Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNCD
Consiliul Națonal pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
CNCD este autoritatea publică autonomă în domeniul discriminării, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar. Totodata, CNCD este si garantul respectării şi aplicării principiului nediscriminării (art. 16 din OG nr. 137/2000).
Atributiile privind constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare sunt exercitate de Colegiului director al CNCD, care este organul colegial, deliberativ şi decisional al CNCD.
Potrivit art. 23 al. 2 din OG 137/2000, Colegiul director al CNCD este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului. Din redactarea textului legal rezultă în mod clar că în CNCD nu există locuri rezervate pentru societatea civilă.
Potrivit art. 25 al. 2 si 3 din OG nr. 137/2000, durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatelor. În cazul în care un loc în Colegiul director devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de o altă persoană numită doar pentru restul de mandat rămas vacant (aceasta dispozitie legala concorda cu decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 cu privire la durata/restul mandatului membrilor CSM).
Principala problemă a reglementării privind CNCD este lipsa unei dispoziții legale care să prevadă expres că o parte din cele 9 locuri din colegiul director sunt rezervate societății civile, astfel cum legea prevede în cazul reprezentanților societății civile din cadrul CSM sau CNI.
Trebuie precizat că, deși art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 nu prevede prezenţa obligatorie în CNCD a unui/unor reprezentanţi ai societăţii civile, el nici nu interzice expres prezenţa lor. De aceea, teoretic, în funcţie de propunerile de candidaţi (care pot fi făcute de oricine, întrucât legea legea nu prevede vreo condiție pentru cei care fac propuneri) şi de voturile obţinute de candidaţi în comisiile de specialitate şi, apoi, în plenul parlamentului, din CNCD pot face parte sau numai reprezentanţi ai societăţii civile, sau niciun reprezentant al societăţii civile sau reprezentanţi ai societăţii civile împreună cu alţi reprezentanţi. În practică, organizaţiile din societatea civilă nu au avut succes cu candidaţii pe care i-au propus şi care nu au putut trece de votul politic din parlament.
- De aceea, art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 ar trebui modificat în sensul prevederii unui număr exact de locuri (2-3-4) rezervate societăţii civile în cadrul colegiului director al CNCD (rezervate “reprezentanților desemnați de organizaţiile societăţii civile legal constituite”). Altfel, dacă nu se modifică actualul text legal, societatea civilă nu va depăşi faza în care doar concurează, iar locurile vor fi ocupate, ca şi până acum, numai de persoanele agreate de puterea politică majoritară la un moment dat, persoane care nu reprezintă societatea civila, ci majoritatea politică.
Modificarea legii nu ridică probleme deosebite, întrucât CNCD nu este prevazut în Constituție, astfel că nu este necesară și o modificare (revizuire) a Constituției.
Este necesară și completarea art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prin introducerea interdicției de a fi membru în colegiul director al CNCD și a persoanei care, în prezent, este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii. Actualul text al art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prevede interdicția de mai sus doar pentru persoana care a fost agent sau colaborator al serviciilor de informatii (trecute sau prezente), dar nu si pentru persoana care este (la data intrării în CNCD) agent sau colaborator/informator al serviciilor de informaţii. Cu alte cuvinte, “actualii” pot face parte din CNCD.
Spre deosebire de această omisiune din OG 137/2000, Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI este redactată mult mai acoperitor, intrezicând accesul la o funcție în ANI sau în CNI și actualilor agenți sau colaboratori/informatori ai serviciilor de informații. Astfel, în OG 137/2000 ar putea fi preluată formularea interdicției din art. 19 al. 2 lit. e și din art. 35/1 al. 1 lit. d din Legea nr. 144/2007, respectiv: ”nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”.
- De asemenea, în sprijinul depolitizării CNCD, este necesară introducerea în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 a condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică. Aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constand in diminuarea substantiala a cauzelor care duc la politizarea excesiva a entitatii publice.
- Totodată , art. 23 al. 4 din OG 137/2000 va trebui reformulat pentru a corecta redcatarea ambiguă a textului. Actualul text prevede că: “La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice”. Sintagma “se va urmări” este neclară, ambiguă, deoarece a urmări nu implică și a reuși, ci doar a încerca. Or, legea trebuie să prevadă în mod clar conduita ce trebuie urmată și rezultatul acesteia. De aceea, actuala formulare a textului art. 23 al. 4 ar trebui înlocuită cu una mai precisă, (fără încercări, ci cu rezultate) de exemplu cu următoarea redactare: ”Minimum două treimi dintre membrii Colegiului director trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”
- O altă modificare necesară a OG 137/2000 constă în introducerea unor dispoziții care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. De asemenea, trebuie reglementat clar şi efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidaţii audiaţi în comisii nu mai pot fi supuşi votului plenului. În mod normal, orice candidat care întruneşte condiţiile legale prevăzute în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 (n-are antecedente penale, are studii superioare şi o bună reputaţie, are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării, nu a avut legături cu securitatea) ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidaţii care vor fi votaţi în plen, iar ceilalţi sunt împiedicaţi să fie supuşi acestui vot. Aceştia din urmă, deşi îndeplinesc toate condiţiile legale, nu sunt agreaţi de comisiile parlamentare, din motive necunoscute şi neprecizate în lege. Spre exemplu, este cazul celor 4 reprezentanţi ai societăţii civile care au candidat la cele mai recente alegeri pentru CNCD şi care, deşi nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiţii legale, au fost împiedicaţi de comisiile parlamentare să fie supuşi votului în plenul Parlamentului.
- O variantă alternativă la îmbunătățirea/modificarea actualei proceduri a alegerii reprezentanţilor societăţii civile în CNCD ar fi înlocuirea ei cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM. Această nouă procedură constă în rezervarea prin lege a unor locuri în CNCD pentru societatea civilă şi reglementarea prin lege a alegerii acestor reprezentaţi ai societăţii civile în CNCD direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).
Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe