CJUE – APADOR-CH

Posts

Cum, când și în ce manieră te adresezi CJUE cu o trimitere preliminară – ghid APADOR-CH

25/07/2025/in Resurse Utile, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a publicat recent „Ghidul privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene”, un instrument util pentru profesioniștii din justiție și pentru justiția din România în general.

Acest ghid detaliat explică într-o manieră practică și aplicată procedurile concrete prin care pot fi adresate întrebări preliminare Curții de Justiție a UE, în cadrul unui proces în justiția din România.

Autoarele – avocata Diana Ionescu și Cristina Tomuleț, ambele cadre didactice la Facultatea de Drept, UBB, Cluj-Napoca – au pus în acest ghid expertiza lor în dreptul european și cel național, precum și dedicarea pentru protecția drepturilor fundamentale. Publicația a fost realizată la cererea APADOR-CH, ca parte a proiectului „Carta UE în sprijinul spațiului civil din România”.

Ghidul răspunde unei nevoi clare, identificate în urma cercetării realizate de APADOR-CH în 2024, cercetare care a relevat o lipsă semnificativă de informații și formare, privind utilizarea procedurilor de trimitere preliminară la CJUE, în rândul profesioniștilor din domeniul juridic din România.

Ghid privind sesizarea CJUE – ce conține

Conceput să răspundă nevoilor profesioniștilor din justiție – deopotrivă avocați, procurori și judecători – ghidul oferă următoarele instrumente utile:

Prezintă procedura de trimitere preliminară la CJUE într-un mod simplificat, pentru a facilita aplicarea dreptului UE în România;
Include norme juridice, recomandări, sfaturi practice, exemple de caz și modele de cereri, pentru a facilita înțelegerea și utilizarea instrumentului de trimitere preliminară;
Contribuie direct la modernizarea legislației române și la o mai bună protejare a drepturilor cetățenilor, inclusiv a drepturilor fundamentale, și la respectarea statului de drept.

Procedura trimiterii preliminare este ca o „piatră de temelie” a sistemului juridic al UE, asigurând interpretarea uniformă a dreptului UE și asistând instanțele naționale în soluționarea cauzelor. Această cooperare dintre instanțele naționale și CJUE este esențială pentru integrarea dreptului UE în sistemele juridice naționale.

Publicul principal al acestui ghid include avocații, judecătorii și procurorii, care joacă un rol crucial în invocarea dreptului UE în procedurile naționale și în solicitarea trimiterilor preliminare. De asemenea, poate servi drept material de studiu valoros pentru facultățile de drept.

Autoarele subliniază faptul că CJUE este pe deplin conștientă de rolul său vital în arhitectura instituțională a UE, rol care depinde de instanțele naționale care formulează trimiteri preliminare. Ghidul subliniază faptul că CJUE este, în general, dispusă să ofere interpretări utile, chiar reformulând întrebările pe care le primește, atunci când este necesar, atâta timp cât aceste trimiteri vizează o problemă juridică reală care se încadrează în competența sa.

Publicarea ghidului reprezintă un pas semnificativ către consolidarea rolului dreptului UE în România, încurajând profesioniștii din domeniul juridic să utilizeze cu încredere mecanismul de trimitere preliminară pentru a contribui la evoluția și integrarea dreptului european în cel național.

Descarcă gratuit ghidul, în format pdf

România, pe primul loc la neexecutarea hotărârilor CEDO și în 2023

12/07/2023/in Comunicate, , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

40% dintre hotărârile celor două curți europene – CJUE și CEDO – sunt ignorate de statele condamnate. România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Italia sunt țările cu cele mai mari probleme

La începutul acestui an, 616 hotărâri ale CEDO așteptau să fie puse în aplicare în întreaga UE. Fiecare dintre aceste hotărâri reprezintă o problemă a drepturilor omului care nu a fost rezolvată – și care, prin urmare, este probabil să se repete. 40% dintre hotărârile care privesc statele UE din ultimii zece ani nu au fost încă puse în aplicare. Durata medie de executare este de 5 ani, iar unele cazuri necesită reforme ample care se pot întinde pe mai mulți ani. În 2022, mai multe organizații ale societății civile au cerut Comisiei Europene ca acest indicator, al neexecutării hotărârilor CEDO și CJUE, să fie inclus în rapoartele anuale privind statul de drept. Această evoluție a permis UE să identifice probleme pe termen lung legate de statul de drept în toate statele membre, care au fost trecute cu vederea.

Nepunerea în aplicare a hotărârilor CEDO este o problemă pe tot continentul. Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Portugalia au toate hotărâri pilot care sunt în așteptarea executării de peste cinci ani. În Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia și Spania, peste 50% dintre hotărârile pilot din ultimii zece ani nu au fost încă puse în aplicare.

Nu este o coincidență faptul că majoritatea țărilor cu cele mai multe hotărâri neexecutate, și anume Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia și România sunt, de asemenea, cele cu probleme ample și sistemice privind statul de drept, inclusiv atacuri la adresa independenței justiției și a altor instituții de supraveghere.

În ultimii ani au apărut și alte tendințe alarmante:

refuzul de a se conforma hotărârilor CJUE și o contestare fățișă a autorității CJUE;
conformitatea simulată, prin modificări de fațadă care nu modifică semnificativ status quo-ul;
conformarea parțială, prin măsuri care abordează doar fragmente ale problemelor sistemice mai largi;
eșecul măsurilor instituționale conforme cu legislația UE, în ciuda declarațiilor generale de angajament și a recunoașterii autorității CJUE.

Raportul, realizat pentru al doilea an consecutiv de de European Implementation Network și Democracy Reporting International, face o ierarhie a modului în care se descurcă țările UE la executarea hotărârilor celor două curți de justiție europene și propune câteva direcții de acțiune, pe care Comisia Europeană ar trebui să le ia pentru a impulsiona țările să acorde o importanță mai mare acestor situații.

Raportul analizează performanțele fiecărei țări din cele 27 ale UE, cu statistici, comentarii generale și exemple de probleme legate de drepturile omului care rămân nerezolvate. Statul cu cel mai mare număr de hotărâri judecătorești care așteaptă să fie puse în aplicare este România, cu 113. Statul cu cel mai mic număr de hotărâri judecătorești care așteaptă să fie puse în aplicare este Luxemburg, cu o singură hotărâre principală în așteptarea punerii în aplicare.

Patru exemple de hotărâri pilot aflate încă în așteptarea executării în cazul României:

Jurnalişti condamnați pentru defăimare atunci când critică politicienii în chestiuni de interes public (Ghiulfer Predescu vs. România), în așteptarea implementării din 2017.
Revocarea nejustificată a prim-procurorului pentru informarea publicului cu privire la activitățile anticorupție (Brisc vs. România), în curs de implementare din 2019.
Neinvestigarea infracțiunilor motivate de ură LGBT (M.C. și A.C. vs. România), în curs de implementare din 2016.
Lipsa garanțiilor privind supravegherea SRI și condamnarea avertizorului de integritate pentru dezvăluirea supravegherii ilegale (Bucur și Toma c. România), în așteptarea implementării din 2013.

Cel puțin în cazul României nu pare să se fi înregistrat vreun progres față de raportul similar făcut în 2022.

Citiți raport complet în limba engleză

Justice Delayed and Justice Denied: Non-Implementation of European Courts’ Judgments and the Rule of Law

19/04/2022/in Comunicate, /by Rasista

Over the past few years, governments, media and citizens have become increasingly alarmed about the backsliding of fundamental European values. This has led to a series of policy measures designed to halt and reverse the trend. In 2020, the European Commission adopted a new annual rule of law review cycle – and in a separate process, structural funds have been withheld as a result of its negative rule of law assessments.

With the rule of law becoming an issue of sanctions and hard political controversy, the situation of the rule of law in EU member states should be correctly and exhaustively understood. A missing piece in this puzzle of rule of law shortcomings is the non-implementation of judgments of two key European courts: the European Court of Human Rights and the Court of Justice of the European Union.

The non-implementation of judgments of the European Courts has become a systemic problem. 37,5% of the leading judgments of the European Court of Human Rights relating to EU states from the last ten years have not been implemented. Each of these judgments represents a significant or structural problem, often with direct consequences for many citizens. And yet, authorities have not implemented them.

At the same time, the Court of Justice of the European Union (CJEU) is facing increasing contestation. Non-implementation of CJEU judgments is a recurring phenomenon with the EU Member States ignoring CJEU’s judgements since its inception. Yet, the resistance against the Luxembourg-based court has increased in recent years, with courts and governments in EU Member States openly challenging the top body of the EU’s judiciary.

The EU’s response to the rise of democratic and rule of law backsliding is at an important stage of development. This is a key time to ensure that it is as effective as possible. We hope that this report will help put the implementation of European Courts’ judgments firmly inside the EU’s rule of law agenda, to be seen as an essential requirement of all European states.

The ECtHR implementation record in Romania is among the poorest in the European Union. The statistics set out below indicate an extremely high number of leading judgments pending, as well as a high percentage of leading judgments which are waiting to be implemented. These have been pending implementation for a significant amount of time.

106 Leading judgments pending implementation

As of January 2022, there are 106 leading judgments pending implementation in Romania. This is the highest number of pending leading judgments of any country in the European Union. Just since the beginning of 2020, the ECtHR has delivered 36 new leading judgments in respect of Romania. Recent judgments include those concerning the failure of authorities to carry out an effective investigation into ill-treatment by a third party (Toma v. Romania), the failure to protect the life of a victim of a subway station accident (Nedelcu v. Romania), and unlawful psychiatric confinement as a security measure (R.D. and I.M.D. v. Romania).
The implementation of these cases needs to be effectively addressed through the taking of individual and general measures.

4 years, 2 months – Average time that leading judgments have been pending

Of the leading judgments handed down by the ECtHR against Romania over the past ten years, 57% await full implementation. Only five leading judgments have been implemented by authorities since the beginning of 2020.
While the data shows that there is significant room for improvement, there are also some positive examples of ECtHR judgment implementation where reforms have been initiated or are underway. However, significant efforts are required further to improve ECtHR compliance and its overall implementation record.

Download the Report here

Tag Archive for: CJUE

Posts