computere și a funcționat din iunie 2015 până în aprilie 2016, cu o medie 13 convorbiri pe lună. În momentul vizitei nu era funcțională, motivul fiind acela că în viitor se intenționează extinderea categoriilor de persoane cu care pot vorbi deținuții și de aceea este nevoie de un soft care să asigure securitatea interacțiunii online.

Un exemplu de bună practică este faptul că la momentul vizitei, penitenciarul avea disponibile tipărite sub formă de carte, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și Regulamentul de punere în executare al legii, adopatat de Guvern în aprilie 2016. Cartea de afla în fiecare camera de deţinere  dar și la bibliotecă și magazin.

 8.      Judecătorul de supraveghere a privării de libertate   

Doamna judecător delegat este la post de aproximativ 1 an de zile și este ajutată de un grefier cu studii superioare. În perioada 2015-2016 au existat 65 de plângeri din partea deţinuţilor, dintre care 12 au fost admise, 19 respinse, restul fiind retrase.

Majoritatea plângerilor formulate de deținuți se referă la faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor și nejustificat, că prețurile produselor de la magazinul penitenicarului sunt mari și mâncarea nu este întotdeauna bună.

Judecătorul a relatat reprezentantelor asociaţiei că deşi a solicitat penitenciarului de multe ori să îi pună la dispoziţie înregistrările făcute de grupa operativă atunci când au loc intervenţii pentru a stopa incidentele din cameră sau atunci când sunt perchiziţionate camerele de deţinere pentru a fi găsite obiecte interzise, nu a primit aceste înregistrări fiindcă nu au existat. Asociaţia îşi însuşeşte punctul de vedere al judecătorului şi apreciază necesar ca toate intrările în camerele de deţinere, în astfel de momente, să se înregistreze cu camera mobilă pentru a elimina orice suspiciune şi pentru a se putea dovedi faptele menţionate în rapoartele de incident.

Aceasta a afirmat însă că cele mai multe plângeri sunt îndreptate împotriva personalului medical, dar că acesta este un domeniu delicat unde de multe ori îi sunt necesare ample cunoştiinţe medicale. Judecătorul a susținut că  acuzațiile deținuților, deși posibil întemeiate, sunt greu de probat.

 9.      Vizita pe secții, discuțiile cu deținuții

Sediul central al penitenciarului Ploiești are 2 secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere.

Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.

Secția I

Camera E.1.5 are în total 20,31 mp, 9 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 8 persoane. În trecut aceasta a fost folosită ca și cameră de izolare (tipul acesta de camere sunt desființate în prezent în penitenciar). În afară de lipsa spațiului personal, deținuții s-au mai plâns  că produsele pentru igena personală primite de la administrația penitenciarului sunt insuficiente (un săpun și un sul de hârtie igenică pe lună), în condițiile în care nu toți dispun de mijloace financiare să-și cumpere de la magazin. Din punctul de vedere al igienei au mai precizat și că spălătoria e nefuncțională (lucru confirmat și de directorul peniteciarului care a admis  că într-adevăr aceasta este subdimensionată şi nu poate răspunde nevoilor unităţii).

La momentul vizitei, doi dintre deținuți și-au exprimat indignarea că, înainte cu o săptămână de alegerile locale din 5 iunie 2016, aveau cărțile de identitate expirate și li se ceruse să aibă 10 lei în contul personal pentru a le putea reface. Ei s-au plâns că nu dispun de acești bani dar că doreau să-și exercite dreptul la vot.

Legea nr.254/2013 prevede la articolul 76 (3) că “șeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare”. Conform directorului penitenciarului, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, acordă scutiri de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate pentru deținuții care nu dispun de mijloace financiare, in cuantum de 1 leu. Costurile legate de poze și timbre fiscale, în cuantum de 9 lei, nu sunt suportate de acest serviciu.

Ulterior vizitei reprezentantelor asociației, conform unei informări a conducerii, Penitenciarul Ploiești a beneficiat de sprijinul unei ONG care a asigurat contravaloarea costurilor neacoperite de Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, astfel incât deținuții fără posibilități financiare și-au putut exercita dreptul la vot.

Cu toate acestea, pentru a evita situații de acest gen în viitor, APADOR-CH recomandă adoptarea unor reglementări clare și punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru ca costul actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare, să fie suportate integral de penitenciar.

Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa la fel și televizorul.

În momentul apariției reprezentantelor asociației, tinerii se aflau în curtea amenajată lângă camera lor, spațiu unde există și o masă de tenis și o băncuță. Aceștia par a fi “privilegiați” să aibă o curte numai a lor unde se pot plimba, însă ei sunt nemulțumiți că sunt separați de ceilalți adulți și se plâng că nu beneficiază de aceleași drepturi. Când vine vorba de exerciții fizice, le este restricționat accesul la gantere (jumătate de oră pe săptămână la cerere), greutățile fiind utilizate cu precădere de “deținuții adulți”.

Unul dintre băieți a afirmat că o ducea mai bine în regimul închis de unde a fost transferat, pentru că acolo măcar avea posibilitatea să muncească. Toți se simțeau însă discriminați că nu au acces la muncă la fel ca ceilalți deținuți. De asemenea, erau nemulțumiți că desfășoară activități socio-educative doar  odată pe săptămână, că există cursuri de învățământ doar pentru clasele I-IV și că cele 20 de persoane din camera lor au la dispoziție doar un singur telefon pentru a vorbi (insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor).

În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igenă din cameră, au dobândit scabie.

Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.

Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.

La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igenei, consideră că este incceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai 1 sul de hârtie igenică și un săpun pe lună. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.

În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.

Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentantele APADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.

Întrebați de ce nu fac plângeri în legătură cu aspectele care îi nemulțumesc, deținuții au răspuns că se tem să nu fie transferați în alte penitenciare și că, așa cum s-a precizat anterior, rapoartele de incident se fac oricum foarte ușor și nejustificat.

Camera E.2.29 are în total 48 mp, 24 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 24 deținuți. Deținuții din această cameră au refuzat să discute cu reprezentantele asociației pe motiv că oricum lucrurile nu se schimbă și ei vor fi “puși pe curse” dacă o fac.

Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 de paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igenă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.

Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.

 

Concluzii și recomandări

 

  1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești. Spațiul de cazare ar trebui să respecte recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), și anume 4mp și 8 mc per deținut. Asociația reamintește că România continuă să fie condamnată de CEDO pentru condițiile  inumane și degradante.
  2. Asociația solicită Ministerului Justiţiei să găsească într-un termen rezonabil soluţii pentru folosirea sistemului de video-conferinţe, având în vedere că există toată tehnica achiziţionată, astfel încât persoanele private de libertate să poată fi audiate de către judecător fără a mai fi deplasate în sălile de judecată. Prin această modalitate de audiere s-ar stopa fenomenul „afacerilor judiciare” iar costurile pentru sistemul penitenciar ar fi reduse şi s-ar putea realoca spre alte nevoi ale sistemului.
  3. În pofida bugetului penitenciarului semnificativ mărit începând cu anul 2013, lipsa materialelor de igenă, constatată de reprezentantele APADOR-CH, este inexplicabilă și de neacceptat. Asociația recomandă alocarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor pentru produse de igenă. Nu se poate vorbi despre condiții de detenție îmbunătățite dacă unui deținut îi revine lunar 1 sul de hârtie igenică.
  4. Perchezițiile corporale care au loc în penitenciar, făcute în grupuri de aproximativ 7-8 persoane (deținuții fiind complet dezbrăcați) constituie tratament degradant. Asociația recomandă ca pentru percheziția fiecărui deținut în parte să fie folosită cabina dedicată scop, prevăzută cu perdeluță pentru a se respecta intimitatea fiecarui deţinut.
  5. Asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV. Mai ales în lumina plângerilor din penitenciar referitoare la abuzuri sexuale, una dintre ele confirmată de un certificat medico-legal, asociația insistă asupra necesității de a include în lista de materiale sanitare achiziționate și prezervativele-cel mai sigur mod de prevenire a răspândirii HIV și a alor infecții cu transmitere sexuală.

               Alte concluzii și recomandări găsiți în cuprinsul raportului.

 

Nicoleta Popescu                                                                                                     

Georgiana Gheorghe

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu Jiu

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 25 mai 2016, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2002.

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu a fost înființat în 1888, iar azi funcționează pe același amplasament, dar care între timp a fost înconjurat de oraș. Chiar dacă au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, clădirile penitenciarului se dovedesc neîncăpătoare pentru numărul mare de deținuți – 450 la data vizitei, la o suprafață totală utilă de 1108 mp, ceea ce ar permite cazarea unui număr de 277 de deținuți dacă s-ar respecta norma de 4 mp de persoană. La actualul grad de ocupare, în general în aproape toate camerele un deținut are la dispoziție în jur de 2mp.

Unitatea deține persoane private de libertate din județele Gorj, Vâlcea și Argeș și este structurată pe două regimuri de executare a pedepselor: deschis (74 de deținuți) și semideschis (376 de deținuți). Are numai deținuți bărbați adulți (peste 21 de ani). La data vizitei, în penitenciar se aflau și doi tineri în tranzit, veniți de la Craiova și Colibați. Deținuții în tranzit sunt cazați de regulă în 3 camere special destinate.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18 hectare de teren și  3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul din penitenciar.

Personalul penitenciarului – 244 de cadre – din care: efectivul de pază 154 de persoane; serviciul medical 11 persoane (din care 1 medic de medicină de familie), 16 persoane la serviciul socio-educativ, inclusiv un preot ortodox.

În materie de investiții, penitenciarul are în derulare o lucrare  prin care se urmărește supraînălțarea unuia dintre pavilioanele administrative, mutarea în acel bloc a tuturor birourilor personalului, urmând ca mai multe clădiri răspândite prin curte, și care acum găzduiesc diverse servicii administrative, să fie reamenajate pentru deținuți: camere de deținere și o sală de mese, după cum susține conducerea.

În stadiu de proiect se află un sistem integrat de supraveghere video, care să mai reducă din riscurile pe care le implică supravegherea executată de cadre. Penitenciarul Târgu Jiu a avut în ultima vreme doi agenți prinși că le aduceau telefoane și alcool deținuților. Cel mai recent caz a fost în octombrie 2015.

Penitenciarul a făcut deja în ultimele luni câteva investiții vizibile în confortul deținuților: a fost schimbată tâmplăria ferestrelor cu una de tip termopan, au fost înlocuite o parte din vasele de wc și din chiuvete, 19 camere din totalul de 31 au fost dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor deținuților, s-au înlocuit 203 saltele (mai puțin de jumătate din numărul total de paturi), iar conducerea dă asigurări că până la finele anului vor fi înlocuite toate.

Munca deținuților – Un număr îmbucurător de deținuți (213) prestează diverse munci, în interiorul penitenciarului sau în exterior: 118 persoane muncesc cu plată, 95 la deservire. Cu plată se muncește la GAZ-ul penitenciarului (11 deținuți în regim deschis), la cusut pantofi pentru pentru o firmă care produce încălțăminte – Rilug (20 de deținuți), iar restul lucrează în construcții pentru diverse firme din zonă. Venitul total anual al penitenciarului din munca deținuților a fost în 2015 de 1.500.000 lei, bani folosiți numai pentru activitatea curentă a unității, conform declarației directorului.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe incinte, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. La data vizitei grupul sanitar era în reabilitare, deci nefuncțional. Restul camerelor erau relativ curate, cu excepția uneia în care existau mai multe frigidere și unde persista un miros greu de carne stricată, aparent inexplicabil deoarece frigiderele conțineau numai probele de mâncare. Agentul responsabil cu blocul alimentar a declarat că mirosul vine de la zeama scursă din carnea dezghețată, mizerie care ar fi fost curățată.

În ziua vizitei, în meniu era ciorbă de fasole și piure de cartofi cu carne de vită. Pentru regim – ciorbă de legume și carne de vită fiartă, iar pentru diabetici se gătise carne la grătar. Toate felurile pregătite aveau aspect și miros plăcut. Pentru cină era prevăzut să se gătească paste cu brânză.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru gătit erau bine organizate și aprovizionate. Pâinea distribuită deținuților se achiziționează din oraș, iar în ziua vizitei era proaspătă și mirosea bine.

Sectorul vizite

Sectorul vizite este organizat corespunzător în privința circuitului pachetelor primite de deținuți de la familie. Cele 5 cabine de vizită cu separator nu păreau prea des folosite (date fiind regimurile de executare a pedepselor din penitenciar), una fiind ocupată cu dosare. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. De remarcat că în cabina pentru vizite online era montată o cameră de luat vederi care supraveghea ecranul deținutului, pentru a preîntâmpina astfel eventualele abateri de la regulament ce s-ar putea petrece în timpul vizitei online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional și că deja au avut loc câteva vizite online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu canapea, jucării și o perdea de izolare. Sectorul vizite cuprinde și camera intimă, dotată corespunzător.

Unii deținuți s-au plâns că în urma intrării în vigoare a noului regulament al legii de executare a pedeselor li s-au restrâns anumite drepturi, printre acestea fiind dreptul de a primi sucuri sau apă odată cu pachetul lunar, dreptul de a primi aparate de radio de la familie sau lenjerie. Deținuții au amintit că apa de la robinet din penitenciar are mult nisip și unii nu au bani ca să cumpere apă de la magazinul închisorii.

Conform conducerii, deținuții au voie să cumpere aparate de radio de la magazinul închisorii, dar nu au voie, prin regulament, să dețină și căști, astfel că într-o cameră în care mai mulți deținuți ascultă în același timp radioul se iscă neînțelegeri. Acest aspect scăpat din vedere ar putea fi remediat prin regulament prin introducerea căștilor pe lista obiectelor permise.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are trei curți de plimbare și o a patra căreia deținuții îi spun „sală de sport” pentru că este amenajată cu fileu. Sunt, practic patru cuști, fiecare de aproximativ 35 mp. La data vizitei două grupuri de deținuți jucau tenis cu piciorul. Ei au spus că ies de trei ori pe săptămână la fotbal, câte două ore.

Toate curțile sunt asfaltate și au porțiuni acoperite, deținuții pot ieși la plimbare și pe timp de ploaie, pot sta și la soare. Dintr-una dintre curți se intră în biserica ce a fost construită în 2013 în incinta penitenciarului.

Un deținut a reclamat reprezentantelor APADOR-CH că respectivele curți de plimbare sunt adevărate focare de infecție, deoarece nu sunt spălate niciodată, iar unii deținuți scuipă pe jos și astfel se răspândesc potențiali microbi. Reprezentantele APADOR-CH au semnalat problema medicului penitenciarului și acesta a promis că va lua în considerare posibilitatea ca, periodic, să dezinfecteze curțile de plimbare.

Vizita pe secții

 

Penitenciarul are 4 secții (plus GAZ-ul), cu 31 de camere în total. Secțiile 1, 2 și 3 au regim semideschis, secția 4 și GAZ-ul au regim deschis.

Secția 1, regim semideschis – are 13 camere, din care cea mai mare are 99 de mp, iar cea mai mică – 9 mp. Cu 423 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 192 de paturi.

Camera E1.1 este cea mai mare din penitenciar, are în total 99 de mp, 52 de paturi, tot atâția oameni și numai două ferestre. Suprafața utilă a camerei este de 89 mp astfel că fiecăruia dintre deținuți îi revin doar 1,71 mp. După cum au afirmat cei cazați acolo, au fost perioade în care camera a găzduit și 100 de deținuți. Într-un colț al camerei, peretele este afectat de o inundație recentă cauzată de spargerea țevii de canalizare. Grupul sanitar are 10 mp, 3 chiuvete, 2 wc-uri turcești, 2 dușuri și o fereastră de aerisire. Apa caldă curge timp de o oră odată la două zile – aproximativ două minute disponibile pentru o îmbăiere. Deținuții au reclamat faptul că neoanele din încăpere nu se sting nici noaptea, că personalul penitenciarului le reproșează că unii deținuți stau în pat la apel, și că trei apeluri pe zi sunt sâcâitoare și nenecesare. Deținuții s-au plâns în mod special de modul în care le vorbește agentul F., de la sectorul vizite, care “își bate joc” de ei. Numai 8 deținuți din cei 52 din această cameră lucrează. Mulți au spus că ar vrea să lucreze dar nu li se oferă această șansă decât deținuților care au avut funcții în viața publică– de exemplu foști primari sau polițiști – după cum au declarat ei.

Camera E1.3 are 54 de mp (suprafață utilă 42,4 ), 24 de paturi instalate pe câte două niveluri și tot atâția deținuți, din nou mai puțin de 2mp/deținut. Camera are trei ferestre deasupra paturilor și oferă suficientă lumină naturală. Grupul sanitar are numai 2 wc-uri turcești, o cabină de duș și 2 chiuvete, pereții au igrasie și în camera de baie persistă un miros de mucegai. Deținuții de aici susțin că au în fiecare zi o jumătate de oră de apă caldă, pentru că în această cameră stau unii deținuți care muncesc.

Camera E1.2 are 18 mp (din care 2,55 mp are grupul sanitar – care are 1WC cu duș și o chiuvetă) și găzduiește 11 deținuți în tot atâtea paturi. Fiecăruia dintre deținuți îi revin 1,48 mp. Camera are vitrină frigorifică, dar o singură fereastră. Deși are deținuți care muncesc, camera nu beneficiază de apă caldă decât de două ori pe săptămână, după cum susțin ocupanții ei. Deținuții reclamă saltelele foarte vechi care au ploșnițe.

Camera E1.12 are 10 paturi în 19 mp. Paturile au saltelele schimbate cu unele noi din burete, un frigider, 1 wc turcesc cu duș și o chiuvetă. Fereastra camerei dă spre bucătărie de unde deținuții se plâng că le vin gândaci de la gunoi.

Camera E1.13 – 24 de paturi dispuse pe câte 2 și 3 niveluri, în 37 mp suprafață utilă (total – 48 de mp), 3 ferestre, un grup sanitar cu 2 WC-uri și 2 chiuvete cu capete de duș atașate la baterie. Baia și camera aveau igrasie, deținuții reclamă calitatea proastă a săpunului primit de la penitenciar. Un deținut – C. P. – reclamă violarea corespondenței și că trebuie să plătească copiile xerox de pe propriile acte procedurale pe care le primește de la instanțe pe adresa închisorii.

Camera E 1.14 – 24 de paturi în 50 de mp, deținuții s-au plâns că saltelele sunt murdare și pline de ploșnițe. Reprezentantelor APADOR-CH li s-au arătat câteva ploșnițe prinse recent care încă mișcau. Baia are un singur wc funcțional din două și un duș, 30 de minute de apă caldă pe zi. Un deținut reclamă că în cameră există un singur TV, la care deținuții nu cad de acord asupra programului. El a vrut să-și aducă un TV de acasă dar nu i s-a aprobat pe motiv că se consumă curent, însă deținutul consideră că televizorul nu ar fi consumat mai mult decât neoanele aprinse tot timpul.

Secția 2, regim semideschis – are 8 camere, cea mai mare are 56 de mp, iar cea mai mică 23 de mp. Cu 272 de mp în total secția 2 are 119 paturi instalate.

Camera E2.5 – 23 de paturi în 42,6 mp utili. Este singura cameră în care e amenajată o masă lungă îmbrăcată în faianță, într-o nișă a camerei, la care deținuții pot mânca. În rest camera e ticsită cu paturi dispuse pe câte două niveluri. Deținuții au la dispoziție un singur duș, un wc și un pisoar, plus două chiuvete. Grupul sanitar are o singură fereastră și igrasie pe pereți. Apa caldă curge zilnic pentru că există deținuți care muncesc. Camera are trei ferestre mari care dau spre o curte interioară din care, se plâng deținuții, mai intră gândaci sau alte insecte. Un deținut a reclamat faptul că li se restrânge dreptul la convorbiri telefonice la numai 60 de minute pe zi, și numai către zece numere aprobate de conducerea penitenciarului. Deținutul spune că este dificilă schimbarea acestor numere de pe listă, întrucât aceste aprobări se fac numai în datele de 1 și 15 ale lunii. Alt deținut a reclamat calitatea proastă a săpnului primit lunar de la penitenciar, susținând că a făcut iritații pe piele de la el.

Camera E2.7 – 25 de paturi în 50 de mp (din care 39,35 suprafață utilă – 1,57mp/deținut), camera are 3 ferestre mari și, spun deținuții, de două săptămâni li s-a scos al treilea nivel de paturi. Baia are 2 wc-uri și 2 dușuri, dar deținuții reclamă că au apă caldă numai 30 de minute/zi, spre deosebire de secția 1 unde știu ei că ar curge timp de o oră jumătate. Camera are și vitrină frigorifică. Deținuții s-au plâns că apa curge cu nisip și nu se poate bea, și că nu au dreptul să mai primească lichide la pachet. Saltelele sunt vechi și murdare, un deținut reclamă că e nevoit să-l suporte în patul alăturat pe un deținut cu probeme psihice care are episoade nervoase în timpul nopții.

Camera E2.9 are 12 paturi și 12 deținuți în 21 de mp (23,7 în total), vitrină frigorifică, o fereastră, 1 wc turcesc și un duș. În această cameră au fost schimbate toate saltelele vechi cu unele noi de burete. Fereastra, însă, este acoperită pe exterior, dincolo de gratii, cu un panou fono și vizual izolant, deoarece fereastra dă spre un bloc de locuințe din oraș ai cărui locatari au fost deranjați de-a lungul timpului de zgomotele și semnele făcute de deținuți. Totuși, panoul respectiv nu lasă aerul să pătrundă în camera deținuților. Situația nu e singulară, mai sunt camere în penitenciar în aceeași situație. Conducerea a promis că va demonta panourile și va găsi o altă soluție pentru a preîntâmpina neplăcerile cu vecinii.

