Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Membrii CNI, numiți de către Senat, sunt reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Senat (PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR); un reprezentant al grupul minorităților naționale din Camera Deputaților; membri ai Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice; reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor, Asociației Orașelor, Asociației Comunelor, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, un reprezentant al asociațiilor magistraților și un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar.

În prezent, tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, conține 14 poziții, inclusiv locul vacant al reprezentatului societății civile (rezultat ca urmare a demisiei lui Codru Vrabie la 21.06.212). Practic în CNI activează 13 membri. Teoretic, prin ocuparea tuturor pozițiilor de membri, componența CNI ar urca la 16 membri. Numărul real al persoanelor implicate în structura CNI este, în realitate, dublu, deoarece, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant, care poate participa la ședințe în locul reprezentantului titular.

Cine poate fi membru CNI

Membru al Consiliului Național de Integritate poate fi orice cetățean român care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are studii superioare, nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informații înainte de 1990, nu a fost și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informații,  nu s-a constatat în mod definitiv că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, în conflict de interese sau că ar fi existat diferențe semnificative mai mari de 10.000 de euro între veniturile și cheltuielile acestuia, nu a fost condamnat pentru infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea, nu are cazier fiscal și este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției.

Alegerea președintelui CNI se face prin votul secret a jumătate plus unu dintre membrii CNI, iar destituirea acestuia necesită votul a două treimi dintre membri. Dacă a încălcat Constituția, legile țării sau și-a exercitat atribuțiile cu rea credință.

Mandatul membrilor CNI este de patru ani, dar poate înceta și înainte prin deces, demisie sau revocare de către Senat.

Cu cât sunt plătiți membrii CNI și ce obligații au

Indemnizația de ședință a membrilor CNI este de 1% din venitul salarial brut al președintelui Agenției Naționale de Integritate, respectiv 87 de lei/ședință, cu mențiunea că de regulă ședințele sunt lunare.

Obligațiile membrilor CNI sunt stabilite de Legea 144/2007 și de regulamentul de funcționare:

– să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor lor politice privind activitatea CNI sau a ANI;

– să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație politică.

– să nu se afle în conflict de interese, adică să nu aibă un interes personal de natură patrimonială sau nepatrimonială, care influențează sau ar putea aduce atingere independentei operaționale a ANI;

– să nu aibă un interes personal, adică orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea reputației, a influenței, a relațiilor și a informațiilor la care membrii CNI au acces;

– să nu accepte direct sau indirect cadouri sau avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale care le-ar putea influența exercitarea atribuțiilor;

Ce face CNI

În ședințele CNI, care sunt publice și se desfășoară cel puțin o dată pe lună, atribuțiile Consiliului sunt:

– propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;

– aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale CNI și ale comisiilor CNI, precum și norme interne de conduită;

– aprobă regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;

– analizează raportul anual de audit și rapoartele trimestriale pe care le prezintă președintele ANI și formulează recomandări referitoare la strategia și activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților;

– înaintează Senatului, anual și ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;

Cine-i controlează pe cei care verifică integritatea aleșilor

Comisia de evaluare din cadrul CNI răspunde la întrebarea cine verifică integritatea celor care verifică integritatea, cu alte cuvinte, această comisie verifică integritatea persoanelor din structura ANI (președinte, vicepreședinte, restul personalului). Comisia CNI este compusă din 5 membri, desemnați la propunerea președintelui CNI, și verifică averea, interesele și incompatibilitățile președintelui, vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul Agenției.

Comisia mai evaluează și capacitatea managerială a șefilor ANI, pe baza raportului anual de audit extern independent. În urma acestui audit comisia poate propune eliberarea din funcție a președintelui/vicepreședintelui ANI, iar CNI poate trimite la Senat această propunere.

Mandatul acestei comisii de evaluare este de un an, ea se poate autosesiza sau poate acționa la sesizarea Senatului, a CNI sau chiar a președintelui/vicepreședintelui ANI.

Aventura numirii unui reprezentant în CNI

Aventura numirii unui reprezentant în Consiliul Național de Integritate – proiect derulat în 2014, începând cu sprijinirea a doi reprezentanți din societatea civilă, urmărirea procesului de desemnare și votare în Parlament, și încheiat cu victoria neașteptată a desemnării reprezentantului societății civile ca președinte CNI – povestea cu poze și video aici.

Citește analiza juridică completă a CNI, elaborată de avocatul Dan Mihai

Citește raportul de monitorizare a activității CNI pe perioada proiectului

* Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile