APADOR-CH
  • Home
  • Who we are
    • About APADOR-CH
    • Afilieri internaționale
    • APADOR-CH friends
    • Parteneri
    • Personal data processing practices of APADOR-CH
  • Activities
    • Detention Monitoring
    • ECHR
      • Information
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Legal advocacy
  • Projects
    • Ongoing projects
    • Finalized projects
  • Reports
    • Monitoring visits in police lock-ups
    • Monitoring visits in prisons
    • Law enforcement abuses
    • Rapoarte speciale
    • Annual Reports
  • Civil Rights
    • What are human rights
    • Useful Resources
  • Media
    • Press releases
    • APADOR-CH
      in Media
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • English
    • Română Română
    • English English
  • Search
  • Menu Menu

Archive for category: Penitenciare

You are here: Home1 / Monitorizare condițiilor de detenție2 / Penitenciare

Monitorizarea conditiilor de detentie in penitenciare

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Arad

14/03/2015/in Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 12 decembrie 2014, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Arad. Aceasta a fost o vizită de revenire după aceea făcută de reprezentanții APADOR-CH la 7 noiembrie 2013 și a vizat verificarea unor aspecte semnalate în raportul întocmit în urma vizitei precedente. Reprezentantele asociației au purtat discuții cu mai mulți deținuți (la întâmplare sau la cererea unora dintre ei) și cu conducerea penitenciarului.

Conform celor declarate de conducere, la data vizitei penitenciarul avea 1136 de deținuți bărbați, majoritatea în regimurile: maximă siguranță și închis (o parte dintre ei încadrați la grad de risc sporit), în secțiile amenajate în unitatea situată la periferia orașului – singura locație vizitată de reprezentantele APADOR-CH. Penitenciarul mai are o secție exterioară (GAZ) și alta situată în centrul orașului, unde sunt cazate femeile. Din totalul deținuților, 562 muncesc, 340 dintre ei sunt plătiți pentru munca prestată în atelierele unității, în care se produc scaune sau volane pentru autoturisme și canapele pentru export SUA.

Raportat la vizita precedentă, conducerea a semnalat remedierea câtorva aspecte observate de reprezentanții APADOR-CH, cum ar fi:

  • Înnoirea saltelelor – au fost cumpărate aproximativ 600 de saltele ignifuge;
  • A fost rezolvată prin igienizare și problema ploșnițelor;
  • Au fost acoperite curțile de plimbare, astfel încât acestea pot fi folosite indiferent de starea vremii;
  • Au fost cumpărate două mașini noi. Ambele sunt bine dotate și au centuri de siguranță la toate scaunele – aspect reclamat de un deținut care susținea că mașinile cu care sunt transportați deținuții nu au centuri de siguranță și li se pune astfel viața în pericol.
  • A fost amplasată o cutie pentru prezervative pe holul din apropierea cabinetului medical, dar la data vizitei era goală. Angajații au motivat că prezervativele se epuizează rapid, în prezența reprezentantelor APADOR-CH cutia a fost umplută.
  • Au fost montate camere de luat vederi în toate spațiile comune ale penitenciarului – imaginile sunt stocate timp de 15 zile;
  • A fost angajat un medic psihiatru întrucât penitenciarul are aproximativ 170 de deținuți cu afecțiuni psihice.

În urma discuției cu judecătorul delegat (prezent în unitate de câteva luni – respectiv din octombrie 2014), reprezentantele asociației au aflat că acesta a soluționat favorabil câteva plângeri ale deținuților, care vizau sancțiuni disciplinare sau decizii luate de comisia pentru stabilirea regimurilor de detenție. Au fost, conform judecătorului, și două cazuri de plângeri ale deținuților la adresa cadrelor penitenciarului și câteva refuzuri de hrană.

Grupa operativă a penitenciarului este formată din 28 de cadre, care lucrează câte 4 în ture de 24 cu 72 de ore. Echipamentul personalului din grupa operativă cuprinde baston tip tomfa, cătușe și spray paralizant. Fiecare grupă are și un cameraman care filmează fiecare intervenție. Înregistrarea este trimisă, conform conducerii, în ziua intervenției, împreună cu un raport la ANP. Anual au loc în jur de zece intervenții în penitenciar – susțin reprezentanții grupei operative.

Vizita pe secții

Penitenciarul este o construcție nouă iar camerele de deținere din penitenciarul Arad sunt similare ca dimensiuni și dotări. Deținuții au la dispoziție o cameră propriu-zisă de 17,36 mp, cu 4 paturi (suprapuse câte două), în care accesul se face printr-un hol pe care este amplasat și grupul sanitar (cu WC și chiuvetă din inox). În cameră mai există obiecte de mobilier pentru depozitarea bagajelor deținuților și o masă cu băncuțe.

În general camerele sunt curate, bine întreținute de deținuți, la fel și grupurile sanitare.

Reprezentantele asociației au vizitat câteva camere în care erau deținuți încadrați în regim de maximă siguranță și câteva cu deținuți încadrați la grad sporit de risc. Cele două regimuri au programe identice de ieșire la aer în curțile de plimbare – câte două ore pe zi.

În camera E8 A 3 cele 4 persoane au declarat că sunt mulțumite de regimul de detenție, dar s-au plâns de calitatea slabă a produselor de la magazinul penitenciarului (mezeluri proaste, țigări și cafea scumpe) .

În camera E 8 A 2 erau trei deținuți încadrați la grad sport de risc din cauza faptului că au avut tentative de evadare în timpul pedepselor anterioare. Unul dintre ei fusese încadrat recent în acest grad din cauza unei tentative de evadare, cu câteva zile înainte de liberare, dintr-un punct de lucru unde executa pedeapsa în regim deschis. Deținutul consideră că a fost o neînțelegere și că nu era normal să fie încadrat direct la grad sporit de risc. Și ceilalți deținuți din cameră erau nemulțumiți de modul prea ușor în care, pentru abateri disciplinare minore, sunt încadrați la grad sporit de risc, fapt ce ar fi folosit de conducerea penitenciarului,  ca o modalitate de intimidare a deținuților.

În camera E 8 A 8 (tot grad sporit de risc) era un deținut care prezenta evidente semne de afecțiuni psihice. Conform conducerii acesta avea la activ numeroase automutilări și tentative de sinucidere. La momentul vizitei era calm și a declarat reprezentantelor asociației că ar vrea să meargă la școală și să stea într-o cameră cu alți colegi. Din 2007 el este ținut în permanență singur în celulă, deoarece, spune conducerea, celorlalți deținuți le e frică să stea cu el în cameră. Un deținut dintr-o altă cameră a afirmat că starea acestuia s-ar datora bătăilor primite în alt penitenciar. Asociația consideră că locul lui nu este într-un penitenciar, ci într-un spital de psihiatrie, unde să primească un tratament adecvat afecțiunilor sale.

În camera E 8 B13 (grad sporit de risc) deținuții s-au plâns că sunt hărțuiți de cadre prin rapoarte de incidente sau chiar bătaie pentru diverse fapte minore. Deținutul B.M.R. spune că în luna ianuarie 2014 a fost bătut de grupa de intervenție pentru că ar fi aprins lumina în cameră și a vrut să pună o scrisoare la cutia poștală. Acesta susține că după bătaie și-a pierdut doi dinți, a primit zece zile de izolare și i s-a interzis dreptul la cumpărături și la vizite de la familie.

Și deținuții din camera E 8 B 6 au spus că „mascații” din grupa de intervenție fac exces de zel și că în general au o atitudine intimidantă. Faptul că unul dintre deținuți a bătut mai tare în ușa camerei (penitenciarul neavând butoane de alarmare), pentru că voia să dea un telefon, a fost sancționat de cadre.

Concluzii și recomandări

Reprezentantele asociației apreciază condițiile de deținere din penitenciarul Arad ca fiind dintre cele mai bune din țară. În același timp se remarcă un climat de teamă descris de mai mulți deținuți în timpul vizitei. Aceștia susțin că atât cadrele, cât și agenții din grupa de intervenție recurg la gesturi intimidante sau chiar la violență față de deținuți, ceea ce întreține o situație tensionată în rândul acestora.

Asociația cere conducerii penitenciarului și ANP să cerceteze atent acuzațiile deținuților privind comportamentul agresiv și intimidant al cadrelor din grupa operativă a unității.

 

Maria-Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Citiți  Răspunsul ANP la prezentul raport Arad 2015

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/Disclaimer-Eng.png 112 610 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-03-14 09:54:552019-02-25 20:05:10Raport asupra vizitei în Penitenciarul Arad

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Botoșani

27/01/2015/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 19 noiembrie 2014 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Botoșani. Vizita anterioară a avut loc în februarie 2004.

Penitenciarul, aflat la periferia orașului Botoșani, are 7 secții situate în mai multe clădiri și avea, la data vizitei, un efectiv de 1095 de deținuți încadrați astfel pe regimuri de detenție: 14 la deschis, 986 la semideschis, 8 la închis,76 în arest preventiv și 11 neincluși încă în vreun regim. Se aflau în tranzit 35 de deținuți, din care 4 femei (una la regim deschis și 3 la regim semideschis), 4 minori, 16 bărbați la regim închis și 11 bărbați la maximă siguranță.

Conform conducerii unității, penitenciarul are o capacitate de cazare de 1108 locuri, dacă ar fi calculate la un spațiu individual de 4 mp/deținut. Situația din teren arată că toate secțiile penitenciarului sunt supraaglomerate. Din punctul de vedere al conducerii, principala problemă a penitenciarului era, la data vizitei, o acută lipsă de lichidități, precum și faptul că funcționează cu aproape jumătate din schema de personal neocupată. Are 189 de agenți încadrați în sectorul operativ (dintr-un total de 234 de locuri prevăzute), 10 asistenți la sectorul medical (din 21 de posturi prevăzute) și 14 posturi ocupate din 31 la sectorul reintegrare.

Unitatea are preot angajat de ANP, dar nu și un medic. Un medic de familie din oraș vine pentru câteva ore pe zi la penitenciar ca să le acorde consultații deținuților. Penitenciarul mai are și un cabinet stomatologic, tot fără medic.

Grupa operativă de intervenție este formată din 17 agenți, câte 3 pe tură, echipați cu combinezoane individualizate prin ecusoane vizibile cu numere, atât pe veston cât și pe cască. Grupa operativă folosește la intervenții spray paralizant și cătușe metalice, dar conducerea afirmă că nu au mai avut intervenții la care să poarte mască de aproape doi ani.

În funcție de corpul de clădire în care se află și de regimul de executare a pedepsei, camerele penitenciarului au în medie 9-12 paturi, dar există și camere supraaglomerate, cum ar fi o cameră din secția a 5-a în care sunt 60 de paturi dispuse pe trei niveluri și în care spațiul ce-i revine fiecărui deținut este mai puțin de un metru – camera având în jur de 50 de mp.

Cele 7 secții de deținere ale penitenciarului sunt dispuse în patru clădiri cu vechimi diferite. În cea mai recent construită dintre ele (în 2002), pe câte un etaj sunt secțiile: 1- regim deschis și semideschis, 2 – regim semideschis și 3 – regim închis, maximă siguranță și arestați preventiv. În clădirea a doua ca vechime sunt secțiile 4 – regim semideschis și infirmerie și 5 – regim semideschis. Secția a 6-a este situată în aceeași clădire cu corpul alimentar, și găzduiește deținuții care lucrează la deservire, iar în secția a 7-a, clădirea cea mai veche și improprie locuirii, sunt deținuți de la regim semideschis.

Conducerea susține că nu poate aloca mai mult de un supraveghetor la 100 de deținuți, din lipsă de personal, ceea ce înseamnă că nu se respectă norma de siguranță.

Penitenciarul are laturi comune cu un spital de psihiatrie din curtea căruia li se aruncă deținuților telefoane mobile, după cum au afirmat angajați ai penitenciarelor închisorii. De aceea au fost instalate camere video pentru acele laturi ale curții. În total penitenciarul are 16 camere video instalate la sectorul vizite și în postul de control. Nu există camere la sectorul deservire, unde s-au înregistrat în trecut furturi din alimente.

Conform conducerii, imaginile stocate se păstrează timp de 30 de zile.

Corpul alimentar

Este situat într-o clădire care împarte podul cu spitalul de psihiatrie vecin. Acesta este un punct vulnerabil al penitenciarului, după cum susține conducerea.

La data vizitei meniul pentru prânz consta în mâncare de varză și ciorbă de legume. Pentru regim se serveau paste și legume cu carne  de porc. Carnea se servea deținuților separat, porționată. Cantitatea de carne folosită în ziua vizitei pentru prepararea hranei deținuților a fost 85,644 de kg, 485 de kg de cartofi și 431 de kg de varză.

Pentru cină era prevăzută o mâncare de cartofi (fără carne), iar pentru regim și o cană cu lapte.

Deținuții primesc pâine diferențiat în funcție de regim sau dacă muncesc sau nu: 700 de grame de pâine/zi cei cu munci ușoare, 800 de grame/zi cei cu munci grele, 550 de grame cei cu regim și 500 de grame restul.

La micul dejun se distribuise în ziua respectivă ceai, salam și biscuiți.

Penitenciarul nu are sală de mese, hrana se servește în camere. Blocul alimentar avea pereții cu igrasie, podeaua era murdară și udă.

Cabinetul medical

Este situat pe secția a 4-a unde există și 5 camere de infirmerie cu 24 de locuri. Aici sunt cazați cei considerați de conducerea penitenciarului „vulnerabili” – bătrânii, bolnavi cronici care sunt în diverse tratamente ce necesită atenție sporită (cancer, epilepsie, hepatite B și C), unii bolnavi psihici.

Unitatea are 10 asistenți medicali, din care unul de igienă și unul de farmacie. Un altul era în concediu. Un asistent asigură permanența, iar medicul de familie cu care penitenciarul are contract vine zilnic timp de 4 ore sau „cât este nevoie”. Această situație durează de doi ani, timp în care s-ar fi organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic, dar nu a venit nimeni să-l ocupe.

Cele mai întâlnite afecțiuni între deținuți, conform medicului prezent la data vizitei, sunt cele cardio-vasculare, iar pe locul doi cele psihice.

Medicul susține că în cursul anului 2014 s-au făcut testări HIV la cererea deținuților.

Cei 134 de deținuți cu boli psihice sunt tratați „pe bază de bună înțelegere” de un medic psihiatru din spitalul vecin. Numai 75 dintre ei primesc însă tratament.

Cazurile de agresiuni sau automutilări sunt trecute într-un registru special existent la cabinetul medical. Nu existau mențiuni recente în respectivul registru.

Aprovizionarea cu medicamente a unității a cunoscut o sincopă în urmă cu două luni, dar între timp au primit câte ceva de la Spitalul din Tîrgu Ocna.

Din cauza lipsei de igienă în penitenciar au existat cazuri de deținuți cu scabie, pentru o perioadă scurtă în acest an.

Penitenciarul a avut un stoc de prezervative pentru deținuți dar s-a epuizat. Personalul medical susține că acum nu ar mai fi nici cereri de la deținuți.

În 2014 s-a înregistrat decesul unui deținut cunoscut cu epilepsie, care a făcut o criză cardio-respiratorie și a murit înainte de sosirea SMURD. Avea 57 de ani.

Sectorul vizite, punct comercial

Sectorul vizite este dotat cu mese pentru deținuții din regim deschis și semideschis, și cu două cabine pentru deținuții din arest preventiv, regim închis și tranzit. Așa cum menționa nemulțumit unul dintre deținuții cu care s-a discutat ulterior, aceste mese sunt situate foarte aproape una de alta, astfel încât confidențialitatea discuțiilor cu vizitatorii nu poate fi păstrată.

La data vizitei era în amenajare un al doilea punct comercial destinat deținuților, prețurile la cel existent fiind relativ similare cu cele din comunitate. Din concurența rezultată prin deschiderea celui de-al doilea magazin, conducerea speră să mențină prețurile la un nivel acceptabil.

Deocamdată acestea erau astfel: banane – 6,8 lei, roșii – 9 lei, castraveți – 5,30 lei, mere – 3,50 lei, iaurt – 4 lei, smântână – 5 lei, bax de apă plată – 18 lei.

La punctul comercial deținuții pot comanda, de pe o zi pe alta, pizza, pui la rotisor sau tort.

Sectorul socio-educativ

Sectorul dispune în total de 15 angajați distribuiți în serviciul educativ și serviciul asistență psiho-socială.

Serviciul educativ are încadrați: 1 șef, 3 ofițeri cu studii superioare (academia) unul cu studii medii, 1 educator cu studii superioare cu contract prestări.

La serviciul asistență psiho-socială lucrează: 2 asistenți sociali, 1 șef serviciu psiholog, 1 psiholog cu contractat de prestări și 4 agenți din care unul are facultatea de psihologie și unul de asistență socială. Plus preotul angajat.

Penitenciarul are prevăzute 6 posturi de psiholog, niciunul ocupat, 4 de asistenți sociali de asemnea vacante și 1 educator la 100 de deținuți.

Școala are clase afiliate liceului tehnic Sfântul Stelian din Botoșani și sunt urmate astfel:

–       3 clase 1-4 în care sunt încadrați 31 de deținuți;

–       Câte o clasă pentru anii 5-8 cu 13 deținuți în clasa a 5-a, 10 în clasa a 6-a, 9 în clasa a 7-a și 12 în clasa a 8-a.

Penitenciarul mai derulează cursuri de formare profesională (de frizeri, zidari, electricieni) finanțate în cadrul POSDRU demarate în aprilie 2014 și care se vor încheia în noiembrie 2015. Se derulează și cursuri de legumicultori și webdesigneri făcute în colaborare cu AJOFM. 14 deținuți absolviseră astfel de cursuri la data vizitei.

În trecut s-au mai făcut cursuri de lucrători în construcții (cu o durată de 3-9 luni) – cu 28 de absolvenți, și de cultivatori de plante – 15 absolvenți.

Sectorul socio-educativ mai derulează și un program de pregătire pentru liberare.

Creditele obținute de un deținut pentru un curs absolvit constau în 20 de zile câștig. Cei care merg la școală cîștigă 30 de credite pe semestru pentru clasele 1-12. La 45 de credite primesc dreptul la vizită și un pachet în plus. La 60 de credite primesc dreptul de a ieși o zi din penitenciar, sau 5 zile la 80 de credite.

Conform personalului penitenciarului trimestrial se derulează și câte o vizită în comunitate, la expoziții sau muzee, cu 10-12 deținuți.

Penitenciarul mai are un atelier de pictură, unul de obiecte artizanale, o formație de muzică, un studio TV cu circuit închis, o bibliotecă, o sală de sport și un teren de sport. Un agent este folosit și ca monitor sportiv.

Munca deținuților

Penitenciarul a avut o gospodărie agro-zootehnică care a fost închisă cu ani în urmă din cauza faptului că era prea aproape de oraș și nu respecta normele europene de igienă privind creșterea animalelor. În prezent mai există numai o grădină cu legume, lucrată de deținuți, care asigură în parte necesarul de hrană vegetală pentru aceștia.

Unitatea mai are un atelier de lemnărie în care deținuții confecționează stupi.

O parte dintre deținuți lucrează pentru Rilug, un producător de pantofi, această activitate fiind desfășurată într-un spațiu special amenajat într-unul din fostele cluburi ale penitenciarului. Deținuții sunt nemulțumiți că nu sunt lăsați să lucreze pantofii în camere, dar conducerea spune că atunci când erau cusuți în camere pantofii veneau adesea cu defecte și erau refuzați de producător. În acest fel, însă, deținuții se plâng că s-a redus numărul celor care lucrează pantofi, comparativ cu perioada când se puteau coase în camere.

La regim semideschis ușile se deschid la 7.30 și se închid la 18.30 sau la 17.30, în funcție de anotimp.

Judecătorul pentru supravegherea executării pedepselor

Judecătorul este la Penitenciarul Botoșani din 2013 și susține că rezolvă în medie 20 de dosare ale deținuților pe săptămână. Cele mai multe plângeri ale deținuților se referă la încălcări ale condițiilor de detenție – că e mizerie, nu e văruit, nu există materiale medicale și medicamente. Judecătorul delegat spune că a soluționat favorabil plângerile deținuților cu privire la lipsa asistenței medicale, însă ANP nu a luat nicio măsură ca să remedieze situația, prin angajarea unui medic permanent sau prin aprovizionarea cu materiale necesare.

Alte plângeri ale deținuților vizează sancțiunile disciplinare primite de la personalul penitenciarului. Judecătorul crede că această practică a deținuților, de a contesta sancțiunile, ține de interesul lor a amâna schimbarea de regim de detenție, care însoțește adesea o sancțiune disciplinară. Iar contestarea în instanță a sancțiunii poate dura până la 6 luni, ceea ce îi asigură deținutului respectiv păstrarea regimului de detenție mai favorabil. Judecătorul susține că nu a avut cazuri de plângeri ale deținuților privind agresiuni din partea personalului și nici nu au existat pedepse cu izolarea de când activează în penitenciar.

Vizita în camere

Secția 1 găzduia la data vizitei 180 de deținuți în regim semideschis și era în administrarea unui singur supraveghetor, pe tură. Toate camerele au instalate paturi pe 3 niveluri, câte 9 în fiecare cameră într-o suprafață de până în 10 mp fiecare (fără a include grupul sanitar).

Toate camerele din această secție au grup sanitar propriu prevăzut cu toaletă, duș și chiuvetă. În camera E1.30, vizitată de reprezentantele asociației, erau cazați 7 deținuți. Aceștia au spus că sunt dintre cei care ies la muncă în interiorul spațiului de detenție, și anume la cabinetul medical, și pentru activități de curățenie. Igiena grupului sanitar necesita îmbunătățiri. Deținuții țineau geamurile întredeschise pentru a face aerul respirabil în micul spațiu pe are îl aveau la dispoziție, deși afară ploua și era foarte frig la data vizitei. La geam atârnau diverse alimente, printre care calupuri de salam (în penitenciar nu există frigidere unde aceștia să-și depoziteze alimentele). Camera dispune și de o cambuză mică unde deținuții își țin lucruri personale. Deținuții din această cameră păreau mulțumiți pentru că reușesc să iasă la muncă și astfel nu trebuie să petreacă toată ziua în cameră.

Secția 1 dispune și de două curți de plimbare. Una dintre ele este acoperită și are câteva aparate de ridicat greutăți, în cea de a doua singura activitate ce poate fi desfășurată este plimbarea de la un capăt la altul.

Secția 2 avea tot un supraveghetor, și tot deținuți în regim semideschis. Camerele sunt organizate în același fel – cu câte 9 paturi pe 3 niveluri pe o suprafață aproximativă de 10 mp, grup sanitar și cambuză. În camera E 2.31 erau cazați 8 deținuți, camera fusese de curând zugrăvită pe cheltuiala deținuților, televizorul din camera era tot al deținuților, aveau și măsuțe construite tot de deținuți în penitenciar. Deținuții s-au plâns de igiena precară și că nu primesc produse de curățat. Majoritatea au spus că erau înscriși la activități socio-educative la data vizitei.

Secția 3 are un club pentru activități socio-educative care la data vizitei era utilizat de câțiva tineri și minori care confecționau obiecte decorative.

Camera E 3.27 era ocupată de 2 femei aflate la Botoșani în tranzit. Camera dispunea de 8 paturi, un grup sanitar și o cambuză. Acestea au insistat pe ideea că ar fi bine să se reînființeze o secție pentru femei la Botoșani, pentru că astfel ar fi mai aproape de casă. La activități nu participau tocmai pentru că timpul de ședere la Botoșani era scurt, de aproximativ o săptămână. În situația în care șederea în penitenciarul Botoșani durează minim 7 zile aici pot primi vizita aparținătorilor.

În camera E 3.30 erau cazați 6 tineri arestați preventiv. Camera avea instalate 8 paturi cu saltele foarte vechi și denivelate, un grup sanitar infect, cu miros înțepător de urină. Tinerii s-au plâns de calitatea mâncării pe care de multe ori au spus că nu o pot consuma din cauza aspectului și gustului neplăcut. Singura lor activitate zilnică este ieșirea la curtea de plimbare pentru o oră. În cameră exista un televizor, însă cuplarea la priză se făcea printr-o improvizație, fără ștecher, cu riscuri pentru cel care ar atinge-o din greșeală.

Camera E 3.1 era ocupată de 3 deținuți în regimul de maximă siguranță aflați în tranzit. Camera avea 6 paturi pe 3 niveluri, numai 4 dintre acestea având saltele, și acelea de foarte proastă calitate.

În camera E 3.6 era cazat un singur bărbat, arestat preventiv de trei luni, încadrat la regim cu grad sporit de risc pentru că avusese o tentativă de evadare și lovise un agent conform spuselor responsabililor penitenciarului. Bărbatul a declarat că este bolnav, cu diagnostic de schizofrenie și tulburări de comportament. Deținutul a spus că a fost bătut de polițiști când a fost arestat și că acum ar fi cercetat pentru ultraj. A mai afirmat că încadrarea lui în grad sporit de risc a fost făcută pentru că în urmă cu mai bine de 10 ani a încercat să evadeze în anul 2003 din penitenciarul Oradea.

Secțiile 1, 2 şi 3 se află în corpul A de clădire destinată detenției și care este mai nou construită, în anul 2002.

Secția 5 se află în corpul B, o clădire mai veche și în care condițiile de detenție sunt dintre cele mai proaste, iar nivelul de supraaglomerare depășește limitele imaginației. Secțiile 6 și 7 sunt amenajate în mici clădiri anexă, mai vechi, ale penitenciarului.

Secția 5 dispune de 22 de camere, în care sunt cazați 300 de deținuți în regim semideschis. Tot aici se află și cea mai aglomerată cameră a penitenciarului – dispune de 60 de paturi, amenajate pe 3 niveluri (camera E 5.1). La intrarea în cameră reprezentantele asociației au avut impresia că intră într-o cameră dintr-un lagăr de concentrare. Aerul era greu de respirat, paturile de la al treilea nivel aproape atingeau tavanul, geamurile erau acoperite de paturile înghesuite astfel că lumina naturală lipsea. Fire de curent electric improvizate atârnau pe deasupra paturilor de la ultimul nivel, fiind un real pericol pentru viața deținuților. Întrerupătorul este instalat în afara camerei și deși lumina naturală nu pătrunde în cameră, becul este aprins de agenți numai după ora 16. La momentul vizitei, în jurul prânzului, becurile erau totuși aprinse.

Deținuții au spus că și curentul și apa rece se întrerup la ora 22. Camera dispune de un grup sanitar cu o igienă precară, prevăzut cu 2 chiuvete, 4 dușuri și 3 wc-uri. Deținuții    s-au plâns că saltelele sunt pline de ploșnițe, iar la baie și în cambuză au șoareci. Numai 4 persoane din cele 50 ieșeau la muncă și 2 participau la cursuri. Pentru restul, unica  activitate este să stea înghesuiți în cameră. Timp de o oră zilnic ies la curtea de plimbare.

Fiind deținuți în regim semideschis, ușa camerei rămâne deschisă câteva ore înainte de prânz și după prânz astfel că deținuții pot ieși și pe hol. Însă clădirea secției este una veche iar holul secției are numai 2 metri lățime. La un număr de 300 de deținuți câți sunt în secție, plimbatul pe hol ar crea mai multă neplăcere decât relaxare.

Deținuții au spus că în această secție și în secțiile 6 și 7 sunt ținuți cei mai săraci dintre ei, vehiculând ideea că pentru o cameră mai bună, ca și pentru ieșirea la muncă se dau bani personalului sau conducerii penitenciarului. Aceiași deținuți au afirmat că în corpul A sunt cazați deținuții mai influenți și cu o mai bună situație financiară. Reprezentantele asociației nu pot proba astfel de afirmații, dar recomandă ANP că cerceteze aspectul, deoarece afirmația a apărut în declarațiile mai multor deținuți.

Referitor la serviciile medicale, deținuții au spus că sunt duși la doctor foarte târziu față de momentul depunerii cererii lor, că mulți au probleme de sănătate și mai ales probleme stomatologice, dar că nu sunt tratați corespunzător.

Asociația critică nivelul exagerat de mare al supraaglomerării și condițiile proaste de detenție din penitenciarul Botoșani în general, și din această cameră în special, care se poate încadra la tratament inuman și degradant în accepțiunea Comitetului European pentru Prevenire Torturii (CPT).

Asociația reamintește conducerii ANP și conducerii penitenciarului Botoșani că pentru respectarea standardelor internaționale fiecărui deținut trebuie să-i revină spațiu personal de 4 mp. Recomandarea de moment a asociației este mutarea unei părți a deținuților din această cameră în alte camere din corpul A, unde există paturi libere. Pe termen lung este evident că trebuie alocate spații noi pentru detenție.

Alte patru camere ale secției au fost vizitate de reprezentantele asociației. Toate au câte 15 paturi instalate, pe 3 niveluri, pe o suprafață de aproximativ 18 mp. În toate camerele erau ocupate toate paturile. Toți deținuții s-au plâns de supraaglomerare și condițiile proaste de detenție, de lipsa activităților (în toate camerele, din cei 15 deținuți, maxim 3-4 deținuți mergeau la muncă, la școală sau altfel de cursuri. Nemulțumiri au fost menționate față de faptul că sunt duși târziu la medic, de calitatea actului medical atunci când sunt consultați și de faptul că pentru afecțiunile lor nu primesc tratament medical corespunzător.

În toate cele 4 camere geamurile erau blocate de paturi, astfel că lumina naturală intra puțin și nici nu se puteau deschide sau închide geamurile. Pereții aveau igrasie. Deținuții s-au plâns și de calitatea mâncării, iar cei cu regim alimentar au spus că primesc bucăți de slănină în loc de carne. Și în aceste camere s-a confirmat faptul că apa și lumina se întrerup la ora 22; apă caldă este furnizată de două ori pe săptămână timp de 1,5 ore. Saltele paturilor sunt de calitate proastă, iar pentru cei din paturile de sus nu există scară ca să urce sau să coboare (această situație este prezentă în toate camerele penitenciarului).

Deținuții au spus că judecătorul delegat e ineficient, că îi trimite la director atunci când i se plâng. S-a menționat și că „mascații” sunt prezenți mai tot timpul în secție și că dacă deținuții staționează pe holul secției li se întocmesc rapoarte de incident. Unii deținuți au afirmat că dacă îl mituiesc pe directorul adjunct  le îmbunătățește situația, primesc mai multe produse de curățenie, o cameră mai bună, ies la muncă etc.

Afirmațiile despre mituirea conducerii au fost făcute de mai mulți deținuți din diverse secții, ceea ce ridică semne de întrebare serioase. APADOR-CH nu susține că aceste afirmații sunt neapărat adevărate însă recomandă ANP o anchetă în acest caz.

Secția 6 este amenajată într-o clădire anexă (are 3 camere) și găzduiește deținuții folosiți pentru deservire. Aici se află și camera „cea mai mică”  a penitenciarului, de aproximativ 6 mp, locuită de 3 deținuți cazați în 3 paturi (pe 3 niveluri). În cameră are loc doar rândul de paturi și mai rămâne liber un culoar de trecere spre ușă. Camera are și un mic grup sanitar cu duș unde apa caldă este disponibilă de 4 ori pe săptămână, având în vedere activitatea întreprinsă de deținuții de aici.

Deținuții au spus că apa caldă și curentul electric li se furnizează la fel ca și celor din celelalte secții. În afară de supraaglomerare (deși deținuții păreau satisfăcuți de condiții având în vedere că o mare parte a timpului o petrec în afara celulei) o problemă este și faptul că geamul camerelor din această secție dă spre holul secției, astfel că lumina naturală în camere lipsește și lumina de veghe stă aprinsă , atâta timp cât energia electrică este furnizată.

Secția 7 care cazează deținuți în regim semideschis este amenajată tot într-o clădire anexă și cuprinde 4 camere. De la intrarea în secție clădirea lasă impresia de fost grajd de animale reamenajat și transformat în spațiu de detenție. Podeaua este de piatră, pereții sunt umezi și plini de igrasie, geamurile sunt scoase de deținuți „ca să fie aer” – cum s-au exprimat aceștia – astfel că cei care au paturile înghesuite în geamuri dorm practic pe timpul iernii în aer liber.

Reprezentantele asociației au avut din nou impresia că deținuții cei mai neajutorați sunt înghesuiți în această clădire care nu este deloc potrivită pentru locuit. O situație absurdă regăsită aici este și lipsa dușurilor din secție, deținuții fiind duși să facă baie în corpul A  unde se ajunge prin curtea penitenciarului. Aici, în corpul A, a fost amenajată o sală de dușuri (aflată în renovare la data vizitei) pentru deținuții din secția 7.

O situație neobișnuită este aceea că robinetul care dă drumul sau oprește apa la dușuri este situat în afara camerei, și nu la fiecare duș așa cum ar fi normal. Responsabilii penitenciarului au motivat că altfel deținuții ar strica bateriile. Apa este furnizată de la centrală și se întrerupe după trecerea unei ore și jumătate, când se încheie programul de furnizare a apei calde, de la robinetul din exterior, manevrat de către un agent de penitenciar. Deținuții care nu au apucat să-și termine baia trebuie să se mulțumească cu ideea că programul s-a încheiat. În timpul iernii ei trebuie să iasă după ce au făcut baie, prin frig, pentru a se întoarce în celule.

La intrarea în secția 7 este împrejmuită o curte mică de plimbare doar pentru această secție, fără a fi acoperită sau cu posibilități pentru alte activități fizice. Clădirea nu dispune de calorifere, căldura circulă prin niște țevi mai groase care trec dintr-o cameră în alta. Și în această clădire fire electrice improvizate atârnă peste tot deasupra paturilor în cele 4 camere, cu toată umezeala care este în cameră fiind un real pericol pentru viața deținuților, dar și a întregului personal al secției.

În camera E 7.2 erau instalate 39 de paturi, 33 dintre ele fiind ocupate. Camera nu are mai mult de 50 mp. Câte două seturi de paturi pe trei niveluri erau lipite între ele formând un monolit de 6 paturi. Doar 5 dintre deținuții de aici mergeau la cursuri, restul nu participau la vreo activitate. Grupul sanitar al camerei avea două toalete turcești, 2 chiuvete. Camera avea și o cambuză. Calitatea saltelelor este deplorabilă, la fel ca puținul mobilier regăsit în camere.

APADOR-CH recomandă închiderea acestei secții, care evident nu îndeplinește condițiile pentru cazarea oamenilor și mutarea deținuților în celelalte secții, astfel încât aceștia să aibă acces direct și la duș. 

Concluzii și recomandări:

  • APADOR-CH consideră că penitenciarul Botoșani este unul dintre cele mai aglomerate din țară, iar mobilierul camerelor și nivelul de salubrizare sunt dintre cele mai precare. Fiind situat la granița de est a țării, într-o zonă săracă, pare că interesul față de această unitate a fost scăzut, la fel și nivelul investițiilor. Proastele condiții de detenție din întregul penitenciar constituie tratament inuman și degradant. Noi spații de detenție ar trebui identificate, iar în cele existente ar trebui făcute renovări și salubrizări serioase.
  • APADOR-CH recomandă completarea schemei de personal, mai ales la sectoarele medical și pază.

 

  • Asociația cere conducerii penitenciarului să depună eforturi pentru a găsi mai multe locuri de muncă pentru deținuți. Aceasta ar crește și bugetul penitenciarului și moralul deținuților.

 

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Dollores Benezic                                                                               Adelina Boboșatu

Raspuns ANP Botosani 2014

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-01-27 08:16:122019-02-25 20:38:38Raport asupra vizitei în Penitenciarul Botoșani

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Jilava

10/12/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 24 septembrie 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat penitenciarul Jilava. Această vizită a avut loc în cadrul unui proiect comun desfășurat de cele două organizații. Ultima vizită a APADOR-CH în penitenciarul Jilava a avut loc la data de 12 iunie 2008, iar concluziile vizitei pot fi regăsite aici.

Aspecte generale

Penitenciarul Jilava cazează în prezent numai deținuți de sex masculin încadrați în regimurile deschis și semideschis și care au domiciliile în zona București-Ilfov. La data vizitei efectivul număra 1600 deținuți majori și un minor aflat în tranzit, cazaţi în 6 secţii de deţinere, una destinată regimului deschis şi 5 regimului semideschis. Cea mai mare problemă regăsită în Penitenciarul Jilava a fost supraaglomerarea, într-o suprafață de 689 mp destinați efectiv deținerii persoanelor fiind instalate 1792 de paturi. Rezultă că la data vizitei fiecărei persoane îi reveneau 0,43 mp spaţiu personal, iar în condițiile ocupării tuturor paturilor i-ar reveni 0,38 mp. În cele mai multe dintre camere paturile sunt amplasate pe trei niveluri, iar spațiul care mai rămâne liber între acestea sunt culoare de deplasare de la intrarea în cameră spre paturi.  Spațiul personal exagerat de mic care revine fiecărei persoane, dar și amplasarea paturilor pe trei niveluri contravin normelor recomandate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, iar cele două organizații recomandă remedierea de urgență a acestei situații, scoaterea celui de al treilea rând de paturi și amenajarea camerelor astfel încât fiecărei persoane să-i revină spațiu personal de cel puțin 4 mp.

Totuși, noi investiții în infrastructură au fost făcute de la ultima vizită a APADOR-CH în penitenciar. O enormă problemă recunoscută de altfel și de conducerea instituției era calitatea proastă a apei.

Spre deosebire de anul 2008, când APADOR-CH a atras atenția asupra calității proaste a apei ce conținea nitrați și impurități, reprezentanții penitenciarului afirmă că, în urma reparațiilor și înlocuirii țevilor vechi metalice cu țevi PPR (polipropilenă), apa este potabilă. Au fost realizate cu ajutorul unei firme contractate de penitenciar puțuri cu adâncime de 180 m, iar calitatea apei este testată. Lucrările la canalizarea penitenciarului au început în 2008 și au fost finalizate în 2010. În perioada 2009-2012 au fost înlocuite treptat și o parte a țevilor prin care circulă apa în interiorul spațiului de deținere. Pe tronsonul 1 vechile țevi au fost înlocuite cu țeavă zincată, iar pe tronsonul 2 – cu PPR.

Doar pe tronsonul 2 (secţiile 4, 5 şi 6) există duș în camere, în primele 3 secţii grupul sanitar al camerei având doar toaletă şi chiuvetă, duşurile fiind amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secţie. Apa caldă la băi este furnizată de două ori pe săptămână. Deţinuţii s-au plâns asupra acestui aspect, spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Mai ales cei care muncesc, spre exemplu cei 36 de deţinuţi din secţia a doua, regim semideschis, camera E 2.10 care lucrau la groapa de gunoi Glina au afirmat că au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă şi sunt nevoiţi să se spele cu apă rece.

Penitenciarul dispune de câteva vitrine frigorifice pentru depozitarea alimentelor primite de deținuți de la familie sau cumpărate de la magazin; pentru evitarea furturilor, sala frigiderelor este păzită de un supraveghetor.

Blocul alimentar era la momentul vizitei în renovări, urma să se dea în funcţiune la 1 octombrie; pe perioada renovărilor mâncarea se pregătea la popota penitenciarului şi era adusă de acolo şi distribuită de către angajaţii blocului alimentar. Investiţii fuseseră făcute de curând şi în spălătoria penitenciarului, fuseseră achiziţionate mai multe maşini mari de spălat, uscătoare şi o maşină de călcat.

Conducerea penitenciarului a spus că toate camerele au fost renovate în anul 2012, inclusiv grupurile sanitare ale camerelor și că s-a intervenit în mod constant și eficient pentru deratizare și dezinsecție. Cu toate asigurările, cei doi reprezentanţi au constatat că încă  se semnalează prezența ploșnițelor şi gândacilor în camerele de deținere.

Deratizarea se face cu o frecvență mai mare. În penitenciar există un “igienist” care are această sarcină. Conform personalului penitenciarului, acesta intervine la cerere, ori de câte ori este nevoie.

Conducerea penitenciarului a realizat un proiect de construire a unei săli de mese, însă pentru a demara lucrările este necesară aprobarea investiției de către ANP. Instituţia dispune însă de o sală de sport nou construită.

Conform conducerii penitenciarului, problemele cu care se confruntă instituția provin din insuficiența banilor. Bugetul instituției se constituie din două surse de venit – de la bugetul de stat și din venituri proprii (maxim 30% din venituri obținute din chiria magazinului din penitenciar, punctul de lucru interior și din vânzarea legumelor și fructelor produse la GAZ). Aceste câștiguri ajung însă prima oară în administrarea ANP, de aici întorcându-se la penitenciarul Jilava numai 60% din suma totală câștigată.

Efective, personal

La data vizitei numărul deţinuţilor din Penitenciarul Jilava era de 1600 şi un minor aflat în tranzit care era cazat singur în cameră. 128 deţinuţi erau cazaţi în regim de detenţie deschis şi 1472 în regim semideschis. Penitenciarul nu are amenajată o cameră-izolator.

Schema de personal nu este completă, astfel că pentru toate sectoarele (medical, socio-educativ, etc.) există multe posturi neocupate. Schema pentru personalul operativ prevede 28 ofiţeri şi 408 agenţi, numai 25 de posturi de ofiţeri şi 319 de agenţi fiind ocupate la data vizitei de monitorizare. Pentru sectorul medical sunt prevăzute 10 posturi de medici şi 25 de personal auxiliar (asistenţi medicali, asistenţi de igienă, etc.), numai 3 medici fiind angajaţi şi 16 persoane ca personal auxiliar. Aceeaşi situaţie există şi pentru sectorul socio-educativ, unde din 49 de posturi prevăzute în schemă, numai 33 dintre acestea sunt ocupate.

Sectorul socio-educativ

Personalul acestui sector, care numără 33 de angajaţi, este distribuit pentru două servicii: educație și asistență psihosocială. La serviciul educaţie erau angajaţi la momentul vizitei 9 educatori şi 5 ofiţeri şi agenţi, un preot ortodox, un agent tehnic şi 4 monitori sportivi. La celălalt serviciu, asistenţă psihosocială erau angajaţi 4 asistenţi sociali şi 4 psihologi, restul personal auxiliar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că personalul este insuficient, invocând standardele de personal prevăzute de Decizia directorului ANP nr. 624 din 16.08.2012 referitoare la desfăşurarea activităţilor educative şi de asistenţă psihosocială în penitenciare care stabileşte următoarele:

-pentru fiecare 100 deţinuţi ar trebui să fie angajat un educator ofiţer

-pentru fiecare 500 deţinuţi – un educator agent, un monitor sportiv şi un agent tehnic

-pentru fiecare 200 deţinuţi- un psiholog şi un asistent social

Este evident că în penitenciare nu sunt respectate reglementările elaborate chiar de propria conducere a acestui sistem. APADOR-CH a atras atenția cu ocazia fiecărei vizite de monitorizare în penitenciare că personalul atât de la sectorul socio-educativ (dar şi medical) este insuficient pentru efectivul de deținuți și că acest lucru  pune în pericol reintegrarea socială a acestora după liberare. APADOR-CH şi RHRN recomandă conducerii ANP ca această problemă să fie  abordată cu prioritate, iar schema de personal de la nivelul fiecărei unități să fie completată cu specialiști.

 

În primul semestru al anului 2014, 118 deținuți au finalizat numai programe psiho-sociale, în total 588 de deținuți au urmat activități educative, unii dintre ei fiind înscriși la mai multe activități în același timp.

Cursurile de calificare (comerţ, croitorie, cultura plantelor, cursuri IT) sunt organizate cu aproximativ 40 de deținuți. Penitenciarul dispune de o sală cu laptopuri unde s-au putut desfăşura cursurile IT, astfel că 300 de deţinuţi erau la momentul vizitei absolvenţi ai acestui curs; la absolvire deținuţii primesc un atestat.

Penitenciarul desfăşoară şi cursuri şcolare de tipul „a doua şansă”, în anul şcolar care era în desfăşurare fiind înscrişi 40 de deţinuţi în ciclul primar, 64 în ciclul gimnazial şi 20 pentru clasele de liceu.

În penitenciarul Jilava funcţionează o comunitate terapeutică pentru foștii consumatori de droguri finanţată din fonduri norvegiene. Comunitatea este dimensionată pentru 26 de foști consumatori de droguri care să îndeplinească anumite condiţii: să mai aibă cel mult 12 luni până la liberare, să nu fie în evidenţele penitenciarului cu acte de violenţă.

Colaborarea cu AJOFM nu funcționează deoarece există un ordin care restricționează includerea deținuților în cursuri de calificare oferite de Agenţie; pot participa doar cei care mai au mai puţin de 9 luni până la liberare. Ar fi util ca tuturor deținuților să li se propună programe de formare profesională, apoi să fie conectați la servicii de consiliere pentru găsirea unui loc de muncă.

Serviciul medical

Serviciul medical este format din 3 medici generaliști din totalul de 10 în schema de personal, 7 asistenți medicali de medicină generală, 1 farmacist, 1 igienist și un administrator, plus 3 persoane ca personal tehnic. În total sunt ocupate 16 posturi din 25 prevăzute în schema de personal auxiliar. Numărul de consultații zilnice este estimat la o medie de 90 de consultații pe zi.

Personalul este insuficient, conform șefului serviciului. În schema de personal se mai încadrează un psihiatru, însă locul este în prezent vacant. Șeful de serviciu consideră că medicii nu întră în sistem deoarece nu sunt motivați corespunzător, majoritatea preferând să se angajeze în comunitate. Acest sector dispune şi de camere de izolare pentru suspecții de TB, de infirmerie și farmacie.

În penitenciar nu există nou depuși, toți deținuții provin din alte penitenciare și au fișele medicale deja întocmite. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia conducerii penitenciarului că este obligatorie examinarea tuturor celor aduşi în penitenciar chiar dacă au deja fişe şi recomandă respectarea acesei obligativităţi şi la nivelul penitenciarului Jilava.

În unitate nu există deținuți seropozitivi cunoscuți. La data vizitei erau 18 pacienți cu hepatita C aflați în tratament, dintr-un număr posibil cu mult mai mare de deținuți pozitivi. Costul tratamentului cu interferon (Pegasis + Ribavirină) este estimat le 5000 lei/lună. Tratamentul este decontat de Casa OPSNAJ.

Principalele probleme medicale semnalate în penitenciar sunt afecțiunile cardio-vasculare, pacienți cu stimulatoare cardiace, tulburări psihice anterioare încarcerării sau asociate condițiilor de detenție. Între august 2013 și septembrie 2014 au fost identificate 11 cazuri TB, iar două erau în investigaţii medicale la data vizitei.

Prezervative nu mai sunt disponibile din 2013 şi nici nu sunt încadrate în lista de achiziții a ANP. Asociaţiile ramintesc conducerii ANP că achiziţionarea de prezervative este mult mai ieftină decât tratamentul ulterior al bolilor cu transmitere sexuală. În condițiile în care asistăm la o creștere a cazurilor noi de HIV în grupurile la risc, absența acestor materiale de protecție poate avea consecințe grave asupra sănătății deținuților, considerați la rândul lor a fi un grup cu risc crescut de infectare.

Testele HIV/hepatite sunt furnizate de ANP, în funcție de disponibilitate. În Spitalul Penitenciar Jilava se face testare Western Blot, după depistare ELISA.

În penitenciar nu există un dermatolog, în condițiile în care mulți deținuți reclamă probleme dermatologice din cauza condițiilor precare de locuire și a paraziților (căpușe).

 

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Acesta activează şi în penitenciarul-spital Jilava şi are ca ajutor un grefier. Judecătorul lucrează în Penitenciarul Jilava de șase ani și a estimat activitatea sa la Jilava la peste 1500 dosare, în timp ce la penitenciarul spital are în lucru în jur de 200 dosare. Programul de audiență al judecătorului se desfășoară o dată pe săptămână, în ziua de luni, sau în orice zi pentru urgențe, iar în ziua de joi participă la comisia de liberare condiționată. Biroul său este amplasat în afara zonei de deținere, în sectorul administrativ.

Aproximativ 90% din plângerile deţinuţilor invocă nemulţumiri faţă de regimul de detenţie, în cazul celor aflaţi în regim semideschis, însă  doar o mică parte sunt admise atât de comisia de stabilire a regimului cât şi de judecător.

O altă serie de contestări ce ajung la judecător sunt legate de rapoartele de incident fie pe motiv de lovire a altor deţinuţi sau confiscarea bunurilor şi susbstanţelor interzise (cum este cazul ţigărilor în camerele de nefumători, caz în care pentru pedeapsă se aplică legea fumatului în spaţiile publice; fumatul este permis în penitenciar doar la grupurile sanitare pentru camerele de fumători, însă în cele de nefumători deținerea de țigări este interzisă).

Judecătorul a mai spus că alte plângeri sunt legate de tratamentul medical, în sensul că pentru afecțiunile pe care știu că le au deținuții doresc să primească doar anumite tipuri de medicamente şi nu ceea ce le prescrie medicul de la cabinet, deși substanța activă și efectul sunt aceleași.

Cu privire la faptul că toți bolnavii HIV din cadrul sistemului penitenciar sunt aduși la penitenciarul-spital Jilava, judecătorul este de părere că e un lucru bun și că este vorba despre o discriminare pozitivă, deoarece dacă ar fi ținuți în camere cu alți deținuți și dacă aceștia ar afla despre afecțiune, cei bolnavi ar fi supuși în mod constant abuzurilor. Conform judecătorului, au existat plângeri de la deținuții care au fost transportați împreună cu deținuți seropozitivi.

Reprezentanţii asociaţiilor consideră că atitudinea deţinuţilor, dar şi a personalului penitenciarului faţă de cei infectaţi HIV se datorează lipsei de informare a acestora asupra modalităţilor de transmitere a virusului şi consideră discriminatorie, dar nu în sens pozitiv, izolarea deţinuţilor infectaţi faţă de restul populaţiei penitenciare. Dacă în cazul deținuților ignoranța cu privire la acest aspect este de înțeles, în cazul personalului nu este justificată.

Hrana deţinuţilor

Reprezentanții asociațiilor au vizitat blocul alimentar, aflat în renovare; fusese văruit, sistemul de aerisire era nou, la fel și marmitele pentru pregătirea hranei. Unele mici finisări mai trebuiau realizate, blocul alimentar urmând să fie dat în folosință la începutul lunii octombrie.

La data vizitei mâncarea deținuților era pregătită la popota penitenciarului. Pentru acea zi se serveau la masa de prânz ciorbă de dovlecei și tocană de cartofi cu carne de porc (porționată). Pentru cei de religie musulmană se pregătise ciorbă de fasole și tocană de cartofi cu carne de pui. Cei care muncesc primesc zilnic un supliment constând în mai multă pâine și carne. Mâncarea avea aspect și miros plăcut.

 

Corespondenţă, sectorul vizită, alte drepturi

Cutiile poștale sunt amplasate la intrarea în corpul de detenție şi în interiorul acestuia, telefoanele în curțile de plimbare şi în fiecare secție, câte un infokioşc care funcționează pe bază de card personalizat fiind de asemenea  instalat în fiecare secție.

Penitenciarul are 6 curți de plimbare, câte una pentru fiecare secție. Fiecare curte de plimbare are amplasată câte o masă cu bancă şi un acoperiș deasupra acesteia. În curțile de plimbare sunt  instalate şi aparate radio care transmit programele în intervalele orare 8:15 – 11:30 şi 13:30 – 18:00. Programul TV funcționează în intervalul orar 8:00-23:00.

Sectorul vizită este amenajat corespunzător, astfel că atât vizitatorul dar şi deținutul pot vedea când pachetul primit este deschis de agenții de penitenciar, deținuții putând primi un pachet lunar sau mai des în cazul în care au acumulat multe credite şi beneficiază de recompense; regula este ca acest beneficiu să fie acordat când au fost acumulate 45 de credite. Pentru o imagine mai clară asupra posibilităților de acumulare a creditelor este de menționat că pentru un program socio-educativ urmat în mod activ de către un deținut se acordă 30 credite (programele durând în medie 3 luni), iar pentru o zi de muncă se acordă 4 credite. Un pachet poate conține maxim 10 kg de alimente, 20 l apă şi suc şi 6 kg de legume/fructe.

Deținuții din regimul deschis pot primi până la 5 vizite pe lună din partea aparținătorilor, iar cei din regim semideschis până la 4. Vizitele se acordă numai la masă, iar discuțiile cu avocații au loc într-o cameră separată, la mese cu separator.

Sectorul vizită este supravegheat video, iar conducerea penitenciarului a afirmat că imaginile preluate de camerele video din întreaga instituție nu se păstrează mai mult de o lună întrucât sistemul nu permite stocarea unui volum mare de informații și că apoi acestea se șterg automat.

Penitenciarul are amenajată o capelă unde se țin slujbe de rit ortodox. Pentru deținuții de alte religii, la solicitarea acestora, preoți de alte confesiuni se deplasează la penitenciar, discuțiile desfăşurându-se în sălile pentru activități socio-educative.

Penitenciarul Jilava are amenajate şi două camere pentru vizită intimă, cu un grup sanitar comun unde apa caldă este furnizată tot timpul. O vizită intimă poate dura până la 2 ore şi până la 48 de ore în cazul celor căsătoriţi. Nici măcar aici nu erau însă distribuite prezervative.

Spălătoria penitenciarului este echipată cu 2 maşini de spălat mari şi una mai mică plus un uscător, investiţia este recentă, iar mașinile sunt funcționale.  Deţinuţii îşi pot spăla hainele şi lenjeria de pat o dată pe săptămână. În total 8 deţinuţi lucrează la spălătorie în două schimburi.

Servicii adresate consumatorilor de droguri

La întrebarea despre managerul de caz pentru deținuții autodeclarați consumatori de droguri a fost indicat psihologul penitenciarului, în prezent detașat la Penitenciarul Spital Jilava.

Încadrarea într-un program terapeutic: conform medicului șef, în majoritatea cazurilor este vorba de foști consumatori de droguri autodeclarați care ajung în PNT Jilava după ce au depășit sevrajul sau în orice caz au încetat consumul de droguri.

Comunitate terapeutică: în cadrul penitenciarului funcționează comunitatea terapeutică Phoenix Jilava, prezentată ca un succes major în cadrul căreia se oferă servicii de asistență psihologică, asistență socială și educație (abordare multidisciplinară), pregătire pentru eliberare. Comunitatea dispune de 26 de locuri. În cadrul comunității se lucrează conform ghidului elaborat în cadrul proiectului “Crearea a trei comunități terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor”, implementat de ANA și ANP. În comunitatea terapeutică se aplică teste antidrog și sunt disponibile teste HIV/hepatite.

Reprezentanți CPECA au întrevederi periodice cu deținuții din cadrul comunității terapeutice aflați în curs de eliberare. Aceștia sunt  sfătuiţi să continue consilierea după ieșirea din penitenciar.

Programul antidrog: este disponibil pentru toți deținuții, indiferent dacă au fost sau nu consumatori de droguri și constă în educare pentru prevenirea consumului de droguri.

 

Programul de schimb de seringi: deținuții care doresc să intre în program primesc un cod al cărui scop este să le protejeze identitatea. Programul se desfășoară sub supravegherea serviciului medical și al asistentului social. Un educator între egali distribuie 10 seringi pe săptămână de persoană. Seringile folosite sunt colectate în sticle de plastic. Conform medicului, programul de schimb de seringi este disponibil pentru deținuții care doresc să primească seringi. La data vizitei nu era înscris nici un deținut.

Deși oficial nu există cerere de seringi deoarece nu există consum de droguri, la ferestrele camerelor din Penitenciarul Jilava au fost montate  plase, deoarece deținuții aruncau seringile folosite în curtea interioară, conform celor spuse de unii deținuți.

După discuții cu deținuții cei doi reprezentanţi ai asociaţiilor constată că programul de schimb de seringi nu poate funcționa atâta timp cât nu se poate păstra confidențialitatea numelui și camerelor unde sunt cazați cei înscriși în cadrul programului. Există un conflict între considerentele de ordin medical și cele de siguranță: pe de o parte există nevoia de seringi de unică folosință, pe de altă parte consumul de droguri implică încălcarea regulamentului și deținerea de obiecte/ substanțe interzise, iar serviciul de pază trebuie să acționeze de fiecare dată când află de potențiala lor existență. În acest fel, în loc să servească scopului pentru care a fost inițial creat, cel de a preveni sau reduce infectarea cu HIV sau VHC, serviciul de schimb de seringi a devenit un semnalizator al încălcării regulamentului care alertează serviciul de pază. Paza operează percheziții în camerele unde s-au cerut seringi, de obicei găsind alte obiecte interzise – în principal telefoane. În acest fel, colegii de cameră ai deținuților consumatori de droguri sunt motivați să îi convingă pe aceștia din urmă să nu mai apeleze la serviciul de schimb de seringi și astfel să atragă atenția asupra lor.

Un exemplu dat de deținuți a fost anul 2011, când programul de schimb de seringi funcționa: seringile erau preluate de la educatorul între egali care făcea distribuția și recuperarea, însă dacă paza găsea seringi pe secție încerca să afle cărui deținut îi aparținea seringa și să-i facă raport.

 

Managementul de caz: deținuții sunt însoțiți de fișa lor medicală oriunde merg în interiorul sistemului penitenciar. Majoritatea deținuților consumatori de droguri declară că au renunţat la consumul de droguri şi că nu mai au probleme cu adicția.

Personalul penitenciarului nu a putut spune cu exactitate cum se aplică prevederile ordinului comun 1216C/2006. În discuția cu medicul penitenciarului s-a făcut referire la serviciul social ca fiind cel care asigură managementul de caz pentru consumatorii de droguri autodeclarați. Fișele medicale ale deținuților consumatori de droguri se păstrează la cabinetul medical. Șeful serviciului educativ a afirmat că responsabilitatea includerii într-un program  de asistență revine serviciului medical.

Tratamentul substitutiv: în Penitenciarul Jilava se aflau la data vizitei doi deținuți care primeau tratament substitutiv. Medicația le era administrată sub supravegherea medicului.

 

Vizita în camere – discuții cu deținuții

Toți deținuții s-au plâns de calitatea proastă a mâncării sau mai degrabă de lipsa de varietate. Ei au afirmat că din mai până în septembrie s-a servit zilnic mâncare de dovlecei. O parte dintre ei au afirmat că mâncarea nu are gust.

Deținuții diabetici au dificultăți în păstrarea dozelor de insulină în condiții corespunzătoare, deoarece nu au acces la ladă frigorifică sau frigider. În cazul unui deținut diabetic au existat întârzieri în intervenție, atunci când acesta a suferit o criză de hipoglicemie.

Conform unui deținut, “trebuie să taci din gură dacă vrei acasă.” Afirmația se referă la capacitatea de a rezista stresului impus de condițiile din penitenciar în dorința de a evita rapoartele ce pot afecta șansele de a părăsi penitenciarul cât mai devreme posibil. Conform deținuților, rapoartele de incident se fac foarte ușor și uneori pentru fapte prea puțin grave, cum ar fi violență verbală sau fumat în cameră.

Deratizatorul vine la cerere, dar deratizarea nu are efect și trebuie chemat de mai multe ori. Deși conform conducerii apa este potabilă, cei cu resurse financiare nu beau apă de la robinet. Deţinuţii au afirmat că vara nu pot dormi din cauza paraziților – gândaci, ploșnițe, șoareci. Apa este de culoare galbenă, iar pe canal vin gândaci. Într-o cameră  s-a făcut o demonstrație asupa calităţii apei: un tifon nou a fost pus ca filtru și apa a fost lăsată să curgă aproximativ douăzeci de secunde. La final tifonul era galben de la impuritățile filtrate.

Exemple de supraaglomerare sunt cele două camere vizitate de reprezentanții celor două asociații: în prima erau cazați 39 de deținuți, în cea de a doua – 36 de deținuți care muncesc la groapa de gunoi Glina. Conform prevederilor în vigoare, deținuții au voie să fumeze doar în toalete, spații relativ înguste (aproximativ 2x3m), dotate cu două toalete dispuse una lângă alta. Condițiile afectează intimitatea deținuților care folosesc toaletele și creează aglomerație în acest spațiu. Aglomerația este o problemă și mai mare în cazul deținuților care muncesc la groapa Glina. Deși cu trei mai puțini, aceștia au acces la o singură toaletă, unul din cele două WC-uri fiind blocat, deoarece deținuții depozitează în el hainele și încălțările folosite la muncă și care sunt impregnate cu un puternic miros de gunoi. Nu s-a putut stabili dacă toaleta e folosită pentru că nu funcționează sau din lipsa unor dulapuri sau a unui spațiu adecvat pentru depozitarea hainelor urât mirositoare și cu potențial infecțios (biohazard).

Trebuie avută în vedere şi amenajarea unor spații de fumat adaptate la numărul de deținuți sau adaptarea prevederilor în vigoare astfel încât fumatul să nu mai fie o problemă în camerele cu un număr mare de deținuți, care sunt obligați să fumeze în baie.

Mulți deținuți s-au plâns că au început să aibă probleme cu dinții din cauza mâncării proaste sau a condițiilor din penitenciar, fără să poată accesa servicii stomatologice. Cabinetul stomatologic este funcțional, deși dotările sunt învechite. Totuşi, la data vizitei Penitenciarul Jilava nu dispunea de un medic stomatolog. Pe de altă parte, nu există posibilitatea tratării deținuților în servicii private, chiar dacă aceștia sunt dispuși să plătească. Conform legii, aceștia pot fi tratați numai în servicii publice și niciun serviciu public de stomatologie din București nu oferă servicii deținuților. De două ori pe săptămână, deținuții cu probleme stomatologice sunt trimiși la Spitalul Penitenciar Jilava. Lista de așteptare este foarte mare.

 

Concluzii

Situația de supraaglomerare constatată la vizita anterioară se menține.

Rapoartele de incident se fac cu foarte mare ușurință pentru fapte minore: un deținut a primit raport pentru că a mers la vizită cu o țigară stinsă în buzunar, încălcând astfel prevederile despre interzicerea fumatului. Conform deținuților, li se poate face raport pentru orice gest greșit, ceea ce poate duce la schimbarea regimului de executare într-unul mai restrictiv şi automat transferul la Penitenciarul Giurgiu. Acest context este de natură să alimenteze și să mențină o atmosferă tensionată în relația dintre deținuți și personalul penitenciarului.

În cadrul vizitei de monitorizare a fost urmărit gradul de implementare al prevederilor ordinului comun  privind derularea programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri. Din discuțiile avute cu personalul penitenciarului nu a reieșit că aceștia cunoșteau ordinul respectiv.

Recomandări

  • APADOR-CH şi RHRN semnalează nivelul extrem mare al supraaglomerării din penitenciarul Jilava şi solicită conducerii ANP să găsească soluţii cât mai rapide astfel încât fiecărui deţinut să îi revină cel puţin 4 mp spaţiu personal, aşa cum recomandă CPT.
  • Asociaţiile solicită reluarea de urgență a măsurilor de prevenire HIV, pornind de la:

– modificarea urgentă a regulamentelor și a instrucțiunilor personalului serviciului de pază, astfel încât serviciul de schimb de seringi să fie reluat în cel mai scurt timp;

– introducerea unei noi linii de cheltuieli în următorul buget, astfel încât să se achiziționeze de urgență prezervative, care să fie puse la dispoziția deținuților în condiții de anonimat;

– punerea urgentă la dispoziţie a testelor HIV, hepatite și oferirea serviciului de consiliere și testare voluntară deținuților care doresc să își cunoască statutul serologic.

  • Asociaţiile recomandă şi efectuarea de teste privind calitatea apei și comunicarea publică a rezultatelor, pentru a risipi suspiciunile privitoare la acest aspect.

Alte concluzii şi recomandări se regăsesc în raport.

Adelina Boboşatu                                                                            Valentin Simionov

APADOR-CH                                                                                   RHRN

Raspuns ANP Jilava

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-10 09:58:092015-01-27 11:39:00Raport asupra vizitei în Penitenciarul Jilava

Raport asupra vizitei în penitenciarul Satu Mare

09/09/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 20 august 2014, doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Satu Mare. Vizita anterioară a avut loc în anul 2005. Constatările asociației în urma vizitei din 2005 dar și răspunsul ANP pot fi consultate aici.

1. Aspecte generale și de procedură

 

Penitenciarul are sediul în centrul orașului în aceeași incintă cu tribunalul cu care împarte unele dintre spațiile unei clădiri. Mai exact, birourile conducerii și ale personalului dar și sectorul vizite se află în aceeași clădire cu tribunalul, clădire care la data vizitei se afla în renovare. Penitenciarul mai constă într-un corp de clădire pentru detenție, o sală de sport, un corp de clădire (parter și două etaje care găzduiesc fostele ateliere de tâmplărie și infirmeria), un atelier auto și un bloc alimentar. Capela și magaziile de depozitare sunt amenajate la demisolurile clădirilor. Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie. Trebuie menționat ca aspect pozitiv faptul că serviciul socio-educativ, cel medical dar și judecătorul de supraveghere a executării pedepselor își desfășoară activitățile în incinta sectorului de deținere, fapt rar în sistemul penitenciar.

Directorul penitenciarului a relatat că a fost aprobată finanțarea unui proiect de reamenajare a unui etaj al fostelor ateliere. Etajul respectiv urmează a fi folosit de serviciul socio-educativ și ca secție de deținere pentru regimul deschis pentru care va fi amenajată și curte separată de plimbare. Conform directorului după finalizarea acestui proiect se va realiza o decongestionare a supraaglomerării.

Penitenciarul are și o gospodărie agrozootehnică (GAZ) de aproximativ 40 ha pe care se cultivă legume dar și două ferme, una de vaci și una de porci. Tot ce produce GAZ-ul este destinat consumului propriu.

Penitenciarul nu are grupă specială de intervenție (mascați) însă dispune de echipamentul  adecvat care poate fi folosit la nevoie de agenții aflați în tură. Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video. Potrivit reprezentanților penitenciarului în ultimii ani nu au existat incidente la care să fie nevoie să se intervină în forță și nici decese, nici chiar din cauze naturale. Penitenciarul are izolator care este rar folosit deoarece incidentele grave sunt sporadice

2.  Efective, cazare/condiții de deținere, personal

 

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Satu Mare, Bihor și  Sălaj, doar bărbați adulți condamnați definitiv care  execută pedeapsa în regimurile semideschis și deschis. Cu titlu de excepție sunt cazați aici în tranzit deținuți din alte regimuri .

La data vizitei, efectivul total era de 618 de persoane bărbați adulți (în vârstă de peste 21 de ani) cu o singură excepție, un tânăr aflat în tranzit. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează: 564 – regim semideschis (dintre care 27 în tranzit) , 46 – regim deschis. 8 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină. Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite  în 6 secții, 4 pentru regim semideschis, 1 pentru regim deschis iar a șasea pentru infirmerie.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 986 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 1,6 mp, nivel de supraaglomerare foarte mare. Deținuții dispun de mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 mp stabilită de standardele internaționale  (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 143 în timp ce schema de personal prevede 170 de posturi. 123 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 9 cadre medicale asigură asistența medicală iar din 11 posturi ocupate la serviciul socio-educativ doar 9 lucrează efectiv (două persoane sunt în concedii de maternitate) în condițiile în care la acest departament schema prevede 20 de posturi.  Personalul specializat, în  principal cel din serviciul socio-educativ este insuficient.

3. Asistența medicală           

Asistenţa medicală este asigurată de 9 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, un stomatolog, 4 asistenți medicali și 1 asistent de farmacie. Șefa serviciului a afirmat că la capitolul personal cel mai mult se simte lipsa unui asistent de igienă, post prevăzut în schemă dar vacant.

Conform cadrelor medicale se acordă  aproximativ 70-80 de consultații pe zi. Evident timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, este insuficient. Deoarece penitenciarul este chiar în centrul orașului, urgențele nu reprezintă o problemă. Astfel de cazuri sunt transportate cu ambulanța la spitalul județean. Cele mai des întâlnite afecțiuni medicale, în rândul deținuților din Penitenciarul Satu Mare sunt hipertensiunea și bolile psihice (67 de deținuți).

Cabinetul medical nu are în evidență deținuți infectați cu HIV (au fost cândva) deși efectuează testări la cerere, iar 10 deținuți s-au declarat foști consumatori de droguri. Majoritatea acestora au declarat policonsum însă niciunul nu a avut o adicție atât de intensă încât să aibă nevoie de tratament medical.

Personalul medical a ținut să semnaleze două deficiențe ale sistemului care afectează activitatea cabinetului. Prima este faptul că pentru deținuții cu probleme psihice unitatea medicală din sistem la care penitenciarul este arondat este Penitenciarul-Spital București-Jilava. Fiind foarte departe, transferul bolnavilor este greoi (în același timp spitalele civile din zonă ar fi reticente în a colabora. Programările ar făcute cu mare întârziere). A doua problemă ar fi faptul că toate achizițiile de medicamente din zona de NV (penitenciarele Satu Mare, Baia Mare, Oradea) se fac de către Penitenciarul-Spital Dej unde doar doi oameni lucrează pentru acest lucru. Ca urmare se produc uneori întârzieri în aprovizionarea cu medicamente sau alte materiale sanitare.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor. Unul dintre ei însă a recunoscut că fusese dus la cabinet când avusese o problemă medicală acută chiar dacă nu era ziua în care era programat.

Doi deținuți bolnavi de diabet s-au plâns de întreruperea tratamentului (lipsa insulinei) pentru aproximativ o săptămână. Medicul șef a explicat că a existat o problemă de natură birocratică în sensul că prescripția insulinei a sosit cu întârziere de la Spitalul-Penitenciar Dej însă a afirmat că tratamentul a fost aplicat în perioada problematică folosindu-se insulină prescrisă pentru alți deținuți.

Infirmeria – Secția VI – găzduia la data vizitei pe lângă 6 bolnavi (într-o cameră amenajată ca un salon de spital – probabil singura neaglomerată din penitenciar) și câțiva deținuți în vârstă sau cu afecțiuni cronice pentru a fi atent supravegheați.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

 

Blocul alimentar  a fost renovat de la vizita precedentă. Interiorul este îngrijit și curat. Frigiderele și spațiile de depozitare erau de asemenea curate și aerisite iar ustensilele folosite sunt într-o stare bună. Doar magazia din subsol era umedă. Blocul alimentar este dotat cu vestiar și duș cu apă caldă pe care le folosesc cei 12 deținuți care pregătesc mâncarea. Cu două zile înaintea vizitei își preluase locul de muncă și un bucătar, proaspăt absolvent al școlii de la Târgu Ocna.

Meniul de prânz la data vizitei consta din ciorbă ardelenească de legume și varză cu carne de porc. Pentru norma comună de hrană și pentru deținuții care muncesc, adică pentru aproximativ 400 de persoane, se folosiseră 42 de kilograme de carne de porc în carcasă, mai mult slănină după cum se vedea în marmite. Carnea nu este porționată individual decât pentru cei de la regim. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte (de la GAZ) și/sau măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă.  Diabeticii s-au plâns că nu ar primi decât câte o jumătate de măr și laptele ar fi îndoit cu apă. Laptele pe care reprezentanții asociației l-au verificat în blocul alimentar avea aspect și miros normale, de lapte de vacă recent muls.

Persoanele private de libertate pot face zilnic cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă, papetărie șamd. Gălețile, ligheanele, mopurile și  termoplonjoarele se pot achiziționa doar cu aprobare de la conducerea penitenciarului,. Vânzătoarea a afirmat că cel mai bine se vând alimentele, apa, sucurile și produsele pentru igienă și că magazinul se aprovizionează și în funcție de cererile deținuților. Aceștia au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la fructe și legume dar și la hârtie igienică.  Reprezentanții APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate, de exemplu roșiile care costau 2,8 lei/k. Cu toate acestea prețurile nu erau exagerate, cel puțin în comparație cu alte penitenciare (prețul roșiilor cu doar o zi în urmă la magazinul penitenciarului Baia Mare era 3,8 lei/kg). Un pachet de cafea Jacobs de 250 gr. costa 12 iar o cutie de detergent de vase Axion 3,5 lei. Reprezentanții APADOR-CH recomandă afișarea clară a prețurilor produselor din magazin pentru a  risipi îngrijorările deținuților cu privire la prețurile practicate.

5. Activitatea serviciului socio-educativ, modalități de petrecere a timpului

În cadrul serviciului (care ar trebui să aibă 20 de angajați conform schemei de personal) lucrează doar 9 persoane, dintre care 1 psiholog, 2 asistenți sociali, 2 educatori, 1 preot, 1 agent tehnic, 1 monitor sportiv și șefa serviciului. Sectorul de asistență psihosocială și educație este subdimensionat, lucru admis de responsabilii penitenciarului și semnalat de deținuți care s-au plâns de faptul că nu sunt disponibile suficiente activități în care să se poată implica.

Serviciul asistență psihosocială derulează activitățile obligatorii (evaluările psihologice și sociale) dar și câteva alte tipuri de intervenții cum ar fi consiliere psihologică pentru risc de suicid (11 consiliați în primul semestru la anului), consiliere pentru obținerea de diverse documente (în general acte de identitate, 44 de beneficiari) șamd.

Pe componenta de educație în prima jumătate a anului se derulaseră o serie de programe pe teme civice, de sănătate, de alfabetizare în care fuseseră implicați 330 de deținuți. Tot în aceeași perioadă se derulaseră două cursuri de calificare, unul de cusător articole din piele (17 deținuți) și cel de-al doilea de lucrător în tâmplărie (27 de deținuți).

În ceea ce privește activitățile de școlarizare, acestea se derulează pe baza unui protocol de colaborare încheiat între penitenciar și Inspectoratul Școlar Județean. Cursurile se desfășoară în incinta penitenciarului. În anul școlar 2013-2014 au fost școlarizați 27 de deținuți, 13 în învățământul primar și 14 gimnazial.

Insuficiența serviciilor sociale și educaționale este oarecum compensată printr-o serie de activități derulate în cadrul penitenciarului de cultele și organizații religioase a căror prezență este consistentă și constantă. În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului. Acesta se ocupă de capelă dar și de organizarea activităților astfel încât reprezentanții altor culte (greco-catolici, catolici, protestanți) și al organizațiilor să aibă spații disponibile pentru derularea activităților.

Deținuții au acces la doar două curți de plimbare. Ca urmare fiecare poate ieși la plimbare  numai o oră pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, cu puține posibilități pentru desfășurare de activități recreaționale. Tot  timp de o oră pe zi, deținuții au acces la sala de sport unde pot juca tenis de masă sau pot utiliza aparatele de forță.

6. Munca deținuților

 

La data vizitei, 231 de  deținuți din penitenciarul Satu-Mare munceau, adică 37% din efectivul total. Din aceștia 97 erau și remunerați pentru munca lor, 22 în exteriorul penitenciarului în 2 puncte de lucru (la mobilă sau  în construcții) și 75 în interiorul penitenciarul (la cusut pantofi). Restul de 134 lucrau la deservire, GAZ, pază, plantoane sau ca însoțitori pentru persoane cu dizabilități. Deținuții din regim semideschis care lucrează în exterior se deplasează însoțiți de un supraveghetor iar cei de la regimul deschis îşi primesc telefonul mobil de la ieşirea și până la revenirea în penitenciar. Ei se deplasează în același timp cu cei de la semideschis astfel că și ei sunt supravegheați. Directorul a afirmat însă că dacă nu ar fi și cei de la regim semideschis atunci cei de la deschis nu ar fi supravegheați (conform prevederilor legale).

Conform administrației penitenciarului, veniturile obținute din munca deținuților sunt importante în economia instituției în condițiile actualelor restricții bugetare. În anul 2013 s-au obținut din muncă 1.085.606 lei iar în primele șapte luni ale lui 2014, 882.000 lei. Deținuții cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă și și-au manifestat dorința de a munci.

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi, judecătorul delegat

 

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. Tot pe holuri sunt și cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Hârtie, plicuri și timbre, se găsesc de cumpărat la magazinul penitenciarului iar conducerea a afirmat că deținuții fără posibilități financiare le primesc gratuit la cerere. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri funcționale pe care deținuții le accesează cu cartele individuale. Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, de la programul zilnic de plimbare până la prevederi regulamentare și date de contact ale unor instituții. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV.

Sectorul vizite este amenajat la intrarea în penitenciar lângă punctul de primire și dispune de o sală pentru vizitele la masă (opt mese) și spații cu separatoare, folosită și pentru întâlnirile cu avocații. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. Deținuții au dreptul să primească lunar 10 kg de alimente, 6 kg de fructe și 20 litri de apă și suc cu ocazia vizitelor aparținătorilor. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Vizitele se fac pe bază de programare telefonică și durează maximum 2 ore. Penitenciarul Satu Mare are cameră matrimonială curată și amenajată corect. Conform reprezentanților penitenciarului înființarea și darea în folosință a camerei au îmbunătățit nivelul de disciplină în penitenciar.

Judecătorul de supraveghere a executării pedepselor (de fapt, judecătoarea) are biroul în interiorul sectorului de deținere. Este un lucru îmbucurător cel puțin din perspectiva informării deținuților cu privire la rolul acestuia dar și cu privire la drepturile deținuților. Judecătoarea a afirmat că la intrarea în vigoare a noilor coduri foarte multe persoane private de libertate au crezut că vor fi eliberate. Niciuna nu a fost eliberată însă au existat situații de reducere a pedepsei în urma aplicării legii penale mai favorabile. În anul în curs au avut loc aproximativ 700 de audieri. Plângerile adresate sunt foarte diverse, de la cereri de transfer până la condiții de detenție (în special supraaglomerarea). Judecătoarea a afirmat că deși condițiile de detenție sunt mai dure decât în penitenciarele apropiate mulți deținuți fac cerere să se transfere la Satu Mare deoarece comisia care apreciază asupra liberării condiționate este cunoscută că având criterii clare de evaluare. Ca urmare deținuții știu la ce trebuie să se aștepte atunci când cer liberarea condiționată.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

 

Reprezentanții asociației au vizitat camere de deținere din ambele regimuri și au discutat cu aproximativ 50 de persoane private de libertate.

Camerele sunt extrem de supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri cu excepția celor din infirmerie iar spațiul rămas liber între paturi este foarte îngust. De exemplu, în camera E1.2. – regim semideschis – de aproximativ 30 mp erau 21 de deținuți în 21 de paturi. Camera, gândită ca una de tranzit, este compusă din două spații mai largi care comunică între ele printr-un culoar lat de aproximativ 1,50 m mărginit în partea de sus de o arcadă. De-a lungul acestui culoar este amplasat un rând de paturi cel mai de sus aproape atingând arcada. Saltelele sunt vechi, murdare și rupte iar unele dintre ele par a fi gazde pentru ploșnițe.  Camerele au băi proprii. Majoritatea însă au doar un singur WC în condițiile în care în unele camere sunt cazați câte 30 de deținuți. Apă rece se furnizează permanent iar caldă de două ori pe săptămână câte două ore.

Deținuții au semnalat insistent aceleași probleme: supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare și la sport doar două ore pe zi) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat,  fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă  chiar şi 30 de persoane. Directorul penitenciarului a admis că există supraaglomerare și că activitățile sunt insuficiente invocând motive obiective legate de lipsa spațiului dar și a resurselor umane. Cât despre ploșnițe, a afirmat că a avut loc o primă etapă de dezinsecție și că urmează a avea loc o a doua (un fel de rapel) care va elimina eficient orice urmă de insectă. APADOR-CH recomandă măsuri concrete și rapide pentru ameliorarea situației privind igiena, de exemplu, programul de furnizare a apei calde ar putea fi extins. O măsură necesară este și înlocuirea saltelelor, în mare parte compromise.

Unii deținuți s-au plâns și de calitatea hranei și de faptul că ar fi scoși cu întârziere la cabinetul medical. Câțiva deținuți din regim deschis din zona Oradei s-au plâns că nu pot executa pedeapsa la penitenciarul Oradea care are și o secție de regim deschis. Astfel, au afirmat ei, ar putea păstra mai bine legătura cu familia. Responsabilii penitenciarului Satu Mare au explicat că la Oradea sunt găzduiți deținuți în regim deschis doar dacă sunt apți de muncă și calificați în sensul nevoilor de forță de muncă identificate de penitenciarul Oradea.

Plângeri individuale

 

În camera E 1.14. era cazat singur un tânăr aflat în tranzit. Camera nu are televizor iar deținutul era scos doar la curtea de plimbare, nu și la sala de sport precum ceilalți deținuți. Tânărul a acuzat lipsa totală de activitate afirmând că toată ziua “vorbește cu pereții”. APADOR-CH recomandă ca în situațiile când sunt deținuți cazați singuri să fie  repartizaţi în camere cu televizor.

Dan Marius Furtos s-a plâns că ar fi fost agresat de un agent supraveghetor dar și că ulterior nu ar fi primit tratament medical adecvat. Concret, a afirmat că agentul l-ar fi lovit cu un inel cu chei în zona genitală pe data de 11 august, că nu ar fi primit ca tratament decât un unguent cu tetraciclină (și acela cu întreruperi) și că i se refuză prezentarea la un consult de specialitate și la institutul de medicină legală. Medicul șef a afirmat că nu știa despre dorința  deţinutului Furtos de a fi prezentat la institutul de medicină legală deoarece nu a făcut cerere. Conform medicului, toate cererile de consult de medicină legală sunt aprobate în cazuri în care un deținut afirmă că a fost agresat.  Din evidențele medicale reiese că deținutul a fost de mai multe ori la consult medical în perioada trecută de  după 11 august și că i s-a prescris într-adevăr unguent cu tetraciclină dar și alte medicamente pentru alte afecțiuni de care suferă (inclusiv diabet). În timpul petrecut de reprezentanții APADOR-CH în penitenciar deținutul a făcut cerere scrisă pentru a fi dus la institutul de medicină legală iar medicul șef a luat la cunoștință și a afirmat că va fi dus a doua zi, conform procedurii.

Szücs Janos Attila a acuzat mai multe probleme de practică și reglementare care, potrivit lui, îi afectează starea de sănătate deoarece nu se poate hrăni corespunzător. Astfel, având în vedere calitatea slabă a hranei furnizate de penitenciar dar și prețurile mari practicate de magazinul din incintă, dl. Szücs a solicitat modificarea actului normativ care limitează cantitatea de alimente care pot fi primite de o persoană privată de libertate la 10 kg. lunar.

 

 

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Satu Mare. Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei cel puțin în ce privește igienizarea. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde  și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a atelierelor în camere de deținere ar trebui urgentat;

2. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care și ieșirile la curțile de plimbare și la sala de sport sunt puține. În măsura în care restricții birocratice împiedică angajarea de personal specializat, APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului să intensifice eforturile pentru identificarea unor voluntari, de exemplu prin colaborarea cu filiala din oraș a Universității de Vest „Vasile Goldiș”;

3. APADOR-CH solicită ca deținuții care trebuie cazați singuri să fie  repartizaţi în camere cu televizor și să beneficieze de asistență psihologică.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu                                                    Cristinel Buzatu

Raspuns ANP Satu Mare-Baia Mare

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-09 08:11:232015-05-15 07:59:31Raport asupra vizitei în penitenciarul Satu Mare

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Craiova

09/09/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 29 iulie 2014, reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat Penitenciarul Craiova. Această vizită a fost una de revenire la cea făcută în decembrie 2012.

1. Aspecte generale

Cea mai mare realizare de la ultima vizită a fost finalizarea lucrărilor la secția exterioară Ișalnița și darea spre folosință a acesteia, secție în care  au fost mutate deținutele  în regim semideschis și deschis,  care muncesc majoritatea la cusut pantofi. Secția are o capacitate de 60 locuri, toate fiind ocupate la data vizitei, după cum a afirmat directorul penitenciarului.

Directorul a spus că alte schimbări, față de momentul decembrie 2012, au fost: reparații ale rețelei de apă, reparații ale blocului alimentar, s-au îmbunătățit metodele de control al pachetelor primite de deținuți pentru a evita introducerea de telefoane în penitenciar. O altă investiție făcută între timp în penitenciar a fost amenajarea unei baze de agrement  cu fonduri norvegiene.

Referitor la locurile de muncă pentru deţinuţi, conducerea a menționat că au existat colaborări cu spitalul nr. 1 din Craiova pentru îngrijirea spațiilor verzi. S-a afirmat că o colaborare cu AJOFM este greoaie deoarece aceștia oferă locuri de muncă numai celor care mai au 9 luni până la liberare. Din totalul veniturilor, 40% revine deținuților.

Conducerea a precizat că perchezițiile  în camere, cu participarea echipei de mascați, au loc în general, o dată pe lună.

Referitor la camerele amenajate ca izolator, conducerea penitenciarului a declarat că nu au avut loc schimbări între timp şi că acestea se află în aceeaşi stare descrisă şi la vizita precedentă a APADOR-CH.

2. Efective, personal, spații de detenție, dotări

Conform directorului, intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală, modificarea legii executării pedepselor și eliberările care s-au făcut conform noii legi nu au scăzut efectivele. La data vizitei penitenciarul deținea 1193 de persoane, o diferență evidentă fiind în cazul arestaților preventiv: numărul acestora a scăzut.

Din cei 1193 de deținuți, 157 erau de sex feminin (dintre care 4 tinere, cu vârste între 18 şi 21 de ani), restul fiind bărbați (dintre care 67 tineri). Penitenciarul Craiova cazează în continuare deținuți în toate regimurile de detenție, inclusiv arestați preventiv. Distribuția pe regimuri era următoarea: 96 persoane în regim deschis ( din care 45 erau femei), 72 regim semideschis (47 femei), 601 în regim închis (30 femei), 164 în regim de maximă siguranță dintre care o parte considerați cu grad de risc sporit (8 femei), 243 arestați preventiv (21 femei), 17 neincluși (6 femei).

La sectorul operativ penitenciarul avea angajate 296 de persoane, 38 de posturi fiind vacante, 26 de posturi ocupate la sectorul socio-educativ şi 10 vacante, iar la medical erau 14 posturi ocupate şi 8 vacante.

Chiar dacă prin darea în funcţionare a secţiei Işalniţa penitenciarul Craiova a mutat acolo 60 de femei, spaţiul destinat cazării deţinuţilor în penitenciar a rămas acelaşi, menţionat şi în raportul asupra vizitei precedente, respectiv 2626 mp, ceea ce înseamnă că fiecăruia dintre cei 1133 deţinuţi cazaţi efectiv în clădirile de la Craiova îi revin 2,3 mp spaţiu personal. Penitenciarul Craiova rămâne în continuare unul dintre cele mai supraglomerate din ţară cu un procent al supraaglomerării de aproximativ 180%. Asociaţiile apreciază faptul că o nouă secţie pentru femei a fost deschisă la Işalniţa şi recomandă ca aceste demersuri să continue prin amenajarea unor noi spaţii pentru detenţie, astfel încât fenomenul supraaglomerării să fie eliminat şi să se asigure spaţiu personal fiecărui deţinut de 4 mp, aşa cum prevăd standardele internaţionale.

Dreptul la corespondeță/petiționare este în general respectat. Sistemul info-chioşc era la data vizitei funcțional. Situaţia referitoare la amplasarea telefoanelor, a cutiei poştale şi amenajarea sectorului vizită este aceeaşi cu cea descrisă la penultima vizită APADOR-CH în penitenciarul Craiova.

2. Blocul alimentar

Pentru masa de prânz  se servea ciorbă de dovlecei şi mâncare de fasole verde. Seara urma să se servească piure de cartofi şi carne porţionată. Reprezentanții organizațiilor au văzut aşa-zisele bucăți de carne porționate din ziua respectivă, care erau de fapt jumări. Carnea era păstrată în frigidere, în pungi-mușchi de porc şi vită şi nu e clar pentru ce urma să fie folosită, având în vedere calitatea slabă a cărnii ce fusese preparată în ziua vizitei.

Blocul alimentar fusese renovat, era bine întreținut și curat.

3. Cabinetul medical

Echipa medicală este formată din 3 medici generalişti, un medic psihiatru, un medic pneumo-ftiziolog, un medic dentist, 5 asistenţi generalişti, un asistent de farmacie, un asistent radiolog, un tehnician dentar. Posturile aflat în schemă, dar vacante la data vizitei erau unul de medic şef, unul de medic generalist, unul de medic radiolog, 4 de asistenţi generalişti şi un post de asistent stomatolog. Având în vedere populaţia penitenciară mare aflată la Penitenciarul Craiova, asociaţiile recomandă angajarea de personal până la completarea posturilor din schemă, astfel încât nevoile medicale ale deţinuţilor să fie acoperite.

La data vizitei erau prezenţi la cabinet un medic generalist, psihiatrul şi medicul pneumo-ftiziolog, discuţiile fiind purtate cu aceştia. Conform medicului generalist, cele mai frecvente probleme sunt cu pacienţii în vârstă care prezintă probleme cardiace şi diabet. Unii deţinuţi în vârstă şi bolnavi urinează necontrolat şi nu există fonduri pentru achiziţia unei cantități suficiente de scutece absorbante. Lipsa de fonduri este o problemă și în cazul pacienților care fac dializă, pentru care este necesară achiziționarea unor pungi speciale dar și în cazul achiziționării de teste de sarcină.

La data vizitei existau 3 cazuri de hepatită C, un caz de hepatită tip B și două cazuri HIV. Medicul a spus că au fost testaţi pentru depistarea virusurilor hepatitei B și C peste jumătate dintre deținuți. Nu există cazuri diagnosticate de infecții cu transmitere sexuală în rândul deținuților.

Medicul a mai spus că nu mai sunt prezervative suficiente de o săptămână şi că se distribuie doar la camera pentru vizită intimă. Înainte, prezervativele erau distribuite la cabinetul medical, numai la cerere. Directorul penitenciarului a admis existența în penitenciar a raporturilor sexuale între bărbați şi faptul că prezervativele sunt insuficiente.

La data vizitei erau în evidenţă ca foşti consumatori de droguri 14 deţinuţi. Toți au scrisori medicale de la psihiatrie. Medicul a spus că aceştia ajung la Craiova după ce adicția este tratată într-un penitenciar spital şi că în instituţie nu a fost nevoie să se facă nici schimb de seringi.

Personalul medical a mai spus că medicamentele sunt suficiente. Deoarece deţinutele s-au plâns de igiena precară pe care o au în penitenciar şi de insuficienţa materialelor igienico-sanitare, reprezentanţii organizaţiilor au întrebat dacă problemele medicale ale acestora sunt tratate corespunzător. Medicul a afirmat că pentru probleme ginecologice acestea sunt consultate la spitalul penitenciar Rahova. În ultima lună avuseseră loc 3 internări la penitenciarul spital Rahova pentru probleme ginecologice. Medicul a spus că referitor la insuficienţa materialelor igienice, cantitatea prevăzută pentru fiecare deţinută în parte este menţionată într-un ordin al Ministerului Justiţiei şi nu se pot achiziţiona mai multe.

Medicul psihiatru a menţionat că are în evidenţă 131 de deţinuţi cu probleme psihice, dintre care 72 în tratament. Conform medicului pneumo-ftiziolog, la data vizitei nu existau cazuri de TBC în penitenciar.

 

4. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Judecătorul a afirmat că în general problemele sunt legate de deciziile comisiei de disciplină, care de multe ori dovedeşte o severitate exagerată şi că deciziile sale le-au contrazis de multe ori pe cele ale comisiei din cauza lipsei de probe, anulând sancţiuni. Judecătorul a semnalat nereguli legate de percheziţiile făcute de echipele de mascaţi în camerele deţinuţilor, a afirmat că deţinuţii cu probleme psihice nu ar trebui să fie cazaţi în penitenciare şi că există probleme cu respectarea condiţiilor de detenţie pentru deţinuţii în regim deschis din cauza personalului de pază insuficient al penitenciarului.

Potrivit judecătorului, au fost şi decese în cursul acestui an,  investigate de procuratură. Judecătorul a mai afirmat că sunt numeroase declaraţiile false de refuz de hrană şi că foarte puţini deţinuţi le duc până la capăt. Judecătorul şi-a estimat activitatea la 50 de dosare pe săptămână de analizat din partea deţinuţilor, cu un program de audieri de două zile pe săptămână.

5. Vizita în camere, discuții cu persoane private de libertate

Cei doi reprezentanți au vizitat o cameră din cadrul Secției 1 femei, unde pedepsele se execută în regim închis. În cameră se aflau 27 de femei în 27 de paturi pe o suprafață de aproximativ 30 mp. Camera era insuficient ventilată, iar spațiul efectiv de mișcare insuficient în raport cu numărul de persoane; în acest caz fiecărei persoane îi revenea puţin peste 1 mp spaţiu personal. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia că nivelul supraaglomerării în acest caz este excesiv de mare şi recomandă mutarea femeilor în alte camere astfel încât fiecăreia să-i revină suficient spaţiu personal, conform standardelor în materie.

S-au reținut mai multe aspecte legate de condițiile de  cazare, accesul la servicii medicale și igienă: fiecare femeie primește trei absorbante și un săpun pe lună, aceasta fiind norma aprobată prin ordin al Ministrului Justiției (ordin nr. 2056/C din 06.09.2007). Cantitatea de absorbante este evident insuficientă, iar în cazul femeilor care nu primesc pachete de la familie reprezintă un potențial degradant, deoarece le obligă să obțină materialele de igienă apelând la mila celorlalte deținute sau creându-și datorii. Una dintre deținute a afirmat că suferă de o tulburare mintală și că locul ei ar trebui să fie într-un spital psihiatric, că nu face față presiunii din penitenciar, situație ce duce la atacuri de panică și manifestări violente, consecințele fiind tensionarea relațiilor cu colegele de cameră și rapoartele negative din partea personalului de pază, care reacționează foarte strict la cea mai mică abatere. O altă deținută a afirmat că nu se simte în siguranță în aceeași cameră cu persoane condamnate pentru omor sau care se automutilează și că acesta este un mediu nesănătos, stresant, sursă de tulburări psihice.

La cererea reprezentantului RHRN, conducerea penitenciarului a facilitat discuții cu 7 persoane private de libertate dintre care 4 consumatori autodeclarați de droguri și 3 persoane condamnate pentru trafic (cărăuși). Toți consumatorii autodeclarați erau fumători de etnobotanice sau canabis/hașiș și nu au necesitat servicii medicale speciale în cadrul penitenciarului.

Concluzii și recomandări

– APADOR-CH şi RHRN atrag încă o dată atenţia asupra nivelului supraaglomerării exagerat de mare din Penitenciarul Craiova, fapt care constituie tratament degradant şi recomandă găsirea unor noi spaţii care să fie destinate cazării deţinuţilor, cu respectarea regimurilor de detenţie şi a suprafeţei minime de 4 mp/persoană.

– Asociaţiile recomandă acordarea cu prioritate a resurselor financiare pentru achiziţionarea de prezervative şi alte produse igienico-sanitare pentru deținuți, mai ales pentru femei.

– Se recomandă şi creşterea implicării deţinuţilor în activităţi socio-educative şi găsirea de contracte de colaborare astfel încât mai mulţi deţinuţi să poată munci.

Adelina Boboşatu                                                 Valentin Simionov

APADOR-CH                                                       RHRN

Raspuns ANP Craiova

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-09 08:06:132014-10-24 09:34:47Raport asupra vizitei în Penitenciarul Craiova

Raport asupra vizitei la Penitenciarul Baia Mare

03/09/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În data de 19 august 2014, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Baia Mare. Vizita precedentă a avut loc în iulie 2005. Constatările asociației în urma vizitei din 2005 dar și răspunsul ANP pot fi consultate aici.

 

1. Date generale, efective, spații de deținere, personal

Penitenciarul Baia Mare se află în actuala clădire din anul 1973, an când a avut ultima reparație capitală. Penitenciarul are 5 secții de deținere și o gospodărie agro-zootehnică (GAZ) unde nu sunt cazați deținuți ci doar se lucrează.  Suprafața GAZ-ului este de 8 hectare de teren din care, datorită unor restricții urbane și de mediu, se pot exploata doar 3.5 ha. În 2013 s-au produs 29 de tone de produse agricole prin exploatarea terenului disponibil, toate folosite pentru deținuți. Penitenciarul are centrală proprie și este racordat la sistemul public de aprovizionare cu apă precum și la  cel de canalizare.

Încă din anul 2008 penitenciarul este profilat pentru regimurile deschis și semideschis. La momentul vizitei penitenciarul găzduia 568 de persoane din care 527 erau în regim semideschis, 36 regim deschis, 3 regim închis aflați în tranzit și 2 în carantină. Penitenciarul găzduia 3 cetățeni străini, un ucrainian, un tunisian și un italian, toți vorbitori de limba română. Toți deținuții erau majori și de sex masculin.

Penitenciarul are 5 secții: secția 1 are 177, 47 mp, secția 2 – 347,6 mp, secția 3 – 96,72, secția 4 – 319, 48 și secția 5, care cazează nuumai deținuții aflați în regimul deschis are 125 mp. În total penitenciarul dispune de 1066,48 mp destinați cazării persoanelor private de libertate, prin urmare celor 527 persoane găzduite în penitenciar la  momentul vizitei le reveneau mai puțin de 2mp, aproximativ 1.88 mp, cu mult sub standardul de 4 mp recomandați de Comitetul Pentru Prevenirea Torturii şi de jurisprudența CEDO. Situația este și mai gravă dacă  se ia în calcul spațiul oferit deținuților aflați în regim semideschis și cei în tranzit:  celor 532 de deținuți în regim semideschis, închis și tranzit le reveneau 1725 mp, adică aproximativ 1.77 mp pentru fiecare deținut. APADOR-CH critică nivelul foarte ridicat de supraaglomerare și solicită dispunerea de măsuri urgente pentru ameliorarea situației.

Numărul angajaților încadrați este de 168. 149 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 10 cadre medicale asigură asistența medicală iar 9 lucrează în serviciul socio-educativ.

Ca proiecte de viitor, directorul unității speră să obțină finanțare pentru un nou corp de deținere. APADOR-CH recomandă urgentarea acestor demersuri și  solicită  ANP-ului să  sprijine în mod concret   soluționarea problemei supraaglomerării. Administrația penitenciarului își propune de asemenea, să achiziționeze camere de supraveghere video pentru tot penitenciarul, exceptând camerele de deținere. La momentul vizitei erau instalate câteva camere dar nu suficiente pentru a acoperi tot penitenciarul.

2. Hrana

La blocul alimentar lucrează 21 de deținuți, în medie 15-16 deținuți în fiecare zi. La momentul vizitei urma să înceapă serviciul un bucătar angajat recent. Deținuții care lucrau la blocul alimentar aveau la dispoziție o cameră unde să se schimbe, să facă duș și au declarat că fac analize medicale în mod regulat. Blocul alimentar era îngrijit, văruit și curat.

La momentul vizitei deținuții pregăteau sarmale. În meniu mai erau ciorbă de fasole, cartofi natur și carne porționată pentru deținuții diabetici. Mâncarea avea aspect și miros plăcute. În penitenciar erau  16 persoane cu diabet care primeau și mese intermediare (măr, lapte).

Deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de calitatea hranei. Aceștia au declarat că nu primesc fructe şi legume crude sau salate. Directorul unității a confirmat că există dificultăți în a include în meniul deținuților fructe și legume proaspete, din cauza bugetului foarte scăzut alocat pentru hrană, aproximativ 4 lei pe zi pentru fiecare deținut. Asociația subliniază importanță unei diete variate care să includă legume și fructe, în special pentru menținerea stării de sănătate. Pentru gestionarea acestor nevoi cu un buget redus asociația recomandă directorului unității o mai bună utilizare a terenului pe care îl are la dispoziție, inclusiv cel din perimetrul penitenciarului și plantarea unor pomi fructiferi sau chiar construirea unor sere pentru a putea oferi deținuților fructe și legume proaspete și în același timp posibilitatea de a munci.

3. Contact cu exteriorul, magazin, vizite

Deținuții aveau acces la cutii poștale, la telefoane precum și la info-chioșcuri care erau funcționale.

Cei cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de prețurile de la magazinul din incinta penitenciarului, pe care le considerau foarte ridicate. Reprezentanții APADOR-CH au sesizat o serie de neconcordanțe cu privire la prețurile produselor din magazin: diferențe între prețurile indicate pe o lista expusă la intrarea în magazin, care era neactualizată la momentul vizitei, preţurile indicate de vânzătoare și prețurile ce reieșeau de pe un bon fiscal pe care reprezentații APADOR-CH l-au primit de la unul dintre deținuți care tocmai făcuse cumpărături. Asociația recomandă verificarea acestor neconcordanțe de către conducerea penitenciarului precum și o verificare periodică a prețurilor practicate de magazin. Prețurile erau destul de ridicate, de exemplu un kg de roșii costa 3,80 lei iar o cutie de Axion 4,20 lei.

Sectorul vizite este prevăzut cu o cameră de vizite cu 5 mese. Vizitele se efectuează în 4 serii de 2 ori pe zi. Deținuții aflați în regimul închis de detenție și cei în tranzit primesc vizite  la mese cu separator. Ei pot primi pachete, inclusiv mâncare gătită, care sunt verificate cu un detector special.

4. Activitatea socio-educativă, modalități de petrecere a timpului liber

În sectorul socio-educativ lucrează 1 educator ofițer, 1 educator agent transferat de la pază, 2 monitori sportivi, 1 preot care îndeplinește și funcția de șef birou educativ prin decizie a directorului deoarece postul este vacant, 1 agent tehnic, 1 asistent social. Un alt asistent social era în concediu pentru creșterea copilului. În sector lucrează și 2 voluntari licențiați în asistență socială. Penitenciarul mai are pe grilă un post de asistent social și 4 de psihologi, care erau vacante la momentul vizitei. Datorită faptului că penitenciarul nu are nici un psiholog care să lucreze cu deținuții, se recurge uneori, mai ales în cazuri urgente la psihologul angajaților penitenciarului.   Asociația subliniază nevoie de-a angaja psihologi care să lucreze exclusiv cu deținuții și solicită conducerii penitenciarului să depună eforturi pentru a ocupa posturile vacante.

În primul semestru al anului 2014 nu a fost organizat niciun program de asistență psihosocială, psihologul efectuând doar evaluarea  de care au beneficiat 847 de persoane și oferind consiliere psihologică doar în situații de criză, inclusiv refuz de hrană. În total, 7 persoane au beneficiat de o astfel de consiliere. În aceeași perioadă, doar 56 de persoane au beneficiat de programe de asistență socială și 24 de persoane,  de consiliere pe probleme sociale iar alte 33, de convorbiri individuale de informare cu asistenți sociali. Asociația atrage atenția asupra numărului foarte scăzut de servicii psihologice și sociale, datorat în parte lipsei de personal și reiterează importanța unor astfel de servicii pentru a diminua efectele instituționalizării și a facilita reeducarea persoanelor private de libertate. Asociația semnalează că și deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de lipsa de activități.

Pe lângă activitățile psiho-sociale unii deținuți participă și la activități educative. În anul școlar 2013-2014 erau 9 persoane înscrise în învățământul primar din care 7 au promovat. Alte programe educaționale au constat în programe de adaptare la viața instituționalizată (40 de beneficiari), educație pentru sănătate (38 de beneficiari), educație prin sport (66 de beneficiari), curs inițiere utilizare calculator (87 de beneficiari).

Deținuții primesc credite pentru toate programele la care participă, dacă primesc o evaluarea bună ca urmare a implicării lor în respectivul program și au o prezență de peste 75%.

Penitenciarul are angajat un preot ortodox, iar din partea celorlalte culte religioase vin reprezentanți fără a fi remunerați  de  penitenciar. În incinta penitenciarului este amenajată o biserică ortodoxă, dar aceasta poate fi folosită doar de către preotul ortodox, deși celelalte culte, precum catolicii, și-au manifestat dorința de a  utiliza  acest spațiu pentru activități religioase. APADOR-CH solicită conducerii penitenciarului să asigure accesul neîngrădit al tuturor cultelor religioase la acest spațiu, dat fiind faptul că el se afla pe proprietatea penitenciarului și este destinat deținuților.

Penitenciarul are 3 curți de plimbare și o sală de forță. Curțile de plimbare nu ofereau nicio  posibilitate de a face altceva decât să meargă sau să stea pur şi simplu. În medie, deținuții aveau acces o oră pe zi la curțile de plimbare și una la sala de forță, ceea ce este insuficient dat fiind faptul că mulți deținuți nu lucrează și nici nu participă la activități socio-educative.

5. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate lucrează în penitenciarul Baia Mare de aproximativ 5 ani. Conform declarațiilor acestuia noile reglementări în materie penală nu au avut un impact semnificativ.

Acesta oferă în medie 10 audiențe pe săptămână, de cele mai multe ori deținuții  plângându-se de regimul de detenție în care au fost încadraţi. Nu sunt plângeri cu privire la condițiile de detenție ca atare.  Judecătorul a declarat că nu a efectuat vizite pe secții în cursul anului 2014, și nici la blocul alimentar. Asociația subliniază importanța pe care o are prezența judecătorului în sistemul penitenciar, pentru a preveni abuzuri și a proteja respectarea drepturile persoanelor private de libertate. În acest sens asociația susține că este foarte important ca judecătorul să  fie o prezență efectivă în penitenciar și  să viziteze secțiile de deținere și blocul alimentar pentru a se asigura că sunt respectate standardele legale cu privire la condițiile de detenție.

Deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns în număr foarte mare de faptul că primesc amânări, pe care ei le consideră nejustificate, la cererile de liberare condiționată. Cu privire la acestea, directorul penitenciarului a explicat că în comisia de liberare se aplică legea într-o manieră strictă.

Evidențele statistice ale penitenciarului arată că în primul semestru al anului 2014 au fost analizate cazurile a 278 de condamnați,  din care pentru aproximativ 40 %  s-a propus liberarea condiționată, iar din cei care au primit amânare, aproximativ 60 % au primit amânare pentru mai puțin de 3 luni.

6. Munca deținuților

În total 235 persoane private de libertate sunt folosite la muncă. Dintre persoanele aflate în regim semideschis 132 sunt folosite la muncă cu plată, 89 la deservire și 14  fac voluntariat. Dintre persoanele aflate în regim deschis 14 sunt folosite la deservire. Cei de la regim deschis primesc telefoanele personale când ies la muncă şi le înapoiază la revenirea în penitenciar.

În incinta penitenciarului funcționează o fabrică de prelucrare a lemnului care a închiriat spațiul de la penitenciar și angajează deținuți. Tot în penitenciar unii deținuți lucrează la cusut papuci şi sunt plătiți la bucată. Din cei care ies la muncă în afara penitenciarului sunt două grupe care efectuează lucrări de curățenie în oraș și încă 4 deținuți care lucrează la GAZ.

7. Sectorul medical

La cabinetul medical lucrează un doctor generalist. Un alt doctor este în concediu de creștere a copilului. Mai lucrau 4 asistenți medicali și un stomatolog. Ei consultă în medie 80-90 de persoane pe zi.

Nu a fost înregistrat niciun deces în ultimii 2 ani și deși au mai mulți deținuți declarați ca fiind foști consumatori de droguri nu s-a înregistrat niciun caz de sevraj. În 2014 s-au înregistrat 30 de agresiuni, inclusiv o agresiune sexuală. La momentul vizitei în evidență era doar o persoană cu hepatita B, 3 persoane dependente de insulină și 22 de persoane cu probleme de sănătate mintală care primeau servicii de psihiatrie în afara penitenciarului.

8. Vizita în camerele de deținere, discuții cu persoanele private de libertate

Penitenciarul a obținut recent 220 de saltele produse la Penitenciarul Colibași reușind să înlocuiască cca. 40% din cele vechi. APADOR-CH apreciază eforturile conducerii penitenciarului pentru a schimba saltelele, calitatea acestora sub orice critică  fiind o problemă  frecvent întâlnită în sistemul penitenciar.

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat secția 4 unde erau cazați deținuți aflați în regim semideschis și secția 1, unde erau cazați și deținuții încadrați în regim semideschis și închis. Camerele vizitate aveau mărimi diferite, dar toate erau supraaglomerate.  De exemplu, camerele 4.6 și 4.7, aveau câte 30 de paturi aranjate pe 3 niveluri și cazau câte 30 de deținuți. Deținuții cazați pe cel de-al treilea nivel nu aveau o scară cu care să urce  și trebuiau să se folosească de paturile inferioare pentru a urca la patul lor, ceea ce implică dificultăți practice, în special pentru deținuții mai în vârstă. Asociația semnalează faptul că condițiile de detenție din aceste camere constituie tratament inuman.

Camerele nu aveau duș, acestea erau la comun pe palier. Deținuții aveau acces la apă caldă de două ori pe săptămână timp de 2 ore, ceea ce mulți dintre deținuți au indicat că ar fi insuficient. Instalațiile sanitare din camerele vizitate erau funcționale. Majoritatea camerelor au un singur WC ceea ce este  nu numai evident insuficient ci chiar nociv pentru zecile de deţinuţi care sunt nevoiţi să folosească acelaşi unic vas.

În camera 1.3. reprezentanții APADOR-CH au vorbit cu un deținut care avea o dizabilitate fizică pentru care avea nevoie de un însoțitor. Acesta s-a plâns de faptul că însoțitorul său este pontat doar pentru 5 zile pe săptămână, sâmbăta și duminica el neavând nicio obligația contractuală să-l asiste. Directorul unității a explicat că acest lucru se datorează unor prevederi din legislația muncii care limitează timpul de lucru al unui însoțitor. Deținutul s-a plâns de asemenea de faptul că salteaua lui era prea mică și deteriorată. Directorul unității a oferit asigurări că aceasta va fi înlocuită. Reprezentanții APADOR-CH solicită directorului unității să identifice o soluție pentru ca acest deținut să poate fi asistat în mod legal de un însoțitor și în week-end, iar salteaua sa-i fie schimbată.

Un alt deținut s-a plâns reprezentanților APADOR-CH că nu i se aprobă transferul la Penitenciarul Bistrița pentru a executa pedeapsa mai aproape de familie. El a explicat că provine dintr-o familie numeroasă cu posibilități financiare reduse, ceea ce îi împiedică să-l viziteze. Deținutul era într-o stare psihică vizibil tulburată,  tremura în timp ce vorbea cu reprezentanții APADOR-CH și chiar a izbucnit în plâns. APADOR-CH subliniază importanța executării pedepselor privative de libertate cât mai aproape de casă, pentru a facilita contactul cu familia și solicită conducerii penitenciarului să îi analizeze cererea de transfer. De asemenea, APADOR-CH solicită acordarea de sprijin psihologic acestui deținut precum și altor deținuți care au nevoie de astfel de servicii.

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat și secția 5, unde erau cazați deținuții aflați în regim deschis. Camerele din această secție erau mult mai puțin aglomerate.  Erau 36 de persoane pe o suprafaţă de cazare de 125 mp fiecărui deținut revenindu-i 3.5 mp, aproape de standardul de 4mp recomandat. Aceștia aveau baie comună cu acces nelimitat la apă caldă și o sală de mese.

 

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Baia Mare. Supraaglomerarea reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei. Asociația solicită urgentarea demersurilor pentru construirea unui nou corp de deținere și recomandă ANP-ului să  asigure sprijinul solicitat pentru a soluționa problema supraaglomerării;

2. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care și ieșirile la curțile de plimbare și la sala de sport sunt puține. Asociația solicită rezolvarea situației privind lipsa de psihologi, subliniind că este foarte necesar ca deținuții să beneficieze de asistențe psihologică.

3. APADOR-CH apreciază eforturile conducerii penitenciarului pentru a schimba saltelele, calitatea acestora sub orice critică  fiind o problemă  frecvent întâlnită în sistemul penitenciar.

 

Maria-Nicoleta Andreescu                                                                                  Cristinel Buzatu

Raspuns ANP Satu Mare-Baia Mare

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-03 13:05:422014-10-23 11:16:17Raport asupra vizitei la Penitenciarul Baia Mare

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Iași

28/07/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 12 mai 2014, reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. Vizita anterioară efectuată de reprezentanții APADOR-CH a fost la data de 20 iulie 2004. La acel moment, scopul principal al vizitei a fost obținerea unor informații directe cu privire la decesul deținutului Ionuț-Cristinel Maftei, survenit pe 24 iunie 2004.

1. Aspecte generale

Penitenciarul găzduia la data vizitei 1451 de deținuți cazați în trei pavilioane de detenție. Condițiile de cazare din cele trei pavilioane variază de la decent (pavilionul nou-construit unde sunt cei de la regim deschis) la condiţii inumane şi degradante (pavilionul construit în 1983 unde se află majoritatea deținuților, cei de la regim închis: o clădire cu risc seismic în care deținuții au la dispoziție aproximativ 1,2-1,3 m2 drept spațiu personal calculat cu tot cu baie, fără mobilier, cu paturi suprapuse pe trei rânduri, saltele în stare avansată de uzură pline de ploșnițe).

Pavilioanele de deținere unde sunt cazați deținuții de la regimul închis și maximă siguranță necesită investiții semnificative pentru renovare. Conducerea penitenciarului susține că a făcut solicitări de fonduri pentru investiții adresate  Administrației Naționale a Penitenciarelor care au rămas fără răspuns. A existat și o ofertă de construire a unei închisori private făcută de un om de afaceri local, refuzată de Administrația Națională a Penitenciarelor , atitudine explicabilă având în vedere lipsa cadrului legal.

Supraaglomerarea este o problemă gravă a penitenciarului: chiar în varianta în care se includ băile în suprafața camerelor, la o suprafață totală  de 2616 m2 revin în medie unui deținut 1,8 m2, mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 m2, conform standardelor CPT.

Penitenciarul din Iași primește deținuți din șase județe: Iași, Vaslui, Botoșani, Bacău, Suceava, Piatra-Neamț. După construirea pavilionului nou (2011), toți deținuții încadrați la regimul deschis din zona Moldovei au fost trimiși la Iași.

Penitenciarul beneficiază, pe lângă clădirile administrative, și de următoarele anexe (separate sau incluse în corpurile de detenție): o cameră de vizite fără dispozitiv de separare și una cu dispozitiv de separare, cameră pentru vizite intime (7 m2),  atelier de tâmplărie, șase săli de clasă în corpul pentru regimul de maximă siguranță, cinci cabinete medicale, cinci camere de infirmerie, sală de sport, sală de mese în pavilionul nou (tot în acest pavilion mai există o mică bibliotecă cu sală de lectură), bloc alimentar, trei terenuri de sport (unul asfaltat, unul betonat și unul cu gazon (460 m2) – acesta fiind folosit doar de cadrele penitenciarului), șapte curți de plimbare dintre care patru funcționale, restul fiind în curs de amenajare de doi ani și urmând să fie date în funcțiune la finalul anului.

Până în 2007 penitenciarul a avut o fermă zootehnică. În prezent există un teren de aproximativ 30 ha dat în arendă  contra făină din care o parte este folosită  pentru gătit iar restul  se preia de  sistemul ANP,  în schimbul căruia penitenciarul primeşte credite bugetare suplimentare folosite pentru hrana deținuților. Costul hranei unui deținut pe zi variază, în funcție de regim, între 2,95 RON și 3,88 RON (fără TVA).

Chiar la intrarea în penitenciar era afișată Legea nr. 275/2006 (abrogată). Conducerea a declarat că acum penitenciarul funcționează totuși conform legii în vigoare, dar încă se așteaptă regulamentul de aplicare a legii(„care e aproape gata”).

Conducerea penitenciarului a recunoscut  că există multe plângeri ale deținuților din cauza condițiilor proaste de cazare, a lipsei materialelor de igienă distribuite deținuților,  sau a altor disfuncționalități.

Efective, cazare/condiții de deținere, personal

 

Penitenciarul găzduiește bărbați condamnați definitiv, arestați preventiv și minori. La data vizitei erau 1451 de deținuți, astfel: 99 de arestați preventiv; 258 la regim deschis; 37 la regim semideschis; 852 la regim închis; 204 la regim de maximă siguranță; un minor. Aceștia sunt cazați în trei pavilioane cu regimuri diferite de detenție și condiții de cazare diferite. În tabelul de mai jos sunt sintetizate datele pavilioanelor de deținere :

  Corp A Corp B Corp D
Regim Închis Maximă siguranță; arest preventiv Deschis; semideschis
Anul construcției 1983 1997 2011
Suprafață utilă totală 3069 m2 3279 m2 1812 m2
Suprafața totală a camerelor 1184 m2 976 m2 456 m2
Numărul camerelor 37 61 24
Suprafața medie a unei camere 32 m2 16 m2 19 m2

Penitenciarul are 367 de angajați (majoritatea în departamentul operativ), schema de personal fiind de 472 de posturi. Posturile sunt blocate (ultima angajare s-a produs în 2009 prin concurs direct în 2011, un medic). Cele mai grave lipsuri de personal sunt la sectorul medical (9 angajați, 12 posturi vacante), la educație și asistență psihosocială (16 angajați, 11 posturi vacante), și siguranța deținerii (261 de angajați, 65 de posturi vacante).

2. Pavilionul de regim închis

Clădirea datează din 1983, având risc seismic crescut, și este inadecvată din toate punctele de vedere. La data vizitei erau cazați 852 de deținuți. Sunt 37 de camere de detenție a câte 32 m2 și în fiecare sunt cazați câte 26 de deținuți în paturi suprapuse pe trei niveluri (ceea ce înseamnă 1,2 m2 pentru fiecare deținut cu tot cu spațiul din baie, cu mult sub standarde).

Ferestrele au, pe lângă gratii, plasă cu ochiuri mici ce împiedică pătrunderea  luminii naturale și mai ales aerisirea. Camerele nu au mobilier (în afară de paturi), deținuții trebuind să improvizeze mese sau să mănânce ghemuiți în pat.  Lucrurile personale sunt ținute în pungi sub pat sau într-o cambuză. Atașat camerelor există câte o baie lungă și îngustă dotată cu jgeab (unde sunt spălate rufele), chiuvete și câte două cabine cu WC turcesc. Când un  WC e spart – ceea ce s-a întâmplat, au spus deţinuţii – prin locul respectiv intră in cameră șobolani (camera E6.6). Saltelele sunt extrem de uzate,  vechi şi infestate cu ploşniţe.

Camera E4.9. Aici sunt cazate 26 de persoane în paturi suprapuse pe trei niveluri. Cazarmamentul este sub orice critică: păturile sunt niște simple bucăți de pânză, saltelele sunt  degradate şi infestate cu ploşniţe.  Nu există dulap sau rafturi – lucrurile sunt ținute sub pat. Nu există masă și scaune – deținuții mănâncă în pat sau pe o masă improvizată dintr-o tablă de șah așezată pe sticle de suc. Nu există coș de gunoi – resturile stau în pungi în baie sau debara.

Baia constă dintr-o încăpere alungită ce are la un capăt două cabine cu câte un wc turcesc  iar pe laterală jgheab de beton (care era înfundat la data vizitei) și chiuvete (locul în care deținuții își păstrează mâncarea sub jet de apă rece). Baia are un aspect deplorabil, totul este ud și alunecos (mai ales soclurile wc-urilor), faianța este căzută, peste toate plutind un miros greu de suportat.  Deținuții spun că noaptea vin șobolani prin canalizare sau prin spărturile din soclurile wc-urilor.

Din cauza plasei cu ochiuri mici de la geam, camera nu se poate aerisi și nu are acces la lumină naturală.

Secția E6

Camera E6.6. Aici erau prezenți 25 din cei 26 de deținuți. Situația era similară cu cea din E4.9: saltelele putrezite infestate cu ploșnițe, miros rânced în baie, lipsa aerisirii corespunzătoare (la geamuri au fost puse în 2008 plase de sârmă cu ochiuri mici care împiedică lumina naturală și aerisirea), lipsa unui coș de gunoi (resturile sunt puse în pungi în baie). WC-urile în stil turcesc sunt foarte murdare, sunt urcate pe un soi de piedestal de aproximativ jumătate de metru de pe care se poate aluneca ușor, iar unul dintre piedestale avea baza spartă și se vedeau țevile. Deținuții au spus că noaptea intră în cameră șobolani pe la canalizare.

Deținuții s-au plâns  de condițiile generale de igienă și în special că nu au decât câte un săpun o dată la o lună sau două și că nu primesc aparate de bărbierit; de asemenea, ar dori acces la apă caldă mai des (mai ales pe timpul verii când în camera  prost aerisită, aerul  devine de nerespirat). Mai mult, aceștia au spus că sunt scoși deodată la duș: 26 de oameni într-o sală de baie comună de 26 m2 dotată cu 15 dușuri.

Un deținut de 66 de ani, O.T., cardiac, se plângea că nu i se dau medicamentele recomandate de medicul din oraș.

3. Pavilionul de maximă siguranță

Clădirea este construită în 1997, având cazați 204 deținuți în regim de maximă siguranță și 99 de arestați preventiv în 61 de camere a câte 16 m2 fiecare, dotate cu câte 8 paturi. Paturile sunt aici doar  pe două niveluri, spațiul fiind un pic mai mare decât la regim închis (2 m2 pe deținut cu tot cu spațiul din baie, ceea ce e totuși  jumătate din spațiul recomandat). Spre deosebire de pavilionul pentru regim închis, aici este mai curat, camerele sunt văruite, mai există piese de mobilier (măsuță, raft, scaun, coș de gunoi), băile sunt  curate şi au  uși care le separă de zona de locuit (spre diferență de camerele din corpul A) și  sunt dotate cu duşuri.   În acest pavilion funcționează  două infochioșcuri.

Camera E7.25. Aici erau cazați 8 deținuți. Aceștia au propria lenjerie pe paturi. Au apă caldă câte o oră de două ori pe săptămână. Deținuții s-au plâns de calitatea mâncării.  Ei au afirmat  că la Iași e „cel mai prost penitenciar în comparație cu celelalte” prin care au mai trecut. WC-ul turcesc este acoperit cu un recipient de plastic pentru a împiedica răspândirea mirosului.

Deținuții s-au plâns că pentru orice afecțiune ar merge la  medic  li se dă doar paracetamol și că sunt duși la cabinetul medical o dată pe lună doar în cazuri grave.

Camera E8.11. Aici era cazat singurul minor din penitenciar. „Activităţile” sale se reduceau la  plimbarea zilnică. Camera nu era dotată cu TV, însă era curată şi recent văruită.  Saltelele sunt vechi și rupte, dar așternuturile sunt curate. De la baie venea un miros rânced.

Camera E8.22 (nefumători) (8 deținuți). Camera era curată şi paturi suprapuse doar pe două rânduri. Saltelele sunt mai bune decât la regim închis.

4. Pavilionul pentru regim deschis

Acest pavilion este construit în 2011, având cazați în regim deschis 258 de deținuți și în regim semi-deschis 37 de deținuți în 24 de camere de 19 m2 (un simplu calcul  arată că un deținut are alocat 1,54 m2 cu tot cu spațiul din baie, din nou mai puțin de jumătate din suprafața recomandată). Clădirea este nouă, curată, are o sală de mese de 137 m2 cu 13 mese cu câte 8 locuri, are bibliotecă  cu sală de lectură, frigidere pe holul fiecărui etaj (există câte un deținut care are cheia de la frigiderul de pe etajul lui), camerele au baie cu duș și apă caldă în continuu, mese, scaune, coș de gunoi, așternuturi curate, la ferestre sunt doar gratii (fără plase cu ochiuri mici) astfel încât camerele sunt aerisite și luminate natural. Deținuții au la dispoziție două curți de plimbare, dintre care una semiacoperită.

5. Secția medicală

Penitenciarul dispune de patru cabinete medicale, câte unul pe fiecare bloc de detenție (la fiecare regim), un cabinet de stomatologie, o infirmerie cu patru camere, 3 camere de izolare respiratorie, o cameră recoltare a sputei. Personalul medical este alcătuit din: patru medici (doi angajați și doi cu contract de prestări de servicii) care lucrează câte 7 ore pe zi (sunt consultați aproximativ 30 de pacienți pe zi plus cei  în tranzit (20-30), urgențele și cei din infirmerie); cinci asistenți medicali care lucrează în ture de 12 ore. Mai sunt angajați un asistent de igienă și un asistent de farmacie. Sunt încheiate 4 contracte de voluntariat cu 2 medici pentru consultații de medicină generală și 2 pentru asistență stomatologică. Conform schemei de încadrare ar trebui să mai existe încă un medic, cinci asistenți, doi medici stomatologi și un psihiatru.

Există probleme cu aprovizionarea cu medicamentele necesare deoarece penitenciarul nu le poate achiziționa direct ci prin intermediul spitalului penitenciar Târgu Ocna. În afară de aspirină, paracetamol și alte câteva medicamente, nu există practic nici un medicament pentru deținuți. Deținuții cu istoric de consum de droguri nu au acces la metadonă („ca antagonist” conform medicului), seringi sau prezervative (acestea se găsesc doar la camera pentru vizite intime). În caz de sevraj li se administrează deținuților diazepam și vitamine, apoi sunt trimiși la spital. Accesul deținuților la consultații de medicină generală este bilunar în funcție de programul aprobat de director pe secții și regimuri. Accesul la consultații de specialitate este zilnic în funcție de capacitatea de transport și escortare a deținuților în spitalele și policlinicile din Iași.

În momentul de față nu se mai face screening pentru TBC – testele se fac doar la recomandarea medicului. Nu sunt înregistrați deținuți cu HIV sau TBC în  schimb există 40 de deținuți infectați cu virusul hepatic de tip B şi 28 cu virus hepatic de tip C, care primesc tratament conform recomandărilor medicilor specialiști. La depunere în penitenciar se efectuează examen serologic pentru depistarea sifilisului. Reprezentanții asociațiilor atrag atenția că la nivelul de aglomerare din penitenciarul din Iași răspândirea rapidă a unor boli infecțioase este un pericol real, fiind necesar cel puțin screeningul pentru TBC; de asemenea, ar trebui asigurat accesul liber și anonim la prezervative.

Există 140 de persoane sub tratament pentru probleme psihice. La regimul de maximă siguranță sunt trimise persoane cu probleme psihice, care se decompensează des. În concluzie: este imperios necesar să fie angajat un medic psihiatru. Asociaţiile solicită conducerii penitenciarului să facă demersuri  în acest scop.

 

6. Blocul alimentar

Acesta are multe camere cu o suprafață totală de 333 de m2. Holurile și camerele de depozitare sunt curate, văruite, uscate. În schimb, în camera unde se fierbe mâncarea aburii sunt foarte deși/abundenţi, podeaua este udă, iar tavanul este complet acoperit de mucegai negru deoarece sistemul de ventilaţie era ca şi inexistent. Camerele de depozitare erau goale – aprovizionarea se face în fiecare zi, alimentele fiind aduse din alt depozit. Într-o cameră adiacentă existau șase lăzi cu pâine (45-50 de pâini) „de rezervă”, iar în cameră mirosea a pâine veche. În camera unde se spălau vase erau doi deținuți care susțineau că puseseră detergent în chiuvetele cu vase, deși apa nu părea să conțină altceva în afară de resturi alimentare .

Mâncarea este preparată separat  pentru  deţinuţii care țin regim sunt vegetarieni sau nu mănâncă carne de porc (există 80 de deținuți musulmani): la data vizitei acestora li se servea ciorbă de fasole și orez. Un deținut a declarat că nu i s-a aprobat cererea de schimbare a regimului alimentar (pe fondul schimbării religiei).

Deținuții s-au plâns că mâncarea este diluată după ce se face controlul la bucătărie (cei care distribuie mâncarea vin cu recipientele în care au apă, peste care se pune mâncarea). De asemenea, ei au spus că mâncarea este foarte proastă (de exemplu,  o anumită perioadă din vară primesc în majoritatea timpului fiertură de dovlecei cu făină de grâu, astfel că cea mai consistentă parte a mesei este pâinea) și că deţinuţii care împart mâncarea pun mâna direct pe alimente.

7. Școala

Aici lucrează angajați ai Inspectoratului Școlar. Se urmează programa obișnuită. Există 19 elevi înscriși, fiind în general între 6 și 8 cursanți la fiecare oră (unul dintre elevii clasei a VI-a are 60 de ani). Pentru frecventarea cursurilor școlare deținuților li se scad zile din pedeapsă. Cursurile se fac fără supraveghetor. Sălile de curs sunt folosite în două schimburi. Există profesori pentru fiecare specialitate (specializați pe materiile pe care le predau). Școala cuprinde numai clasele V-VIII (din 2005 s-au desființat clasele IX-X din cauza lipsei de cereri).

8. Munca deținuților

Deținuții de la regimul deschis au dreptul la 8 ore de muncă pe zi. Pentru aceștia există contracte încheiate cu agenții economici:

–        53 de deținuți în exterior: în construcții (majoritatea), la amenajarea râurilor, uneori la compania de curăţenie Salubris (de sărbători);

–        76 de deținuți în interior: mozaic; vitralii (pentru biserici; spațiul este închiriat agentului economic care vine cu utilajele și materialele; câștigul mediu este de 400 de RON pe lună, plata făcându-se la m2 realizat de deţinut); montare de umerașe – când agentul economic are comenzi; există un atelier de tâmplărie propriu ce funcționează doar când vin beneficiarii cu materiale.

În folosul penitenciarului lucrează 167 de deținuți la munci în interiorul locului de deținere.

 

9. Activități

Penitenciarul are o sală de sport, trei terenuri de sport (dintre care cel acoperit cu  gazon era folosit exclusiv de cadre), patru curți de plimbare (și două în construcție) și o bibliotecă în corpul D. În curțile de plimbare există coșuri de baschet, dar deținuților nu li se dau mingi.

În programele de asistență psihologică participă 191 de deținuți, iar în cele educaționale, 330.

Pentru activități religioase există un preot ortodox angajat și protocoale de colaborare cu reprezentanții altor culte.

10. Contactul cu exteriorul

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, dar fără un paravan care să ofere o minimă confidențialitate convorbirilor deținuților față de agenții de pază. În curte, lângă terenurile de plimbare, se află o cutie poștală la care deţinuţii au acces direct.

Deținuții s-au plâns de condițiile din camera de vizite intime, în principal de faptul că este foarte murdară, astfel fiind descurajate partenerele  lor  să mai participe la astfel de  vizite.

Un deținut, A.V., căruia i s-a născut un copil de când e în penitenciar solicită să poată fi fotografiat cu fiul său (regulamentele interzic orice aparat de înregistrare foto sau video) și încă nu a fost găsită o soluție la această situație.

Concluzii și recomandări:

1. Penitenciarul din Iași are aproape de trei ori mai mulți deținuți decât ar trebui conform normelor (un calcul general  arată că fiecărui deținut îi sunt alocați 1,8 m2 inclusiv spațiul băilor din camere; dar situația diferă în cele trei blocuri de deținere). Pavilionul pentru  regim închis are cele mai proaste condiții care ar trebui remediate urgent: clădirea veche cu risc seismic, cea mai mare rată de aglomerare, lipsa luminii naturale și a aerului în camere,  prezența ploșnițelor, a șobolanilor care intră prin canalizare, a saltelelor putrede. APADOR-CH și RHRN solictă măsuri urgente pentru igienizare/reducerea aglomerării. De asemenea, este necesară igienizarea blocului alimentar și a camerei pentru vizite intime.

2. Având în vedere supraaglomerarea, condițiile din camere, imposibilitatea asigurării igienei (cel puțin la regim închis), lipsa materialelor medicale și a personalului, cei aproximativ 500 de bolnavi cronic și 140 de deținuți cu probleme psihice, asistența medicală, stomatologică și psihologică este prea puţin eficientă (în pofida eforturilor celor câțiva angajați care nu au nici cu ce, nici cum să facă față problemelor deținuților). Asociațiile consideră că este absolut necesară îmbunătățirea asistenței medicale inclusiv prin angajarea de personal specializat.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Dragoş Rosca                                                                                           Nicoleta Popescu

RHNR                                                                                                          APADOR-CH

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-07-28 10:40:222022-10-13 14:50:50Raport asupra vizitei în Penitenciarul Iași

Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Centrul de detenție Craiova

28/07/2014/in Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 28 iulie 2014, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de detenție pentru minori și tineri Craiova. Aceasta este o revenire la vizita făcută la  14 martie 2014 în cadrul Proiectului Copii privați de libertate în Europa Centrală și de Est, finanțat de UE.

Precedenta vizită a avut loc la numai o lună după intrarea în vigoare a Legii 254/2013 (privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate). Situația s-a schimbat în privința efectivelor și a regimurilor de executare a pedepselor.  La data vizitei de revenire, în CD se aflau  281 de minori, tineri şi majori (14-18 ani, 18-21 ani și peste 21 de ani), toate minorele şi tinerele din sistem, arestați preventiv și deținuți aflați în carantină. Regimurile de detenție sunt numai închis și deschis. Capacitatea centrului a rămas aceeaşi de data trecută- 504 locuri conform  standardului de 4mp/persoană.

Din cei 281 de deținuți, 74 erau minori (dintre care 6 fete), 118 tineri (dintre care 31 de fete) și 89 majori (toţi de sex masculin). Dispunerea pe secții era următoarea: secția 1 – minori regim deschis, secția 2 – tineri regim deschis, secția 3 – preventivi, carantină și majori regim deschis. În clădirea a doua sunt organizate cu regim închis secțiile 4 – minori, 5 – tineri și 6 – majori.  Minorele și tinerele sunt cazate în clădirea clubului, la etaj, în secţia 8 unde sunt amenajate atât regimul deschis, cât şi cel închis. În secţia 7  funcţionează infirmeria.

Conducerea instituției a afirmat că titulatura centrului a rămas în continuare „Penitenciar pentru minori și tineri”, din cauza faptului că nu a fost dată încă o hotărâre de guvern care să oficializeze noua titulatură, dar că activitățile din interior corespund unui centru de detenție. Deși specificul centrului s-a schimbat, personalul a rămas același, atât din punct de vedere numeric, dar şi al formării profesionale.

Reprezentantele asociaţiei consideră că personalul care desfăşoară activităţi socio-educative cu deţinuţii din centru ar trebui să urmeze o formare profesională continuă corespunzătoare în vederea creşterii calităţii serviciilor prestate.

Au fost luate câteva măsuri în urma recomandărilor făcute de asociație la precedenta vizită, astfel:

Aspecte pozitive:

1. Majoritatea camerelor au fost zugrăvite, instalațiile electrice reparate, au fost montate prize și butoane de panică, au fost achiziţionate 70 de saltele noi şi instalate în camerele minorilor, au fost instalate bideuri în grupurile sanitare ale fetelor. Directorul susține că 95% dintre camere au astfel de modalități de alarmare vizuală și sonoră și că în curând vor avea toate. Aspectul camerelor vizitate de reprezentantele asociației era curat, chiar dacă în unele camere ocupanții s-au plâns că nu primesc materiale de curățenie, însă li se cere să întrețină curățenia.

2. La blocul alimentar a apărut o tablă pe care sunt scrise meniurile din ziua respectivă, pe regimuri.

3. Deținuții au primit mere la desert ca urmare a recomandării asociației, însă pentru o scurtă perioadă de timp, după vizita APADOR-CH. Asociația apreciază eforturile conducerii, dar recomandă ca ele să continue, mai ales că anotimpul permite achiziții ieftine de fructe. Conducerea susține că birocratic este foarte complicat să se cumpere pepeni, de exemplu, deoarece se vând mai ales fără factură.

4. Între cele două vizite s-a derulat cursul de calificare în meseria de tâmplar, curs absolvit de 24 de deținuți.

Probleme:

1. Conducerea afirmă că a făcut demersuri pentru a folosi cele trei ateliere construite în centru în 2011, cu fonduri austriece – de patiserie, de fier forjat și de tipografie-flexografie – și că speră să găsească cât mai curând instructori care să le predea deținuților respectivele meserii în acele ateliere. Atelierele sunt în continuare nefolosite (cu excepția celui de patiserie în care se mai  prepară gogoși pentru deținuți). Din păcate conducerea afirmă că și dacă ar produce diverse bunuri în ateliere, acestea nu ar putea fi valorificate în bani, ci cel mult ar putea produce anumite bunuri pentru sistemul penitenciar sau de justiție, de exemplu plicuri, bibliorafturi sau hârtie igienică. Reprezentantele APADOR-CH nu au înțeles exact dacă nu există un cadru legal pentru a putea valorifica astfel de produse și pe piața locală sau dacă penitenciarelor le este interzis să-și vândă eventualele producții.

Asociația recomandă ANP să încurajeze astfel de activități care ar contribui deopotrivă la obținerea de venituri pentru penitenciare, la formarea deținuților în diverse meserii și chiar la îmbunătățirea imaginii deținuților în comunitățile în care s-ar putea desface produsele lor.

2. Un incident care a avut loc după vizita precedentă a reprezentantelor APADOR-CH (chiar în 14 martie 2014) s-a soldat cu un dosar la Parchet și o anchetă internă. Doi deținuți, minori la data respectivă, au făcut plângeri scrise că au fost bătuți de un gardian, în urma unei altercații între ei. Dosarul pus la dispoziție de conducere conține plângerile deținuților, din care reiese că ar fi fost loviți de respectivul gardian, precum și declarații ale gardienilor din tura în care a avut loc incidentul, în care se afirmă că nu ar fi avut loc nicio agresiune. Conducerea spune că a făcut o anchetă internă din care a reieșit că gardianul respectiv a fost nevinovat, totuși datorită procedurii obligatorii în astfel de cazuri dosarul a ajuns la Parchet, de unde nu venise nicio soluție până la data vizitei. Conducerea centrului nu făcuse demersuri ca să afle ce parcurs are respectivul dosar. Reprezentantele APADOR-CH au cerut să vorbească cu deținuții care au reclamat bătaia. Unul dintre ei, devenit major între timp, nu a recunoscut că a fost implicat în acel caz. Celălalt, încă minor, a spus că este dezamăgit de faptul că nu s-a întâmplat nimic în urma plângerii făcute, nici pe plan intern (deși i-ar fi scris și judecătorului de supraveghere), nici  la Parchet, dar susține că de atunci nu a mai avut probleme cu acel gardian. Deținutul nu a dorit să-i fie făcut public numele în raportul asociației. Reprezentatele APADOR-CH au discutat și cu judecătorul de supraveghere, care s-a deplasat la centru la solicitarea directorului, însă acesta a spus că nu-și amintește să fi fost informat în respectivul caz.

Asociația recomandă ANP să acorde o atenție sporită cazurilor de agresivitate din partea personalului de pază, semnalate timid de unii deținuți. O mușamalizare a plîngerilor duce la  descurajarea deținuților  de a cere respectarea  drepturilor lor sau de a semnala abateri disciplinare ale cadrelor. 

3. Judecătorul de supraveghere a avut, însă, propria nemulțumire de semnalat. El consideră că amenajarea curții de plimbare pentru minore și tinere în apropierea secțiilor pentru băieți contribuie la o agitare a spiritelor în centru și sporește cazurile de căsătorii făcute pentru obținerea dreptului la vizită intimă. Judecătorul a cerut să fie amenajată o curte pentru fete undeva în afara ariei vizuale a deținuților băieți. Conducerea a admis că de când există secție de minore și tinere în centru s-a înmulțit numărul căsătoriilor între deținuți (chiar la data vizitei avusese loc una), dar nu vede cu ochi răi stabilirea de relații între deținuți, dimpotrivă, consideră că acest fapt contribuie la detensionarea spiritelor în centru. În plus, conducerea susține că potrivit noii legi, din toamnă vor trebui amenajate clase mixte de deținuți la școala din cadrul centrului, chestiune pe care nu știu deocamdată cum o vor rezolva logistic.

4. Deși centrul nu are o grupă de intervenții în accepțiunea clasică – mascați – există practica încătușării deținuților recalcitranți. Acest fapt a fost semnalat de unii deținuți, în discuțiile purtate de reprezentantele asociației în camere, și recunoscut de conducere. Conducerea consideră însă că este o măsură benefică pentru deținuți și afirmă că încătușarea are loc pentru câteva ore, până când deținutul se liniștește.

5. Mai mulți deținuți au reclamat faptul că nu primesc la masă fructe și legume proaspete și că din păcate acestea nu se găsesc nici la magazinul unității, ca să le poată cumpăra pe banii lor.

6. Câteva deținute minore au reclamat faptul că materialele de igienă intimă pe care le primesc nu le sunt suficiente, în special tampoanele igienice, cazurile fiind dificile deoarece respectivele deținute nu au familii care să le trimită bani sau să le viziteze. Conducerea centrului a afirmat că fetele primesc lunar cât prevede norma, că nu le pot achiziţiona produse mai multe fără a depăși bugetul, dar că încearcă să găsească sponsorizări pentru a completa necesarul de materiale sanitare.

APADOR-CH consideră că acea cantitate de produse prevăzute în normă este insuficientă pentru a asigura igiena intimă necesară unei femei. O stare de igienă personală corespunzătoare este o primă condiţie pentru o stare de sănătate bună, fapt care scuteşte ulterior centrul de eventuale cheltuieli cu medicamente sau controale medicale.

7. Tot deținutele minore – printre care și una gravidă în luna a 5-a – s-au plâns că nu sunt scoase la activități, mai ales de când s-a încheiat anul școlar.

8. Conducerea centrului a afirmat că uşile camerelor de la regim deschis vor rămâne închise în timpul prânzului pentru a evita furtul din camere.

9. Referitor la observaţia făcută centrului la vizita trecută cum că prea puţini minori şi tineri merg la şcoală, conducerea a justificat că există din start categorii care nu fac obiectul educării (arestaţii preventiv, cei aflaţi în carantină, cei fără documente şcolare) şi că responsabilitatea de obţinere a documentelor  şcolare nu revine centrului, ci deţinutului. Deţinuţii nu sunt interesaţi să meargă la şcoală, iar pedeapsa şi totodată metoda centrului pentru a-i determina să urmeze cursuri şcolare este raportul de incident care duce la tăierea altor drepturi, cum ar fi cel la vizită şi inclusiv amânarea liberării condiţionate. Conducerea centrului a părut resemnată în faţa acestei situaţii, dar reprezentantele asociaţiei amintesc că acum există o resursă importantă – educatorul de caz – care poate investi mai mult timp şi energie în îndrumarea minorilor şi tinerilor în vederea înscrierii la şcoală.

Dollores Benezic                                                                          Doina-Adelina Boboșatu

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/finantare-raport-penitenciare.jpg 106 615 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-07-28 10:33:252014-08-09 09:18:21Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Centrul de detenție Craiova

Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Centrul Educativ Târgu Ocna

17/07/2014/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Pe 17 iulie 2014, doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Centrul Educativ Târgu Ocna. Această vizită a fost una de revenire, la vizita din 4 octombrie 2013 realizată în cadrul Proiectului Copii privați de libertate în Europa Centrală și de est, finanțat de UE. Scopul acestei vizite a fost de a evalua ce schimbări au avut loc ca urmare a recomandărilor formulate de APADOR-CH  cu prilejul vizitei anterioare și a intrării în vigoare a noilor reglementări în materie penală și execuțional penală la data de 1 februarie 2014.

În general la momentul vizitei au putut fi constatate o serie de îmbunătățiri în sensul respectării drepturilor persoanelor private de libertate.

Aspecte generale

La momentul vizitei, centrul găzduia 59 de persoane (în scădere cu 14 persoane față de vizita anterioară), din care 13 tineri și 46 de minori, toți de sex masculin. Spațiul destinat efectiv cazării este de 395.7 mp, respectându-se astfel standardele internaționale în materie (4mp/persoană).

Ca urmare a modificărilor recente în materie penală și execuțional penală a scăzut numărul persoanelor deținute în centru, multe din cele eliberate beneficiind de aplicarea legii mai favorabile. De asemenea, o nouă schimbare este că în centru sunt cazați și tineri (între 18-21 de ani), ceea ce, conform administrației centrului, aduce o serie de complicații.

O altă schimbare introdusă de noua legislație constă în faptul că acum centrul are un judecător de supraveghere a privării de libertate și că minorii participă la întâlnirile comisiilor ce le analizează cazurile și-și pot expune punctul de vedere. De asemenea, noile reglementări înlocuiesc pedeapsa cu izolarea cu măsura separării de colectiv care poate fi dispusă pentru o durată de cel mult 4 ore pe zi, dar nu mai mult de 5 zile consecutive.

Situația privind personalul  a rămas, în mare, aceeaşi ca şi la vizita anterioară, cu excepția a două persoane care între timp s-au pensionat, una care lucra în sectorul educație și asistență psihosocială și  cealaltă, în sectorul siguranța, evidența și drepturi minori. Astfel, la momentul vizitei în sectorul educație și asistență psihosocială erau încadrate 34 de persoane (din 41 prevăzute în grilă), la sectorul siguranță, evidență și drepturi minori 31 persoane  (din 34 prevăzute) și la sectorul medical lucrau 5 persoane (din 7 prevăzute).

Centrul tot nu are un doctor, situația semnalată și la vizita anterioară. Conducerea centrului a explicat că s-au depus eforturi pentru identificarea unui medic dar fără succes. La momentul vizitei exista un protocol de colaborare cu un medic care vine la centru de două ori pe săptămână și în situații de urgență. În continuare centrul nu beneficiază de serviciile vreunui psihiatru.

La vizita anterioară s-a semnalat o prevalență ridicată a afecțiunilor dermatologice în rândul minorilor. Acestea au fost ameliorate prin schimbarea tratamentului medicamentos administrat și prin sporirea măsurilor de igienă.

În privința condițiilor de cazare acestea se mențin în continuare bune, cu precizarea că toate camerele vizitate de reprezentanții APADOR-CH au geamuri mari cu deschidere spre coridor ceea ce aduce atingere dreptului la viață privată, minorii și tinerii fiind supuși unei supravegheri vizuale continue. Pentru a remedia situația se recomandă achiziționarea de jaluzele (sau orice alt dispozitiv/material) pentru a acoperi aceste ferestre şi a  asigura astfel  un minim de intimitate celor cazați acolo.

Acuzații de abuzuri la adresa minorilor

La vizita anterioară mai mulți minori au relatat reprezentantelor APADOR-CH că au fost supuși (sau au asistat) la abuzuri fizice din partea unor agenți de pază. Minorii au relatat că ei sau colegi de-ai lor au fost bătuți cu țevi de pexal acoperite cu bandă adezivă, iar unii ar fi fost chiar încătușați în timp ce erau bătuți. La momentul vizitei directorul centrului a afirmat că nu știa despre aceste acuzații ale minorilor.

Ca urmare a raportului APADOR-CH a fost demarată o anchetă pentru a stabili dacă ceea ce relataseră minorii chiar se întâmplă și, în caz afirmativ, a stabili vinovații.

În cadrul anchetei au fost identificați 5 minori, dintre care 3 au admis că au declarat reprezentantelor APADOR-CH că aceste abuzuri au avut loc, dar și-au retras afirmațiile, susținând că au mințit când au discutat cu reprezentantele APADOR-CH, din diferite motive. Ceilalţi doi minori și-au menținut acuzațiile dar au adăugat că abuzurile s-au petrecut în situații în care ei nu s-au supus ordinelor agenților de pază. Ancheta a stabilit că în cazul ambilor minori s-a impus imobilizarea ca urmare a comportamentului violent al acestora. Ceilalți minori intervievați de comisia de ancheta (aproximativ 20 de minori) au negat că ar fi discutat cu reprezentantele APADOR-CH și au afirmat ca nu au avut loc niciun fel de abuzuri.

De asemenea, directorul centrului a purtat discuții cu 3 agenți de pază – cei transferați de la Miercurea Ciuc, deoarece minorii au identificat agentul abuziv ca fiind unul recent transferat de la Miercurea Ciuc. Deși ancheta a stabilit că aceste abuzuri nu ar fi avut loc, unul dintre agenți a fost transferat la un alt post, tot în cadrul centrului, dar fără a mai intra în contact direct cu minorii și tinerii.

Reprezentanții APADOR-CH au încercat să discute din nou cu minorii indicați în ancheta ANP, dar, conform conducerii, aceștia fuseseră eliberați. De asemenea, reprezentanții APADOR-CH au discutat cu mai mulți minori și tineri aflați în centru la momentul vizitei, dar cei mai mulți au afirmat că nu au loc abuzuri în centru. Unii dintre ei au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect.

APADOR-CH recomandă administrației centrului să:

1. Intensifice eforturile pentru  găsirea unui medic care să lucreze permanent în centru;

2. Identifice soluții pentru asigurarea unui minim de intimitate în camerele destinate cazării minorilor și tinerilor; cea mai la îndemînă soluție pare instalarea unor jaluzele;

3. Dezvolte pârghii de comunicare cu minorii și tinerii pentru a identifica posibile abuzuri ale agenților de pază, să informeze minorii și tinerii cu privire la posibilitatea contactării judecătorului de supraveghere cu privire la abuzuri ale agenților de pază și să desfășoare activități de sensibilizare și pregătire a agenților de pază cu privire la modul în care să lucreze cu minorii și tinerii.

Dollores Benezic                                                                        Cristinel Buzatu

Răspuns ANP la vizita de revenire din 2014

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/finantare-raport-penitenciare.jpg 106 615 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-07-17 10:36:292014-10-15 07:21:12Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Centrul Educativ Târgu Ocna

Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Penitenciarul Bacău

16/07/2014/in Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 16 iulie 2014, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Bacău. Aceasta este o revenire la vizita făcută la  3 octombrie 2013 în cadrul Proiectului Copii privați de libertate în Europa Centrală și de est, finanțat de UE.

La data precedentei vizite instituția funcționa de trei ani ca penitenciar de minori și tineri, dar găzduia și adulți (bărbați și femei) într-un spațiu insuficient, având un grad mare de supraaglomerare. În urma intrării în vigoare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate unitatea a revenit la statutul de penitenciar general, având în custodie: deținuți tineri (18-21 de ani), precum și adulți (bărbați și femei) și arestați preventiv. Unitatea custodiază tineri din toată Moldova și județele Tulcea, Brăila și Focșani. Minorii care se aflau în Penitenciarul Bacău la precedenta vizită au fost transferați la Centrul de detenție de la Tichilești. Totuși, la data vizitei se aflau trei minori în tranzit în Penitenciarul Bacău, conform evidențelor furnizate de instituție.

Conducerea instituției a afirmat că noua profilare a penitenciarului este provizorie, câtă vreme nu se știe care vor fi efectivele după încheierea procesului de evaluare pentru aplicarea legii mai favorabile. În plus se așteaptă ca din toamnă, când va începe construcția la noul corp de clădire ce va înlocui actualele secții 1 și 2, tinerii să fie transferați la alte penitenciare. Gradul de ocupare în prezent este mare, raportat la spațiul existent, numărul deținuților eliberați în ultimele luni fiind extrem de mic – 7 persoane.

La data vizitei, Penitenciarul Bacău găzduia 758 de deținuți (comparativ cu 862 câți avea la precedenta vizită) alocați pe secții astfel:

Secția 1 – 230 deținuți tineri (din care 14 arestați preventiv) regim semideschis, deschis, închis și maximă siguranță, într-un spațiu destinat să găzduiască 221 de deținuți (la norma de 4mp/persoană).

Secția 2 – 192 deținuți adulți bărbați (din care 102 arestați preventiv și 17 în carantină)  regim deschis și semideschis, într-un spațiu pentru 186 de persoane.

Secția 3 – 29 deținuți bărbați regim închis și deschis într-un spațiu destinat să găzduiască 40 de deținuți. Aici erau cazați și cei 3 minori aflați în tranzit la data vizitei. De asemenea deținuții tineri aduși de la Tichilești erau cazați provizoriu în această secție, unica în care erau camere nefolosite.

Secția 4 – 62 femei, din care 3 tinere, 5 în arest preventiv și restul în regim deschis – într-un spațiu destinat pentru 67 de persoane.

Secția 5 – 115 femei, regim semideschis, într-un spațiu pentru 75 de persoane.

Secția 6 – 119 femei regim închis și maximă siguranță, din care 26 arestate preventiv – într-un spațiu pentru 75 de persoane.

Gradul de ocupare în patru din cele șase secții este în medie de 125%, fiecare persoană privată de libertate beneficiază de aproximativ 3 mp de spațiu, comparativ cu norma de 4 mp recomandată de CPT.

Conducerea recunoaște că cea mai mare supraaglomerare se înregistrează în corpul de clădire destinat deținutelor femei unde în camera E6.5 de exemplu, de 45 mp care ar trebui să fie ocupată de 11 persoane sunt de fapt instalate 21 de paturi ocupate de 20 de femei.

Personalul penitenciarului a rămas același: 210 ofițeri și agenți la siguranța deținerii (din 220 prevăzuți în schema de personal); 12 ofițeri și agenți la serviciul socio-educativ (din 22); 2 medici (din 5 prevăzuți) și 7 asistenți (din 12).

În mare parte problemele semnalate în raportul făcut după prima vizită au rămas aceleași, cu unele îmbunătățiri:

  1. Școlarizarea și activitățile socio-educative

–         Penitenciarul păstrează încă școala gimnazială existentă în unitate, din perioada când era penitenciar de minori și tineri. În anul școlar care tocmai s-a încheiat au fost școlarizați 76 de tineri, din care 41 au promovat anul, restul fiind transferați. 32 dintre ei au fost școlarizați în cadrul proiectului „A doua șansă”, 12 au fost încadrați în clasa a V-a, 15 în clasa a VI-a și câte 8 în clasele a VII-a și a VIII-a. 17 tineri au urmat cursuri de liceu la distanță, la un liceu din Bacău, un tânăr a luat bacalaureatul iar altul este student.

–         Conducerea spune că de la ultima vizită au reușit să mai îmbunătățească aspectul claselor de școală (printr-o sponsorizare constând în materiale de construcție), ca urmare a observațiilor din raportul APADOR-CH.

–         Penitenciarul a făcut o înțelegere cu ziarul Deșteptarea din Bacău ca să primească zilnic retururile ziarului, pentru informarea deținuților.

–         Pentru a dota cu televizoare toate camerele penitenciarul ar mai avea nevoie de zece aparate. Deținuții dintr-una dintre aceste camere fără televizor s-au plâns reprezentanților APADOR-CH că deși au făcut numeroase cereri la conducere nu li s-a adus niciun aparat, deși ei susțincă ar exista televizoare în magazie. Conducerea neagă existența acestora.

–         Penitenciarul a încheiat un acord de colaborare cu Fundația Episcop Melchisedec a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, prin care biserica se angajează ca preoții din comunitățile din care provin deținuții ce urmează să se elibereze în următoarele șase luni să vină să-i cunoască pe aceștia, la penitenciar, și să-i ajute apoi să se integreze în comunitate după liberare. Acordul a intrat în vigoare și urmează ca primele cazuri să fie preluate de fundație din luna august.

  1. Camerele de izolare – conform declarațiilor conducerii, penitenciarul nu ar mai avea decât o singură cameră de izolare (celelalte fuseseră transformate în magazii), dar ar avea nevoie de mai multe, întrucât, spune directorul, în ultimele zile primiseră câțiva deținuți recalcitranți de la Tichilești, cu care era dificil de tratat (printre care și cei doi evadați de la Tichilești în urmă cu o săptămână). După afirmațiile directorului, unul dintre ei încercase să sară la un agent cu un ciob de sticlă. Conform tabelului cu repartizare pe camere, însă, rezultă că penitenciarul ar mai avea încă 4 camere de izolare, în secția 1 și o cameră de izolare în corpul de femei, secția 4. La data vizitei niciuna nu era ocupată.
  1. Asistența medicală și igiena:

–         Conducerea a afirmat că s-au făcut igienizări repetate ale camerelor, dar că ploșnițele continuă să mai apară în special din bagajele deținuților transferați din alte penitenciare. În plus, saltelele au rămas cele vechi, semnalate și în precedentul raport că au un grad mare de uzură. În camerele, relativ curate, vizitate de reprezentanții APADOR-CH nu existau deținuți cu probleme dermatologice.

–         Totuși medicul unității a admis că bolile de piele (dermatitele alergice) predomină între problemele medicale ale deținuților. Sunt urmate de bolile psihice și de hepatite cronice și ciroze. Medicul a spus că datorită faptului că au existat resurse financiare în prima parte a anului au efectuat 333 de teste pentru depistarea hepatitei C deținuților sosiți în penitenciar. Au fost diagnosticate 8 cazuri.

Datorită unui protocol cu spitalul județean, printr-un program de prevenire a răspândirii bolilor cu transmitere sexuală, penitenciarul primește de câteva luni și prezervative. Deținuții le pot cere la cabinetul medical. Medicul susține că sunt „destul de solicitate” și că profitând de acest fapt deținuții primesc și instrucțiuni de folosire și de igienă personală.

  1. Judecătorul de supraveghere – La precedenta vizită judecătorul de supraveghere a privării de libertate, abia numit, era în concediu medical. La momentul vizitei era în concediu de odihnă, iar directorul susține că a cerut un înlocuitor pe perioada de concediu, dar nu a primit.
  1. În privința supraaglomerării – conducerea este încrezătoare că lucrurile se vor reglementa în cel mult un an întrucât din această toamnă va începe construcția corpului modern de clădire ce se va ridica (cu finanțare norvegiană) în locul secțiilor 1 și 2, cele mai deteriorate din unitate. Penitenciarul va avea astfel cea mai modernă secție din țară, cu P+2 etaje și dotări europene. Pe perioada construcției deținuții din secțiile 1 și 2 vor fi mutați la alte penitenciare din țară. Rămâne totuși o problemă gravă supraaglomerarea din corpul de clădire destinat femeilor.
  1. Munca deținuților

–         59 de bărbați (dintre care 5 tineri) lucrează în cadrul penitenciarului – 52 la deservire și 7 la GAZ

–         și 73 de femei lucrează (din care 39 în interiorul penitenciarului și 34 în exterior)

  1. 7.      Incidente:

–         Reprezentanții APADOR-CH au solicitat să discute cu deținuții transferați de la Centrul de detenție Tichilești, despre care conducerea a afirmat că pun probleme speciale. Printre ei – cei care au evadat și cei care făcuseră grevă la Tichilești ca să fie transferați la Bacău. Erau 6 tineri, în vârstă de 18 ani, cazați într-o cameră din Secția 3. Printre ei și un tânăr despre care conducerea a afirmat că ar fi sărit să atace un agent cu un ciob de sticlă. Tânărul susține că nu e adevărat, că nu avea de unde să aibă un ciob, că abia fusese adus cu cursa, și că doar l-ar fi îmbrâncit pe respectivul agent, nemulțumit că fusese încătușat la aducerea în cameră. Tânărul a arătat reprezentanților APADOR-CH niște urme pe spate despre care afirmă că ar fi de la bătaia cu bastoanele pe care i-ar fi aplicat-o agenții, cu o zi în urmă, cu ocazia incidentului. Urmele păreau totuși mai vechi de o zi. Întrebat dacă le-a semnalat medicului, tânărul a spus că deși a fost dus la medic a refuzat să-i arate acele urme, pe motiv că oricum nu l-ar crede. Nu a vrut nici să facă plângere scrisă în legătură cu incidentul, de teamă să nu-i prelungească timpul până la liberare. În aceeași cameră, martor la incidentul de cu o zi în urmă, un alt tânăr de la Tichilești, afirmă că agenții i-ar fi dat cu un scaun în cap și i-ar fi spart capul, pe motiv că nu voia să intre în cameră – acesta prezenta urme ale unui traumatism cranian. Nici el nu i-a spus asta medicului. Cei doi erau nemulțumiți că nu fuseseră cazați în aceleași camere cu alți colegi transferați de la Tichilești. Reprezentanții APADOR-CH au solicitat conducerii penitenciarului să verifice afirmațiile celor doi și să-i ducă din nou la medic, pentru rănile pe care afirmă că le au.

–         O sinucidere a avut loc în penitenciar în data de 7 martie 2014. E vorba despre un tânăr transferat de la Botoșani, și care s-a sinucis la câteva zile de la aflarea condamnării definitive la 21 de ani de închisoare. Conducerea recunoaște că tânărul spusese de câteva ori că vrea să se sinucidă, dacă va fi condamnat definitiv, că nu rezistă atâta timp închis. Conducerea mai afirmă că i s-a acordat consultanță psihologică și că era supravegheat mai atent și de colegii de cameră. Totuși a reușit să se spânzure în cameră în timpul orei de plimbare a colegilor. APADOR-CH consideră că trebuie luate măsuri pentru evitarea unor situații similare, iar în cazuri în care o persoană prezintă un risc de suicid ridicat sau, cum a  fost acest caz, declară că vrea să se sinucidă, aceasta trebuie pusă sub supraveghere sporită și-i trebuie oferită asistență specializată.

Dollores Benezic                                                                          Cristinel Buzatu

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/finantare-raport-penitenciare.jpg 106 615 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-07-16 10:28:162014-08-09 09:18:53Raport asupra vizitei de verificare a evoluției situației din Penitenciarul Bacău
Page 3 of 12‹12345›»

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Copyright - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor. OKNoPrivacy policy