Proiecte – Page 5

Fair Trials International training

17/06/2014/in Finalizate /by Rasista

During the period May 2014 – April 2016 APADOR-CH is running a project coordinated by the Fair Trials International, an NGO based in London.

The project is called „Practitioner Training on Roadmap Directive” and is funded by the European Commission.

Other partners in this project are: the Helsinki Committee in Poland, Hungarian Helsinki Committee, Human Rights Monitoring Institute in Lithuania and the Centre for European Constitutional Law in Greece.

The project aims to better inform the lawyers on the EU directives that establish the procedural rights of the defendant. Within this project there will be created a series of informative materials with respect to this goal. Also, within the scope of this project several training sessions will be organized on the applicability of this Directive.

Lawyers in Romania will be able to participate in such a training session in the second half of 2015. We will offer more details on the matter in due time. We will also help distribute informative materials as they are made.

You can find here information on EU directives that establish procedural rights for defendants.

Antidiscrimination Coalition

17/06/2014/in Finalizate /by Rasista

APADOR-CH, as a member of the Anti-Discrimination Coalition, will implement the project: Access to Justice and Appropriate Restitution for Persons who are Victims of Discrimination, coordinated by the ACCEPT Association and funded by the grants SEE 2009 – 2014, under the NGO Foundation in Romania.

This project aims to increase access to justice and remedies for people exposed to discrimination. The project responds to the following problems:

– Lack of significant legal consequences likely to deter acts of discrimination,

– General lack of public information on existing remedies for cases of discrimination.

In order to address these problems, the project proposes the following as main objectives:

– Strengthen the Anti-Discrimination Coalition’s capacity to defend and advocate, with respect to an increase in access to justice and adequate remedies for people vulnerable to discrimination.

– Development and promotion of information services, tools, and resources that will allow for an increased access to justice for people affected by discrimination.

Towards essential improvements in FOIA and Sunshine laws in Romania

17/06/2014/in Finalizate /by Rasista

During the period February to June 2014 APADOR-CH will resume an old project which seeks to improve free access to public information (Law 544/2001) and the public consultation process (Law 52/2003). The title of the project is „Towards Essential Improvements in FOIA and Sunshine Laws in Romania” and is funded by the Balkan Trust for Democracy.

APADOR-CH is one of the main promoters of these two laws and their proper monitoring. Through extensive monitoring we have found that these two laws and principles they promote are often undermined by a series of practices.

In our continuous efforts to uphold these laws, we want to document and challenge two of these practices.

– First we want to look at how freedom of information is undermined by photocopying prices charged by public institutions. We want to see what the price is, in various public institutions in the country, to obtain a copy of a record public.

– We also want to challenge the misuse of emergency ordinances. We noted that ordinances are used excessively, the legislative process and the principle of public consultation being circumvented. We want to document this practice and to exert pressure on the Ombudsnam to appeal it to the Constitutional Court.

Results:

Read here the study results after the project was done.

Harmonizing the legal framework on torture and ill-treatment in Romania with UN definitions

16/01/2014/in Finalizate /by Rasista

The overall goal of the project is to determine the Romanian state to increase the standards related to the deprivation of liberty (excessive use of physical force by police/gendarmerie officers and overcrowding in Romanian detention facilities) in order to eliminate any form of torture.

As part of the project, APADOR-CH seeks to identify, document and report cases of physical abuse against individuals during police and gendarmerie actions, and to support the victims to initiate legal proceedings against the perpetrators.

As part of this project, APADOR-CH also monitors conditions of detention, documenting prison conditions and providing support to victims of torture or inhumane and degrading treatment.

This project is financed by the United Nations Voluntary Fund for Victims of Torture.

Drug users in prisons and police arrest

16/01/2014/in Finalizate /by Rasista

In this project, APADOR-CH works together with the Romanian Harm Reduction Network (RHRN) to assess the general situation regarding drug users in prisons and police arrests.

In recent years APADOR-CH witnessed a rise in the number of drug users behind bars, in Romania. This might be explained by existing criminal policies but also by a rise in drug users in the general population.

In this project APADOR-CH and RHRN want to evaluate the scale of the problem and to see to what extent the Romania prisons/police system is able to meet the specific needs of drug users, such as access to treatment, medical services and psychological services.