Camera E2.8 are tot 12 paturi dispuse pe trei niveluri, în 23 de mp (20,31 utili). Panoul izolant din fereastră împiedică pătrunderea aerului, pereții camerei sunt mucegăiți.

Camera E2.10 – are 24 de paturi în 56 de mp (43,77 utili), trei ferestre acoperite cu paravan de plexiglas, un grup sanitar cu 2 dușuri, 2 wc-uri și 2 chiuvete. Baia are pereții cu igrasie.

Secția 3, regim semideschis – are 5 camere, cea mai mare de 48 de mp, cea mai mică de 36 de mp. Cu o suprafață totală de 202 mp are 95 de paturi instalate.

Secția 4, regim deschis – are două camere care împreună au 40 de mp și 22 de paturi. Camerele dau într-o curte comună, acoperită ca un șopron, în care sunt instalate două mese, la care deținuții pot mânca sau lucra la cusut pantofi. În curte mai e amplasată o vitrină frigorifică pentru alimentele deținuților.

În camera E4.2 cu o suprafață utilă de 20,67 mp sunt instalate 12 paturi, toate ocupate. Deținuții susțin că în urmă cu o lună (luna aprilie) au fost 15 paturi, dar între timp s-au mai scos trei. Camera are o singură fereastră mică ce nu oferă suficientă lumină naturală. WC-ul turcesc, deasupra căruia se face și duș, este și el aerisit printr-o ferestruică. La data vizitei incinta era curată. Deținuții au reclamat faptul că au apă caldă numai câte două ore de trei ori pe săptămână, timp insuficient ca să le vină rândul tuturor la duș. În unele părți, pereții camerei erau mucegăiți și necesitau o zugrăveală.

Camera E4.3 are 9 paturi instalate în 14,46 mp (în total camera are 17 mp), pe trei niveluri și parchet laminat pe jos. Deținuții spun că această cameră a fost birou administrativ, de aceea este mai îngrijită. Și aici există prea puțină lumină naturală dată de o singură fereastră.

Secția 4 este vecină cu incinta în care se află spălătoria penitenciarului, proaspăt dotată cu o mașină mare și modernă de spălat și alta de uscat. La data vizitei mai mulți deținuți spălau rufe (lenjerii și haine), cu detergent furnizat de penitenciar. Unii deținuți de pe secții, însă, sunt în continuare reticenți să-și dea hainele și lenjeriile la spălătorie și preferă să le spele singuri în camere.

GAZ-ul are 3 camere și 59 de paturi, în 169 de mp în total.

 

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  1. Că programul TV se oprește în timpul apelului de seară de la ora 19.00, exact la cel mai important program de știri al zilei;
  2. Că programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  3. Că programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate;
  4. Că mâncarea, deși e bună comparativ cu alte penitenciare în care unii au mai fost, nu este variată constând numai în fasole, varză și cartofi;
  5. Că toate camerele sunt luminate non-stop de neoane care țin și loc de lumină de veghe;
  6. Că deși au regim semideschis de detenție, li se interzice să  stea pe holurile secțiilor sau să iasă în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi;
  7. Că unii dintre deținuți deși sunt de multe luni în penitenciar, nu au discutat cu niciun psiholog, nu au făcut niciun curs.

Conducerea penitenciarului promite că până în septembrie 2016 toate reparațiile curente vor fi finalizate, va fi funcțională și lumina de veghe care va înlocui astfel sistemul cu neoanele aprinse non stop, se va rezolva și situația apei cu impurități de la robinet, întrucât a fost identificată sursa poluării într-un filtru montat în penitenciar și care se înfundă la câteva zile.

Sectorul medical

Penitenciarul are un medic de familie cu program zilnic (7 ore) și 7 asistenți de medicină generală pe schemă, din care numai 5 posturi ocupate. În plus, mai există un asistent de igienă, unul de farmacie și un tehnician dentar. Un asistent este în permanență în penitenciar.

Bolile cu frecvența cea mai întâlnită în penitenciar sunt cele existente și în societate în general, spune medicul de familie: boli cardiovasculare, digestive, psihice. Penitenciarul nu are probleme cu aprovizionarea cu medicamente, iar prestația personalului de aici pare mulțumitoare pentru deținuți pentru că nu au fost plângeri din partea lor în acest sens, în  fața reprezentantelor APADOR-CH.

Medicul spune că nu are prezervative la cabinet, dar nici nu au fost cerute de deținuți. Penitenciarul a înregistrat ultimul caz de suicid în 2012.

Sectorul medical are un cabinet de stomatologie în care vine un medic din oraș când e nevoie.

Sectorul socio-educativ

În sectorul socio-educativ lucrau efectiv la data vizitei 16 persoane (un angajat era în concediul pentru creșterea copilului) după cum urmează: directorul, șeful biroului educație (jurist), șeful biroului asistență psihosocială (psiholog), cinci ofițeri educație, trei agenți educație, un monitor sportiv, un agent tehnic, un preot (ortodox) și doi psihologi.

Conform celor afirmate de directorul serviciului și raportat la numărul de angajați numărul de deținuți implicat în programe de diverse feluri este destul de mare, astfel:

  • în programele derulate la nivelul întregii administrații a penitenciarelor (PROLIB, EDUCOJUST, educație civică, Universul Cunoașterii șamd)  – 271 deținuți;
  • ieșiri în comunitate (mănăstiri, fotbal șamd.) – 65;
  • activități derulate de organizații religioase – 152;
  • cursuri de calificare în meseriile de zidar, pietrar și tencuitor – 15;
  • școlarizare clasele I-VIII – 15 (demersuri pentru înscrierea unui deținut în clasa a X-a);
  • programe psihologice terapeutice individuale și de grup – 44;
  • activități cu scopul menținerii legăturilor cu familia – 24.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a relatat că acordă 5-10 audiențe săptămânal deținuților și că le mai și admite acestora plângerile, atunci când au dreptate, dar că în general nu au dreptate. În opinia judecătorului penitenciarul stă bine la multe aspecte, comparativ cu perioada în care aici erau peste 1200 de deținuți.

A mai afirmat  că vizitează periodic blocul alimentar, unde „e bine”, că pe măsură ce mai pleacă deținuți se mai demontează paturile de la nivelul trei și astfel se mai face loc, însă calculează spațiul necesar unui deținut în metri cubi, după vechea metodă, nu în metri pătrați, potrivit legii și recomandărilor exprese ale CPT.

Judecătorul a admis că grupurile sanitare sunt insuficiente dar a afirmat că se fac eforturi și că se încearcă să se mai monteze câte un duș pe unde permite spațiul, iar problema panourilor izolante de la ferestre e în curs de rezolvare.

 

Concluzii și recomandări

  • APADOR-CH apreciază că în Penitenciarul Târgu Jiu au avut loc în ultima perioadă îmbunătățiri vizibile pentru viața deținuților. Totuși, nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care situația este foarte gravă.
  • La fel de problematică este existența unui singur WC și un duș la un număr de 10-12 deținuți în general, cu câteva cazuri mai grave cum ar fi Camera 1.1 unde există 2 WC-uri la 52 de persoane.

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei la Penitenciarul Colibași

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

  1. 1.     Aspecte generale și de procedură

La data de 28 ianuarie 2016, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Colibași. Ultima vizită făcută de reprezentanți ai APADOR-CH aici a fost în 2007, conform raportului de pe site-ul organizației. Penitenciarul Colibași are sediul la 15 km de Piteşti, în oraşul Mioveni, lângă Uzina de Autoturisme Dacia-Renault.

Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie care nu poate asigura căldura necesară spațiilor de deținere. La data vizitei, deși temperatura afară era pozitivă și ziua era însorită,  în penitenciar în toate secțiile de deținere era foarte frig iar căldura era asigurată conform unui program termic afișat la avizier, astfel: 03.00-05.00, 10.00-11.30, 15.30-17.00, 22.00-24.00. Directorul penitenciarului cunoștea această situație și a precizat că în prezent există  “un litigiu pe conducte” cu o firmă care nu și-a respectat obligațiile contractuale. În prezent se discută preluarea unei centrale termice dezafectate, însă în stare de funcțiune, de la administrația publică locală care s-a oferit să o ofere penitenciarului prin transfer fără plată. Situația este extrem de gravă însă conducerea penitenciarului nu a putut prezenta reprezentantelor asociației un termen de soluționare a acestei probleme.

Directorul penitenciarului a precizat că în anul 2015 au fost realizate reparații curente la 24 de camere de deținere și au fost achiziționate materialele necesare reparațiilor ce se vor efectua în anul 2016 la alte 19 camere de deținere. Bugetul primit de penitenciar pentru reparații în anul 2015 a fost unul extrem de bun iar în anul 2016 alocările bugetare pentru reparațiile spațiilor de deținere au fost cele mai mari din ultimii ani (creşteri de peste 100% faţă de alocările anterioare). Conform conducerii penitenciarului în anul 2015-2016 se vor efectua reparaţii capitale la spaţiile de deţinere situate pe secţiile I si II, pentru anul 2016 s-au obţinut deja sumele necesare pentru renovarea secţiei a-V a de deţinere iar în anul 2017 sunt planificate să fie reabilitate secţiile III si IV.

În anul 2015 penitenciarul Colibaşi a fost unul dintre cele 8 penitenciare în care a fost implementat un program pilot de alocare fonduri pentru amenajarea unei camere de video – audieri pentru deţinuţii care fac plângeri adresate Administraţiei Naţionale a Penitenciarului. Camera era dotată cu echipament tehnic pentru video conferinţe, ce constă într-un ecran mare si camere video, o masă şi două scaune pentru deţinut, dar şi o măsuţă şi un scaun pentru o persoană din cadrul penitenciarului, numită secretar, care va sta în cameră și va avea atribuţii tehnice. Aceasta cameră avea  şi o anticameră amenajată corespunzător pentru deţinuţii care asteptă să intre în camera de video-conferințe. Încăperea se afla, la data vizitei, într-o stare impecabilă şi nu părea să fie folosită.

Asociaţia consideră că această modalitate de transmitere a plângerilor către ANP nu respectă principiul confidenţialităţii fiind prezent un angajat al penitenciarului şi că investiţia nu se justifică având în vedere că plângerile pot fi transmise de deţinuţi prin poştă iar costurile trimiterilor poştale, chiar dacă ar fi asigurate de sistem, sunt nesemnificative faţă de costul investiţiei.

Când sistemul de video-conferințe va deveni funcțional și se va asigura legătura deținutului cu instanțele de judecată atunci investiția făcută de ANP va fi într-adevăr utilă și eficientă.

Reprezentanţii penitenciarului au precizat că în a doua fază a proiectului pilot se preconizează ca această cameră de video-conferinţe să fie folosită pentru a sigura legătura persoanei private de libertate cu instanţa de judecatată şi astfel deţinuţii să nu mai fie duşi în faţa judecătorului. În prezent penitenciarul a trimis o informare Curţii de Apel Piteşti că această cameră de video conferinţe este funcţională însă răspunsul instanţei a fost că nu deţine dotarea tehnică pentru ca acest sistem să fie implementat și de instanțe.

Asociaţia consideră extrem de necesar și util acest sistem video care să înlocuiască transportul deţinuţilor în sălile de judecată deoarece astfel s-ar pune capăt oricărui tratament inuman şi degrant întâlnit atunci când deţinuţii sunt transportaţi cu dubele perioade lungi de timp fără să poată bea apă, să mânânce sau să îşi facă nevoile fiziologice, vara la temperaturi ridicate, maşinile nefiind dotate cu aer condiţionat.  Astfel deținuții nu ar mai petrece timp în subsolurile instanţelor de judecată care, în majoritate, nu deţin spaţii amenajate conform standardelor în domeniu.

Ministerul Justiţiei ar trebuie să conştientizeze că dacă acest sistem ar fi funcţional ar duce la o reducere semnificativă a costurilor alocate pentru trasportul deţinuţilor la instanţe, logistica necesară acestei activităţi dar si resursele umane alocate, un alt efect ar fi scăderea semnificativă a „afacerilor judiciare” şi implicit reducerea numărul de dosare care ar degreva instanţele de cauze care sunt puse pe rol şi la care părţile renunţă la primul termen

În anul 2015 a fost amenajată şi o cameră de protecţie pentru deţinuţii agitaţi care să fie cazaţi în acest spaţiu maxim 12 ore, monitorizaţi video. În cadrul aceluiași program pilot au fost dotate cu calculatoare 3 cabine de comunicare online cu familia. Aceste spaţii nu au putut fi vizitate fiindcă nu erau deschise.

Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video în proporţie de 60%, iar din anul 2014 a fost montat sistemul video şi în spaţiul numit post control. Sectorul vizite era și el monitorizat video.

Recomandăm monitorizarea video a întregului penitenciar, cu excepția camerelor de deținere. 

În afara orașului, penitenciarul deține o gospodărie agrozootehnică (GAZ) și o brutărie proprie unde se pregătește, zilnic, pâinea pentru penitenciar. Penitenciarul deține în proprietate 20 de hectare de teren pe care le-a cultivat în ultima perioadă cu grâu pentru brutăria proprie, dar și cu legume exclusiv pentru consumul propriu.

Penitenciarul are 2 camere destinate executării sancțiunii cu izolarea situate pe secția a V a B, care sunt destul de puțin folosite deoarece, conform conducerii penitenciarului, incidentele grave sunt sporadice. Există și o cameră specială cu două paturi pentru deținuții care intră în refuz de hrană.

Toate aceste camere nu aveau la data vizitei nicio sursă funcțională de căldură, în ele era extrem de frig, se aflau într-o stare de degradare avansată, cu saltele murdare, cu o igienă precară, iar una dintre camere nu avea scurgere la chiuvetă fiind improvizată o sticlă de plastic în loc de sifon.  

2.  Efective, cazare/condiții de deținere, personal

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Argeş şi Vâlcea, în principal bărbaţi care  execută pedepsele în toate cele 4 regimuri de deţinere: maximă siguranţă, închis, semideschis și deschis. Femeile care se află în penitenciar sunt pentru scurte perioade de timp fie în tranzit fie în arest preventiv.

La data vizitei, efectivul total era de 693 de persoane dintre care 10 femei şi restul bărbați. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează:  110 – regim maximă siguranţă, 431 – regim închis,  14 – regim semideschis , 27 – regim deschis. 6 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină, 1- provizoriu regim închis, 2- provizoriu regim semideschis, 102 arestaţi preventiv.

Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite în 5 secții.

Din datele puse la dispoziţie de penitenciar am constatat că în anul 2015 au avut loc următoarele incidente în care au fost implicaţi deţinuţii: 35 automutilări, 50 refuz de hrană, 2 intoxicaţii cu medicamente, 1 deces.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 1997,88 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,88 mp prin urmare există un nivel de supraaglomerare mare. Suprafața de 2,88 mp/deținut a fost calculată deși unele spații, în renovare, nu vor putea fi folosite o perioadă de timp. Deținuții dispun de mai puțin de 4 mp, suprafața minimă stabilită de standardele internaționale  (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării, care sunt neamenajate și imposibil de folosit pentru activități sportive) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 345 în timp ce schema de personal prevede 384 de posturi, procentul de încadrare fiind de peste 89%.  90 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar (cu 9 posturi vacante); 3 medici şi 13 asistenţi medicali asigură asistența medicală (cu 2 posturi de medici de medicină generală şi 1 medic stomatolog vacante); 14 persoane lucrează la serviciul educatie, schema fiind completă, însă la serviciul asistenţă pihosocială lucrează doar 2 psihologi şi un asistent social în condițiile în care la acest departament schema prevede 9 posturi (vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi).

În timpul vizitei reprezentantele asociației au remarcat că mai mulți agenți de pe diverse secții nu poartă ecusoanele obligatorii cu numele pe uniforme. Întrebați de ce, unii au motivat că au uitat ecusoanele în vestiare, dar alții au specificat că nu le poartă pentru că se tem pentru securitatea lor atunci când ies din penitenciar, deoarece ar fi primit amenințări de la deținuți, că le cunosc identitatea și s-ar putea răzbuna pe ei. 

3. Asistența medicală           

Asistenţa medicală este asigurată de 16 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog, 11 asistenți medicină generală, 1 asistent medical igienă şi 1 asistent farmacie.

Conform informaţiilor scrise furnizate de medicul şef, numărul mediu de consultaţii pe zi este de 90 de deţinuţi. Este evident că 2 medici pentru 700 de persoane private de libertate face ca actul medical să fie aproape inexistent, iar timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, să fie insuficient. În anul 2015 în evidenţa cabinetului medical au fost 221 de bolnavi cronici, 41 de deţinuţi cu hepatită cronică şi 100 de deţinuţi cu boli psihice în tratament. Asistenta medicală cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că cele mai dese afecţiuni sunt afecţiunile psihice, în proporţie de 80% din totalul deţinuţilor, marea majoritate fiind diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt în tratament de specialitate.

În evidența cabinetului medical sunt doi deținuți cărora li se administrează tratament cu metadonă, acest tratament a fost acordat în penitenciarul Rahova și a urmat deținuții odată cu transferul acestora în Colibași.

Medicamentele pentru persoanele private de libertate se achiziționează astfel:

  •         în baza rețetelor compensate de la farmacia cu care unitatea are încheiat contract de prestări servicii farmaceutice;
  •         din bugetul propriu în baza referatului de necesitate se achiziționează medicamentele necompensate care nu pot fi prescrise pe rețete compensate;
  •         din fondurile primite de penitenciar de la Casa OPSNAJ pentru servicii de asistență medicală primară și stomatologică;
  •         în baza cererilor întocmite de persoanele private de libertate și aprobate de directorul unității din fondurile proprii ale acestora sau prin sectorul vizită de la aparținători.

Deținuta C.M. a relatat că și-a achiziționat din bani proprii, în baza cererii adresate cabinetului medical și aprobată în prealabil de director, medicamente (Nurofen și Augmentin) care i-au fost înmânate după aproximativ 10 zile de când le-a solicitat, însă medicamentele nu au fost însoțite de bonul fiscal, iar deținuta nu știa cât au costat aceste medicamente.

Din discuțiile cu reprezentanții penitenciarului (director, contabil șef și asistent medical) a rezultat că nu există o procedură internă de acordare a acestor medicamente care să prevadă înmânarea bonului fiscal către deținutul care și-a achiziționat medicamentele din banii proprii. Această situație a fost explicată total diferit de fiecare dintre cei trei reprezentanți ai penitenciarului, de unde rezultă că se impune necesitatea existenței unei proceduri interne, clare și transparente astfel încât deținutul să cunoască costul medicamentelor achiziționate dar să primească și bonul fiscal aferent achiziței. 

Majoritatea deținuților s-au plâns că tratamentele stomatologice constau doar în extracții deoarece li se invocă lipsa materialelor necesare efectuării tratamentelor dentare de specialitate. În anul 2015, conform evidențelor puse la dispoziție de reprezentanții penitenciarului, au fost  acordate 2979 de tratamente aplicate în asistența medicală dentară.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor decât dacă prezintă o urgență majoră.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

Blocul alimentar avea o igienă precară, pereții erau plini de mucegai, igrasia fiind prezentă în tot spațiul, sistemul de ventilație nu funcționa la capacitatea necesară, pe podea multe bucăți de gresie erau sparte sau lipsă. Pe jos era apă și grăsime, ceea ce făcea aproape imposibilă deplasarea, existând un risc serios de accidentare.

Spațiile adiacente blocului alimentar erau folosite pe post de depozite de alimente și nu exista o cameră destinată strict  alimentelor ce urmează a fi folosite pentru ziua curentă, cu evidențierea clară a cantităților. Toate erau puse la grămadă. Existau congelatoare care păstrau carne congelată de ceva timp (stoc), dar în același timp se și tranșa carne proaspătă venită în carcasă, și care exista în cantități mari în camerele frigorifice. Explicațiile reprezentanților penitenciarului au fost alambicate și nu au convins reprezentantele asociației de ce se folosea atât carnea congelată cât și carnea proaspătă și de ce nu era folosită primă dată cea congelată care era în stoc. De asemenea nu era foarte clară perioada de timp în care urma să fie folosită carnea – congelată sau proaspătă – explicațiile reprezentanților penitenciarului fiind contradictorii.

Într-o anticameră la una dintre camerele frigorifice, la temperatura camerei se aflau mai multe recipiente (bidoane de plastic albastre) neacoperite, murdare, în care era păstrată în saramură o cantitate mare de brânză sărată (tot stoc) cu un miros neplăcut. Una dintre explicații a fost că brânza și carnea abia veniseră de la Pelendava.

De asemenea, pe unul dintre holuri existau câteva recipiente cu niște legume proaspăt curățate (morcovi și cartofi), deși masa de prânz tocmai fusese finalizată. Responsabilul cu blocul alimentar a declarat că legumele respective urmau să fie folosite a doua zi și că asta este practica în unitate, ca legumele să se curețe de pe o zi pe alta.

Reprezentantele asociației consideră greșită practica folosită în penitenciar de a curăța legumele cu o zi înainte de a fi pregătite și lăsarea lor în spații improprii (pe holul dintre blocul alimentar și spațiile de depozitare) și nu se justifică atâta timp cât numărul deținuților folosiți la pregătirea hranei este suficient pentru a asigura pregătirea hranei în ziua în care se servește. 

Între 14 și 21 de deținuți sunt folosiți zilnic la bucătărie pentru a ajuta la pregătirea și distribuirea hranei.

Blocul alimentar este dotat cu vestiar și dușuri fără apă caldă, astfel încât utilizarea lor era practic imposibilă, temperatura exterioară fiind extrem de scăzută. La data vizitei, micul dejun al deținuților a constat în margarină, marmeladă și ceai, iar pentru cei cu regim meniul a constat în brânză, ou și marmeladă. Meniul de prânz la data vizitei a constat din supă de cartofi și tocană de legume cu carne pentru norma comună, iar pentru deținuții cu regim, pilaf cu carne. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte praf și măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă. De exemplu cantitatea mare de carne existentă în depozitele blocului alimentar la data vizitei nu părea să se regăsească în hrana deținuților din ziua vizitei. Unii deținuți au arătat reprezentantelor asociației bucățile primite alături de tocana de legume, din ziua respectivă. Acestea erau bucăți de slănină în principal, cu foarte puțină carne sau deloc.

Persoanele private de libertate pot face cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă. Deținuții au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la cafea și mâncare gătită.  Reprezentantele APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate însă nu exagerate. De exemplu slănina afumată costa 21,10lei/kg iar cafeaua Jacobs 27,90 lei/500gr.

5. Activități socio-educative și modalități de petrecere a timpului

Departamentul socio-educativ include două servicii separate – educație și asistență psihosocială. În cadrul serviciului de educație lucrează 14 persoane, schema de personal fiind în proporție de 100% ocupată. În serviciul de asistență psihosocială lucrează doar 3 persoane – 2 psihologi şi un asistent social – în condițiile în care la acest serviciu schema prevede 9 posturi (sunt vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi). Personalul specializat, în  principal cel din serviciul asistenţă psihosocială este insuficient. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu atât mai mult cu cât personalul medical a semnalat afecțiunile de natură psihică ca fiind cele frecvente probleme cu care se confruntă deținuții.

În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului, provenit din rândul agenților care a dobândit și aceasta calificare, cunoscând astfel foarte bine deținuții. Preotul este cunoscut de deținuți și apreciat, iar activitatea sa este considerată necesară inclusiv de conducerea penitenciarului.

Deținuții din fiecare secție au acces la o curte de plimbare aferentă secției de deținere. În total sunt 6 curți de plimbare. Fiecare deținut poate ieși la plimbare două ore pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, neamenajate, și nu pot fi utilizate pe timp ploios fiind neacoperite. Unele curți de plimbare au montate telefoane însă nu au o altă dotare și nu există posibilități pentru desfășurarea de activități recreaționale. Deținuții au povestit că nu li se permite jocul cu mingea de fotbal în aer liber și s-au arătat extrem de nemulțumiți de acest lucru.

Pe ușile de intrare ale unor secții de deținere existau afișe despre „Olimpiada deținuților”. Conducerea penitenciarului a explicat că acesta este un brand propriu al conducerii penitenciarului pentru deținuți, că este deja la a doua ediție, și constă în competiții sportive de fotbal, darts și șah între penitenciare. Deținuții au relatat că nu au auzit despre aceste competiții, de altfel ar fi greu să poți participa la o olimpiadă sportivă la fotbal atâta timp cât folosirea mingilor pe terenurile de sport nu este permisă!  

6. Munca deținuților

Conform administrației penitenciarului, pe parcursul anului 2015 au fost încheiate 17 contracte de prestări servicii cu forță de muncă specializată la care se adaugă un număr de 13 acte adiționale la contractele anterior menționate. Valoarea totală a veniturilor din contractele de prestări servicii în anul 2015 a fost de 404.963,59 lei. În ceea ce privește valoarea totală a produselor realizate și valorificate în cadrul compartimentului producție internă, aceasta a fost de 81.487,35 lei.

În penitenciar, în cadrul atelierelor proprii, funcționează un punct de lucru destinat confecționării de saltele umplute cu vatelină, huse pentru saltele și cearceafuri (atelier croitorie-darac) și un atelier de tâmplărie. Produsele realizate în aceste ateliere sunt utilizate strict în cadrul sistemului penitenciar, respectiv pentru dotarea cu cazarmament a camerelor de deținere. Valoarea totală a produselor confecționate în anul 2015, este de 458.137 lei. Aceste produse fac obiectul transferului fără plată către alte unități din sistemul penitenciar în baza repartizării întocmite de ANP și nu sunt înregistrate ca venituri proprii ale unității.

Surprinzător este faptul că deși penitenciarul deține un atelier de confecționat saltele, saltele din penitenciar sunt într-un stadiu de uzură avansat, iar deținuții se plângeau că nu pot dormi pe ele din cauza stării de uzură. 

Deținuții care lucrează în cameră și confecționează pantofi pentru firma Rilug au relatat că nu știu cu câți bani sunt plătiți pentru fiecare model realizat, nu știu cât vor câștiga la sfârșitul lunii și află cât au câștigat doar când le sunt virați banii în cont.

Asociația consideră că este necesară o procedură transparentă de informare a deținutului astfel încât el să cunoască exact câți bani câștigă lunar ca urmare a muncii prestate. Menționăm că această procedură de informare este întâlnită în alte penitenciare din țară, unde există contracte cu aceeași firmă, iar deținuții desfășoară aceeași activitate. 

Conducerea penitenciarului a precizat că din totalul deținuților aproximativ 70 % sunt apți de muncă, iar din acest procent doar 30% au fost folosiți la muncă în anul 2015. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH și-au manifestat dorința de a munci, dar s-au plâns de faptul că nu sunt scoși la muncă,  deoarece nu sunt suficiente locuri de muncă..

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. În holurile de acces din secțiile de deținere sunt amplasate cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri pe care deținuții le accesează cu cartele individuale (la data vizitei unul dintre cele șase info-chioșcuri nu funcționa). Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, printre care și programul de furnizare a agentului termic și a apei calde. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV care în timpul săptămânii funcționează între orele 6.00- 22.30, iar în weekend între 6.00- 23.30.

Sectorul vizite dispune de o sală pentru vizitele la masă și 6 cabine cu separatoare care sunt supravegheate video. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Și în aceste spații era extrem de frig. Deținuții s-au plâns că și în camera intimă este extrem de frig în perioada rece din an, iar când plouă se produc infiltrații și practic plouă în încăpere.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

Reprezentantele asociației au vizitat camere de deținere din toate regimurile, inclusiv zona destinată deținutelor și au discutat cu aproximativ 70 de persoane private de libertate.

Camerele sunt supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri și există un singur geam care nu asigură suficientă lumină naturală. De exemplu, în camera 5.2. erau cazați în aproximativ 30 mp, 22 de deținuți în 24 de paturi. Camera avea baie proprie, cu două WC-uri și era într-o stare igienică satisfăcătoare. Camera este însă dotată cu un singur duș, care este folosit de 22 de persoane atunci când este furnizată apa caldă de două ori pe săptămână timp de o oră. Deținuții nu primesc produse de curățenie din partea penitenciarului pentru igienizarea spațiilor de cazare.

Camera 5.14 avea o suprafața de 27,74 mp (date din evidențele penitenciarului) și erau cazați 12 deținuți în 18 paturi, suprapuse pe 3 rânduri. Pereții camerei erau plini de igrasie deși în luna noiembrie camera fusese zugrăvită. Deținuții care se aflau în cameră (o parte fiind plecați la muncă) s-au plâns că este extrem de frig în cameră deoarece caloriferele nu se încălzesc și aveau un geam exterior spart și prins cu bandă scotch. La momentul intrării în cameră reprezentantele asociației au remarcat că un deținut stătea în patul lui, îmbrăcat cu cojoc de blană, mânuși și căciulă în cap din cauza temperaturii scăzute din cameră. Cei 12 deținuți aveau la dispoziție un singur grup sanitar – cu un duș și un wc tip turcesc –  vechi dar relativ curat. Deținuții se plângeau că au apă caldă doar miercuri și sâmbătă de la ora 16-17, iar apa caldă curge 15 minute, timp în care este imposibil să se spele 12 persoane. O altă problemă semnalată de deținuții din această cameră sunt ploșnițele. Deținutul G.T. avea la data vizitei pe corp urme de mușcături de la ploșnițe.

Camera 5.9 – cu o suprafață de 25,5 mp (date din evidențele penitenciarului) – găzduia 9 deținuți în 12 paturi amplasate pe 3 niveluri. Caloriferul nu funcționa și era apă pe jos fiindcă avusese loc o avarie la o conductă. Conducta fusese reparată de curând furnizarea căldurii încă nu se reluase. Camera era plină de igrasie pe pereți, paturile ruginite iar păturile și saltele extrem de uzate. Condițiile din această cameră erau dintre cele mai proaste, nu exista un duș aferent camerei, deținuții fiind obligați să facă duș într-o cameră aflată la capătul holului la o distanță destul de mare de cameră. Camera de dușuri era parțial dezafectată, cu dușuri ruginite (țevi montate pe tavan cu robineți deteriorați) și doar o parte dintre ele funcționale. Era neîncălzită și imposibil de aerisit fiindcă nu avea geamuri. Podea era din ciment și existat un singur grătar de lemn putrezit.

Imaginea acestei încăperi era asemănătoare unui lagăr, de neacceptat pentru anul 2016 în sistemul penitenciar românesc, indiferent câte probleme sistemice există. Conducerea penitenciarului ne-a asigurat că aceasta cameră nu va mai fi folosită după ce întregul corp de clădire va intra în reparații capitale. 

Camera 5 din secția a 4-a are 21 de paturi, toate ocupate la data vizitei, o baie cu 4 WC-uri din care funcționează doar 3, 4 dușuri (funcționale doar 2) și 6 chiuvete. Camera este supraaglomerată, cu un mic geam insuficient pentru aerisire sau iluminare naturală, igrasioasă, cu saltele murdare. Deținuții s-au plâns că împart spațiul cu ploșnițe și șobolani, că trupa de intervenție face adesea incursiuni nocturne în cameră pentru depistarea obiectelor interzise, că dacă se plâng sunt vizați de ceea ce se cheamă „piață” în limbajul de penitenciar – adică de controale severe și nejustificate la bagaje.

Camera de deținere 7 din secția a III a avea 30 de paturi, pe 3 rânduri și 28 de deținuți. Aceștia sunt în general în vârstă sau cunoscuți cu diverse afecțiuni. În cameră era foarte frig, iar pereții erau plini de mucegai. Toaleta avea 4 dușuri și 4 WC-uri turcești, relativ curate, în pofida lipsei apei calde. Unul dintre WC-uri avea amenajat un tron din lemn pentru unul dintre deținuți care nu are picioare. Reprezentantele asociației au discutat cu un deținut provenit dintr-o centru de plasament pentru minori. Acesta s-a plâns că neavând familie nu este căutat și nu are cine să îi aducă haine. Acesta a afirmat că, deși a solicitat haine din partea penitenciarului, nu a primit nimic și astfel este obligat să ceară de la alți deținuți fiindcă nu are cu ce să se îmbrace. La data vizitei era încălțat cu o pereche de papuci din cauciuc rupți.

În secția a 2-a camerele sunt reabilitate, zugrăvite și cu mobilier și cazarmament noi. Cu câte 6 paturi suprapuse pe două niveluri, totuși, spațiul din camere care rămâne neocupat de paturi și mobilier nu este suficient pentru 6 deținuți, dar sunt oricum niște condiții mai bune de locuire.

Deținuții din penitenciar au semnalat insistent  problemele: frigul din camere, supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 20-30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare doar două ore pe zi și nu pot desfășura activități sportive) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat,  fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă chiar şi 30 de persoane și uneori pe aceeași masă este localizat și televizorul.

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH solicită Minsiterului Justiţiei să aloce fonduri pentru dotarea instanţelor de judecată cu echipamente tehnice care să permită funcţionarea sistemului de video-conferinţe cu penitenciarele din aria lor de competenţă astfel încât deţinuţii să nu mai fie transportaţi la instanţă însă să poată fi prezenţi, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, la judecarea propriei cauze.

2. Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei și temperatura extrem de scăzută din camerele de deținere reprezintă tratament inuman și degradant și este, deci, urgent necesară găsirea unei soluții tehnice de furnizare a agentului termic dar și igienizarea spațiilor de deținere în primul rând prin folosirea produselor de curățenie. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde  și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a camerelor de deținere și a curților de plimbare ar trebui urgentat;

3. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care nu se desfășoară activități sportive, iar ieșirile la curțile de plimbare în spații improprii reprezintă singura activitate zilnică a deținuților.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Nicoleta Popescu                            

Dollores Benezic

Citiți și răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Codlea, județul Brașov, la data de 29 ianuarie 2016. Precedenta vizită efectuată de APADOR-CH la Codlea a fost în 2002, conform raportului de pe site-ul organizației.

 

Descriere generală

Penitenciarul Codlea este situat în localitatea cu același nume din județul Brașov și este compus din cinci secții, din care numai două sunt parțial reabilitate, restul de trei oferind condiții improprii de detenție și fiind supraaglomerate. Capacitatea de cazare a penitenciarului, la norma legală de 4 mp pentru un deținut, ar fi de numai 399 de locuri, dar penitenciarul avea instalate la data vizitei 757 de paturi și un număr de 671 de deținuți (toți de sex masculin), după cum urmează:

–        61 de arestați preventiv (din care un adult aflat în tranzit);

–        610 condamnați (din care 4 minori aflați în tranzit);

Ca regimuri de executare a pedepselor, penitenciarul asigură regim deschis pentru 109 condamnați, regim semideschis pentru 453 de condamnați, regim închis pentru 7 persoane și arest preventiv pentru 83 de persoane. 19 persoane erau neincluse într-un regim, aflându-se în carantină la data vizitei.

Pe secții, situația se prezintă astfel:

Secția 1 (regim semideschis) – 16 camere, 75 de locuri calculate la norma de 4mp, 172 de locuri la norma de 6mc, dar în realitate 186 paturi instalate, majoritatea ocupate;

Secția 2 (carantină, arest preventiv, minori/tineri, regim semideschis, refuz  de hrană*, infirmerie) – 27 camere, 110 de locuri la 4mp, în realitate 235 paturi instalate;

Secția 3 (semideschis și deschis) – 10 camere, 31 de locuri la norma de 4mp, în realitate 81 de paturi instalate, toate ocupate la data vizitei;

Secția 4 (semideschis) – 5 camere, 44 de locuri la norma de 4mp, 123 de paturi instalate;

Secția 5 (deschis) – 6 camere, 81 de locuri a câte 4mp, 96 de paturi instalate;

Penitenciarul mai deține câteva spații de cazare la Gospodăria Agro Zootehnică de la Rotbav – 5 camere, cu 39 de locuri la 4mp în total, dar cu doar 35 de paturi instalate.

Penitenciarul este extrem de supraaglomerat însă gradul de supraaglomerare diferă de la secție la secție. De exemplu, în secția 3, fiecărui deținut îi reveneau doar 1,53 mp de spațiu personal.

*Camerele pentru refuz de hrană erau de fapt niște camere de izolare transformate în camere pentru refuz de hrană, însă fără vreo dotare specială pentru noul scop în care erau folosite. Asociația solicită penitenciarului să le desființeze și să cazeze eventualele cazuri de refuz de hrană la infirmerie.

Personalul penitenciarului este compus din 242 de cadre, deși în schema de personal sunt prevăzute 313 posturi – 71 de posturi neocupate. Există 192 de posturi la sectorul siguranța deținerii (numai 158 ocupate), 22 de posturi la asistență socială și educație (din care numai 11 ocupate) și 13 posturi la sectorul medical, din care numai 9 ocupate (2 medici și 7 asistenți).

Declarativ, există proiecte în diverse faze de elaborare, aprobare sau execuție, pentru reabilitarea tuturor secțiilor de deținere, ultimele fiind programate pentru anul 2017. Până atunci, însă, unele secții ale penitenciarului oferă condiții improprii de detenție.

Conform declarațiilor personalului din conducerea penitenciarului, bugetele aprobate pentru 2015 și 2016 sunt foarte mari comparativ cu cele din anii precedenți (care se terminau înainte de finele anilor), însă chiar și așa cheltuielile prevăzute pe diverse categorii de servicii nu includ construcția de noi spații de detenție sau reabilitarea de urgență a celor existente, astfel încât să se reducă rapid și simțitor supraaglomerarea din penitenciar. Conducerea recunoaște că toate corpurile de clădire din componența penitenciarului sunt improprii, întrucât penitenciarul a fost amenajat în urmă cu zeci de ani într-o fostă fabrică de mezeluri, naționalizată, iar spațiile au fost adaptate din mers pentru noile funcțiuni, astfel că în prezent se prezintă ca un labirint de camere și curți înghesuite, adăugate fără un proiect clar la cele existente, pe măsură ce creștea numărul de deținuți.

Vizita

Blocul alimentar: este cea mai nouă investiție a penitenciarului, finalizată în decembrie 2015. Bucătăria arăta impecabil, pereți curați, marmite noi, recipiente de inox, veselă curată, încăperi aerisite, organizare eficientă a spațiilor de depozitare. La ora vizitei masa de prânz era gata și se ambala în recipientele pentru distribuire pe camere. Mâncarea avea aspect și miros plăcute.

În meniul din ziua respectivă figurau: Mic dejun: norma comună – ceai, biscuiți, marmeladă, iar pentru minori și tineri adăugat parizer, ouă ochiuri și compot; Prânz: similar pentru toate normele – felul unu – ciorbă de legume, felul doi – tocană de legume și câte două chiftele cu carne pentru fiecare deținut; Cină: similar pentru toate normele de hrană – pilaf cu carne și un pahar cu lapte făcut din lapte praf.

Pâinea este achiziționată de la Rotbav, o parte din carne este produsă în GAZ-ul penitenciarului, iar restul se achiziționează de la Ferma Penitenciarului Craiova – Pelendava. De asemenea legumele pe timp de vară sunt asigurate de gospodăria proprie (pentru iarnă au fost puse murături din aceeași sursă) și restul se cumpără. Există un contract special pentru mere, despre care conducerea sectorului alimentar susține că sunt furnizate zilnic tinerilor, minorilor și deținuților care au regim alimentar special (norma 18). Deținuții cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că primesc uneori și mere ca desert la masă.

La bucătărie și deservirea adiacentă lucrează 21 de deținuți, în ture, cărora li se fac analize medicale periodic.

Sectorul medical: Penitenciarul are 9 cadre medicale (2 medici de medicină generală și 7 asistenți) și a avut până de curând un stomatolog care s-a pensionat.  În schemă figurează 13 posturi de cadre medicale (4 doctori și 9 asistenți).

Medicul şef responsabil cu sectorul medical spune că în 2015 cabinetul a avut peste 23.000 de consultații oferite deținuților (o medie de 50-100 de consultații pe zi), numărul mare de consultații datorându-se unui abuz de solicitări venite din partea deținuților. Programul de consultații al medicilor a fost până anul acesta, zilnic de la 8.00 la 15.00, dar din 2016 conform unui regulament intern va exista un medic de gardă în penitenciar și de la 12.00 la 19.00, marțea și joia. Turele de permanență, inclusiv noaptea, vor fi asigurate, prin rotaţie, ca și până acum de cei 7 asistenți.

Cele mai frecvente afecțiuni constatate la deținuți în Penitenciarul Codlea sunt: 56 de cazuri de bolile psihice (din care 36 tulburări de comportament), hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul (există un deținut căruia i-a fost depistată boala în penitenciar și în prezent face dializă).

În 2015 penitenciarul a înregistrat două decese: un deținut s-a spânzurat în punctul termic unde lucra – medicul susține că nu era cunoscut cu nicio afecțiune, nu manifestase înainte de sinucidere niciun simptom depresiv. Al doilea deces a fost produs de un infarct. Ambele decese fac obiectul unor cercetări efectuate de  Parchet.

Cabinetul medical nu a înregistrat sincope în aprovizionarea cu medicamente în 2015, comparativ cu anii dinainte, când au mai fost astfel de cazuri, conform declarațiilor medicilor,  dar și în acest penitenciar se practică metoda aducerii medicației din afară, fie de către familia deținutului, fie cumpărată de la farmacie de către penitenciar, dar pe banii deținutului și numai pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul de penitenciar şi aprobată de director. Această metodă este folosită, spune medicul şef, atunci când deținutul dorește să folosească un medicament anume, care nu există în farmacia penitenciarului.

În același mod se procedează cu consultațiile și lucrările dentare, când este nevoie, este chemat un stomatolog extern care asigură tratamentele dentare de specialitate din banii proprii ai deţinuţilor.

La sectorul medical nu există prezervative pentru deținuți, medicul șef declară că nu au mai primit de cel puțin un an. Prezervativele lipsesc și de la camera intimă.

Munca deținuților: Penitenciarul are un GAZ (gospodărie agro-zootehnică) la care lucrează 8 deținuți. Penitenciarul deține 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cereale și furaje pentru animale, dar și legume folosite la hrana deținuților. În jur de 60-70 de deținuți asigură deservirea penitenciarului, iar 150 de persoane private de libertate lucrează, remunerat, fie la cusut pantofi, fie la dezasamblat piese auto sau (un număr foarte mic) în afara penitenciarului, la munci sezoniere solicitate de autorități locale sau de diverse firme (construcții, spații verzi). Conducerea penitenciarului spune că are solicitări mai multe pentru a trimite deținuți la muncă în afara penitenciarului, însă nu există suficient personal de pază pentru a-i supraveghea. Există și câțiva deținuți care execută pedeapsa în regim deschis care merg singuri la muncă în Brașov, la construcții.

Vizita pe secții

Secția 1 are regim semideschis și este amplasată într-o clădire care a intrat în modernizare în 2008, dar în 2010 a apărut un litigiu între penitenciar și constructor și din această cauză lucrările au fost blocate în stadiul de 65% la care ajunseseră. Camerele au suprafețe cuprinse între 17 și 28 de metri pătrați și sunt ocupate în general de câte 12 deținuți, cu două excepții în care sunt 9 deținuți în 12 paturi. De exemplu în camera 1.18, care are 23 de mp inclusiv grupul sanitar sunt 12 paturi instalate, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,9 mp.

Secția 2 are regim semideschis, carantină, arest preventiv, minori și tineri aflați în tranzit. Camerele sunt renovate în 2010-2011 și sunt supraaglomerate. Suprafețele camerelor variază de la 13 mp cu tot cu grupuri sanitare (și 4 paturi instalate) până la 26 de mp (și 15 paturi instalate)

Camera 2.40 are 25 de mp și 15 paturi dispuse pe trei niveluri, toate ocupate (1,6 mp de arestat) și igrasie pe tavan, din cauza aglomerației și a furnizării sporadice a căldurii. Toți ocupanții sunt arestați preventiv și susțin că în urmă cu 3-4 luni au fost mai mulți în același număr de paturi. Camera are un WC turcesc și un duș. Arestații spun că au apă caldă zilnic, dar presiunea mică și timpul limitat în care este furnizată – 30 de minute – face imposibil spălatul pentru toți ocupanții camerei. În plus, intervalul orar de furnizare a apei coincide adesea cu timpul de plimbare sau de cumpărături.

Oamenii s-au mai plâns de faptul că au saltele insalubre și pături vechi din anii 60, de prețurile mari practicate de magazinul penitenciarului, de faptul că nu au voie să se joace cu mingea în curțile de plimbare și nici la sala de sport nu sunt lăsați prea des. Că pentru un consult la stomatolog trebuie să aștepte până la 3 săptămâni, iar când le vine rândul constată că nu au suficienți bani pentru intervențiile necesare.

În cameră există un telefon public, măsură ce va fi generalizată în toate camerele, conform declarațiilor conducerii.

Camera 2.2, de 13 mp cu tot cu grupul sanitar, era ocupată de doi minori ambii în vârstă de 16 ani. Camera avea 5 paturi dispuse pe două și trei niveluri, iar geamul uneia dintre ferestre era scos din ramă și pus pe unul dintre paturi. Unul dintre minori spunea că se chinuie s-o monteze cu câteva bucăți de tablă îndoite. În cameră era foarte frig din cauza lipsei geamului. Nu e clar dacă geamul fusese scos de cei doi tineri sau așa îl găsiseră – ei așa au lăsat să se înțeleagă – dar, întrebat despre această chestiune, responsabilul penitenciarului a afirmat că de regulă toate camerele în care sunt găzduiți minori sunt devastate de aceștia. Camera 2.2 mai avea și câteva fire de curent scoase din perete în dreptul prizei și neizolate corespunzător. Toaleta și dușul camerei erau murdare. Camera avea telefon, însă cei doi minori nu-l puteau folosi deoarece fiind în tranzit, niciunul dintre ei nu avea bani pe card ca să poată face cumpărături sau să sune familia. Camera avea televizor dar nu funcționa.

Cei doi au spus că sunt scoși la plimbare câte 30 de minute pe zi și că apreciază mâncarea de la penitenciar, fiind singura sursă de hrană în lipsa pachetului de la familie sau a banilor de pe card pentru cumpărături.

Secția 3 are regim semideschis, 7 camere de câte 6.22mp cu 2 paturi, 8.33mp  cu 2 paturi, 16.08 mp cu 9 paturi sau 29.31 mp cu 15 paturi.

Camera 3.4 are 29 de mp, 15 paturi și 13 deținuți (2 mp de deținut). Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, camera are în mijloc doi stâlpi de susținere care ocupă spațiul și așa insuficient.  La norma de 4 mp camera nu ar fi trebuit să găzduiască mai mult de 7 persoane. Camera are un singur grup sanitar (tip WC turcesc), iar pentru duș deținuții sunt nevoiți să meargă în altă încăpere, de două ori pe săptămână (lunea și vinerea). Fosta baie comună era dezafectată. Aceasta fusese folosită de mai multe camere din Secția 3, înainte ca administrația să facă investiții și să monteze dușuri în camere. La data vizitei era amenajată provizoriu o baie mai mică, cu numai două dușuri, relativ curată, special pentru camera 3.4. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că 3.4 este singura cameră în care deținuții nu au un duș, și că situația se va remedia în acest an când le va fi amenajat un duș în cameră.

Deținuții din această cameră au reclamat că fac parte dintr-o secție „tratată rău” de conducerea penitenciarului, comparativ cu alte secții (respectiv 2 și 4) că nu primesc tratament medical adecvat, ci „toți deținuții primesc aceleași pastile, indiferent ce-i doare”, au mai reclamat faptul că mâncarea este adesea insuficient preparată și că nu sunt scoși la activități, măcar sportive. Singurele ocazii în care părăsesc camera sunt plimbările în curți, unde nu au voie nici cu o minge, și dușurile de două ori pe săptămână. Deținuții au amintit că există o sală de sport amenajată în penitenciar, dar că e mică și din cauza igrasiei și umidității din ea, miroase urât.

Sala de sport este de mici dimensiuni amenajată într-o încăpere din subsol,  improprie, cu infiltraţii pe pereţi,  şi cu un miros insuportabil de mucegai, neaerisită natural.

Camera 3.2 are 16 mp și 9 deținuți în tot atâtea paturi. Spre deosebire de camera 3.4 aceasta este renovată, are un grup sanitar compus din WC turcesc și duș, dar și acestea se dovedesc insuficiente pentru ca, atunci când se furnizează apă caldă, să ajungă să se spele toți cei 9 deținuți. Și deținuții de aici au acuzat calitatea proastă a hranei de la bucătărie, un deținut afirmând că a slăbit în cei doi ani de când este acolo de la 75 la 50 de kg.

Deținuții s-au mai plâns de limbajul agresiv al cadrelor.

Secția a 4-a este amenajată într-o hală de producție, care în prezent asigură și un spațiu de folosit pentru dezasamblarea pieselor auto. Înăuntru era foarte frig și zgomot. Camerele au dimensiuni mari (28 mp, 33 mp sau 87 de mp) dar sunt supraaglomerate cu paturi, respectiv câte 21, 24 și 30 de paturi, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,3 mp de spațiu. Toate camerele au regim semideschis.

Camera 4.5 are 28 de mp, 21 de paturi, toate ocupate. Un singur grup sanitar prevăzut cu WC turcesc și duș. Toți deținuții de aici lucrează. Primesc apă caldă zilnic, de la 5 la 6 seara, însă căldura pare insuficientă. Deși au regim semideschis deținuții preferă să țină ușa închisă pentru a se feri de zgomotul mare făcut de colegii lor care lucrează în hală, și să păstreze căldura care este insuficientă. Camera are două ferestre foarte mici, situate sus, deasupra paturilor de la nivelul 3, surse insuficiente de lumină naturală.

Deținuții au reclamat igiena precară a spațiului de deținere, în special vara când sunt temperaturi mari, apar ploșnițele. Saltelele sunt vechi și neigienizate, iar numărul mare de deținuți în același spațiu restrâns înrăutățește lucrurile. Deținuții susțin că de curând conducerea ar fi instituit un regulament care nu mai permite aducerea lenjeriei de pat de acasă, cu excepția așternuturilor albe. Deținuții spun că gradul avansat de uzură al saltelelor ar face lenjeria albă de nefolosit în câteva zile.

Camera 4.2 are 87 de mp, 30 de paturi dispuse pe trei niveluri și 30 de ocupanți. Toți deținuții de aici muncesc la cusut pantofi, unii în paturi, alții în picioare, alții în camera alăturată în care este un WC turcesc și o țeavă cu trei găuri, destinată să suplinească trei dușuri, dar două dintre găuri erau astupate. Așadar, cei 30 de deținuți din această cameră au la dispoziție un singur WC și un duș pe care le folosesc  pe cât le permite timpul și presiunea scăzută a apei.  Deținuții cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au spus că nu știu exact care este câștigul lor în bani de pe urma normei făcută la cusut pantofi. Unii știau doar că trebuie să coasă 5 saci a câte 10 perechi de pantofi fiecare într-o săptămână, iar dacă nu-și fac norma nu li se pontează zilele respective ca lucrate. Unii deținuți au spus că nu reușesc să-și facă norma chiar dacă lucrează și în week-end, norma de lucru fiind un motiv pentru care majoritatea nici nu prea ies la alte activități.

Și în această cameră lumina naturală era insuficientă, asigurată doar de geamurile mici de deasupra paturilor dintr-o latură a camerei.

Secția a 5-a are regim deschis și este cea mai modernă din penitenciar. Abia a fost inaugurată. Conducerea a dat asigurări că după reabilitarea celorlalte secții, în 2016 și 2017, toate vor arăta similar. Are camere renovate și recompartimentate, în care sunt paturi noi, suprapuse doar pe două nivele, saltele și lenjerii noi, camere de WC și dușuri moderne, cu corpuri și instalații din inox. O astfel de cameră reabilitată din Secția 5 are 16 paturi, 11 ocupanți, 2 WC-uri, 2 dușuri, dulapuri pentru obiectele personale ale deținuților, căldură și apă caldă non-stop, ferestre care asigură o bună aerisire și lumină naturală. Toți deținuții de aici ies la muncă neînsoțiți.

Secția are și două săli de mese, dotate cu mese lungi din lemn și băncuțe, plus chiuvete unde deținuții servesc masa şi își pot spăla vesela.

*

În general deținuții din penitenciar cu care au discutat reprezentantele  APADOR-CH au fost reticenți să-și exprime nemulțumirile, deoarece au spus că se tem de repercusiuni. Ei susțin că de regulă după ce sunt întrebați de traiul în penitenciar, de către vizitatori oficiali, cadrele fac controale inopinate în camere – așa numita „piață” în argoul de penitenciar – în care li se controlează toate bagajele și sunt hărțuiți pe motiv că s-ar fi plâns de condițiile de detenție. Deținuții spun că nu sunt agresați fizic de către cadrele penitenciarului, dar că principala amenințare este aceea a rapoartelor de incidente, ceea ce „doare” mai mult decât o bătaie, pentru că rapoartele sunt luate în considerare la comisiile de liberare. În acest sens deținuții afirmă că adesea li se întocmesc rapoarte nejustificat, aceasta fiind un fel de „teroare a pixului”. Întrebați de ce nu reclamă aceste lucruri la judecătorul delegat, deținuții au afirmat că de câte ori s-au adresat judecătorului nu s-a schimbat nimic.

Mai mulți deținuți din diverse secții s-au plâns că trupa de intervenție face controale inopinate la ore nepotrivite, în toiul nopții, pentru a căuta diverse obiecte interzise în penitenciar. Atunci când face controale noaptea, spun ei, trupa nu filmează intervențiile.

Una dintre cauzele pentru care deținuții spun că li se face adesea raport este faptul că își izolează spațiul din pat cu prosoape sau cearceafuri atârnate pe sfoară, ca niște perdele, iar această practică este interzisă de penitenciar. Dat fiind că într-o cameră pot fi și 30 de deținuți este lesne de înțeles nevoia de intimitate a deținuților, pe care o satisfac parțial cu aceste perdele improvizate.

Judecătorul delegat – este în penitenciarul Codea din 2013. El spune că în 2015 a avut peste 700 de dosare cu reclamații de la deținuți, 25% dintre ele fiind despre rapoartele de incidente. Conducerea penitenciarului ar fi atacat soluția dată de judecător în 10 astfel de cazuri, și numai într-un caz a fost admis în instanță.

Judecătorul admite că în penitenciar condițiile de detenție sunt improprii și că 20% dintre plângerile deținuților vizează aceste condiții: spațiul insuficient, grupurile sanitare, tratamentul medical și dreptul la asistență medicală.

În urma discuției cu judecătorul delegat, reprezentantele APADOR-CH au înțeles că acesta a primit din partea conducerii penitenciarului toate dotările logistice de care avea nevoie ca să-și exercite funcția (deși acestea cădeau în sarcina Curții de Apel Brașov). Inclusiv biroul i-a fost mutat din interiorul penitenciarului într-o clădire a administrației, la cererea judecătorului. Aceste aspecte, deși aparent de bună colaborare între instituții, duc însă la ideea că judecătorul nu va fi suficient de imparțial atunci când este chemat să decidă dacă plângerile deținuților la adresa conducerii penitenciarului sunt întemeiate sau nu.

Sectorul vizite – este amenajat cu 5 cabine cu telefon, la care supravegherea se face atât vizual, prin camere de luat vederi, cât și de către un agent prezent lângă deţinuţi. Într-o cameră separată sunt amplasate 11 mese cu scaune pentru vizitele la masă.

Sectorul are și două camere pentru vizita intimă, dotate corespunzător, dar fără prezervative, care nu figurează nici între dotările cabinetului medical, nici la vizita inimă. De asemenea este amenajată și o cameră pentru viitoarele vizite online, dar la data vizitei APADOR-CH nu exista în dotarea acelei camere monitorul necesar vizualizării interlocutorului.

Tot în sectorul vizite este amplasat și magazinul la care prețurile erau similare cu cele din comunitate, la prima vedere.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului pentru amenajarea blocului alimentar și a secției 5, care într-adevăr respectă standardele minime privind condițiile de detenție.  Pe lângă acestea, însă, situația în celelalte secții ale penitenciarului apare cu atât mai dramatică, sub aspectul lipsei igienei și al supraaglomerării.

  •     Camerele cu dimensiuni de 20-28 mp și 12-21 de paturi, asigură un spațiu insuficient unui deținut, de 1,3-1,9 mp de persoană ceea ce, chiar și în condițiile unui regim semideschis este insuficient. În plus, un singur WC și un duș la 10, 12, 15 și chiar 30 de deținuți reprezintă tratament inuman și degradant. Solicităm ANP și Penitenciarului Codlea să găsească urgent soluții pentru relocarea deținuților din camerele supraaglomerate și pentru reabilitarea acelor corpuri de clădire care trebuie să fie urgent reabilitate;
  •     Solicităm conducerii penitenciarului să dispună informarea în scris a deținuților care muncesc asupra normelor pe care trebuie să le facă și mai ales asupra câștigurilor materiale pe care trebuie să le regăsească pe card la finele lunii;
  •     În privința activităților și a curților de plimbare – recomandăm conducerii penitenciarului să găsească soluții pentru a le permite deținuților care doresc să facă sport sau măcar să folosească mingea, să aibă această posibilitate fie într-o curte de plimbare, fie în sala de sport care ar trebui de asemenea reabilitată.

Dollores Benezic                                                              Nicoleta Popescu

 

Citiți răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Arad

/in /by

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 12 decembrie 2014, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Arad. Aceasta a fost o vizită de revenire după aceea făcută de reprezentanții APADOR-CH la 7 noiembrie 2013 și a vizat verificarea unor aspecte semnalate în raportul întocmit în urma vizitei precedente. Reprezentantele asociației au purtat discuții cu mai mulți deținuți (la întâmplare sau la cererea unora dintre ei) și cu conducerea penitenciarului.

Conform celor declarate de conducere, la data vizitei penitenciarul avea 1136 de deținuți bărbați, majoritatea în regimurile: maximă siguranță și închis (o parte dintre ei încadrați la grad de risc sporit), în secțiile amenajate în unitatea situată la periferia orașului – singura locație vizitată de reprezentantele APADOR-CH. Penitenciarul mai are o secție exterioară (GAZ) și alta situată în centrul orașului, unde sunt cazate femeile. Din totalul deținuților, 562 muncesc, 340 dintre ei sunt plătiți pentru munca prestată în atelierele unității, în care se produc scaune sau volane pentru autoturisme și canapele pentru export SUA.

Raportat la vizita precedentă, conducerea a semnalat remedierea câtorva aspecte observate de reprezentanții APADOR-CH, cum ar fi:

  • Înnoirea saltelelor – au fost cumpărate aproximativ 600 de saltele ignifuge;
  • A fost rezolvată prin igienizare și problema ploșnițelor;
  • Au fost acoperite curțile de plimbare, astfel încât acestea pot fi folosite indiferent de starea vremii;
  • Au fost cumpărate două mașini noi. Ambele sunt bine dotate și au centuri de siguranță la toate scaunele – aspect reclamat de un deținut care susținea că mașinile cu care sunt transportați deținuții nu au centuri de siguranță și li se pune astfel viața în pericol.
  • A fost amplasată o cutie pentru prezervative pe holul din apropierea cabinetului medical, dar la data vizitei era goală. Angajații au motivat că prezervativele se epuizează rapid, în prezența reprezentantelor APADOR-CH cutia a fost umplută.
  • Au fost montate camere de luat vederi în toate spațiile comune ale penitenciarului – imaginile sunt stocate timp de 15 zile;
  • A fost angajat un medic psihiatru întrucât penitenciarul are aproximativ 170 de deținuți cu afecțiuni psihice.

În urma discuției cu judecătorul delegat (prezent în unitate de câteva luni – respectiv din octombrie 2014), reprezentantele asociației au aflat că acesta a soluționat favorabil câteva plângeri ale deținuților, care vizau sancțiuni disciplinare sau decizii luate de comisia pentru stabilirea regimurilor de detenție. Au fost, conform judecătorului, și două cazuri de plângeri ale deținuților la adresa cadrelor penitenciarului și câteva refuzuri de hrană.

Grupa operativă a penitenciarului este formată din 28 de cadre, care lucrează câte 4 în ture de 24 cu 72 de ore. Echipamentul personalului din grupa operativă cuprinde baston tip tomfa, cătușe și spray paralizant. Fiecare grupă are și un cameraman care filmează fiecare intervenție. Înregistrarea este trimisă, conform conducerii, în ziua intervenției, împreună cu un raport la ANP. Anual au loc în jur de zece intervenții în penitenciar – susțin reprezentanții grupei operative.

Vizita pe secții

Penitenciarul este o construcție nouă iar camerele de deținere din penitenciarul Arad sunt similare ca dimensiuni și dotări. Deținuții au la dispoziție o cameră propriu-zisă de 17,36 mp, cu 4 paturi (suprapuse câte două), în care accesul se face printr-un hol pe care este amplasat și grupul sanitar (cu WC și chiuvetă din inox). În cameră mai există obiecte de mobilier pentru depozitarea bagajelor deținuților și o masă cu băncuțe.

În general camerele sunt curate, bine întreținute de deținuți, la fel și grupurile sanitare.

Reprezentantele asociației au vizitat câteva camere în care erau deținuți încadrați în regim de maximă siguranță și câteva cu deținuți încadrați la grad sporit de risc. Cele două regimuri au programe identice de ieșire la aer în curțile de plimbare – câte două ore pe zi.

În camera E8 A 3 cele 4 persoane au declarat că sunt mulțumite de regimul de detenție, dar s-au plâns de calitatea slabă a produselor de la magazinul penitenciarului (mezeluri proaste, țigări și cafea scumpe) .

În camera E 8 A 2 erau trei deținuți încadrați la grad sport de risc din cauza faptului că au avut tentative de evadare în timpul pedepselor anterioare. Unul dintre ei fusese încadrat recent în acest grad din cauza unei tentative de evadare, cu câteva zile înainte de liberare, dintr-un punct de lucru unde executa pedeapsa în regim deschis. Deținutul consideră că a fost o neînțelegere și că nu era normal să fie încadrat direct la grad sporit de risc. Și ceilalți deținuți din cameră erau nemulțumiți de modul prea ușor în care, pentru abateri disciplinare minore, sunt încadrați la grad sporit de risc, fapt ce ar fi folosit de conducerea penitenciarului,  ca o modalitate de intimidare a deținuților.

În camera E 8 A 8 (tot grad sporit de risc) era un deținut care prezenta evidente semne de afecțiuni psihice. Conform conducerii acesta avea la activ numeroase automutilări și tentative de sinucidere. La momentul vizitei era calm și a declarat reprezentantelor asociației că ar vrea să meargă la școală și să stea într-o cameră cu alți colegi. Din 2007 el este ținut în permanență singur în celulă, deoarece, spune conducerea, celorlalți deținuți le e frică să stea cu el în cameră. Un deținut dintr-o altă cameră a afirmat că starea acestuia s-ar datora bătăilor primite în alt penitenciar. Asociația consideră că locul lui nu este într-un penitenciar, ci într-un spital de psihiatrie, unde să primească un tratament adecvat afecțiunilor sale.

În camera E 8 B13 (grad sporit de risc) deținuții s-au plâns că sunt hărțuiți de cadre prin rapoarte de incidente sau chiar bătaie pentru diverse fapte minore. Deținutul B.M.R. spune că în luna ianuarie 2014 a fost bătut de grupa de intervenție pentru că ar fi aprins lumina în cameră și a vrut să pună o scrisoare la cutia poștală. Acesta susține că după bătaie și-a pierdut doi dinți, a primit zece zile de izolare și i s-a interzis dreptul la cumpărături și la vizite de la familie.

Și deținuții din camera E 8 B 6 au spus că „mascații” din grupa de intervenție fac exces de zel și că în general au o atitudine intimidantă. Faptul că unul dintre deținuți a bătut mai tare în ușa camerei (penitenciarul neavând butoane de alarmare), pentru că voia să dea un telefon, a fost sancționat de cadre.

Concluzii și recomandări

Reprezentantele asociației apreciază condițiile de deținere din penitenciarul Arad ca fiind dintre cele mai bune din țară. În același timp se remarcă un climat de teamă descris de mai mulți deținuți în timpul vizitei. Aceștia susțin că atât cadrele, cât și agenții din grupa de intervenție recurg la gesturi intimidante sau chiar la violență față de deținuți, ceea ce întreține o situație tensionată în rândul acestora.

Asociația cere conducerii penitenciarului și ANP să cerceteze atent acuzațiile deținuților privind comportamentul agresiv și intimidant al cadrelor din grupa operativă a unității.

 

Maria-Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Citiți  Răspunsul ANP la prezentul raport Arad 2015

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.