Children Deprived of Liberty in Central and Eastern Europe: Between Legacy and Reform

16/01/2014/in Finalizate /by Rasista

APADOR-CH is taking part in an international project focused on children deprived of liberty. The project is being implemented in Romania, Hungary, Bulgaria and Poland and it seeks to analyse the legal framework and the way it is applied in practice with respect to the deprivation of the liberty of children. Through this project, the implementing organizations want to see to what extent the legal framework and the practice of participating countries is in line with applicable international standards. The project also seeks to collate and compare the policies of the participating countries.

As a first step in implementing the project, APADOR-CH carries out a legal analysis of the laws and regulations governing deprivation of liberty of children. The analysis is available in Romanian at:

Legal Analysis in Romanian

As part of this project, APADOR-CH staff carries out monitoring visits in places where children are deprived of liberty: prisons, police arrests, juvenile prisons and re-education centres. During these unannounced visits, APADOR-CH staff looks at detention conditions and to what extent the rights of the children are respected in practice. During these visits, APADOR-CH staff members speak with the children, visit the children’s rooms and meet with the staff of the detention facility. Based on these visits, APADOR-CH writes and publishes a report of the visits. This report is available in the „Reports” section of the APADOR-CH website.

Based on the legal analysis and the monitoring reports, APADOR-CH will write a final study outlining the legislation and practice in regard to children deprived of liberty in Romania. This study will be part of a wider one which will include information from Bulgaria, Poland and Hungary as well as international standards. This study will make it possible to analyse and compare the policies of the 4 participating countries. Based on this study, the project team will develop common recommendations for improving the system by which children are deprived of liberty.

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie

15/09/2013/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a derulat în 2013 proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?” în care a monitorizat timp de câteva luni activitatea CNI, a analizat legislația în baza căreia funcționează instituția și a formulat o serie de propuneri de modificare a legii pentru îmbunătățirea activității.

Proiectul și-a propus să contribuie la creșterea nivelului de informare cu privire la activitatea CNI și facilitarea unui dialog între ONG-uri în vederea armonizării perspectivelor privind rolul reprezentantului societății civile în CNI.

Citește raportul de monitorizare

În timpul proiectului, ca urmare a monitorizării derulate de APADOR-CH asupra activității CNI, s-au desprins următoarele concluzii majore cu privire la activitatea CNI:

Accesul publicului larg este liber la ședințele CNI
Ședințele se desfășoară periodic cu respectarea cerințelor legale
Ședințele funcționează în special ca sesiuni de informare, în perioada de monitorizare nu a fost adoptată vreo decizie, hotărâre sau recomandare
Pe site sunt anunțate ședințele în timp util dar procesele verbale ale ședințelor apar cu întârzieri semnificative
O altă deficiență privind informarea cu celeritate a publicului, provenită tot din faptul că CNI este un organism nepermanent, este faptul că răspunsurile la cererile de informații de interes public sunt formulate și expediate solicitantului doar după ce sunt discutate în plen deși cel puțin unele dintre răspunsuri se referă la date concrete pe care secretariatul agenției le-ar putea furniza rapid.
Senatul nu a cerut niciun audit independent asupra activității ANI și CNI
CNI adopta fără completări rapoartele ANI
Din 2008 CNI a analizat doar 4 sesizări împotriva personalului ANI și nu a găsit nicio încălcare a regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Citește și recomandările APADOR-CH de modificare a legislației ANI-CNI

* Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Care sunt formele de privare de libertate

20/08/2013/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Conform definiției date de OPCAT, privarea de libertate are un sens mai larg decât perceptia clasică asupra locurilor de detenţie, din penitenciare şi aresturi

Prin loc de detenţie se înţelege orice loc , în care persoanele sunt private de libertate în baza deciziei unei autorităţi, indiferent de natura acesteia .
În acest caz sunt vizate de reglementările protocolului toate acele locuri în care persoanelor le este în mod concret restrânsă libertatea de mişcare sau în care acestea nu se află ca un rezultat exclusiv al propriei voinţe.

Mecanismul Național va avea, așadar, în vedere, pe lângă penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliţiei şi centre de reeducare, şi spitalele de psihiatrie în care pacienţii nu sunt internaţi ca urmare a propriei voinţe sau pe care nu le pot părăsi în urma propriei decizii, centrele de cazare pentru străini în care aceştia sunt în fapt privaţi de libertate pe perioada cazării, centrele de tranzit, în care persoanele se află în aceeaşi situaţie, precum şi diversele tipuri de stabilimente pentru minori, pe care aceştia nu le pot părăsi prin proprie voinţă sau cu încuviinţarea părinţilor.

Locuri de detenție existente în România:

penitenciarele, centrele de reeducare pentru minori, penitenciarele-spital
centrele de reţinere şi arestare preventivă, sediile unităţilor de poliţie
sediile unităţilor de jandarmi
camerele de triere şi reţinere administrativă pentru cetăţeni străini a căror situaţie juridică trebuie clarificată, spaţiile amenajate în punctele de trecere a frontierei din aeroporturi, sediile poliţiei de frontieră
centrele de cazare pentru străinii care au intrat ilegal în ţară, centrele de cazare pentru refugiaţi
spitalele de psihiatrie; centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis
căminele pentru persoane vârstnice sau alte centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, centrele maternale, centrele pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, instituţiile medico-sociale pentru personae cu dizabilităţi mintale
sediile poliţiei locale
locurile de executare a sancţiunilor disciplinare aplicate militarilor
vehiculele de orice tip în care sunt transportate persoane private de liberate
orice alt loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1)

Penitenciare:

17 penitenciare de maximă siguranţă, regim închis şi arestare preventivă
15 penitenciare de regim deschis şi semi-deschis
4 penitenciare de minori şi tineri
1 penitenciar de femei
6 penitenciare-spital
3 centre de reeducare

Dube:
Zilnic, între 3.000 şi 4.000 de deţinuţi se află în mijloacele de transport ale ANP pentru a fi fie transferaţi, fie prezentaţi instanţelor.

Aresturi:

52 de centre de reţinere şi arestare preventivă (40 în subordinea inspectoratelor judeţene de poliţie şi 12 în Bucureşti care deservesc şi Judeţul Ilfov)

Locuri pentru imigranți:

4 puncte terestre de trecere a frontierei României de unde persoanele fără acte în regulă sunt trimise automat înapoi în ţara de origine
Pe aeroporturi oamenii sunt reţinuti într-un spaţiu special amenajat până li se verifică identitatea; aici nu li se asigură hrană. Rămân în acel spaţiu până sunt predaţi Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) iar reţinerea se întinde pe perioada a câteva ore.

Se efectuează şi anchete cu cei care intră ilegal în ţară, acestea se desfăşoară la sediile poliţiei de frontieră. Chiar dacă în camerele de triere şi reţinere administrativă pentru cetăţeni străin oamenii sunt cazaţi și intră cu acordul lor, ei nu pot ieşi când vor.

ORI:
Deține centre închise, pentru străinii care au intrat ilegal în ţară:

centrul de la Otopeni (114 locuri capacitate de cazare)
centrul din Arad (48 locuri capacitate de cazare)

Reţinerea persoanelor în aceste centre se poate prelungi până la un an şi opt luni dar că la nivelul instituţiei se consideră că persoanele respective nu sunt private de libertate ci luate în custodie.

MS:
Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog are:

4 spitale de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă
39 de spitale de psihiatrie
70 de secţii de psihiatrie din cadrul unor spitale

Mai există tortură în România?

20/08/2013/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Prevenirea încălcării drepturilor omului în locurile de deţinere din România – un proiect derulat de APADOR-CH în 2013

Ce-și propune proiectul

Înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Prevenire (MNP) a Torturii în spațiile de deținere

Este o obligaţie pe care România şi-a asumat-o încă din 2009, în urma ratificării OPCAT – Protocolului Opţional la Convenţia Împotriva Torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002.
Mecanismul, prin reprezentanții săi, ar urma să facă vizite periodic în diversele spații de deținere din România și să monitorizeze astfel respectarea drepturilor omului în acele locuri.

În 2009, prin legea de ratificare a OPCAT, termenul pentru înfiinţarea şi funcţionarea mecanismului a fost stabilit pentru 14 iulie 2012. România a cerut trei ani ca să-și îndeplinească această datorie, în loc de termenul uzual de doi ani. Acest termen a fost depășit, iar statul român a cerut și primit o nouă amânare. Comisia împotriva Torturii (CAT) a ONU a acceptat ca nou termen luna noiembrie 2014, iar Mecanismul Național ar trebui să funcționeze până la această dată.

În prezent un comitet de lucru interministerial lucrează la elaborarea unei legi pentru înființarea MNP. În acest proiect, Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii este inclus printre responsabilităţile Avocatului Poporului.

Minimul de atribuţii pe care OPCAT îl impune statelor care au ratificat acest act internațional vizează:

examinarea în mod regulat a tratamentului aplicat persoanelor private de libertate în locurile de detenţie
formularea unor recomandări către autorităţile competente, în vederea îmbunătăţirii tratamentului şi condiţiilor de viață ale persoanelor private de libertate, a prevenirii torturii şi pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante
formularea unor propuneri şi observaţii privind legislaţia existentă sau proiectele legislative

Structura mecanismului național:

Conform discuțiilor purtate pe marginea proiectului de lege, MNP va fi format din specialiști în diverse domenii, pentru a căror numire pot fi consultate diversele organizații profesionale. Mecanismul trebuie să fie o structură independentă și transparentă.
Protocolul presupune că membrii MNP vor face vizite regulate în spațiile de deținere și vor verifica respectarea drepturilor omului. Vizitele vor fi urmate de rapoarte cu recomandări către autorități.

Cererile APADOR-CH:

independența membrilor MNP
propunerea lor de către organizațiile profesionale și Avocatul Poporului: membrii MNP să fie selectaţi de o comisie independentă condusă de Avocatul Poporului; această comisie ar putea fi constituită din reprezentanţi ai instituţiilor implicate, reprezentanţi ai asociaţiilor şi organismelor profesionale (Colegiul medicilor, Colegiul psihologilor, Uniunea Naţională a Barourilor) precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu
vizitele să fie neanunțate, chiar dacă pot fi planificate ca număr și periodicitate

De ce e nevoie de monitorizarea spațiilor de detenție?

Statul român a pierdut peste 600.000 de euro în procese câştigate de deţinuţi la CEDO numai în ultimul deceniu.
Aceștia au reclamat diverse neajunsuri, de la rele tratamente în penitenciar, până la condițiile improprii de deținere, spații inadecvate, igienă precară sau mâncare de proastă calitate. Respectarea drepturilor omului în spațiile de deținere este o datorie legală a statului, dar și o garanție a faptului că bugetul public nu va mai fi grevat de astfel de cheltuieli (daune morale și/sau materiale) ce pot fi preîntâmpinate.

Unul dintre procesele câștigate recent de un deținut împotriva României la CEDO a fost „Cucu c. României (22362/06)”. Reclamantul, susţinut în demersurile sale de APADOR-CH, s-a plâns Curţii Europene de condiţiile de deţinere din penitenciarele Jilava şi Giurgiu. CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea articolului 3 al Convenţiei – dreptul de a nu fi supus unui tratament degradant – precum şi a dreptului de a vota, protejat de articolul 3 Protocolul nr. 1 al Convenţiei.
Curtea a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, existenţa unei igiene precare şi a condiţiilor generale de deţinere din aceste penitenciare, au reprezentat pentru reclamant un tratament inuman şi degradant.

Anterior cazului Cucu, Curtea Europeană s-a pronunţat în temeiul articolului 46 al Convenţiei Europene în cazul Iacov Stanciu c. României, cu privire la măsuri generale pe care România va trebui să le aplice pentru a remedia situaţia din locurile de deținere.

Conform unei declarații făcute în 2012 de directorul de la acea vreme al Administrației Naţionale a Penitenciarelor, Ioan Băla, citat de Mediafax, în ultimii 11 ani, România a pierdut peste 600.000 de euro în 57 de procese câştigate de deţinuţi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Procesele intentate de deţinuţi la CEDO au vizat, în principal, condiţiile de detenţie: supraaglomerarea din penitenciare, lipsa serviciilor medicale adecvate şi agresivitatea din partea personalului.

Cele mai multe procese se referă la perioada de detenţie anterioară anului 2004, însă supraaglomerarea există și s-a accentuat în penitenciarele din România în ultimii ani.
Numărul deținuților a crescut în ultimii ani, de la 27.000, câți erau în 2010, la aproape 33.000 acum.

Care sunt formele de privare de libertate

Conform definiției date de OPCAT privarea de libertate are un sens mai larg decât perceptia clasică asupra locurilor de detenţie, din penitenciare şi aresturi.
Prin loc de detenţie se înţelege orice loc , în care persoanele sunt private de libertate în baza deciziei unei autorităţi, indiferent de natura acesteia . În acest caz sunt vizate de reglementările protocolului toate acele locuri în care persoanelor le este în mod concret restrânsă libertatea de mişcare sau în care acestea nu se află ca un rezultat exclusiv al propriei voinţe.

Recomandările OSCE privind reglementarea adunărilor publice

20/08/2012/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dintotdeauna cei care au fost la putere au avut tendința de a reglementa cât mai strict manifestările publice de stradă. Asta a contribuit la o adâncire a disensiunilor între societatea civilă și guverne.
Directorul OSCE, Ambasadorul Christian Strohal, spune că legislația întâlnită în țările OSCE în această privință demonstrează că statele reglementează dreptul la liberă întrunire într-un mod care se transformă de fapt în negarea acestei libertăți.

OSCE consideră că libertatea de manifestare este importantă pentru că ea servește multor scopuri, printre care acelea de a exprima puncte de vedere diferite și a apăra diverse interese, de a dezvolta culturi sau a păstra identități minoritare. Dreptul la liberă întrunire este un fundament al societății democratice și protejarea acestei libertăți este crucială pentru crearea unei societăți tolerante.
De aceea OSCE a stabilit un set de principii pe care națiunile trebuie să le respecte atunci când fac legi ce reglementează manifestările publice:

Principiul 1 – Libertatea de manifestare fără aprobare

Ca drept fundamental al omului, dreptul de a manifesta pașnic ar trebui exercitat fără vreo reglementare din partea statului. Tot ce nu e expres interzis în lege ar trebui prezumat ca permis, iar cei care vor să manifesteze nu ar trebui să fie obligați să ceară o aprobare pentru asta. Libertatea de manifestare fără aprobare ar trebui stabilită clar prin lege.

Principiul 2 – Datoria statului de a proteja adunările publice pașnice

Statul este responsabil cu asigurarea mecanismelor și procedurilor prin care să se asigure că manifestările publice sunt o practică liberă și nu sunt sufocate de reglementări birocratice.

Principiul 3 – Legalitatea

Orice restricție impusă manifestărilor trebuie să aibă o bază legală. Legea trebuie să fie compatibilă cu carta internațională a drepturilor omului și să specifice clar dacă o conduită a unui cetățean încalcă sau nu legea.

Principiul 4 – Proporționalitatea

Orice restricție impusă dreptului la liberă întrunire trebuie să fie proporțională. Întotdeauna trebuie preferată cea mai puțin intruzivă metodă de a atinge anumite obiective din lege. Împrăștierea manifestanților trebuie să fie întotdeauna ultima soluție.

Principiul 5 – Buna administrare

Cetățenii trebuie să știe ce instituție este responsabilă cu luarea deciziilor despre reglementarea manifestațiilor, și aceste informații trebuie clar specificate în lege.

Notificarea

Legislația ar trebui să prevadă posibilitatea ca o manifestație să fie notificată autorităților. Notificarea nu ar trebui să fie o procedură birocratică și în niciun caz să se transforme în cerere de autorizare.

Adunările spontane

Legile ar trebui să prevadă explicit adunările spontane ca excepții de la procedura de notificare specifică manifestațiilor publice. O adunare spontană nu poate fi anunțată din timp, dar chiar și așa autoritățile ar trebui să protejeze și să faciliteze acest gen de manifestări, atâta timp cât ele sunt pașnice.

Manifestările simultane

Când notificările arată că în același timp și spațiu se anunță două sau mai multe manifestări, autoritățile trebuie să faciliteze cât se poate desfășurarea acestora și să prevină eventuale incidente.

Articolul 11 din Convenția Europeană pentru protecția Drepturilor Omului și Libertăți fundamentale

Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi de asociere, inclusiv a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

Citeşte şi: