Tag Archive for: conditii detentie

You are here: / conditii detentie

Posts

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Rahova

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În data de 13.01.2023, trei reprezentanți ai APADOR-CH au făcut o vizită de monitorizare la Penitenciarul București – Rahova. Precedenta vizită de monitorizare a avut loc în anul 2013.

Aspecte generale/ Fenomenul de supraaglomerare

Potrivit documentelor puse la dispoziție de conducerea Penitenciarului Rahova, la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%. 

Din discuția pe care echipa APADOR-CH a purtat-o cu conducerea penitenciarului a reieșit faptul că există un spațiu din incinta penitenciarului unde urmează să fie create alte 170 de noi locuri de detenție. 

Camerele de detenție au suprafețe diferite: 19,3 mp, 19,5 mp, 24,5 mp, în cadrul Secției 8 fiind două camere mari cu o capacitate de cazare de peste 50 de deținuți. Cele mai multe camere au o suprafață de 19,5 mp cu șase sau opt paturi. Fiecare cameră are o baie de aproximativ 5 mp prevăzută cu ușă. 

Secțiile cu regim închis și arest preventiv depășesc cu mult capacitatea de cazare. Cel mai mare grad de supraaglomerare fiind pe secția de arest preventiv (155%).

Penitenciarul are în structură nouă secții de deținere dispuse în trei corpuri: 

  • Corpul central care cuprinde secțiile de la 1 la 7
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E1 Regim închis pentru vulnerabili, arestați preventiv vulnerabili din punct de vedere medico-social 82 67 81,7%
E2 Carantină pentru nou depuși, arestați preventiv 161 209 128,81%
E3 Regim închis 160 228 142,5%
E4 Arestați preventiv, tranzit, camere pentru persoane cu dizabilități 154 153 99,35%
E5 Regim închis 158 232 146,83%
E6 Arestați preventiv, arestați preventiv vulnerabili 158 245 155,06%
E7 Regim închis, infirmerie, comunitate terapeutică 67 71 105,97%
  • Există rampe de acces pentru a facilita accesul din curtea interioară a penitenciarului către parterul fiecărei secții, însă acestea nu sunt prevăzute cu bare de susținere și nu respectă standardele prevăzute de lege.
  • Corpul lateral este destinat Secției 8, unde au fost create două noi camere mari de detenție. Acestea urmează să fie recompartimentate. În locul atelierului de tâmplărie, nefuncțional în acest moment, urmează să fie create cele 170 de locuri noi de cazare.
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
E8 Regim deschis 102 85 83,33%
  • corpul exterior din Bragadiru, județul Ilfov, este punct GAZ, respectiv Secția 9
Secție Profil Capacitate de cazare Efectiv  Grad de aglomerare
GAZ Bragadiru Regim deschis 51 37 72,54%

Personalul angajat

Potrivit documentelor puse la dispoziție de către directorul Penitenciarului București – Rahova, organigrama instituției cuprinde 643 de funcții. În același document este menționat faptul că schema de personal nu respectă Decizia directorului ANP nr. 348/2016, în sensul că este mult subdimensionată. 

În toate secțiile din cadrul penitenciarului există un deficit de personal: 

– sunt ocupate 480 din cele 643 de funcții prevăzute în schema de personal (grad de ocupare de 74,65%);

– sectorul Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar are prevăzute 426 de posturi din care sunt ocupate 336 (grad de ocupare 78,87%);

– sectorul medical are prevăzute 30 de posturi dintre care sunt ocupate 19 (grad de ocupare de 63,33%). 

 

Blocul alimentar

Corpul de clădire în care se află blocul alimentar este dotat cu mai multe camere unde se prepară mesele pentru deținuți. În camera destinată preparării mâncării se poate observa igrasie cauzată de aburul constant și înălțimea camerei. 

În ziua vizitei, meniul era următorul: pentru „norma 17” (ciorbă de legume și varză cu cârnați), „norma 18” (ciorbă de legume și orez cu pui), „diabet” (orez cu pui, suplimente – sandwich, unt, brânză și salam), „meniu pentru musulmani” (ciorbă de legume, carne de pui. Reprezentanții penitenciarului susțin că meniul este respectat, iar pentru prepararea mâncării este alocat un bucătar de religie musulmană).

Totuși, deținuții se plâng că mâncarea care ajunge la ei este lipsită de consistență, că le sunt furnizate fructe foarte rar și că, în fapt, toată lumea primește aceeași mâncare indiferent de regimul alimentar. 

APADOR-CH recomandă conducerii unității:

– să urmărească circuitul alimentar pentru a vedea dacă există vreun aspect care justifică plângerile formulate de deținuți cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor; 

– să asigure igiena corespunzătoare în sectorul destinat pregătirii mesei: eliminarea igrasiei în camera unde se prepară mâncarea, igienizarea vestiarului destinat deținuților, igienizarea și dotarea băii conform standardelor (inclusiv săpun) pentru ca deținuții care manipulează mâncarea să se poată spăla și să nu existe riscul de contaminare a mâncării; 

– să asigure o depozitare corespunzătoare a alimentelor refrigerate și congelate;

– să diversifice meniul zilnic și să-l suplimenteze cu fructe 

Asistența medicală

Componența sectorului medical

Din documentele înaintate de conducerea penitenciarului reiese că schema de personal pentru sectorul medical cuprinde 30 de posturi și că personalul medical este insuficient pentru nevoile persoanelor aflate în detenție. Conform schemei de personal există un deficit de 10 cadre medicale. Sunt vacante: un post de medic-șef de cabinet, două posturi de medic generalist, șapte posturi de asistent medical. Administrația penitenciarului face eforturi pentru a disemina informații despre posturile vacante scoase la concurs, însă nu se primesc candidaturi. Procesul de ocupare a unei funcții este îngreunat de multitudinea de teste psihologice necesare mediului în care urmează să-și desfășoare activitatea cadrele medicale. Ocuparea unei poziții poate dura până la 6 luni conform spuselor Medicului Șef și Directorului Penitenciarului.   

Funcția de medic-șef era ocupată de medicul psihiatru care, pe lângă atribuțiile celor două funcții, are și parte din atribuțiile funcției de Medic-șef cadre (funcția de Medic șef cadre a fost desființată iar atribuții administrative aferente acestei funcții au fost împărțite între Medicul șef și alți medici). Activitățile administrative aferente celor trei poziții (cea de Medic-șef, de Medic-șef de cadre și de Medic psihiatru) reduce semnificativ din timpul alocat consultațiilor de psihiatrie. 

La apelul de dimineață deținuții se înscriu pe listele de vizită la cabinetele medicale. Pe parcursul vizitei s-a putut observa gradul de aglomerare a serviciile de medicină generală. În dreptul cabinetului medical, atât în tura de dimineață, cât și în cea de după-amiază, erau peste șapte deținuți care așteptau să fie consultați. 

Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au.

Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție. 

Consemnări medicale

În documentele primite de la administrația penitenciarului, la rubrica privind situația evenimentelor, în anul 2022 au avut loc:

  • 100 de heteroagresiuni; 
  • 148 de autoagresiuni;
  • trei agresiuni sexuale: în cazul acestor incidente se colaborează cu Secția 19 de poliție pentru constatarea faptelor.

La nivelul anului 2022 au fost identificate un număr de 790 de persoane cu afecțiuni cronice. În momentul vizitei, 180 de persoane deținute primeau tratament psihotrop, iar peste 43 dintre deținuți erau înscriși în tratamentul substitutiv cu metadonă. 

Din discuția purtată de echipa APADOR – CH cu medicul psihiatru a reieșit faptul că personalul de specialitate diagnostichează cu greu posibilele probleme de natură psihiatrică ale deținuților. Cele mai frecvente cazuri indicate sunt cele de tulburări de personalitate, dar pentru o diagnosticare corectă este necesară o perioadă îndelungată de observație, altfel nu se poate pune un diagnostic clar, iar monitorizarea pacienților nu este una eficientă, aceasta fiind întreruptă atunci când deținuții sunt transferați către alte unități penitenciare.

În data de 06.01.2023 a avut loc decesul unui deținut în propria celulă. În momentul vizitei nu erau stabilite cauzele decesului. APADOR-CH cere conducerii Penitenciarului București – Rahova să ia toate măsurile necesare și să se asigure că anchetarea cazului să fie desfășurată cu celeritate și cu respectarea legii. 

Discuția purtată cu Medicul-șef

În timpul vizitei de monitorizare, echipa APADOR-CH a discutat cu Medicul șef  (funcție ocupată în prezent de către medicul psihiatru). Conform acesteia, înainte de a prelua funcția de medic-șef și activitățile birocratice aferente acestui post putea vedea în medie 10-13 pacienți pe zi. În acest moment a scăzut semnificativ timpul alocat consultațiilor psihiatrice de specialitate.

La intrarea în penitenciar se face un consult medical și o radiografie pulmonară pentru TBC, însă nu se fac testări de screening pentru HIV și hepatite. Aceste testări se fac în funcție de istoricul fiecărui deținut.

Din discuția purtată cu medicul șef a reieșit faptul că mulți dintre deținuții consumatori de droguri ajung la penitenciar fără medicamente, fără o schemă de tratament și fără să fi fost anterior depunerii într-un program de tratament astfel încât să poată continua tratamentul cu doza recomandată.

Asistența socială și psihologică

La nivelul anului 2022 au fost identificate 31 de persoane private de libertate cu un potențial risc de suicid.

Conform schemei de personal, asistența psihologică ar trebui asigurată de nouă practicieni. În momentul vizitei erau ocupate șase poziții, dintre care doi psihologi au fost desemnați să ocupe alte funcții, ceea ce face ca în fapt doar patru din cei șase ofițeri psihologi să deruleze activități de asistență psihologică. 

Persoanele deținute au acces ori de câte ori doresc la consiliere psihologică și sunt incluse în programe derulate în cadrul penitenciarului. Nu au fost identificate dificultăți în accesarea acestora. 

Deținuții sunt incluși în programe și activități organizate în cadrul penitenciarului. Într-una dintre camerele vizitate s-a observat un document cu diferite teme (dileme morale) pe care deținuții le citesc și pe care le rezolvă în timpul liber. Însă un aspect descurajator observat este nivelul scăzut de literație în rândul populației carcerale. Doar o parte dintre deținuți știu să scrie sau să citească, iar cei care știu sunt rugați de colegii de cameră să îi ajute la redactarea scrisorilor sau a cererilor scrise sau pentru citirea corespondenței. 

Fiecare secție este dotată cu o sală de forță unde deținuții au acces la un program de antrenament stabilit de un antrenor calificat. 

Persoanele vulnerabile

Conform documentelor înaintate de administrația penitenciarului, în momentul vizitei erau 51 de persoane vulnerabile private de libertate.

Deținuții cu HIV resimt o formă de discriminare prin separarea pe secții și pe camere diferite față de cei din populația carcerală generală. De asemenea, aceștia reclamă faptul că le este îngreunat accesul la sălile de sport. 

Vizitarea secțiilor și a camerelor de detenție

Locul de control al deținuților nou-depuși este format din trei camere, o cameră pentru controlul corporal, o cameră dotată cu dușuri și un birou. Țevile de apă sunt ruginite și niciuna dintre duze nu are atașată o pară de duș, apa curge printr-o țeavă coborâtă din tavan.

Majoritatea camerelor de detenție sunt relativ nou zugrăvite. Curățenia din camere este întreținută de deținuți cu articole de curățenie distribuite de administrația penitenciarului, însă deținuții se plâng că produsele care le sunt distribuite sunt slabe calitativ. Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. 

APADOR-CH solicită conducerii Penitenciarului înlocuirea saltelelor degradate și a celor care nu respectă dimensiunea cadrului de pat conform dispozițiilor din art. 3, alin (2) din Anexa (2) din Normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul de Ministrului Justiției nr. 2772/ 2017. 

Au fost vizitate camerele următoare: E1.22, E1.13, E1.10, E1.16, E2.23, E2.46, E3.24, E3.34, E3.45, E4. 42, E5.33, E7. 29.

Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. 

Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.

În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.

Alte situații punctuale au fost identificate în trei camere vizitate:

E1.16 – caloriferul era nefuncțional, în baie existau scurgeri de apă din tavan care au inundat podeaua – deținuții au improvizat pavele pe care sa poată călca și să nu se ude;

E2.46 – tencuiala de pe tavanul băii era căzută; 

E4.42 – camera prezintă urme de degradare severe, mobilierul este deteriorat

 

Sectorul de vizite

În sectorul de vizite sunt patru compartimente: zona de vizite la masă, zona de vizite cu geam separator pentru întâlnirile cu avocați, zonă de vizite cu geam și zonă de videoconferință. Din dotarea sectorului pentru vizite au fost scoase șase calculatoare care erau folosite în perioada pandemiei pentru videoconferințe, în prezent fiind doar patru funcționale.

Comunitatea terapeutică

Secția 7, unde se află comunitatea terapeutică, este una dintre cele mai curate și bine organizate. În momentul vizitei erau custodiate 15 persoane private de libertate. 

Deținuții din acest sector se autogospodăresc și au la dispoziție o spălătorie și bucătărie proprie.

Camera de zi era recent zugrăvită. Aici, deținuții primesc toate articolele de care au nevoie pentru a realiza obiecte de artizanat.

Judecătorul delegat

În cadrul vizitei, echipa APADOR-CH a purtat discuții cu cei doi judecători delegați care deservesc Penitenciarul București – Rahova, Penitenciarul Spital București – Rahova și arestul din cadrul Secției 10 de Poliție din București. 

Judecătorii delegați au un program de audiență de două ori pe săptămână. Aceștia susțin că în ultimul timp au un număr tot mai mare de plângeri de soluționat. La nivelul anului 2022 au fost de soluționat aproximativ 2.000 de plângeri, 10-15% dintre plângerile formulate fiind cu privire la respectarea drepturilor, mai ales cu privire la spațiile de detenție (plângeri pe care judecătorii delegați le admit în mare parte). În 2022 au fost admise 53 de solicitări de respectare a suprafeței minime de 4 mp. Penitenciarul nu contestă decizia, însă deținuții pot și vor fi transferați către alte unități penitenciare pentru a li se respecta drepturile. Acesta este un aspect descurajant pentru cei care doresc remedierea problemei fără a fi supuși unui transfer între penitenciare. 

Concluzii și recomandări

  • În momentul vizitei, din cei 1.327 de deținuți, 180 luau tratament psihotrop. Rezultă că peste 13% din populația carcerală a penitenciarului Rahova se află sub tratament medicamentos pentru afecțiuni de natură psihiatrică. Procentul mare de persoane cu afecțiuni psihice care urmează tratament medicamentos psihotrop face necesar ca personalul angajat pentru siguranța deținerii să aibă pregătire în tehnica de lucru cu persoane cu dizabilități și afecțiuni psihice. Foarte important, singurul medic psihiatric din penitenciar ar trebui să se dedice exclusiv activității de asistență a deținuților cu probleme psihice. APADOR-CH recomandă aducerea la zi a schemei de personal care să corespundă Standardelor de personal conform deciziei directorului ANP nr. 348/2016, suplimentarea numărului de cadre medicale care oferă servicii de asistență medicală, ocuparea funcției de medic șef astfel încât medicul psihiatru să își poată dedica întreaga activitate pentru asistența deținuților și suplimentarea numărului de psihologi astfel încât să corespundă standardelor privind serviciile de asistență socială și psihologică, mai ales având în vedere numărul mare de deținuți cu risc suicidal.
  • Pentru a reduce analfabetismul din rândul deținuților, APADOR-CH recomandă includerea acestora într-un program de alfabetizare. De asemenea, diversificarea accesului la educație prin dotarea bibliotecilor cu calculatoare, fără acces la internet, pe care să fie stocate materiale educaționale audio-video (enciclopedii, cărți audio, documentare).
  • Identificarea unui sistem prin care deținuții transferați să aibă o igienizare corespunzătoare a hainelor și a obiectelor personale, pentru prevenirea infestării locurilor de deținere cu insecte.
  • În timpul vizitei, reprezentanții APADOR-CH au constatat că foarte mulți deținuți se tem să vorbească deschis despre problemele lor, de frica represaliilor.
  • Continuarea demersurilor necesare pentru rezolvarea problemei supraaglomerării.
  • Informarea APADOR-CH cu privire la evoluția și soluționarea anchetei în cazul decesului deținutului survenit în data de 06.01.2023.

Alte observații și recomandări sunt în cuprinsul raportului.

Ionuț Alexandrescu

Irina Zamfirescu

Georgiana Gheorghe 

Răspunsul Penitenciarului Rahova

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Mărgineni – 2022

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 28 iulie 2022, trei reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Mărgineni. Vizita anterioară a avut loc la 28 august 2013.

Efective, spații de cazare, număr de deținuți

Potrivit datelor oficiale, puse la dispoziția reprezentanților APADOR-CH, penitenciarul Mărgineni este format din trei pavilioane care cuprind şapte secţii de deţinere, şapte curţi de plimbare, un teren de sport, un magazin, bloc alimentar, depozit de alimente, spălătorie, ateliere de producţie, sectorul de vizite, cabinete medicale și club. Conform documentelor, la data vizitei erau cazați 673 de deținuți de sex masculin și existau 781 de paturi instalate. Capacitatea legală de cazare a penitenciarului (4mp/deținut) este însă de 479 de locuri, deci gradul de ocupare era de 142%. Suprafaţa medie a camerelor de deţinere este de 27,63mp, numărul mediu pe cameră era de 11 deţinuţi.

Penitenciarul este structurat astfel:

Pavilionul 1, o clădire un etaj la care s-au făcut reparații capitale în 2003 și cuprinde secțiile:

  • E1 – Secție de maximă siguranță;
  • E2 – Secție cu  regim închis;
  • E3 – Arest preventiv, carantinare, tranzit, cameră de protecție;
  • E4 – Secție de maximă siguranță;

Pavilionul 2, o clădire cu un etaj, la care s-au făcut reparații capitale în 2016 și cuprinde secțiile E5 și E6, ambele cu regim închis.

Pavilionul 3, o clădire cu parter la care conducerea spune că s-a renunțat la reparații întrucât ar fi prea costisitoare și s-a decis demolarea și construirea unui corp nou de clădire, din Fonduri norvegiene – termen de execuție 2024. Deocamdată clădirea găzduiește secția: E7, cu regim deschis și școală.

La data vizitei erau 138 de deținuți la maximă siguranță, 359 la regim închis, 28 în regim deschis și 11 semideschis. De asemenea, erau 130 de deținuți arestați preventiv și 7 neincluși în vreun regim.

Faţă de vizita anterioară, din 2013, când penitenciarul găzduia peste 920 de deținuți, s-a constatat o reducere a numărului de persoane deţinute cu 27%. Cu toate acestea, problema supraaglomerarii rămâne una nerezolvată.

Personal

La sfârșitul lunii august 2022 numărul de posturi prevăzute în schema de personal era 417, dintre care ocupate – 313. Procentul de încadrare era de 75%. În ultimii cinci ani s-au pensionat aproximativ 200 de angajați și au fost angajați 100. Față de 2013, când personalul număra 346 de angajați, procentul de încadrare a scăzut de la 84% la 75% (pentru sectorul educație, gradul de ocupare este de 58,82%, asistență socială 70% și medical 76,19%).

În penitenciar există un cabinet stomatologic cu medic și asistentă (medicul era în concediu la data vizitei). Nu există psihiatru angajat, iar la ultimul concurs organizat de penitenciar nu s-a prezentat nimeni, conform spuselor directorului penitenciarului. Față de anul 2013 când exista doar un singur psiholog, acum sunt ocupate 3 dintre cele 5 posturi.

Reparații curente, investiții

De la ultima vizită APADOR-CH, conducerea penitenciarului susține că a rezolvat problema furnizării de apă rece, totuși deținuții cu care reprezentanții APADOR-CH au vorbit în timpul vizitei s-au plâns că problemele persistă și că există întreruperi în aprovizionarea cu apă rece. Conform datelor furnizate de conducere, penitenciarul se alimentează în continuare cu apă dintr-un puț de mare adâncime și completează necesarul de apă din rețeaua publică a comunei I.L. Caragiale. Situația era prezentată similar la vizita din 2013. Conducerea susține că penitenciarul are apă rece curentă, și apă caldă după un program, pe secții, zilnic, mai puțin duminica. Duminica nu este în penitenciar persoana de la departamentul tehnic și de aceea nu poate fi furnizată apa caldă. În timpul săptămânii apa caldă curge timp de  1.30-2 ore pe zi (cu excepția secției 4 unde apa caldă este doar 3 zile pe săptămână).

Conform documentelor primite de la penitenciar, „trimestrial sau ori de câte ori este cazul se efectuează dezinsecția și deratizarea spațiilor”. Cu toate acestea, majoritatea camerelor vizitate de echipa APADOR-CH erau infestate cu ploșnițe (lucru evident pe saltele, cearșafuri și pereți; în plus, existența ploșnițelor a fost cea mai întâlnită critică a deținuților cu privire la condițiile de detenție). Conducerea penitenciarului susține că au fost înlocuite saltelele, însă în mai multe dintre camerele vizitate starea saltelelor era în mod evident una proastă. Problema ploșnițelor persistă de ani de zile în penitenciar. Conform conducerii, motivul îl constituie transferurile dese între penitenciare. Pereții celulelor și cearșafurile erau, în multe dintre celule vizitate, pătate de sânge din cauza ploșnițelor. Deținuții din camerele infestate aveau multe urme de mușcături pe corp.

Asociația recomandă intensificarea eforturilor administrative de dezinsecție, zugrăvirea pereților, schimbarea saltelelor deteriorate, menținerea unei igiene mai bune, cu apă curentă caldă și rece, rufe și lenjerii spălate și uscate la spălător, nu în camere, așa cum se întâmplă încă, în ciuda existenței unui spălător.

Deși există fonduri pentru văruit pereții, conducerea penitenciarului susține că acest lucru nu poate fi realizat întrucât relocarea deținuților este foarte complicată. Multe dintre camerele vizitate aveau igrasie.

Există un proiect finanțat din fonduri Norvegiene („Secure”), prin care va fi construită o clădire nouă cu etaj și mansardă, în locul Pavilionului 3. Noua aripă nu va rezolva din păcate problema supraaglomerării, cu doar 52 de locuri, dar va fi totuși un plus când va fi gata.

Blocul Alimentar

Blocul alimentar are opt cazane instalate în anul 2021. La data vizitei erau deja pregătite cinci feluri de mâncare (comun, musulman, diabetic, distrofic, HIV) care urmau să fie servite în camere. În Pavilionul 2, după reparațiile capitale, a fost amenajată și o sală de mese, însă conducerea susținea că nu era folosită momentan pentru a se evita transmiterea COVID.

În blocul alimentar lucrau 18 deținuți în două schimburi (selecționați, cu analize făcute, inclusiv foști bucătari).

În pofida cazanelor noi, ca și la vizita precedentă, aspectul general al blocului alimentar a rămas de vechi – beton spart pe jos, țevi ruginite, geamuri murdare, miros rânced.

Majoritatea deținuților intervievați au reclamat o calitate a mâncării proastă, fiind printre principalele teme de discuție (legumele nefierte, repetarea pe perioade lungi de timp a aceluiași fel de mâncare). 

Asistența medicală 

Penitenciarul beneficiază de serviciile unui singur medic și, din 2022, de ale unui stomatolog (calitatea serviciilor stomatologului a fost printre cele mai des invocate probleme de către deținuți). Există un medic de familie, doi asistenți, o asistentă de farmacie. Se fac ture 12/24, acesta fiind principalul motiv pentru care nu pot fi atrași asistenți la angajare. Personalul realizează în medie 8.300 de consulturi/an (50-60 pe zi). Conform angajaților, optim ar fi două persoane în tura de 12 ore.

Screeningul (analize medicale generale) se face pentru persoanele nou-venite și pentru cei cu afecțiuni din arest. Penitenciarul nu are laborator, astfel încât analizele se fac extern, cu programare, ceea ce duce la întârzieri. Același lucru este valabil pentru consultațiile de specialitate (spre exemplu, pentru un consult la neuropsihiatrie era loc abia în octombrie).

Personalul medical spune că anul trecut, în penitenciar au existat patru decese din cauze medicale, nu au avut cazuri de persoane decedate din cauza violențelor și niciun viol.

În penitenciar erau 160 de persoane sub tratament psihiatric. Acestea nu sunt izolate, ci plasate în camere cu alți deținuți care le pot acorda ajutor la nevoie.

Deținuții s-au plâns că primesc doar analgezice când au dureri de dinți și nu sunt duși la cabinetul stomatologic. În general au apreciat serviciile medicale ca fiind slabe și greu accesibile. Personalul a motivat accesul greoi al deținuților la serviciile medicale prin numărul mic de angajați, dar și prin solicitările nejustificate ale deținuților de a accesa serviciile medicale.

Prezervativele erau disponibile, la cerere, numai înainte de vizita conjugală, dar nu și pentru ceilalți deținuți din  penitenciar (motivul invocat de conducere este că deținuții le-ar folosi pentru a ascunde obiecte interzise).

HIV

Persoanele cu HIV erau cazate în camere separate de restul deținuților, denumite „camere pentru deținuți clasificați vulnerabili din punct de vedere medical”. Toate persoanele din penitenciar cunosc statutul acestora (pe ușile celor doua celule a fost scris la un moment dat chiar „HIV”, explicația angajaților pentru această inscripție pe ușă fiind că ajuta la acordarea meniului zilnic conform regimului alimentar). În penitenciar erau la momentul vizitei 31 de deținuți cu HIV, cazați în două camere, ambele supraaglomerate.

Cea mai mare problemă semnalată de oamenii de aici este stigmatizarea – „ne strigă sidoșii”. De asemenea, deținuții au reclamat faptul că li se spune că sunt cazați într-o secție HIV, dar nu există infecționist sau servicii medicale dedicate – „ne-au îngrămădit în două celule și ne dau pastilele. De ce ne-au adus de la București aici? Nu mai ajung familiile la noi, suntem departe. Nu putem să-i vedem”.  Unul dintre deținuți, depistat în 2020 cu HIV, nu beneficia de tratament antiretroviral la data vizitei.

Sănătate mintală

În penitenciar existau și aproximativ 70 de consumatori de droguri declarați care luau tratamentul stabilit de psihiatru (3 deținuți sunt pe tratament substitutiv cu metadonă).  Conform discuțiilor cu conducerea penitenciarului, scrisorile sunt deschise în prezența deținuților, pentru a controla traficul de droguri (aceștia au spus că au avut situații în care scrisorile erau impregnate, situație care a fost raportată ulterior la DIICOT).

Din efectivul total, 160 de deținuți sunt în tratament cu medicamente psihotrope (dintre care 80% sunt tineri). Serviciile psihiatrice se rezumă la câte două ore de telemedicină cu psihiatrul de la Jilava (la Mărgineni nu există psihiatru, ci doar o singură asistentă). Penitenciarul avea trei psihologi (din cinci posturi) – doar pentru deținuți, nu și pentru personal – cu program de patru ore pe zi, ședințele fiind de 50 de minute pentru o ședința obișnuită și două ore pentru cazurile cu risc de suicid. Unii deținuți ar vrea să renunțe la tratament pentru a putea ieși la muncă.

Problemele psihice ale deținuților sunt în general anxietatea, depresia (pandemia a accentuat aceste probleme prin lipsa contactului cu familia), afecțiunile psihiatrice și alte vulnerabilități. Una dintre vulnerabilități este lipsa vizitatorilor – conform conducerii, penitenciarul are 140 de deținuți necăutați.

Pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, strategia conducerii penitenciarului a fost de a-i pune în celule cu deținuți în care pot avea încredere. Ceilalți deținuți trebuie să aibă grijă de ei (inclusiv în cazul în care e nevoie de duș).

Unii dintre deținuți au menționat că în cazurile de crize epileptice se intră cu mascații în celule. APADOR-CH recomandă ca accesul în camere și preluarea pacienților să nu se mai facă cu mascații. 

Dreptul la muncă

La data vizitei aveau dreptul la muncă 208 deţinuţi (30% din total), în activități de întreținere, agricole (la ferma penitenciarului) și la diverși agenți economici. Dreptul la muncă (conform informațiilor colectate de la angajați) nu le este acordat și persoanelor cu HIV (în afară de voluntariat, cu acordul medicului), iar celor cu tratament psihiatric nu li se acordă deloc acest drept (și nici nu li se dau niciun fel de sarcini oricât de simple).

Dreptul la vizită

Sectorul Vizite avea patru mese fără dispozitiv, cu supraveghere de la distanță (pentru vizite de 120 de minute) și nouă mese cu dispozitiv (geam și telefon). La momentul vizitei APADOR-CH erau folosite două mese cu dispozitiv și una fără. Pentru accesul online există trei computere folosite pentru 2-3 vizite pe zi.

Camera conjugală era curată, cu duș funcțional, dar prezervativele nu erau disponibile în cameră, ci doar la cerere.

Potrivit datelor oficiale, 141 de deținuți erau nevizitați (21% din total). Una dintre plângerile deținuților a fost aceea că sunt cazați prea departe de domiciliu, astfel încât sunt îngreunate vizitele familiei.

Educație și asistență socială

Departamentul educațional se ocupă de alfabetizare (10% dintre deținuți sunt analfabeți), clasele I-IV și programul „A doua șansă”. Participarea era scăzută în cadrul programelor, deținuții preferând să muncească (pentru puncte și bani). De obicei la început de an se înscriu aproximativ 35 de persoane, dar până la final rămân mai puțin de zece (și din cauza transferurilor).

Cursurile de calificare în agricultură au o rată foarte slabă de participare, dat fiind că au acces la ele doar persoanele care mai au maximum nouă luni până la eliberare și care au absolvit minimum opt clase, iar o grupă trebuie să aibă minimum 14 persoane. Pe perioada pandemiei au fost mai puține transferuri, astfel că rata de calificare a fost mai mare.

Pandemie

Perioada pandemiei a fost dificilă, izolarea pacienților fiind greu de gestionat. Cazurile de COVID au fost generate de contactul cu exteriorul, dar nu a existat nicio formă gravă a bolii. Vizitele online au fost foarte bine primite de deținuți în timpul epidemiei, având în vedere că pe perioada stării de urgență vizitele fizice au fost complet sistate.

Conform medicului, la data vizitei încă se purta mască (lucru infirmat de observațiile echipei APADOR-CH, nu am văzut niciun angajat care să poarte mască) și se păstrau regulile de distanțare. Pe perioada pandemiei activitățile de socializare au fost gândite pe camere, astfel încât să fie redus contactul între deținuți din celule diferite (tot de atunci a fost sistată masa la comun, deținuții primind mâncarea în camere), ca și vizitele la infirmerie.

Vârful ratei de vaccinare a atins 87% (procentul variază din cauza transferurilor). Deținuții au fost motivați să se vaccineze cu bani (100 de lei/deținut – din fonduri guvernamentale), credite și prin facilitarea vizitelor (mai ales la camera conjugală și cele față în față).

Vizita pe secții 

Camera de protecție, capitonată (E1.7), era folosită de aproximativ trei ori pe an pentru cazurile de risc de suicid. La momentul vizitei, în cameră era un miros puternic de chimicale, iar lumina naturală era insuficientă (exista doar un geam foarte mic, fiind nevoie de bec).

În camera E1.8 erau zece deținuți în zece paturi. Baia are două WC-uri turcești astupate cu PET-uri. Deținuții s-au plâns că nu au acces la cabinetul stomatologic (cel puțin unul era cu măselele evident inflamate) și de existența ploșnițelor (chiar dacă s-a făcut dezinsecție de aproximativ patru ori de la începutul anului).

Camera E2.17 era cea mai aglomerată, cu 30 de deținuți pe 30 de paturi supraetajate pe trei rânduri (pe partea stângă, într-un intrând sunt două rânduri de paturi lipite între ele – practic deținuții de aici dorm unul lângă altul), camera fiind ocupată în proporție de 273% față de capacitatea legală. În cameră era foarte cald. Pe unul dintre paturile de sus era cazat un deținut cu probleme psihiatrice – colegii de cameră aveau grijă de acesta (face și pe el și trebuia spălat). Deținuții s-au plâns de timpul foarte scurt pentru duș (două ore pe zi pentru 30 de persoane). Camera era grav infestată cu ploșnițe și, din această cauză, deținuții spun că nu pot dormi (unul dintre deținuți a arătat un borcănel în care colecta insectele). Saltelele erau foarte vechi. Deținuții au mai spus că de patru săptămâni, la prânz, se oprește apa rece (lucru confirmat și de director). Nu existau spații de depozitare a bagajelor, fiind puse în paturi. Jumătate dintre deținuții de aici erau nevizitați. De asemenea se plângeau de carnea din mâncare, că miroase a stricat. Cei care își permit, mănâncă de obicei ce își cumpără de la magazin.

În camerele E2.18 și E2.19 erau cazați cei 31 de pacienți cu HIV, statutul acestora fiind cunoscut de către tot personalul și de toți deținuții. În camera E2.18 erau cazați 18 deținuți în 19 paturi, deși legal ar trebui să fie numai 9 paturi (supraaglomerare 189%). Baia are un WC turcesc și un duș. Deținuții își cumpără singuri saci de gunoi și mopuri (situație întâlnită în toate camerele vizitate). Un deținut susținea că era operat și nu reușea să fie dus la chirurgie, deși avea uitat un bandaj înăuntru.

O altă critică a deținuților a fost aceea că nu sunt duși la dentist în afara penitenciarului, pe motiv că nu există mașini. Tratamentul de seară se dă în prezența mascaților, în cameră. Toată lumea le cunoaște statutul bolnavilor cu HIV și se ferește de ei. Ar vrea o „pușcărie pentru sidoși” (sic!). În camera E2.19 erau 14 deținuți pe 16 paturi, deși capacitatea legală era tot de 9 paturi (supraaglomerare 155%). Aceștia se plângeau de existența ploșnițelor, de accesul greoi la dentist și că diabeticilor li se dă margarină la micul dejun. Un deținut depistat cu HIV în 2020 nu are încă tratament. Deținuții spun că uneori există întreruperi de 1-2 zile de tratament.

Camera de carantină (E3.25) avea 14 deținuți cazați în 27 de paturi, la o capacitate legală de 11 paturi (supraaglomerare 127%). Aceștia au reclamat timpul scurt pentru fiecare persoană la duș și inexistența practic a tratamentului stomatologic (stomatologul nu îi tratează și e în penitenciar doar o zi pe săptămână – joia).

Camera E3.28: arestați preventiv. Potrivit informațiilor oficiale furnizate la data vizitei, aici erau 15 persoane pe 15 paturi, dar numărul permis de paturi este de 6, ceea ce înseamnă o suprafață de 24 mp și o supraaglomerare de 250%. Camera avea de asemenea 12 rafturi pentru efecte personale, insuficiente pentru numărul deținuților din cameră.  Nu existau ploșnițe în cameră. De o lună, nimeni din celulă nu fusese scos la cabinet: „Ca să mergi la cabinet trebuie să dai cu scaunul în ușă” – spunea un deținut.

Camera E3.31 avea 14 deținuți în 14 paturi pe 2 niveluri (la o capacitate legală de 7 paturi). Baia avea pereți cu mucegai, presiunea era mică la apa caldă. Deținuții se plângeau de existența ploșnițelor. La geamuri exista un grilaj foarte des, ceea ce face dificilă circulația aerului. Un deținut a reclamat că nu a putut să meargă la înmormântarea tatălui și a vorbit doar online cu mama sa (Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 142.2. spune că în situaţia naşterii copilului deţinutului ori a decesului unui membru de familie, directorul penitenciarului poate aproba ca deţinuţii, în baza unei solicitări scrise, să beneficieze de o vizită).

Camera E3.35, dedicată tinerilor, era curată, îngrijită de deținuți, aici fiind 12 persoane (între 18 și 21 de ani) pe 15 paturi, la o capacitate legală de 7 paturi (supraaglomerare 171%).

Camera E4.42 (maximă siguranță) este foarte mică, cu doar 2 paturi, un geam foarte mic, fără suficientă lumină naturală, cu foarte multă igrasie. Aici era un singur deținut izolat la cerere, fost pacient cu TBC, actualmente cu HIV. Acesta a acuzat accesul greoi la medic și a menționat că accesul este posibil doar prin automutilare, că analizele pentru HIV nu i-au fost făcute de două luni.

Sala de mese, aflată în secția E5 (amenajată după reabilitarea din 2016), era curată, pictată de curând de unul dintre deținuți. Sala de mese nu era folosită, deținuții luând masa în camere, din cauza pandemiei.

Camera E5.56 (regim închis) avea 6 deținuți. A fost singura cameră vizitată în care era respectată capacitatea legală de deținere. Era curat și răcoare.

Secția de regim deschis (E7) este compusă dintr-o clădire cu un nivel, în careu, cu curte interioară, unde erau cazați 30 de deținuți în 5 camere. Spre deosebire de celelalte corpuri de detenție, aici era curat și aerisit. Baia comună pentru cele 5 camere are trei dușuri, două chiuvete și două WC-uri turcești.

Alte plângeri colectate de la deținuți: neeliberarea testului HIV, lipsa dreptului la muncă din cauza tratamentului psihiatric, un deținut necăutat, fără bani, s-a plâns că nu poate să-și cumpere ochelari de vedere pentru care are rețeta, un altul solicita transferul la Arad pentru a putea munci, un deținut făcea greva foamei pentru că fusese eliminat de la munca la bucătărie, din cauza unui comportament agresiv, un altul avea nevoie de o operație la picior etc.

Concluzii și recomandări

Impresia inițială, la pătrunderea în penitenciar, a fost de spațiu relativ îngrijit în ceea ce privește curtea și exteriorul clădirilor. Pavilioanele administrativ, medical și social arată îngrijit și la interior. În cazul camerelor de detenție echipa a sesizat o serie de probleme majore: supraaglomerare, căldură și lipsa aerului, WC-uri turcești, prezența aproape universală a ploșnițelor (au fost vizitate și camere curate și aerisite), saltele într-o stare foarte proastă, plângeri față de calitatea mâncării.

Foarte mulți deținuți s-au plâns de accesul la serviciile medicale și de calitatea acestora (situație care persistă neschimbată de la vizita anterioară). Există multe plângeri ale deținuților direct către Colegiul Medicilor (angajații susțin că motivul este că nu le dau exact medicamentele cu denumirea solicitată). APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului și ANP să facă demersuri susținute pentru atragerea de personal medical în sistem, prin stimulente financiare și nu numai. Dat fiind că sănătatea mintală e un domeniu critic al sistemului penitenciar, ar trebui de asemenea făcute eforturi pentru angajarea unui psihiatru și mărirea numărului de ore cu psihologii.

De asemenea, organizația recomandă conducerii ANP să verifice dacă procesele-verbale întocmite de comisia de selecţionare a deţinuţilor la muncă cuprind sau nu o motivare adecvată a propunerii de selecționare la muncă, pentru fiecare deţinut respins şi dacă unele dintre aceste motivări constau în faptul că deţinutul suferă de HIV sau, după caz, că primeşte tratament pentru o afecţiune psihică. 

Contrar normelor în vigoare, șase dintre camerele vizitate aveau paturile dispuse pe trei niveluri, iar din numărul mare de paturi în plus, existente la nivelul penitenciarului, se poate deduce că situația există și în alte camere. APADOR-CH recomandă scoaterea din camerele și așa supraaglomerate a paturilor în surplus, în special a celor dispuse pe nivelul 3, pentru obținerea, pe cât posibil, a unui spațiu suplimentar.

Vizitele online sunt apreciate (la vizita față în față pot veni maximum două persoane) pentru că deținuții pot vedea „ce mai e prin gospodărie; au văzut chiar și câinele”. Reprezentanții penitenciarului au cerut ANP menținerea acestui sistem și după pandemie. Încă mai este permis video call-ul pentru situații sociale (unde familiile nu pot veni fizic – stau în străinătate, au copii în plasament). De asemenea ar fi utilă menținerea audierilor în instanță online. Așadar, ar fi necesar de menținut sistemul de vizite online, pentru deținuții care doresc acest lucru. APADOR-CH solicită ANP să permită vizitele online în continuare, pentru toți deținuții, ca alternativă la vizitele fizice.

Organizația consideră că beneficiile acordate deținuților, pe durata stării de urgență și de alertă, cu privire la acordarea dreptului la convorbiri online ar trebui păstrate. În acest sens, ar fi necesară modificarea legii executării pedepselor, în sensul modificării art. 66 din lege, care prevede că nu toți deținuții, ci doar anumite categorii de deținuți pot beneficia de dreptul la convorbiri online. Acest drept ar putea fi extins asupra tuturor categoriilor de deținuți, indiferent de situația lor disciplinară și de periodicitatea legăturii lor cu familia, astfel cum  s-a procedat pe durata stării de urgență și a stării de alertă. 

APADOR-CH consideră că ANP ar trebui să ia în calcul măcar varianta modificării Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, nu și a legii, dar, în acest caz, dacă textul legal (art. 66) rămâne neschimbat, ar trebui ca la art. 134 din regulament să se prevadă categorii mult mai largi de deținuți care pot beneficia de convorbiri online și, de asemenea, condiții mai puțin restrictive pentru acordarea acestui drept, condiții care să nu se refere la starea disciplinară și la periodicitatea legăturii cu familia.

Deținuții s-au plâns și de lipsa cursurilor de calificare și accesul greoi la muncă. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului organizarea de cursuri de calificare în colaborare cu AJOFM și intensificarea eforturilor de găsire pe plan local a locurilor de muncă pentru deținuți. 

Pacienții cu HIV nu au asigurat secretul diagnosticului și sunt marginalizați.  Mulți sunt din București și vor să fie cazați mai aproape de casă. Pe cât posibil, APADOR-CH recomandă transferarea deținuților în penitenciare apropiate de domiciliu, așa cum prevede legea executării pedepselor, pentru facilitarea vizitelor familiei, precum și păstrarea confidențialității diagnosticului și tratamentului. Afecțiunile deținuților trebuie anonimizate (iar problemele existente de discriminare ar fi rezolvate eventual prin mutarea deținuților). Acest lucru trebuie însoțit de informarea deținuților și a personalului cu privire la bolile transmisibile și cu privire la faptul că un pacient HIV sub tratament nu mai este contagios (pentru propria protecție și pentru a elimina stigmatizarea). Pacienții cu HIV trebuie tratați la fel cu ceilalți deținuți și trebuie să le fie garantat accesul la servicii medicale, plimbare și activități.

Deținuții nevizitați au hainele și diverse lucruri din donații și din mila colegilor de celulă. Având în vedere că la momentul vizitei APADOR-CH erau 141 de persoane nevizitate, acoperirea nevoilor strict din donații poate fi o problemă. Recomandăm conducerii penitenciarului să acorde o atenție deosebită și să distribuie cu precădere deținuților necăutați materiale de igienă și strictă necesitate. 

Prezervativele ar trebui puse la dispoziția deținuților la liber, fără condiționări de orice fel, de preferat în automate/cutii amplasate pe holuri în zone nemonitorizate.

Alte concluzii și recomandări se regăsesc în cuprinsul raportului.

Georgiana Gheorghe

Irina Zamfirescu

Dragoș Roșca

Răspunsul ANP la recomandările APADOR-CH Planul de măsuri întocmit de Penitenciarul Mărgineni, ca urmare a observațiilor și recomandărilor APADOR-CH Realizarea planului de măsuri – după șase luni

Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 23 aprilie 2021, două reprezentante APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Craiova. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat trei ore, între 9.00 și 12.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Craiova a avut loc în 2019, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

  1. Număr de deținuți/ capacitate de cazare/ regimuri

La data vizitei, în Penitenciarul Craiova erau 790 de deținuți (bărbați și femei), la toate regimurile de executare a pedepsei, din zonele Gorj, Dolj, Mehedinți, Argeș și Vâlcea. Penitenciarul are 915 paturi instalate, dar o capacitate legală de deținere de numai 529 de locuri, deci avea un grad de ocupare de 149%. Cea mai mare aglomerație se înregistrează la regim închis, unde gradul de ocupare este de 150%.

Pandemia a dezechilibrat situația, după cum a explicat directorul unității. Sunt opt secții la sediu, în oraș, și una exterioară la Ișalnița, unde există încă din 2019 un proiect de extindere cu încă o secție pentru femei.

Unitatea din oraș are opt secții, cu toate regimurile: secție de arest preventiv – cu 139 de persoane, secție de regim închis – 357 de persoane, secție de regim deschis – 101 deținuți, secție de maximă siguranță – cu 78 de deținuți, secție de femei 56 la sediul din oraș – care are de asemenea toate regimurile – și încă 59 de femei la secția exterioară de la Ișalnița, cu regim deschis.

Conducerea unității a spus că cea mai mare cameră ar avea 26 locuri. Totuși în timpul discuțiilor cu deținuții, unul dintre ei a spus că stă într-o camera cu 30 de persoane.

  1. Personalul angajat/locuri disponibile

Numărul de posuri prevăzute în schema de personal este de 527, din care ocupate sunt 434. În 2021 penitenciarul a scos la concurs încă 221 de posturi, nu toate ocupate.

Pandemia a arătat că penitenciarul are nevoie și de un medic infecționist, pe lângă cel stomatolog și psihiatrul care lipsesc.

Sectorul medical se bazează pe 3 medici generaliști, 5 asistenți care lucrează în program de ture, 2 asistenți angajați cu contract, 1 asistent igienă, 1 tehnician dentar și 1 asistent stomatolog. Nu există medic stomatolog, dar unitatea colaborează cu Penitenciarul Spital Mioveni pentru serviciile unui medic stomatolog și ale unui psihiatru.

Psihiatrul existent la Penitenciarul Craiova în 2019 a fost între timp detașat și apoi mutat definitiv la Mioveni.

La concursul organizat recent a participat și un medic pneumolog, dar nu a trecut testul psihologic.

La sectorul Socio-educativ sunt 26 de ofițeri și 4 psihologi.

  1. Bugetul

În ultimul an au fost reabilitate complet 32 de camere din totalul de 119 din penitenciar.

Pentru asigurarea dreptului la vizită online au fost amenajate șase spații la unitatea din oraș și alte două la Ișalnița.

Blocul alimentar a fost dotat cu sistem de ventilare, zugrăvit și placat cu gresie, pentru eliminarea igrasiei.

S-au instalat frigidere în unele camere sau pe hol, în special la oficiul de veselă

Bugetul pentru 2021 „e oarecum în regulă”, după cum a apreciat directorul, care se bazează și pe rectificări.

O investiție care figura în plan și la vizita din 2019, cu termen de realizare 2022, era extinderea și transformarea secției exterioare de la Ișalnița în secție exclusiv pentru femei. Acea investiție este întârziată, însă rămâne un deziderat pentru 2023. Momentan se află la faza de proiectare. După mutarea tuturor femeilor la secția exterioară, penitenciarul din oraș va mai câștiga locuri pentru bărbați. Este singura posibilitate pentru unitatea din oraș care nu se poate extinde altfel, fiind situată în apropierea unui liceu.

  1. Sectorul socio-educativ

Toate camerele sunt doate cu televizoare, penitenciarul asigură accesul deținuților la informare prin presa scrisă locală. Asistența religioasă, sistată câteva luni pe perioada pandemiei, a fost reluată în acest an. De asemenea cursurile de școlarizare au fost și ele reluate în 2021.

Cursuri de calificare nu se făceau în penitenciar, la data vizitei.

  1. Munca deținuților

Numai 220 de deținuți lucrau, la data vizitei, în sectorul administrativ al penitenciarului.

Din octombrie 2020 deținuții nu au mai lucrat în afara penitenciarului și nici în atelierul de pantofi din interior. Există un spațiu liber în penitenciar, în care deținuții au lucrat la pantofi, pentru Rilug, firmă care și-a retras activitatea din penitenciare. Deocamdată conducerea nu poate să închirieze respectivul spațiu până la aprobarea noului cod administrativ.

Există o stare de nemulțumire în rândul deținuților, din cauza lipsei activității și a restrângerii celorlalte drepturi din cauza pandemiei. De exemplu dreptul la plimbare a fost redus de la 5 la 2 ore pe zi, pentru a nu se intersecta mai multe camere în spațiul de plimbare.

În anul 2020, din 718 deținuți, în medie doar 121 au muncit – 20 la prestări servicii în exterior și 101 în interior. La Rilug lucrau 60 de deținuți, avantajul acestui atelier fiind că permitea scoaterea la muncă și a celor de la maximă securitate.

  1. Sectorul medical

Cu o zi înainte de vizita APADOR-CH, la Penitenciarul Craiova începuse vaccinarea deținuților. 30 de persoane fuseseră imunizate cu serul Astra Zeneca și alți 250 de deținuți erau pe lista de așteptare.

În ultima săptămână fuseseră testate toate cadrele și toți deținuții. Testarea se face periodic, la două săptămâni dacă se depistează vreun focar sau la o lună în mod normal.

Testele sunt făcute în baza unui protocol încheiat de penitenciar cu o unitate din rețeaua privată și sunt decontate de DSP.

Prezentarea deținuților la cabinetul medical în ultimul an de pandemie s-a derulat similar ca și înainte, dar cu păstrarea separării pe camere a deținuților.

În total, de la începutul pandemiei au fost depistate 90 de cazuri de infectare cu Covid. Dacă erau depistați pozitiv bărbații erau transportați la Penitenciarul Spital Poarta Albă sau Jilava, iar femeile la Penitenciarul Spital Mioveni.

  1. Contactul cu exteriorul

Deținuții au telefoane în camere și în curtea de plimbare și pot suna oricând până la ora 21.00, în limita a 60 de minute zilnic.

Vizitele online – 4/lună – sunt acordate tuturor deținuților, indiferent de conduită, printr-o aprobare dată de ANP din 2020.

Vizite obișnuite – 8 pentru femei, 3 la maximă siguranță, 5 la regim închis – au fost reluate după 1 mai 2020. Vizitele intime s-au acordat retroactiv, abia din acest an, cu respectarea măsurilor de protecție – cu test PCR pentru vizitatori sau test antigen rapid și izolarea deținutul după vizită.

  1. Sancțiuni disciplinare

În 2020 au fost 325 de rapoarte de incident, 231 de sancțiuni, 74 pentru acte de violență, 13 pentru deținere de obiecte interzise și 41 pentru autoagresiune. Numărul rapoartelor a fost în scădere față de 2019, după cum a areciat directorul, deși starea deținuților a fost mai încordată.

Judecătorul delegat era în concediu și nu a putut fi contactat pentru a vedea câte din aceste sancțiuni au fost contestate de deținuți.

  1. Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți. Conducerea a spus că s-au oferit zece deținuți, care au fost aduși pe rând în fața camerei și au discutat cu reprezentantele APADOR-CH.

Toți deținuții aveau mască și vizieră. Majoritatea au descris condițiile din penitenciar ca fiind acceptabile, dar erau nemulțumiți de faptul că toți primeau amânări de la instanțe, la solicitările de eliberare condiționată. De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Deținut 1 – arestat preventiv, cazat pe secția 3 într-o cameră cu 30 de persoane și 30 de paturi. Au grupul sanitar în cameră, apă caldă doar o oră pe zi, ceea ce este categoric insuficient pentru toți ocupanții camerei. Deținutul  a spus că mâncarea „e OK, iar prețurile de la magazin acceptabile pentru penitenciar”.

Deținut 2 – arestat preventiv, cazat într-o cameră cu 27 de persoane. Au apă caldă marțea, joia și sâmbăta de două ori pe zi, iar în restul zilelor doar o dată pe zi. Camera are în jur de 15/8m dimensiuni și este relativ curată. Mâncarea „este caldă”. Deținutul lucrează la curățenie.

Deținut 3 – arestat preventiv, stă într-o cameră tot de 30 de persoane, dar sunt doar 29 de ocupanți. Au trei dușuri și tot atâtea toalete în cameră.

Deținutul nu s-a vaccinat, a spus că mai așteaptă să vadă ce reacții adverse au vaccinații.

Deținut 4 – de la regim închis, stă într-o cameră cu 10 persoane și 10 paturi, cu 2 toalete, 2 dușuri. Deținutul muncește în sectorul administrativ, spune că primește materiale de curățenie lunar pentru cameră și că e mulțumit de condițiile din penitenciar. Mâncarea „e ok”, prețurile la magazin sunt acceptabile.

A povestit că a avut nevoie la stomatolog și i s-a făcut o lucrare de care era mulțumit. Cu psihologul penitenciarului vorbise cu un an înainte, în rest spunea că nu a mai avut nevoie. Era înscris pe listă pentru vaccinare.

Vorbea zilnic cu familia și credea că dacă s-ar vaccina mai mulți dintre deținuți s-ar ridica din restricțiile suplimentare din penitenciar.

Deținutul a beneficiat și de o vizită intimă. A spus că sotia lui a făcut un test cu 72 de ore înainte de vizita intimă, iar el a stat în izolare 14 zile într-o cameră singur, după vizită.

Starea de spirit i s-a schimbat în pandemie, de când nu mai primește vizite fără separator cu familia.

Deținut 5 – de la regim închis, cazat cu 14 deținuți în cameră, a spus că e curat, că au apă caldă de două ori pe zi. A povestit că a avut Covid de două ori, ultima dată chiar în luna aprilie anul acesta. De ambele dăți a fost transferat la Jilava unde a fost ținut sub supraveghere. În aceeași cameră cu el au mai fost alte cinci cazuri.

Se programase și pe lista pentru vaccinare, spunând că nu contează cu ce va fi vaccinat.

Deținut 6 – de la regim închis, Secția 4, a spus că stă într-o cameră cu 8 paturi și 7 persoane, de 5/5m. Consideră că e „o cameră normală”. Au apă caldă o dată pe zi, 2 toalete și 2 dușuri, mâncarea e bună și prețurile de la magazin, ok.

Nu ar vrea să se vaccineze deocamdată, deoarece nici familia nu se vaccinează, nu sunt siguri de vaccin, doar doi colegi din camera lui s-au vaccinat.

Deținut 7 – de la maximă siguranță, stă într-o cameră cu 2 paturi, 2 persoane, apă caldă de două ori pe zi. Camera e aerisită. Muncește la curățenie pe hol. Deținutul a povestit că a fost închis în 2018 și că prin comparație cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, unde a fost înainte, cel din Craiova oferă condiții mai bune.

Spune că mâncarea e bună față de alte penitenciare, iar la magazin se duce rar, pentru că nu are bani. Dacă se vaccinează toată lumea se va vaccina și el, dar deocamdată mai așteaptă.

E mulțumit cu vizitele online pentru că toată familia îi e plecată în străinătate.

Deținut 8 – de la maximă siguranță, Secția 7, stă într-o cameră cu 2 paturi și încă un deținut. Spune că ar fi bine dacă camera ar fi mai mare, dar că a fost renovată în decembrie 2019 și deci e curată. A povestit că au avut și căldură iarna, dar că a auzit că alți deținuți se plâng că suflă vântul pe la geamuri „de parcă ai fi pe motoretă”.

Saltelele din camere au fost schimbate în 2020 cu unele noi, din burete.

Despre mâncarea de la penitenciar a spus că „nici acasă nu mâncam în fiecare zi carne. E acceptabilă, sunt zile când mai e ciorba fără nimic prin ea, dar la regim nu e zi fără carne”. El mai completează cu alimente de la magazin, dar consideră că prețurile sunt foarte mari, mai ales de când s-a schimbat patronul magazinului, în 2020.

În fiecare duminică, vorbește online cu familia și a peferat să renunțe la vizitele reale pentru că părinții săi sunt în vârstă și nu a vrut să-i pună în situații de risc.

Spune că s-a înscris la vaccin și că ultima dată când a fost la medic a fost în urmă cu două săptămâni, pentru o răceală. I s-a prescis Paracetamol.

Deținut 9 – de la regim semideschis, secția de femei. Stă într-o cameră de aproximativ 20 de mp, cu 10 paturi/10 persoane, dar un singur duș și o toaletă. A povestit că anul trecut a fost renovată camera în care stă și nu mai sunt probleme cu igrasia.

Deținuta era nemulțumită că a primit două amânări de la instanță, ultima de 8 luni. Lucrează la curățenie, din decembrie 2019. A spus că mâncarea primită de la penitenciar e acceptabilă, dacă se mai completează cu câte ceva de la magazin. Însă la magazin prețurile sunt foarte mari.

La medic sunt duse de regulă lunea, iar atunci când a fost nevoie au fost duse și în oraș, la medici specialiști.

A povestit că pe perioada pandemiei nu au mai mers deloc la biserică, iar cursurile au fost reluate abia acum, în fosta sală de mese.

Deținut 10 – de la regim semideschis, secția de femei, stă într-o „cameră de munci”, cu 13 persoane, 13 paturi – „cam înghesuite” – au 2 dușuri și o toaletă. Camera are două geamuri în partea de sus, care se deschid, dar care nu asigură suficientă lumină. Camera a fost renovată în 2020.

Mâncarea e bună, îndestulătoare, iar la magazin, în funcție de ce cumperi, unele mărfuri sunt mai scumpe. Produsele de igienă le primește de la penitenciar, lunar, și sunt relativ suficiente.

Familia o vizitează cu separator și lunar se testează. S-a vaccinat pentru că nu a avut de ales, are o boală cronică și a vrut să se protejeze.

Deținuta a apreciat că asistența medicală este satisfăcătoare în penitenciar.

 

Concluzii și recomandări

  • Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
  • Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar cu siguranță agravate de limitările impuse de pandemie.
  • Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunicate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
  • De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
  • Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.

Report on the visit of the Craiova Penitentiary

/in /by

On June 10, 2019, two APADOR-CH representatives visited the Craiova Penitentiary. The most recent visit of APADOR -CH of the Craiova Penitentiary took place in 2014 (this report can be found here). The 2014 visit, was a follow-up visit from the visit in 2012 (the 2012 report can be found here).

 

General information, staff, detention areas

On our last visit, overcrowding was the most significant problem of the Craiova Penitentiary. Currently, this problem has been solved. On the date of our visit, the penitentiary had 675 inmates, serving under all types of holding conditions. 108 inmates were women, and 60 of them were detained in the exterior unit in Ișalnița. Thus, the penitentiary had an occupancy rate of 82%. This is due on, the one hand due to the change of the detention type, and on the other hand, to the law on sentence reduction. Consequently, the number of prisoners was reduced by half compared to 2017, when the facility detained 1120 prisoners.

However, the prison management stated that all units need reorganizing because the 4 sqm per detainee standard still cannot be observed. The refitting of the existing areas is difficult to achieve as it can only be done by building an additional floor; lateral expansion is out of the question because the penitentiary is next to a school. The full capacity complying with the 4 sqm standard would be of 462 inmates (without the exterior section), and the penitentiary currently holds 615 (not counting the exterior section). With this in mind, in April 2019, the prison administration sent a concept and design brief to the Romanian Prison Administration Authority for the construction of a new pavilion in the Ișalnița off premises section, with 80 new detainment places. The completion of the new section will take 3 years, and the Norwegian Financial Mechanism ensures the funding. The aim of this is to move the entire women’s section of the Craiova Penitentiary to Ișalnița to offer better detainment conditions for them and to increase the square footage of the penitentiary.

The detainees are held in 8 on premises sections (one of which is for women) and an off-premises section in Ișalnița. It is the only detainment facility for women in the South West of Romania (covering Dolj, Olt, Mehendinti, Arges and Valcea) and covers all detainment regimes. The penitentiary also holds transit detainees to be sent to the judiciary authorities in the Olt and Dolj counties. At the moment of our visit, the provisional detention section held 26 persons.

The prison mentioned that compared to our 2014 visit, the Ișalnița section was supplemented with 24 places (2016) and all annual current maintenance works have been carried out.

Regarding the personnel, the organisation’s positions are 80% occupied. The prison management declared that this deficit is clearly felt, especially within the police escort department. There are 21 open positions for offices (out of the 93 of the employment chart) and 87 open positions for agents (out of the 432 positions in the employment chart). The prison management declared that they are waiting for new funding and the list of the hiring freeze (due to legislative reasons).

The prison management admitted they have special task forces, but they are only used to discourage any potential riots and only when the prisoners are transported off the premises. During their visit the APADOR -CH employees noticed the presence of the special task forces inside the penitentiary, but they were not wearing any special masks or hard hats, although their identification number was visible on their vests.

The penitentiary has rooms with different capacity ranging from 2 person rooms (for inmates under maximum security) to rooms for 12 per even 30 persons (in the provisional detention section).

According to the documents provided by the prison administration, the penitentiary has 20 walking courts, for each section, with an area of 30 sqm to 182 sqm as well as a football court. The Ișalnița section has 4 walking courts of 100 sqm, 1152 sqm, 52 sqm and 53 sqm.

Medical assistance

The medical staff consists of 3 general practitioners, 11 nurses and 1 psychiatrist. The doctors work in shifts, from Monday to Friday from 7.30-19.00. A nurse is permanently on the premises. Compared to 2014 there is no more pneumologist, radiologist, dentist or dental technician. The dentist from the Craiova Juvenile Detention Centre comes as needed. The penitentiary has a well-equipped dentist’s practice, which even has a dental prosthesis surgery (however the dental technician died recently).

The infirmary even has 3 TBC quarantine units, but these are not used any longer since there have not been any TBC cases lately. Any cases are sent to Hospital Penitentiaries such cases such as Mioveni, Jilava Rahova. At the time of our visit, these quarantine units were used as storage areas.

The most common conditions are cardiac conditions, followed by psychiatric conditions and chronic conditions. There were no records of women with gynaecological issues, but such consults take place at one of the Hospital Penitentiaries.

The doctor declared that there are no HIV infected inmates, but also that they do not carry out HIV testing. Thus, nobody can confirm with any certainty that there are no HIV cases. Furthermore, the doctor declared that there are not any detainees suffering from STDs. The doctor said that the penitentiary does have condoms, but these are only given upon request. APADOR-CH recommends that the condoms are put in easily accessible places since the detainees do not dare to ask for them from the doctor’s office. Furthermore, the penitentiary needs to be supplied with rapid HIV testing kits, and to test the detainees both when they enter the penitentiary and regularly if they agree to such testing.

On the matter of drug users, the penitentiary only offers psychiatric consultations to them. There was only one person receiving methadone treatment in the previous year, treatment provided by the Rahova Penitentiary since the Craiova Penitentiary does not stock up methadone. There were three detainees receiving dialysis at the time of our visit; they are taken to the County Hospital to receive treatment.

There are approximately 30 medical consults per day. Upon request, the detainees may seek medical help from other hospitals.

The supply of medical products is done one a year from the Mioveni Hospital, but the doctor declared that there are sometimes delays in the supply or that some of the ordered medicine is missing. At the moment of our visit, there were two pharmacists at the penitentiary pharmacy who both described the supply as adequate.

There were 78 registered aggressions in the past six months, and 50 cases with associated injuries. For each aggression, the doctor fills out a standard form and anatomical sketches of the injuries, report this to the prosecutor’s office, and the patients are sent to the Forensic Medicine Section.

APADOR -CH welcomes the fact that the penitentiary managed to hire a psychiatrist in 2019. There had not been any psychiatrist on the premises since 2016, and the penitentiary moved the detainees to one of the Hospital-Prisons, which was quite worrying considering the high rate of mental health issues among the inmates.

According to the doctor, approximately 100 inmates receive psychiatric treatment (approximately 14% of inmates). The most frequent mental health issues are anti-social behaviour, approx. 70%, followed by sleep disorders and adjustment issues. To stop smuggling and voluntary ingestion, all psychiatric medication is given only in front of the psychiatrist. He offers the medication every morning and also talks to the detainees, identifying new cases in need of psychiatric care. He offers psychiatric consults daily for each prison section for all inmates who place a request in advance and for all inmates who call him (if he sees that they need help).

 

Food and the food preparation area

Similar to our last visit, the strong point of this penitentiary is the fresh bread made on the premises. The menu for Friday, according to the menu handed out to our Association’s representative was: breakfast – tea, bread, biscuits, cheese, boiled egg, lunch – beef sour soup and kidney bean paste, dinner: potato stew with pork rinds and with separate meals for all the inmates with special dietary requirements.

APADOR -CH welcomes the fact that the food preparation is done by specialised personnel (both technical personnel and supervising personnel). According to prison management, this helped a lot in reorganising the space and related activities. 20 inmates work in the canteen and other 10 in the bread making section.

The canteen is equipped with 10 pressure cookers, ventilation system, food storage area, refrigeration room for the meat, changing facilities for the inmates, and meat cutting area. The food preparation area was overall clean, but the ventilation system could not cope thus it was scorching inside, with condensed water and steam dripping down the walls, which made the inmates’ activity that much harder and under subpar conditions for their health. Even the prison management admitted that they were not happy with this ventilation system.

The store on the premises was well stocked on the date of our visit. All prices were visible, for example, ꓽ still water – 2.80 lei/l, shampoo between 12 and 20 lei, coffee – starting with 3.20 lei per package. According to the data provided by the prison management, there is a supervisory committee which regularly checks the prices of the store on premises. In the past, this commission has notified the company running the store, and following this notification they lowered some prices.

 

Educational and social reintegration department

The educational and social reintegration department consists of the psycho-social department and the educational/reintegration department.

The psychosocial department is made up of 4 licensed psychologists and 3 social workers, but the staff declared that at least two social workers are still needed. Every Monday and Tuesday, the psychologists carry out the regular and final assessment of the detainees and therapy programs according to their needs. 12 such programs have been implemented so far (a program aimed at reducing impulsivity, a program destined for sexual offenders, a program for aiding inmates with mental health issues). An average of 12 detainees took part in these programs. On average, one psychologist holds two individual consultations a day. At the moment of our visit, the arrival of a suicidal person was announced. This person was to be evaluated by the psychologist on call who would take all the subsequent necessary measures. Later the psychiatrist will also be informed, and if treatment is necessary, the section head, as well as the detainees who form a support group to monitor persons prone to suicide, will also be involved.

The social workers offer social programs based on the guidelines of the Romanian National Prison Authority on parental relationships, parole and civic education. 225 detainees have been included in these programs. The social workers showed these guidelines dated 2010 to the APADOR -CH representative, who concluded that these need to be refreshed and adapted to the realities of today in order to attract more detainees.

One major problem mentioned by the psycho-social services was that 8% of the detainees are functional illiterates, making the work even harder. According to the social workers, a mandatory schooling program in the prison system would ease the reintegration of released detainees.

The Educational Service is made up of 16 educators, and each educator works with approximately 80 detainees. The educators confirmed the percentage (8%) of functional illiterates and declared that they have a literacy program with short-term integrated activities (such as simple mathematics, logic or card making) to avoid the isolation of these inmates from those who have access to a broader spectrum of activities. On average, seven detainees take part in the educational programs because the majority prefers to work. Overall for the entire semester, a detainee takes part in three or four educational activities and is enrolled in a reintegration program.

The teachers taking part in these programs are employees of the Tudor Arghezi High Scholl in Craiova and not by the penitentiary. They hold primary and lower secondary education classes during the week and upper secondary classes (i.e. 9th and 10th grade) on weekends.

According to the information provided by the prison management, at the end of the 2017-2018 school year, the enrolment was as follows:

  • 62 persons were enrolled in primary education classes, 22 women and 23 persons graduated out of which 12 were women.
  • 39 persons were enrolled in lower secondary education classes out of which 18 graduated.
  • 44 persons were enrolled in higher secondary education classes (9th and 10th grade) out of which 16 graduated.

In the 2018-2019 school year, the enrollment was as follows:

  • 43 persons were enrolled in primary education classes, out of which 19 were women
  • 24 persons were enrolled in lower secondary education classes
  • 28 persons were enrolled in higher secondary education classes (9th and 10th grade)

The Orthodox priest is an employee of the prison and has a chapel in the same building as the classrooms. Upon request, the members with other religious affiliations or religious associations may access this chapel. The Romanian Association of Christian Police officers visits the penitentiary often and organises meetings with the detainees.

The penitentiary also works together with drama groups from Craiova and even took part in a theatre festival for inmates. An improvisational theatre play took place in the penitentiary’s festivities room which was specially designed for such educational activities.

The gym is inside the penitentiary and is equipped with seven fitness machines and one ping pong table. The gym is clean, and the machines were in good condition. The prisoners come here in pairs of eight, depending on their detention regimen.

Furthermore, the penitentiary also has a very rich library. Compared to our visit in 2012, the penitentiary library holds now more than 5000 books, including 1000 textbooks sent by the Romanian Prison Administration Authority. The monthly average of book requests is of approximately 40 books. The responsible for the library mentioned that there are five copies of the Romanian Penal Code, but all of them were currently in the quarantine section at the time of our visit.

 

Work

According to the data provided by the prison management, from the start of 2019 up to the present day seven services contracts have been concluded with external beneficiaries together with voluntary work contract (special workforces – natural and legal persons).

On average, 199 detainees took part in labour activities out of which:

  • The average number of detainees taking part in paid work – 90,
  • The average number of detainees working off premises – 87,
  • The average number of detainees working in services and state services on the premises – 3,
  • The average number of detainees used for prison maintenance – 106,
  • The average number of detainees used for voluntary work – 3.

The income generated by the work of the detainees until 10.06.2019 was of 909,825.00 Lei, according to the data provided by the prison management.

Compared to our 2012, the prison carpentry workshop is no longer in use due to lack of funding and all the equipment is left to decay.

The prison management stated that the workforce demand is higher than what the penitentiary can offer, because not all detainees can fulfil the workforce selection criteria of Decision No. 500165/2017 on Approval of the Instructions of Employment Conditions of Detainees (“qualification, skills, age, health condition, security measures as well as the professional qualification for workforce programs”). 

 

Visits and mail

The visitation sector was constructed in 2010 using the prison’s funds, and prison management is very proud of it. It has a waiting area in the hallway decorated with A3-sized posters displaying the internal regulations of the prison, the rights and obligations, allowed/ forbidden objects. Furthermore, the visiting section is fitted with a video surveillance system, and the supervisor watches the images from a separated room. Moreover, the supervisor’s office has a sizeable tinted-glass window which enables them to supervise the persons in the separated rooms, thus ensuring their confidentiality.

The hallway is followed by the entrance to the visitation room with nine separated areas, to the visitation room without any separators but with six tables, a mother-child facility which can also be used by foster caregivers made with the support of the church, and to the rooms for conjugal visits. The visitation time is 2 hours. An overview of the records showed an average of 50 visits per day.

There are two rooms for conjugal visits: the first one has a telephone, a refrigerator and TV set and is also very clean, while the other one is barely lit and does not have a TV set. The prison officials stated that they offer toiletries for conjugal visits. However, no toiletries were present on the day of our visit.

This part of the building also holds a videoconferencing room for video conferences with the family, fitted with a video camera and headphones. This room can also be used for video conferences with the courts; however, this is very uncommon, because the courts are not very open to this option. The system was once used for the Finnish police but also with the Romanian Prison Administration Authority.

The package room is fitted with a hatch door, and the packages are opened in the presence of the detainees and their visitors. The maximum allowance for a package is 10 kg for food products, 6kg for fruits and vegetables and 20 l of water/soft drinks. Foods that need heating are not accepted.

The correspondence of the detainees is recorded in a register – name of the sender and the receiver. According to the documents provided by the prison, 6155 letters were sent in the time frame between 01.01.2019 and 10.06.2019.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

The judge for the supervision of the deprivation of liberty has their office in the administrative wing of the penitentiary and is helped by a clerk. The judge stated that most of the claims are related to sentence reduction and prison conditions. Most of the detainees requesting financial compensation instead of a sentence reduction. If in 2017 there were almost 60 cases of food refusal per year, now that the current director has taken over, they are around five per year, but the judge considers that these are just superficial. Overall there are 630 complaints per year. The detainees usually submit a request to see the judge or write letters to him. 

Regarding the discipline of the detainees, 30 events with little significance have been recorded from a height the beginning of this year up to the date of our visit. 243 disciplinary sanctions have been applied and 615 rewards. Overall the penitentiary’s representatives declared that the atmosphere is more relaxed now since the number of detainees has decreased. The last suicide took place in 2017, and self-mutilation, as well as incidents between prisoners, have significantly decreased. 

 

Women’s section

The women’s section is made of on-premises section (Section 1) where 48 women are detained and the off-premises Ișalnița section with 60 women. Section 1 is a wing with all windows facing the courtyard to avoid any connection with the men’s sections. The women’s section holds all detainment regimens. The Association could not help but notice that the same problem persists since 2012, i.e. all the rooms for different detention regimes are on the same section, thus making it impossible to observe the procedures on detention regimens. Although the women in the open prison regime and those from the semi-open prison regime benefit from the right of having their room doors open during the day, these are locked every time other detainees must be moved out of the room for different reasons. 22 female agents guard the women.

The 48 women are detained in seven rooms. The room sizes vary between 7.03 sqm to 28 sqm. Rooms visited by the APADOR -CH representatives: ꓽ Room 1 semi-open regime, 12 beds, 12 female detainees in 26.52 sqm (7.14 sqm bathroom), Room 6 – closed regime, 10 beds, 7 female detainees in 28 sqm (7.44 sqm bathroom). The bathrooms are fitted with one or two toilets, depending on the room size, with separate showers and sink. Each room has a storage area for foodstuff, with an area of 0.45 sqm to 3.84 sqm. Furthermore, all the rooms have plasma TVs, phone and dining tables and chairs.

The APADOR -CH representatives, could sense the overcrowding in these sections. Even though these were not occupied at their full capacity and the third row of beds had been removed, the remaining beds still occupied much room. According to the data provided by the penitentiary, the women’s section has 54 installed beds, although the maximum capacity is of 31. Natural lighting was insufficient, and the inmates always kept the light on.

They declared they are generally pleased by the conditions and by the personnel. Furthermore, they declared that hot water runs for three hours a day, they receive sufficient toiletries every month, and the food was satisfactory. Furthermore, they mentioned that they take part in classes and physical activities whenever they want, and one detainee recently took a psychology class while another took ecology classes. Medical assistance is ensured; one person receiving dialysis confirmed that she is taken to receive her treatment regularly.

The female detainees have to yards, 39 sqm and 64.5 sqm. The section also has a laundry room fitted a washing machine where the detainees can wash their clothes. There is also an information panel on the hallway (showing the visitation program, rights and obligations, etc.).

 

Detention rooms for men

Male detainees are divided according to their regime as follows: 120 in provisional detention, 26 in quarantine, 72 under maximum security, 325 under closed regime, 14 under semi-open regime and 17 in open regime. The rooms in which the detainees are held range from 65 sqm for the rooms with 30 beds, an average of 30 sqm for the rooms with 12 beds, an average of 7 sqm for the maximum-security rooms with two beds.

As an example, the most crowded section is section 3 (90% occupancy rate), which comprises the quarantine rooms, the rooms for detainees in provisional detention and the rooms for detainees under closed regime. The total surface area of these rooms is 339 sqm for 138 detainees (although the maximum number of beds would be just 80), as well as sections 5 (93% occupancy rate) and section 5 b (100% occupancy rate) – rooms with closed regime, with a total room area of 379 sqm for 135 detainees. Thus, there is only 2.5 sqm per detainee.

The APADOR -CH representatives, visited the following sections: provisional section, observation quarantine section, closed regime section and the maximum-security section. All the rooms have TVs and telephones, storage area for foodstuffs, dining tables and chairs, bathrooms with sinks, one, two or three separate showers and one or two separate toilets, depending on the room size.

 

Provisional detention and observation – quarantine sections

In the provisional detention section, the APADOR -CH representatives visited room number 18 with 30 beds, where 25 detainees were kept (65 sqm net area). Overcrowding was evident, there natural light was insufficient, and the rooms lacked fresh air. The detainees in provisional detention stated that the food was acceptable, that they receive meat every day, that they have hot water, weekly access to the gym, and received all the medical attention and medication needed. Moreover, they declared that the products in the shop on premises were satisfactory and that the prices were reasonable. Their main complaint was the lack of a refrigerator. The prison management mentioned that currently, they are unable to install refrigerators in these rooms due to the configuration of these rooms, but that they are seeking future options.

In room 20 – quarantine (22.95 sqm) the detainees declared that they were happy with the conditions. Again, this room had insufficient natural light and stuffy air.

This section has three courtyards (57 sqm, 104 sqm, 166 sqm). The detainees who were in the courtyard at the time of our visit also mentioned that the conditions are good and that they took part in multiple activities and classes.

The section also has a dining room, with 11 tables. The cook serves the food through a separator. There are instructions for washing hand hung on the wall, together with a whiteboard for the educational activities.

The Craiova Penitentiary has implemented an info-kiosk system, but the one tested by the APADOR -CH representatives, was out of order.

 

Closed regime

The men under closed regime occupy sections 4 and 5 set in a building resembling a “closed horseshoe”. Section four has an occupancy rate of 47%, with 47 detainees on 303 sqm net area. On the other hand, as mentioned earlier, this is one of the most crowded sections.

The APADOR -CH representatives, visited room 5.37 (12 beds, 11 persons, net area of 31 sqm) and room 5.43 (8 beds, 8 persons, net area of 22.87 sqm). The detainees declared that they are satisfied with the conditions, except for the fact that there is no refrigerator. Moreover, they mentioned that they wished they could get a professional qualification while serving their sentence.

The rooms in these sections were generally clean, with clean air and had sufficient lighting. APADOR -CH appreciates the fact that these rooms have a folder containing legal information (rights, obligations, internal regulations) which the inmates can consult at any time and suggests the distribution of these folders in all other rooms if these are not available already. The detainees confirmed that these folders are very useful.

 

Maximum-security regime

Detainees under maximum security occupy a semi-circular building in sections 6 and 7, but the latter was unoccupied at the time of our visit. Section 6 has three sectors and 56 rooms with an average net area of 6 sqm (and 2 sqm for the bathroom) with two beds, holding two persons.

The APADOR -CH representatives, visited sections 6B and 6C – maximum security. The detainees did not have any complaintsꓽ they received the medical care as needs, go in the courtyard every day, do not have any issues with the personnel and the food was good.

 

Conclusions and recommendations

Following our visit to the Craiova Penitentiary APADOR -CH can see a real improvement regarding overcrowding. Our organisation appreciates the visible improvements made by the prison management since our last visit in 2014 and the fact that they try to make the space visually appealing by painting the buildings in blue and white, putting flowers in the sections and the overall cleanliness of the prison.

APADOR-CH reiterates the recommendations made in our report

  • the addition of refrigerators in the rooms,
  • placement of condoms in easily accessible areas and the purchase of rapid HIV testing kits,
  • the remediation of the ventilation system in the food preparation area.

Nonetheless, the Association appreciates the fact that the Craiova Penitentiary has its own psychiatrist, considering that the availability of psychiatric services in the penitentiary system is an endemic problem. Notwithstanding APADOR -CH recommends that the prison hires at least one more psychiatrist considering the existing workload. We reiterate the fact that the Romanian state must find solutions to implement the ECHR decision in the case Țicu v. Romania, where the Court ascertained the lack of access to psychiatric treatment and care for the detainees with mental health issues. This lack of treatment is a violation of art. 3 of the Convention (the right not to be subjected to torture, inhumane punishments or inhumane and degrading treatment).

Other conclusions and recommendations are included in the report.

Livia Popa                                         

Georgiana Gheorghe

Traducător Cristina Badea-Gutu

Raport asupra vizitei în Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului Județean de Poliție Dolj

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 11 iunie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj . Vizita a început la ora 10 dimineața și a luat sfârșit la ora 13. Cea mai recentă vizită a unor reprezentante APADOR-CH aici a avut loc în 2012, conform raportului de pe site-ul asociației.

Efective, personal, spații de detenție, dotări

La data vizitei C.R.A.P Dolj găzduia 22 de arestați dintre care 16 bărbați adulți, 3 femei și 3 minori (toți băieți). Arestul este amplasat la demisolul unei clădiri din incinta IJP Dolj. Spațiile de deținere ale arestului constau în 16 camere a căror suprafață totală este de 189,36 mp, excluzând grupurile sanitare amenajate în camere. Conform declarațiilor conducerii, spațiul a fost reorganizat începând cu anul 2016 pentru a atinge cei 4 mp/arestat. Capacitatea totală este de 45 de locuri (față de 85 cât era la vizita APADOR-CH din 2012), astfel rezultă o suprafață de 4,20 mp pentru fiecare persoană cazată în camerele de detenție. Conform afirmațiilor conducerii, gradul de ocupare al arestului a fost sub 50% în 2019 și de 90% în 2018. Durata șederii nu depășește  șase luni dar este în general mai mare de o lună. În situațiile foarte rare în care este atinsă capacitatea maximă, persoanele arestate sunt mutate în C.R.A.P Olt.

Personalul arestului constă în 30 de agenți (din care două femei), un singur post fiind vacant. Asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj al MAI. Nu activează în arest altfel de personal specializat, cum ar fi psiholog, asistent social sau educator.

De altfel, persoanele private de libertate nu desfășoară niciun fel de activitate cu excepția plimbărilor zilnice (minim o oră, maxim două). Potrivit documentelor oficiale, arestul are patru curți de plimbare (2 cu suprafață fiecare de 17,78 mp, respectiv 2 cu suprafață fiecare de 20,58 mp). Acestea arată că în anul 2017 au avut loc lucrări de hidroizolare și de refacere a pardoselii acestora și au fost confecționate copertine. Reprezentantele APADOR-CH nu au putut identifica cele 4 curți de plimbare, ci doar 3, cu suprafețe de cca. 20 mp fiecare. La momentul vizitei curțile erau neîngrijite și nu aveau niciun fel de dotări cu excepția a 4 spaliere tracțiune și o bicicletă dezafectată. Reprezentanții arestului au precizat că la începutul anului 2019 au fost achiziționate 4 biciclete fitness și o bandă de alergare, dar acestea nu fuseseră montate din cauza vremii ploioase de la începutul anului. În mod paradoxal, în documentele scrise oferite reprezentantelor APADOR-CH la sfârșitul vizitei, cele 4 biciclete fitness și banda de alergare figurează ca fiind montate încă din anul 2017. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să pună de urgență aceste aparate sportive în funcțiune, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.

Organizația apreciază că, în perioada 2015-2019, C.R.A.P Dolj a desfășurat activități de reparații, ingienizări și amenajări în cadrul arestului. Cu titlu de exemplu, se pot menționa următoarele: amenajarea de grupuri sanitare în 11 camere; montarea a 16 paturi individuale și 14 ansambluri de paturi suprapuse cu saltele noi; montarea a 22 de aparate de aer condiționat; refacerea instalației de alimentare electrică a camerelor reținuților și a birourilor lucrătorilor; refacerea instalației de iluminat a camerelor deținuților. Cu toate acestea, așa cum se menționează în continuare în cuprinsul raportului, sunt necesare și alte îmbunătățiri. Persistă o serie de probleme în ceea ce privește condițiile de detenție, acest lucru datorându-se și faptului că arestul este amplasat în continuare la demisolul întunecat al clădirii. Reprezentanții C.R.A.P Dolj și-au exprimat dorința de a accesa în viitor fonduri europene pentru a construi un sediu nou în curtea I.P.J Dolj, pe care momentan o împart cu S.R.I.  Acest lucru nu este realizabil însă într-un viitor apropiat având în vedere că liniile de finanțare europeană se deschid abia în 2021, iar procesul în sine de finanțare și ulterior de construire va dura ceva timp.

Contactul cu exteriorul

Sectorul vizite și grefa sunt amenajate în două camere amplasate în exteriorul arestului propriu-zis, la etajul superior al clădirii. Ambele camere sunt dotate cu dispozitive de separare care se folosesc în toate cazurile. Unul dintre minorii cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că nu i-a fost permisă vizita fără separator atunci când s-a întâlnit cu mama sa (și s-a plâns că nu a putut să o țină în brațe). Organizația reamintește conducerii C.R.A.P Dolj că potrivit legislației în vigoare (art. 248 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a L254/2013) vizitele în cazul minorilor trebuie să aibă loc fără separator și recomandă luarea măsurilor necesare pentru amenjarea unui astfel de loc. Este notabil că în cazul grefei, camera este dotată cu o ușă cu geam, ceea ce permite supravegherea vizuală în condiții care asigură confidențialitatea convorbirilor. Nu același lucru se poate spune și despre camera de vizite. Organizația recomandă conducerii C.R.A.P Dolj înlocuirea ușii actuale a camerei de vizită cu una cu geam sau amenajarea unei alte camere în acest scop.

Asistența medicală 

Așa cum a fost menționat deja, asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj ai MAI. Aceștia lucrează în ture de 8 ore și se deplasează și în afara orelor de program atunci când au loc ieșiri și intrări din arest. Pe timpul nopții asistența medicală este acordată doar telefonic. Postul de medic al arestului este vacant, fără prea multe perspective de a fi ocupat prea curând.

Cabinetul medical se află în afara incintei arestului. Atunci când persoanele ajung în arest, un medic coboară pentru efectuarea consultului la depunere, într-o cameră special amenajată în acest scop. Camera este dotată minimal: un pat, o masă, un dulap cu 40 de casete pentru medicamente- organizate pentru fiecare cameră, o trusă medicală. Unul dintre agenți a afirmat că medicamentele nu sunt distribuite de medici așa cum ar fi normal, ci de agenții de pază. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului. Cei doi medici cu care au vorbit reprezentanții organizației s-au plâns că au un program foarte încărcat și că se găsesc în situația de a fi pe de o parte medici ai polițiștilor și jandarmilor din cadrul I.P.J Dolj, și pe de altă parte medici ai persoanelor arestate. Ei au menționat că acest lucru poate fi interpretat de către aceștia din urmă, în sensul în care sunt subiectivi și nu le pot acorda atenția cuvenită.

Medicii cu afirmat că, în funcție de vârstă, cele mai des întâlnite afecțiuni în rândul arestaților sunt cele cardiace și diabetice. Minorii și tinerii sunt în general consumatori de etnobotanice, aceștia fiind trimiși la psihiatrie. Programele de tratament pentru consumatorii/foștii consumatori de droguri sunt absente, deși au existat recent cazuri de foști consumatori de droguri. Numai în luna mai 2019, arestul a găzduit 8 persoane cu antecedente de consum de droguri (7 bărbați și o femeie, 1 consumator de heroină, 7 – alte droguri). Nu au existat până acum în arest persoane cu tratament substitutiv cu metadonă sau HIV. Nu se derulează niciun program de prevenire a transmiterii infecției HIV/hepatite nici pe cale sexuală și nici sanguină. În ceea ce privește medicamentele, cadrele medicale au mai precizat că au doar strictul necesar și nu pot asigura urgențele. Pentru situații deosebite se apelează la 112 sau la alte spitale din Craiova.

Persoanele aflate în arest la data vizitei s-au declarat în general mulțumite de calitatea serviciilor medicale. Doar un arestat a reclamat faptul că nu primește îngrijire medicală pe timpul nopții dacă îl doare o măsea. Conducerea arestului a mai menționat că C.R.A.P Dolj nu mai are un stomatolog de 5 ani de zile.

Hrana arestaților

Hrana asigurată arestaților este preparată și furnizată de Penitenciarul Craiova. În general arestații au precizat că mâncarea este acceptabilă. Arestul are și un contract de colaborare cu o firmă, astfel că persoanele private de libertate pot achiziționa bunuri și alimente o dată la două săptămâni, pe baza unei liste care se predă supraveghetorului. Arestul dispune și de o bucătărie în care este depozitată vesela în care se distribuie hrana, o cambuză și 8 frigidere pentru a-și păstra alimentele primite de la aparținători. Doi arestați lucrează la bucătărie ca veselari.

În anul 2019, a existat un singur refuz de hrană. În cazurile de refuz de hrană arestatul este consultat zilnic de către medicul arestului și se solicită prezența judecătorului delegat. Acesta, care se ocupă de CRAP Dolj și de Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova și Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova.

Judecătorul delegat

Potrivit șefului arestului, care a preluat conducerea în februarie 2019, judecătorul delegat a venit doar de două ori (din inițiativă proprie). Acesta vine în arest numai dacă există solicitări exprese din partea deținuților (în ultima perioadă nu a avut astfel de solicitări), sau din când în când „pentru a se uita pe documente”. Arestații îl pot contacta telefonic, numărul de telefon al judecătorului delegat este afișat în holul arestului, pe pereții unde sunt instalate telefoanele.

Dreptul la informare, convorbiri telefonice și corespondență

Telefoanele, în număr de patru, și cutia poștală sunt amplasate în interiorul arestului, în holul de la intrare. Arestații pot comunica telefonic cu familia de trei ori pe săptămână și zilnic cu avocatul, în măsura banilor disponibili pe cartela telefonică. Spre deosebire de ultima vizită a APADOR-CH din 2012, telefoanele sunt dotate cu paravan care asigură confidențialitatea convorbirilor. Supravegherea vizuală se face din cameră alăturată prin intermediul camerelor video. Corespondența poștală este depusă personal de arestați în cutia poștală de pe hol. Dreptul la informare al arestaților este asigurat prin faptul că fiecare cameră este dotată cu televizor (racordat la un furnizor de programe prin cablu). Arestații se pot uita la ce programe aleg și fără să fie condiționați de vreun orar.

Biblioteca este amenajată în aceeași cameră folosită pentru fotografiere și amprentarea arestaților și conține în jur de 100 de volume. Reprezentanții arestului au menționat că aceasta nu prea este folosită, precizând că 30% dintre arestați sunt analfabeți. Dintre cei care știu să citească, mulți solicită Codul Penal care stă la șeful de tură și este pus la dispoziție la cerere.

Perchezița

Percheziția la depunerea în arest are loc într-un spațiu necorespunzător care afectează  dreptului la intimitate și demnitate al persoanei. Concret, percheziția corporală are loc după o perdea, într-un colț al holului care face accesul la bucătărie și punctul de triaj. Acest prim contact cu mediul arestului este destul de brutal, punând persoana într-o situație de vulnerabilitate, mai ales dacă este pentru prima oară într-un astfel de mediu. Până la amenajarea unui spațiu corespunzător asociația apreciază că percheziția ar putea avea loc în camera alăturată, unde se face consultul medical inițial, care oferă mai multă intimidate.

Vizita în camere

Din 2012 și până azi condițiile în arest s-au îmbunătățit, prin reparații, amenajări și achiziții noi (câteva menționate la începutul acestui raport). Cu toate acestea, senzația pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza amenajării sale la demisol, este una de murdărie și întunecime.

Camera 28 – femei

La momentul vizitei, în arest erau găzduite 3 femei, într-o cameră cu suprafața de 12.43 mp (2.21 mp grupul sanitar) în care erau amenajate 3 paturi. Acestea s-au declarat mulțumite de condiții, precizând că personalul arestului are grijă de nevoile lor, există apă caldă în permanență, au acces la medic când au nevoie.

Camerele de adulți bărbați

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat două camere în care erau cazați majoritatea bărbaților. În camera 27, cu o suprafață de 32,11 mp se aflau cazate 6 persoane și erau amenajate 9 paturi. Camera 23 găzduia 5 persoane într-un spațiu de 25,69 mp și o capacitate de 8 paturi. Ambele camere erau insuficient iluminate natural și aerul era irespirabil din cauza grupului sanitar din cameră (WC și duș din PVC, fără ușă). APADOR-CH apreciază faptul că s-au găsit fondurile necesare în 2016 pentru a amenaja grupuri sanitare în camerele de deținere. Cu toate astea, organizația consideră absolut necesar ca acestea să fie dotate cu uși și igienizate periodic. De asemenea, organizația recomandă conducerii arestului să găsească un loc unde arestații își pot usca rufele. Deși există o mașină de spălat, multe persoane își spală hainele în cameră, unde le și usucă, lucru care contribuie la atmosfera înăbușitoare și pune în pericol sănătatea arestaților.

Bărbații arestați au comunicat reprezentantelor APADOR-CH că sunt mulțumiți de condițiile de detenție, cu unele excepții. Unii dintre ei s-au plâns că nu primesc decât săpun și hârtie igienică în fiecare lună și nici produse pentru curățarea camerei. De asemenea, aceștia au menționat că grupul sanitar degajă un miros urât, aspect confirmat și de reprezentantele APADOR-CH.

Camera minorilor

La momentul vizitei, arestul găzduia și 3 minori băieți și un tânăr de 19 ani. Două dintre persoane fuseseră aduse cu o seară înainte. Aceștia s-au plâns reprezentanților organizației că nu primiseră până la acel moment produse igienice. În legătură cu acest aspect, șeful arestului a precizat că minorii „abia sosiseră” și personalul nu avusese timp până în acel moment să le înmâneze necesarul, dar că urmau să o facă, întrucât „avem dulapul plin”. Minorii s-au mai plâns și că în cameră miroase foarte urât din cauza canalizării (același tip de grup sanitar din PVC, fără ușă).

În ceea ce privește camera de izolare, șeful arestului a precizat că de ceva vreme camera de luat vederi instalată nu funcționează întrucât nu s-au găsit fondurile necesare reparării acesteia. Având în vedere costurile foarte mici implicate, APADOR-CH recomandă luarea tuturor măsurilor pentru remedierea acestei situații.

Concluzii și recomandări:

APADOR-CH constată că Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj a rezolvat problema supraaglomerării existentă la momentul ultimei vizite în anul 2012. În momentul de față fiecărei persoane arestate îi revin 4,2 mp. De asemenea, este de apreciat că, mai ales în ultimii 4 ani, au fost alocate fonduri pentru reparații, igienizări și amenajări, în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție.

APADOR-CH recomandăꓽ

  • Dotarea cu uși a grupurilor sanitare din camerele de deținere și igenizarea lor periodică.
  • Remenajarea sectorului vizite pentru minori astfel încât vizitele să aibă loc fără separator, potrivit legislației în vigoare.
  • Instalarea de urgență a celor 4 biciclete de fitness și a bandei de alergare în curțile de plimbare, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.
  • Să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.


Livia Popa
Georgiana Gheorghe

Report on the APADOR – CH visit at the Giurgiu Penitentiary

/in /by

On the 5th of February 2019, two APADOR-CH representatives visited the Giurgiu Penitentiary. The last visit took place in 2009; the report from that visit can be accessed on the Associations’ website. The visit started at 10.40 and ended after 17.00.

General information

The Giurgiu Penitentiary is regarded as one of the largest penitentiaries in the country with a capacity of more than 1500 inmates. The construction of the Giurgiu Penitentiary started in 1994, and it was inaugurated in the year 2000, although some parts of the penitentiary hadn’t been finished at that date. Currently, the Giurgiu Penitentiary holds 14 cells for male inmates belonging to all detention regimes: open, semi-open, closed and maximum security. Furthermore, the prison has a section for pre-trial detention. Although this penitentiary mainly serves the Giurgiu, Teleorman, Ilfov and Bucharest area, at the date of our visit inmates from more distant parts of the country were detained here, because, after its extension, the occupancy level of the prison is lower than the national average.

Cell 14 is the most recent unit and was commissioned just two weeks prior to our visit; this unit was designed to observe the European standards on detention centres. The cell, which was built on the structure of two old buildings, was fully redesigned and now serves as an open regime unit, with a capacity of approximately 120 inmates.

Number of employees and organizational structure

According to the information provided by the prison director, the 14 cell of the penitentiary are organized as follows:

1 quarantine unit, provisional detention unit (E1)

5 closed regime units (E2-E6)

5 maximum security units (E7-E12)

1 unit for medically and socially vulnerable persons (E9)

1 infirmary unit (E13)

1 open regime unit (E2-E6)

The capacity of the penitentiary, calculated by the prison administration   as a quota of 4 sqm/ inmate amounts to 1513 places, in cells with 2, 4, 8 and 10 beds.

However, the prison administration   also stated that at this moment only 50% ensures appropriate conditions. Although no longer overcrowded, many cells still don’t fulfil the hygienic standards in force.

There are 1538 installed beds. There were 1277 inmates in the at the date of our visit, detained as follows: 425 under maximum security, 606 under closed regime, 13 under semi-open regime, 123 under open regime, 38 under provisional detention, 1 woman, 1 minor, 59 juveniles and 11 under quarantine. The occupancy rate on the date of our visit was 80.24%.

80% is also the occupancy rate of the penitentiary’s employment structure. Only 426 positions out of the 527 positions included in the 2019 employment structure are filled, this creates an acute deficit in the operative, social, educational and medical areas. 

The economic situation of the penitentiary

The amended budget for 2018 amounted 45.7 million Lei, out of which 37.9 million Lei were personnel expenditures and 6.7 million Lei expenditures with goods and services. 1.9 million Lei were own revenues, obtained by prison labour, with a 28% increase as compared to the previous year.

The administration stated that it is unable to spend the entire budget for the renovation of the detention areas, as they are unable to find qualified labourers, neither inside the prison among the inmates themselves nor outside labour. In 2018 only 23% of the annual renovation and repairs plan was carried out by using direct labour.

23 cells from block E1 were renovated in 2018 – the renovations included new joinery, electrical and sanitary installations. A total of 306 cells were damaged or in need of different maintenance works.

Furthermore, in 2018, the food allowance doubled from 3.5 to 7 Lei/day/inmate and the value of the hygiene products increased substantially. The administration distributes the following items to the inmates on a monthly basis: razor, toilet paper, toothpaste, comb, soap, shampoo, nail clippers, detergent, etc. According to the statements of some inmates these items are enough.

As per calculation of the prison administration, the monthly expenditures for an inmate amount to 505 lei to which the employee’s salaries are added.

Investments in 2019

The prison administration planned two significant expenditures in 2019:

  • Reconfiguration of the recreation yards and
  • Renovation of the food preparation area.

The food preparation area/The kitchen

The food preparation area is the most problematic area in the whole penitentiary. The room has old joinery, with broken windows, dirty and damaged floors, a defective ventilation system, which explains the mould on the ceiling and walls. The smell was unbearable when we visited, although a team of inmates was cleaning the food preparation area after lunch had been served. 18 inmates work in the food preparation area in 2 shifts. The changing and toilet facilities used by the inmates were in a precarious state. The different kitchen utensils for peeling vegetables or potatoes were rusty and way beyond their utilization period.

The prison administration admits that the food preparation area hasn’t been renovated since the commissioning of the penitentiary in 2000. The area was just regularly painted, the pressure cookers were renewed and are now in good shape. In 2018 the prison administration submitted a supporting memorandum based on which they obtained the necessary funds for an investment for the complete renovation of the food preparation area. The building design of the investment is planned for 2019 and its execution for 2020.

On the day of our visit the menu consisted of:

breakfast – tea, bread, marmalade, margarine, cheese and egg (for the nutritional intake of diabetic inmates);

lunch – chicken soup, cabbage with sausage (smoked, however uncooked) or chicken (for the Muslim inmates);

dinner – potato stew, rice pudding or pasta and sauce for the different dietary requirements.

The prison administration also stated that although the food allowance doubled it is still too small for three meals a day. The discussions with the inmates from different blocks revealed that food was an issue which was unanimously criticized.

The Giurgiu Penitentiary does not have a prison farm but only a plot of land next to the prison courtyard, which is tended (partially) by some inmates to supplement the necessary vegetables for preparing the inmates’ meals. Sometimes the prison receives goods from other penitentiaries – e.g., cheese from Pelendava – by using a free of charge transfer system. The administration regards prison farms as no longer profitable. The cost of the vegetables or products obtained by prison labour is not competitive since the inmates must be paid the minimum wage to which the salaries of the correctional officers are added. Furthermore, the prison administration stated that very few inmates are willing to work in agriculture.

Visits’ section

There are 8 visit booths fitted with a divider, 4 maximum security booths and many seating arrangements with tables and chairs. At the time of our visit, the seating arrangements were being used. A visit lasts for a maximum of 3 hours, during which the packages are inspected and only 1-2 hours remain for the actual interaction.

The penitentiary also has a “Father and Child” room which didn’t seem used, considering the stuffy air and odour in the room. The penitentiary’s representatives told us this room is rarely used.

The visit area also had a booth for online family interactions and a video conference room for court hearings, this was not used to its’ full capacity due to the low number of requests. The penitentiary’s representative estimated that there are three to five times fewer court appearances, compared to the past. By introducing video conference hearings, the penitentiaries may save on fuel costs and expenditures with the security personnel.

The conjugal visit room is near the medical unit, and the penitentiary’s representative revealed that it was used 3-4 a day. At the date of our visit, the room was empty. The room is equipped according to the standards in force – with a bed, a TV, a refrigerator, a bathroom with instantaneous water heater – however, the bedding was not very clean.

The prison store

The prison store inside the penitentiary was very well stocked, the inmates have the option to buy different food products or toiletries. The salesclerk stated that cigarettes, sweets and bottled water were the best-selling products.

The prices are not displayed on the shelves but listed on the upper side of the shop window, from where these are barely visible. The inmates don’t have access inside the store, and they buy the products from a shop window.

The salesclerk provided some prices at the request of the APADOR-CH team. These are the prices for some of the products: apples – 6 lei/kg, small Zuzu yogurt – 3.80 lei, Jakobs coffee – 14.80, bottled water Dorna 3.90/ 2l bottle or a different bottled water brand 2.60 lei. Sweet peppers – 14 lei/kg, large Amigo instant coffee – 17 lei.

There is an additional aspect which needs mentioning – several people were smoking at a table inside the shop during our visit. Moreover, we noticed that there was smoking in numerous places on site, from the gate to the inside, on the hallways of some blocks.

Medical assistance

The penitentiary only has 2 hired general practitioners out of 7 planned positions and one resident who used to practice at the penitentiary but is now attending a residency program in Bucharest. The dentist, the third health care professional hired, suffered a car accident while driving from Bucharest to the penitentiary and is now on extended medical leave. One of the two general practitioners is also the Head of the Medical Unit.

Furthermore, there are 13 nurses, who work in shifts: 1 hygienist, 1 dental nurse, and 11 registered general nurses.

In November 2018, 1 candidate passed the application contest for the position of psychiatrist, but up to the date of our visit, the appointment from the Romanian Ministry of Justice had failed to arrive, despite the acute need for this medical specialty. It will be the first time in its history when the Giurgiu Penitentiary has a psychiatrist, although most of the inmates’ health issues are related to mental health.

The doctor’s office is scarcely equipped, the doctors and nurses complained about the improper working conditions, and about the fact that implicitly the inmates do not benefit from standard consultation conditions.

The doctor offers approximately 40-60 consults a day, either in his office or in the different cell. Most illnesses have to do with mental health (over 600 inmates, out of which 318 medicated), followed by respiratory illnesses, chronic illnesses, and diabetes (12 insulin dependent inmates, 37 under specific treatment).

10 inmates undergo treatment with methadone, 29 inmates have HIV and approximately 300 have hepatitis. The penitentiary doesn’t screen for any transmittable diseases and relies on the statements of the inmates on their health. 60 inmates are under treatment with Interferons. There are regular scabies outbreaks. The penitentiary has stopped offering condoms to prisoners for many years (at least since 2012 as one of the nurses recalled), although the prison director admits that sexual assaults occur in the cells.

Once a week, the inmates in need of a specialized medical exam are either taken to the psychiatrist or other medical specialists (transports of 3-10 inmates are organized) at the local county hospital. As the specialists at the Giurgiu County Hospital are in limited numbers, most of the inmates are taken to the hospitals in Bucharest: Floreasca, Bagdasar or the Rahova Penitentiary Hospital.

The doctor claims that there have been no issues with ensuring the medical treatment for the inmates; however, there are delays in receiving the subsidized treatments due to the Romanian E-Purchasing System. That is why it’s preferable that the inmate’s family brings the treatments and if needed the medical staff allows this practice. In 2018 the drug products for the inmates amounted to 254,000 lei.

Upon request and at their expense some inmates were occasionally examined by private doctors.

In 2018 one inmate committed suicide and other four inmates died of natural causes.

Reintegration, education, and workplaces for the inmates

The penitentiary only has 2 hired psychologists (as opposed to the 7 planned positions), 2 social workers (as opposed to the 3 planned positions) and 8 teachers (as opposed to the 10 planned positions) out of which 2 are on maternity leave, and 1 holds a management position. The penitentiary also works together with volunteers who carry out different projects, but the staff is insufficient for such a large number of inmates.

The projects carried out in 2018 reveal that a meagre number of inmates participated in the various educational or community projects (a few tens/project).

The penitentiary representatives stated that there are tuition programs for the inmates in place, carried out together with the County Agency for Employment, where the inmates can receive a professional qualification as hair stylist, under-cook, plant breeder. However, few inmates qualify for these professional qualification programs, as they don’t have the minimum educational level required (lower secondary education).

The penitentiary also offers alphabetization courses at primary educational level (grades I – IV) and 40 inmates attended in 2019. It also tried to set up lower secondary education classes (grades V-VIII), the Giurgiu School Inspectorate denied their establishment.

There few are workplaces and the current workplaces don’t seem to be very desired by the inmates. The penitentiary’s administration estimates that only 20 inmates out of 100 work. The penitentiary has a contract with RILUG from Lugoj, for sewing footwear – the inmates work in their cells. There are several other workplaces at the greenhouses, for renovation works, at the furniture workshop, for diggings and the manufacturing of photovoltaic panels.

In 2018 inmate labour brought the penitentiary earnings of 1,950,000 lei, the money was spent on repairs and for the purchase of a patient transport vehicle for inmates who undergo medical exams outside the penitentiary.

Visit of the individual cells

There aren’t many differences in appearance between the different cells; all the 5 blocks have similar arrangements; these are connected to form a semicircle with the educational and visitation unit in the middle.

The cells have a video surveillance system, which is old and incomplete, without any central dispatch or electronic blocking systems. The cell doors are still opened and closed by the employees themselves with a key, which makes the lack of personnel even more acute – there is 1 corrections officer for every 15 cells. The prison director hopes that the funds for a redesign of the video surveillance system will be approved in 2019.

After the law on early release came into force, the cells with 6 bunk beds were transformed into cells with 4 bunk beds and thus managed to observe the standard of 4 sqm/inmate. Before this law was adopted, the penitentiary had approximately 1400 inmates, then the number reduced to 1100; meanwhile, however, more prisoners have been transferred here from prisons regarded as overcrowded.

In most cell blocks the telephones were moved from the hallways to the cells, which enables inmates to use them without the guardians’ permission, at any time until 06:00 PM every day, within a limit of 30 minutes daily. This proved beneficial both for the inmates and the prisons’ employees.

The penitentiary has five walking courts, these are partially covered; the maximum-security units have walking cages set up on the roof of one of the buildings.

Cellblock E11 also has a protection room, equipped with soundproof walls and vandalism-proof lavatories. The penitentiary’s representative said that this room is barely used, but very useful for inmates who pose a risk of self-harming.

All old cells have a “tableware room” where all the tableware is kept and starting with last year this was equipped with cooling shelves where all the inmates can store the food products they purchase or receive.

Cellblock E11.10 maxim security

Cell 10, of approximately 20 sqm was in good condition, clean, furnished, with a vestibule, bathroom and 4 beds (two bunk beds), closets and a TV set. There were only three inmates in the cell, a Norwegian citizen and two Romanians. At the time of our visit, the Romanian inmates were in the walking yard.

The Norwegian citizen complained that he didn’t receive the 6 compensation days to which he is entitled to for improper imprisonment conditions, that the food was terrible, and that he filed numerous complaints to the judge for the supervision of the deprivation of liberty about numerous aspects of the incarceration conditions, but he never received an English translation of the decision. Furthermore, he requested the transfer to a prison in Norway, but it was denied because the damages, in his case, hadn’t been paid yet.

Cellblock E8.27 maximum security

The inmates in cellblock 8, are the ones working on footwear. Only one inmate was present during our visit in cell 27 (out of 28), a cell of approximately 20 sqm, with a clean appearance and only two beds out of 4 were occupied at that time. The inmate stayed in his cell and didn’t go for outside exercise because he had a cold. He stated that he saw a doctor after four days and that he feels relatively fine.

He complained about the food, which was “awful”. He added that the prison personnel are kind to the inmates, that the daily hot water schedule (from 11 AM to 12 PM) is plenty and that the received toiletries are sufficient.

Cellblock E9 – maximum security

Cell 47 (out of 58) has approximately 9 sqm, doesn’t have a bathroom but only a toilet and a sink which are not separated by anything from the beds. The prison director stated that the rooms were initially equipped with separators, but the inmates destroyed these.

There were two inmates in the visit room, a Turkish citizen and a Romanian. The window was open, and the room was quite chilly. Both inmates said that they keep the window open because they cannot stand the malodorous toilet. They sleep, eat and use the toilet in the same cell.

The Romanian inmate complained that the prison store is overpriced, the food products sold are bad, and that nobody engaged him in any activity program in the past 4 months, he has been here. He claimed that his hands are handcuffed everywhere he is taken, including to the showers, and that nobody tells him why. He told us that he submitted a complaint about this with the delated judge, but to no avail.

The Turkish citizen complained about a tooth that broke a few weeks prior, which constricts his eating and about the fact that he was waiting to be taken to the dentist for the past 15 days.

Cell 13 also has 9 sqm, with a single inmate E.R. who seemed to be in a delicate mental state. He said that he’s been detained in the Giurgiu Penitentiary for a year, although he is from Bacau, and complained that his family is too far away and that he hasn’t seen them in 4 years.

Because the cells in cell block 9 don’t have any showers, the inmates are taken to a communal shower room twice a week; this room is at the end of the hallway.

There were a few inmates in the walking cages on top of the building – although it was quite cold outside. Some of them complained about the food quality and about the fact that there are no TV sets in the cells. Another inmate said that he took part in a training course in 2018, but he couldn’t recall what the course was about and what he learned from it.

During our visit in cell block E9 we were accompanied by a special interventions team who were fully equipped to intervene and who waited on the hallways.

Cellblock E14 open regime

The penitentiary’s latest cell block, used for the semi-open regime consists of two buildings, one with 2 stories and 1 with 1 story. The cells in this unit are fitted to modern standards. At the date of our visit only building B, with 2 stories was occupied. The buildings have one dining hall on the ground floor, and the rooms have 2, 6, 8 or 10 beds, depending on their size. The cell sizes vary from 10 to 40, 47 sqm. The cell block has a total of 118 places, but only 200 installed beds and 123 inmates.

The beds come with a metal framework and two drawers for storing personal items, thick spring mattresses, closets for each inmate, bathrooms with vandalism-proof showers, sinks and toilets. The walls are covered with plaster walls, and the general appearance is pleasant, clean, although some cells seem crowded because of the too many beds.

Cell 5 from block B (37.35 sqm + a bathroom of 7.38 sqm) held 9 inmates and had 10 beds. The room also had a table, a flat-screen TV and some closets used as storage areas. Several aspects discontented all the inmates:

  • the fact that when the hot water flows the cold water stops flowing – the prison director said that this is a flaw which will be soon remedied by the builder because the warranty period hasn’t expired yet;
  • the fact that there is hot water for only one hour a day, and there isn’t enough time for all 9 of them to wash;
  • that the phone in the room can’t be used after 6.00 PM, and their families are away at work at that time – the prison director promised to remediate the situation together with the telephone company;
  • that they don’t have a barber shop;
  • that the serving time for their meals is almost two 2 hours because only 2 inmates serve the meals for more than 100 inmates;
  • that the TV is turned off between 7.00 and 8.00 PM during the evening roll call;
  • that the cell doors open only from 07.30 AM to 10.00 PM;
  • that they don’t see the point of having a refrigerator in their rooms, since they don’t have anything to put in them;
  • that the cell window doesn’t open, and they can’t let the air in;
  • that they are too far away from home – some of them were transferred from Constanta;
  • that they don’t receive any compensation days due to the good imprisonment conditions.

The judge for the supervision of the deprivation of liberty

The judge for the supervision of the deprivation of liberty estimates that she handles the most significant number of cases in the country – approximately 200/month. She added that the number of complaints about the prison conditions has decreased, now all the complaints refer to early release and objections regarding the number of compensation days. The inmates now request compensation for the days executed under improper detention conditions for previous convictions.

Most of the complaints against the prison administration pertain to delays in medical services, the hot water schedule, having less than 4 sqm/ inmate or denial of conjugal visits.

Concluding remarks and recommendations

APADOR – CH appreciates the efforts made by the prison administration   and the Romanian Prison Administration to improve the incarceration conditions of the Giurgiu Penitentiary and believes that the general condition of the penitentiary reflects these efforts.

Some aspects regarding the hygiene of the detention areas need to be solved, such as the unrenovated cells and the food preparation area which needs urgent repairs.

Some specific aspects need improvement:

  • The hot water schedule for cells containing more than 3 persons should be extended to more than one hour a day, so all inmates have enough time to shower.
  • The phone call schedule should be extended until 08.00 PM

The association would like to remind the prison administration that Law No. 15/2016 bans smoking in closed areas and is also applicable both inside the penitentiary and for its employees.

The Association recommends that the Romanian Prison Administration undertake more efforts to hire qualified personnel, to decrease the staff deficits of doctors, psychologists, social workers, teachers, and essential care personnel for treating illnesses which exacerbate under conditions of imprisonment (especially mental health conditions).

Furthermore, the Romanian Prison Administration together with the Romanian Ministry of Justice should devise an effective system for using the inmates as workforce and should try getting them more involved so that during their detention they have the chance to learn a profession and make a contribution to their upkeep.

Additionally, both the prison administration   and the Romanian Prison Administration should intensify their efforts to set up secondary education schooling programs (V-VIII), so the inmates’ level of education is no longer an obstacle in obtaining a professional qualification in prison and a workplace after the release.

Dollores Benezic

Nicoleta Popescu

 

Translated by Cristina Badea-Guțu

Ziua 2- Cum să critici guvernul norvegian, pe banii lui

/in , /by

 

Avocatul poporului și Armata salvării, două organisme independente care monitorizează viața în pușcăriile norvegiene, sunt finanțate de guvern ca să îi arate unde greșește. Așa am aflat și noi ce scârțâie în închisorile lor

sss

Deviza Armatei salvării

Deținuți dezbrăcați la pielea goală și închiși în celule de izolare pentru câteva zile, încălcarea dreptului la asistență medicală în închisoare, gardieni care stau lângă deținut atunci când e consultat de medic sau deținuți legați cu cătușe chiar și când sunt cu gura căscată pe scaunul stomatologului. Acțiunea se petrece în 2015, în închisoarea Kongsvinger, la câțiva kilometri de Oslo, acolo unde sunt ținuți 120 de străini, care vor fi expulzați după ispășirea pedepsei. Așa scrie în raportul întocmit de Avocatul poporului norvegian, secția Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii (NPM), care face vizite de monitorizare a condițiilor din penitenciare, începând din 2014.

Helga Fastrup Ervik, șefa NPM, ne povestește că la început făceau vizite anunțate, dar în timp au dezvoltat o altă tehnică ce le permite să vadă realitatea necosmetizată din spațiile de deținere – fie că e vorba de penitenciare sau secții de psihiatrie. Merg în vizite inopinate și nu stau de vorbă cu conducerea, ci cer să vadă direct secțiile de maximă siguranță, unde știu că ar putea să existe deținuți izolați. Abia la finalul vizitelor trec pe la directorul închisorii. Au descoperit astfel lucruri revoltătoare, dar și practici bune, pentru că deși Norvegia are o singură lege de executare a pedepselor privative de libertate, cele 42 de penitenciare au într-un mod inexplicabil libertatea de a interpreta legea după bunul plac.

Așa se face că „unii directori de închisori interpretează legea în favoarea deținuților și alții în defavoarea lor”, spune Helga Evrik. Spre deosebire de Correctional Service, de unde situația din penitenciare se vedea foarte bine, din birourile Avocatului poporului, situate undeva în coasta Parlamentului norvegian, lucrurile se văd diferit. Chiar și soluția găsită de guvern, de a exporta deținuți în Olanda, pentru că nu mai aveau loc în închisorile naționale, e privită rău de șefa NPM. Ea spune că aranjamentul nici măcar nu e ieftin, pentru că implică chiria plătită pentru închisoare (care nu e deloc mică, probabil știu și olandezii că norvegienii au bani) plus cheltuieli mari cu transportul deținuților și plata angajaților în regim de expați. În plus, atunci când se produce un incident în închisoarea din Olanda, acesta nu poate fi investigat decât de autoritățile olandeze, iar asta violează OPCAT (Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii), spune Helga Evrik.

Soup, soap, salvation (Supă, Săpun, Salvare)

Sistemul penitenciar norvegian cuprinde și câteva case denumite „halfway houses”, în care deținuții care mai au de ispășit câteva luni de pedeapsă sunt lăsați să trăiască aproape ca în comunitate, ca să se acomodeze mai rapid la liberate. În „casele de la mijlocul drumului” (două sunt situate chiar în Oslo) locuiesc împreună deținuți de ambe sexe, se gospodăresc singuri, merg la lucru și se întorc seara ca și când ar trăi pe cont propriu.

Dar pentru că sistemul nu are capacitatea să le ofere tuturor condamnaților care merită astfel de condiții spre finalul detenției, atunci angajează servicii similare oferite de ONG-uri. O astfel de organizație este Armata salvării, fondată la 1865 în Irlanda, ca protest la modul în care îi trata biserica anglicană pe săraci. Între timp Armata salvării, al cărei motto este „Soup, soap, salvation” (Supă, Săpun, Salvare), s-a extins în 127 de țări, iar printre serviciile oferite o parte importantă îi vizează pe deținuți în timpul încarcerării și după eliberare.

Statul norvegian scoate la licitație, pe perioade de 6 ani, servicii în domenii diverse, iar Armata salvării a câștigat finanțarea pentru proiectul Elevator. Adică tot un fel de case halfway, dar în care sunt primiți deținuții care au avut pedepse mai lungi, de 10-15-20 de ani, și care au nevoie de sprijin mai mare înainte de liberare. Ei primesc casă, un loc de muncă în rețeaua Fretex a Armatei salvării (care are peste 40 de magazine în Norvegia), sunt ajutați să-și deschidă cont la bancă și să-și gestioneze banii și viața încă dinainte de eliberarea oficială.

Țelul principal este ca atunci când ne întâlnim cu ei pe stradă, noaptea, să ne simțim și noi și ei în siguranță, explică Elen, responsabila proiectului, pentru că în Norvegia toată lumea e eliberată la un moment dat în comunitate.

„Sau expulzată”, adaugă Yuri Zelentsov, un rus care s-a înrolat în Armata salvării în Finlanda și a ajuns să-i fie ofițer în Norvegia. Yuri poartă uniformă și e mândru de gradele de pe umărul său, spre amuzamentul colegilor norvegieni, care spun că el e singurul preocupat de titluri și grade, datorită educației lui est europene.

yuri

Yuri și unul dintre „clienții” lui

Yuri Zelentsov își exploatează rădăcinile și limbile străine pe care le vorbește ca să ajute străinii închiși în penitenciarele norvegiene. Programul derulat de el, „Safe way home” este finanțat tot de guvernul norvegian și prevede sprijinirea străinilor expulzați după eliberare, să-și găsească un loc de muncă în țările lor, astfel încât norvegienii să nu-i mai prindă din nou pe la ei prin închisori. Yuri se folosește de rețeaua de 127 de țări a Armatei salvării ca să le găsească expulzaților ajutor la destinație. Colaborează cu polițiștii de la imigrări și bate zilnic închisorile ca să vorbească cu deținuți încă din prima perioadă a condamnării lor și să-i pregătească pentru întoarcerea acasă. Dar de multe ori nu există o casă. Unii sunt victime ale traficului de ființe umane și trebuie salvați de capii rețelelor care îi dețin ca pe sclavi.

Salvarea nu vine, însă, niciodată cu forța. Deținuții trebuie să vrea să se ajute și singuri, iar printre condițiile obligatorii se numără sinceritatea. Dacă un deținut minte în legătură cu trecutul lui, asta se află mai devreme sau mai târziu și se transformă în dezastru la expulzare.

Cererile trebuie să vină de la deținuți, nu poți ajuta pe cineva care nu vrea. E o condiție recunoscută în asistența socială, că nu-i dai trei feluri de mâncare unui om care îți cere doar o coajă de pâine”, explică Yuri.

Ce scârțâie în penitenciarele norvegiene

Cele două instituții sunt, așadar, finanțate de guvern ca să-și spună părerea despre modul în care guvernul își face treaba și să-i completeze serviciile acolo unde sistemul de stat nu reușește. Iar guvernul apreciază criticile, susține reprezentanta Armatei salvării, care adaugă că totuși nici ei nu folosesc un ton contondent atunci când le fac. Oricum ar fi, asta pare de neconceput pentru România.

Rugați să puncteze cele mai mari probleme pe care le are sistemul lor penitenciar, văzute dinspre niște evaluatori relativ independenți (chiar dacă finanțati de guvern) oamenii de la Armata salvării au identificat aceleași deficiențe ca și Avocatul poporului. Unele există și în sistemul nostru penitenciar, altele izvorăsc exact de unde nu te-ai aștepta, adică din acele părți pe care noi în România le considerămm bune – de exemplu fiecare deținut să aibă celula lui.

[box]

  1. Izolarea: Norvegia este singura țară care-și permite luxul izolării, iar asta este, culmea, una dintre cele mai serioase violări ale drepturilor omului în sistemul penitenciar. Am întâlnit oameni care spun că ar prefera să stea într-o cameră cu 20 de deținuți și să nu aibă loc să se întindă, decât să stea singuri într-o cameră, spune Elen, de la Armata salvării;
  2. Situația femeilor închise, care beneficiază de mai puține facilități decât bărbații și sunt mai izolate, deoarece sunt puține (cam 5% din totalul deținuților) și înghesuite în spații mici, nu au acces la servicii și activități sportive, pe motiv că ele sunt femei și oricum nu fac altceva decât să stea de vorbă – spune șefa NPM;
  3. Chiar dacă nu sunt supraaglomerate ca ale noastre, faptul că închisorile lor sunt ocupate aproape 100% face grea sau imposibilă trecerea dintr-un regim de detenție mai aspru într-unul mai ușor, pentru bună purtare sau ispășirea unei părți din pedeapsă. Chiar dacă un deținut de la maximă siguranță îndeplinește condițiile să treacă în regim deschis, de multe ori nu se poate din cauza lipsei locurilor.
  4. Respectarea drepturilor populației Sami – o minoritate indigenă care trăiește în nordul Norvegiei – atunci când sunt închiși au nevoie de traducători, pentru că nu vorbesc nici norvegiana, nici engleza, și practic sunt tratați ca niște deținuți străini, adică nu prea beneficiază de aceleași drepturi ca deținuții norvegieni, deși le sunt conaționali.
  5. Aplicarea neunitară a legii de la un penitenciar la altul, în funcție de mentalitățile directorilor de unități.
[/box]

În episodul de mâine vizităm penitenciarul de femei din Oslo, un fost lagăr nazist de concentrare în vremea războiului.

Citiți și episoadele anterioare:

Ziua 0  – O zi la serviciul de probațiune București

Ziua 1 – No HONEYMOON in Norwegian prisons 

 

Ziua 3 – Bredtveit, închisoarea din Oslo în care deținutele au cuțite, iar gardienii sunt neînarmați

Ziua 4 – Prietenul după anii de pușcărie se cunoaște

Ziua 5 – Halden, cea mai umană închisoare din lume

 

 

toate-mici

Proiectul  „O societate incluzivă prin reforma închisorilor” este finanţat cu 26.445 de lei prin granturile SEE 2009-2014 din FONDUL PENTRU RELATII BILATERALE – Programul RO01 Asistență tehnică și Fondul Bilateral la Nivel Național – Măsura I – Support for travel și Măsura II – Justice and Home Affairs, judicial capacity building and Schengen cooperation

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreagă răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine APADOR-CH. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Aiud

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat miercuri, 29 iunie 2016, Penitenciarul Aiud din județul Alba. Ultima vizită data din 2006. Întrucât vizita a coincis cu Ziua lucrătorilor din penitenciare, mare parte din personal era liber și unele informații, care nu erau cunoscute de cei prezenți în penitenciar și cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă, au fost furnizate ulterior, prin email.

  1. 1.     Aspecte generale, efective, personal

Penitenciarul Aiud este unul dintre cele mai vechi din România (unele clădiri datează din 1856), are 3 hectare de construcții/clădiri dispuse pe 10 hectare de teren și deservește patru județe limitrofe. O astfel de întindere de teren și construcții se dovedește costisitoare pentru procesul de pază, dar și pentru întreținere și igienizare, după cum susține conducerea.

Efective: În total penitenciarul are 10 secții de deținere. Conform datelor furnizate ulterior de penitenciar, la data vizitei existau în cele 10 secții 871 de deținuți, încadrați pe regimuri de detenție astfel: deschis – 38, închis – 545, semi-deschis – 27, maximă siguranță – 156, arestați preventiv – 91, minori – 9, închis suspendat – 1, semi-deschis suspendat – 2, maximă siguranță suspendat – 2. Deținuții cu regim suspendat sunt cei pentru care a fost emis un nou mandat de arestare preventivă. Pe lângă deținuții bărbați (adulți, minori și tineri), în penitenciar se aflau și două femei în tranzit.

Personal: Conducerea penitenciarului consideră că este insuficient pentru suprafața întinsă și numeroasele clădiri ce trebuie acoperite cu pază. Personalul constă în 241 de cadre la siguranța deținerii (din 290 de posturi existente pe schemă), 11 angajați la sectorul medical (din 19 posturi în schemă) și 20 la socio-educativ (din 29 prevăzute). Incluzând și personalul administrativ, penitenciarul are 424 de funcții prevăzute pe stat, din care sunt ocupate numai 344.

  1. Investiții

La data vizitei se aflau în stadiu de șantier mai multe clădiri din curtea penitenciarului, fie  construcții noi, fie în reabilitare. Un corp nou de clădire a fost ridicat special pentru sectorul administrativ și urmează să fie recepționat în curând, întrucât mare parte din birourile personalului sunt tolerate în clădirea vecină a Judecătoriei Aiud. Pe lângă corpul nou de clădire, tot pentru personal mai sunt disponibile două clădiri, de asemenea reabilitate, una găzduind popota și cealaltă niște magazii.

Practic tot sectorul cuprins între poarta externă a penitenciarului și Punctul de control 2 era în șantier la data vizitei, respectiv clădirile administrative și clădirea sectorului vizite.

Sectorul vizite era în reparații capitale, iar activitatea era mutată temporar într-o magazie a fostei IMP Aiud, acum desființată. În interior erau amenajate patru mese pentru vizita fără dispozitiv de separare și o ladă de dimensiuni foarte mari în jurul căreia erau dispuse în total 12 scaune, pentru vizitele cu dispozitiv de separare – lada era o improvizație de dispozitiv de separare, întrucât dimensiunile ei făceau imposibil contactul deținuților cu vizitatorii. În aceeași magazie era improvizat și sectorul pentru primirea pachetelor, un colț pentru vizitele familiilor cu copii și patru cabine prevăzute cu perdele pentru controlul deținuților la intrarea în penitenciar. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că reparațiile la clădirea pentru vizite vor fi gata în această toamnă. Într-o altă clădire erau amenajate deja cabinele pentru vizita online – funcționale, dar care încă nu fuseseră folosite deoarece mai așteptau unele aprobări metodologice – camera pentru vizita intimă și cabinele pentru vizitele cu avocații.

Investițiile făcute în 2015 și 2016 se datorează bugetelor crescute simțitor. De exemplu conducerea penitenciarului susține că în 2015 a primit 570.000 de lei pentru reparații curente, o sumă îndestulătoare comparativ cu anii precedenți când abia primea câte 8.000 de lei, dar că acum marea problemă este că nu au cu cine să angajeze lucrări de anvergura celor permise de aceste sume.

Câteva îmbunătățiri făcute din bugetele primite în acești ani:

  • 90% din parcul auto a fost schimbat;
  • a fost reabilitată clădirea școlii (clasele I-VIII, IX-X și școală profesională);
  • s-au montat centrale electrice pe fiecare secție/clădire mai depărtată de centrala termică a penitenciarului, astfel încât încălzirea și apa caldă sunt furnizate mai eficient în prezent;
  • au fost dotate toate secțiile cu mașini de spălat și de uscat, astfel încât deținuții să-și dea hainele la spălat pe secție și numai lenjeriile să fie igienizate la spălătoria mare a penitenciarului.

În ciuda investițiilor în majoritatea clădirilor, în camerele de deținere este supraaglomerare (un deținut are la dispoziție între 1 mp de spațiu și maximum 3mp), investițiile făcute neputând să creeze mai mult spațiu față de cel existent, ci doar să aducă mici îmbunătățiri de igienă și confort. În curtea penitenciarului, însă, sunt mai multe clădiri nefolosite, în care s-ar putea amenaja noi camere de deținere. Ele aparțin fostei Uzine Mecanice și ar trebui transferate în proprietatea și administrarea penitenciarului, în acest scop.

Centrala termică a penitenciarului datează din 2007, are trei boilere și două arzătoare. Asigură cu apă caldă și căldură secțiile 1-8 și energie pentru bucătărie, dar în urma achiziționării centralelor electrice mai mici, centrala mare va rămâne să funcționeze doar pentru secțiile 1-6. Secțiile 9 și 10 au deja centrale electrice proprii.

Dușurile: De asemenea centrala va asigura în continuare apa caldă necesară sălii de dușuri a penitenciarului, care are 40 de dușuri și două săli de așteptare, este curată, placată cu gresie și faianță. Reprezentanții penitenciarului motivează amenajarea acestei săli mamut prin faptul că în mai multe camere care aveau dușuri individuale deținuții ar fi scos sifoanele din pardoseala băilor, ca să ascundă acolo diverse obiecte interzise. Acest fapt a dus la infiltrații de apă în pereții și plafoanele clădirilor de deținere și deteriorarea acestora, și astfel s-a decis ca dușurile să fie toate într-un loc. Reprezentantele APADOR-CH înțeleg această decizie, dar consideră că nu este o soluție firească obligarea deținuților să facă duș în grup.

Pentru 2017 este prevăzut să fie finalizate reabilitări pentru secțiile 7 și 8 (Zarca) și începerea studiilor de fezabilitate și a proiectării pentru reabilitarea secțiilor 5 și 6.

  1. 3.     Munca deținuților

În medie 357 de deținuți din Penitenciarul Aiud muncesc zilnic, reprezentând 40,98% din efectivul total. Ei sunt implicați în deservire (preparare distribuire hrană, curățenie, reparații auto, instalații, construcții, frizerie) – 150; cusut pantofi și asamblare componente electronice în interiorul penitenciarului – 146; descărcare arheologică și fabrica de mobilă din penitenciar – 61 de deținuți. Conducerea spune că pe plan local ar fi oferte mai multe de muncă (la autostrada care se construiește în zonă au numeroase solicitări, de exemplu) pentru deținuți, dar sunt nevoiți să le refuze pentru că nu au suficient personal de pază. Conform conducerii, în luna mai a acestui an au fost refuzate cel puțin 200 de locuri de muncă din această cauză.

Dat fiind că la Aiud există în medie 3-4 deținuți la un agent, APADOR-CH consideră că printr-o organizare mai eficientă a personalului s-ar putea gestiona mai bine scoaterea la muncă a mai multor deținuți, profitând astfel de faptul că pe plan local există o cerere mai mare decât în alte zone.

Reprezentanții penitenciarului susțin și că, datorită fondurilor mari primite în ultimii ani, pentru reabilitarea clădirilor penitenciarului, e nevoie de deținuți calificați în domeniu și aceștia sunt tot mai greu de găsit.

  1. 4.     Sectorul medical (Secția E9)/Minorii/Femeile

Sectorul medical este amenajat în fosta secție destinată femeilor,  E9, care acum e folosită și pentru infirmerie, și pentru deținuții aflați în tranzit (minori, tineri și femei). Secția are un aspect îngrijit, luminos, are pe hol numeroase plante ornamentale, ferestre largi și tot pe hol sunt amplasate mașinile de spălat și de uscat, ambele nou achiziționate.

Sectorul medical e format dintr-un cabinet de stomatologie – la care, conform conducerii penitenciarului, vine un medic ori de câte ori este nevoie – un cabinet de medicină generală și mai multe camere de infirmerie.  Penitenciarul are în dotare o ambulanță pentru transport medical regulat către spitale sau alte penitenciare, dar în cazuri urgente se apelează la 112.

Din cei 3 medici generaliști angajați de penitenciar, unul asigură consultații pentru personal (la un cabinet situat în afara unității) și 2 medici se ocupă de deținuți. Cabinetul mai are și 9 asistenți medicali, care asigură permanența în penitenciar. La data vizitei nu se afla pe secție decât o asistentă care nu a putut furniza prea multe informații statistice despre sectorul medical.

În camerele de infirmerie se aflau deținuți în vârstă, cu diverse infirmități sau care aveau nevoie de tratament. De exemplu în camera E9.2 erau 3 deținuți, unul cu un handicap locomotor (nu avea un picior), al doilea era însoțitorul primului, iar al treilea avea nevoie de condiții speciale pentru hernia de disc de care suferea de un an, dar de care nu se putea opera întrucât în sistemul penitenciar nu există un neurochirurg. Acesta a spus că periodic, când are dureri, este cazat la infirmerie, deoarece aici are o saltea mai bună decât în camera de deținere și primește calmante. Ceilalți deținuți s-au plâns că nu primesc medicamente suficiente și că mâncarea este „dezastru”. În cameră era un frigider și un telefon dar nu exista sistem de alarmare. Apă caldă aveau în fiecare zi.

Conform asistentei prezente la data vizitei, la intrarea în penitenciar se fac teste de depistare a virusului HIV, la cerere, și pentru hepatită sau boli transmisibile sexual. Asistenta a mai spus că există deținuți cu hepatită în penitenciar și numeroși cu afecțiuni psihice, aflați în tratament.

Într-o altă cameră de infirmerie, de 13 mp, erau cazați 5 deținuți în tot atâtea paturi, doi dintre ei având probleme locomotorii. Ei s-au plâns că mâncarea este lipsită de variație – orez, cartofi, varză, fasole – și de imaginație – se fac de fiecare dată aceleași feluri, deși cartoful ar suporta, de exemplu, mai multe combinații. Aici deținuții primesc apă caldă doar de două ori pe săptămână.

Minorii: În camera E9.9 se aflau doi minori de 16 și 17 ani, în curs de a fi transferați la Penitenciarul Craiova. Camera cu 6 paturi era curată, avea gresie pe jos proaspăt spălată, saltele noi din burete, un grup sanitar curat, format din WC și chiuvetă, un telefon în perete care nu funcționa, având firul rupt. Minorii, aflați pentru prima dată într-un penitenciar, au spus că nu au familii.

Întrebați ce se întâmplă cu astfel de cazuri, reprezentanții penitenciarului au răspuns că „la depunerea în penitenciar  minorii și tinerii fără familie sau necăutați de familie beneficiază de consiliere socială în vederea restabilirii / medierii relațiilor de famile, consiliere socială pentru identificare de resurse și atunci cand situația o impune, contactarea aparținătorilor sau a instituțiilor de stat și a ONG-urilor.”

Deținuții din această secție, în ale căror camere nu există dușuri, au la dispoziție o sală cu două dușuri la comun cu alte camere.

Femeile. La data vizitei erau în tranzit două femei, cazate tot în Secția E9, una într-o cameră de fumători, cealaltă în camera de nefumători. Fiecare dintre cele două camere are câte 4 paturi și un aspect îngrijit, tavane înalte, văruite. Femeile au la dispoziție și o curte mică de plimbare, nepavată, în care sunt plantate câteva flori și sunt întinse sârme pentru rufe. Una dintre femeile cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH era arestată preventiv de 5 luni și la data vizitei se afla în Penitenciarul Aiud pentru că avea o prezentare la instanță la Deva. S-a declarat mulțumită de condițiile din Aiud, în special de faptul că poate utiliza mașina de spălat rufe.

  1. 5.     Blocul alimentar/Magazinul

Blocul alimentar nu a beneficiat de investiții recente (ultima zugrăveală datează de acum 5 ani), avea gresia de pe jos spartă și urme de igrasie pe pereți, din cauza umezelii și a condensului. Conform conducerii penitenciarului vor fi achiziționate câteva marmite electrice pentru a le înlocui pe cele 7 marmite vechi din anii 80 care funcționează pe abur de la centrala penitenciarului.  Clădirea este amplasată într-un sector izolat de restul penitenciarului printr-un gard. La blocul alimentar lucrează 15 deținuți, câte 10 pe tură. Ei au la dispoziție un vestiar, un grup sanitar cu duș și apă caldă permanent.

La intrarea în blocul alimentar erau depozitați pe hol câțiva saci cu cartofi care păreau stricați (după miros), dar responsabilul bucătăriei a arătat și cartofii după curățare, care păreau comestibili. Toate legumele folosite la prepararea hranei provin din GAZ-ul penitenciarului, întins pe 36 de hectare în apropierea orașului.

În meniul zilei figura o ciorbă de legume (în special gulii) și la felul doi iahnie de fasole cu carne de porc. Carnea se introduce în mâncare (numai la diabet se dă separat), în loc să fie porționată ca să fie distribuită egal fiecărui deținut. Reprezentanții penitenciarului susțin că porcul nu poate fi tăiat în părți egale, de aceea au luat decizia de a introduce în meniu pulpe de pui în 6 din zece zile, pentru că acestea se pot porționa.

Pentru regim se pregătea ciorbă de orez și tocană de legume. Pâinea mare, rotundă, avea miros plăcut și aspect proaspăt. Tinerii primeau la micul dejun 100 de grame de biscuiți, gem, un ou, margarină, la regimul pentru diabetici era inclus și salam.

Magazia din blocul alimentar avea un aspect curat, bine organizat, pe rafturi erau saci cu făină, cutii cu margarină, biscuiți, ouă, ulei. Deoarece era o zi festivă, în ziua vizitei deținuților li s-au gătit și gogoși, după masa de prânz.

Magazinul penitenciarului

Este bine aprovizionat, iar prețurile sunt comparabile cu cele de la magazinele locale, cu excepția legumelor și fructelor care par mai scumpe decât în piețe: un sul de hârtie igienică – 80 de bani, un kg de roșii 6,5 lei, un kg de piersici – 6,5 lei, un kg de mere 4,5 lei, un kg de banane – 7 lei. Conform declarațiilor vânzătoarei, deținuții au dreptul să cumpere ligheane, fierbătoare,  sau găleți pe baza cererii aprobate de conducerea penitenciarului.

Ulterior, la vizita în camere, unii deținuți au reclamat faptul că magazinul ar fi scumpit apa după intrarea în vigoare a noului regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească și lichide în pachete. Apa s-ar fi scumpit de la 1,80 lei la 2,80 lei.

  1. 6.     Serviciul socio-educativ/Școala

Sectorul psiho-social are 1 psiholog, 2 asistenți sociali și 1 șef serviciu, tot cu pregătire de psiholog. Sectorul educație are 7 educatori, 1 șef serviciu, 1 preot ortodox, 1 monitor sportiv, 1 agent tehnic și 2 agenți însoțitori cu rol de educatori. Cele două compartimente sunt coordonate de un director adjunct. În total sectorul are 20 de posturi ocupate, din 29 câte sunt pe schemă, 18 angajați sunt efectiv la lucru, doi erau în concediu maternal.

Conform datelor transmise de penitenciar după efectuarea vizitei, de la începutul anului 2016, 634 de deținuți au fost implicați în diverse programe socio-educative, astfel: 276 adaptare la condițiile din penitenciar, 128 eco-civică, 8 educație pentru sănătate, universul cunoașterii, 25, inițiere IT, 12 în diverse programe religioase.

72 de deținuți au beneficiat de asistență psihosocială în diverse programe specifice – de exemplu program de dezvoltare a abilităților pentru viața independentă. 98 de persoane au fost implicate în programe psihologice destinate foștilor consumatori de alcool, droguri, tutun, pentru comportament agresiv.

Fiecare secție a penitenciarului are câte un club unde au loc aceste activitățile socio-educative.

Școala

Școala funcționează într-o clădire reabilitată, cu clase curate și cu uși cu geamuri mari, prin care se poate face supravegherea vizual, fără ca agenții să stea în clasă cu deținuții. În clasele 1-8 s-au înscris 69 de deținuți (33 clasele I-IV și 36 clasele V-VIII) din care au promovat 35. În clasele IX-XI au fost înscriși 57 de deținuți, 9 la clasa a X-a profesională, specializare mecanic agricol. Nu a putut fi furnizată situația celor promovați întrucât anul școlar se încheia după data vizitei.

  1. 7.     Judecătorul delegat

Biroul judecătorului delegat se află în zona administrativă, dar acesta spune că se deplasează deseori în sectorul de deținere ca să audieze deținuți sau face vizite în blocul alimentar. Judecătorul delegat este în penitenciar de 3 ani și în acest răstimp a primit diverse plângeri de la deținuți, în special despre spațiul de deținere. Judecătorul spune că admite astfel de cereri, deoarece constată că sunt întemeiate, însă nu poate face nimic, pentru că „acesta este sistemul penitenciar din România”. Deținuții văd etapa plângerii către judecătorul delegat ca pe un pas necesar în procesul prin care se adresează apoi instanțelor naționale sau europene.

Judecătorul delegat spune că există uneori și incidente violente între deținuți, din cauza regimului de maximă siguranță, și că e greu să ții în mână 500 de deținuți indisciplinați.

În 2015 un deținut a murit în somn, aceasta fiind singura moarte suspectă înregistrată în penitenciar în ultima perioadă. În urma anchetei nu s-a descoperit cauza morții.

 

  1. 8.     Vizita pe secții

Cele 10 secții ale penitenciarului sunt structurate astfel: secțiile 1-4 au regim de maximă siguranță și închis; secțiile 5-6 au arestați preventiv, închis și tranzit, secțiile 7-8 au regim închis și deținuți care merg la muncă, secția 9 – infirmerie, minori, femei și secția 10 – regim deschis.

Secțiile 1-4 sunt amplasate într-o clădire de patru etaje, cu o arhitectură în formă de T, care are pe o extremitate a laturii lungi 12 curți de plimbare despărțite de ziduri și acoperite cu plasă (practic sunt niște camere fără acoperiș), iar în extremitatea cealaltă o curte mare de plimbare folosită ca teren de sport, pe care deținuții au dreptul să iasă să joace fotbal după un program care permite fiecărui deținut accesul acolo cam o dată pe lună.

Secțiile 1-4 au camerele identice, 46 secția 1, câte 47 secțiile 2 și 3 și 45 secția 4. Fiecare cameră are o suprafață de 7,88 mp (inclusiv grupul sanitar dotat cu WC, chiuvetă și duș) și câte 3 paturi instalate. Asta înseamnă că fiecărui deținut îi revin maximum 2,63 de mp de spațiu, în care este inclus și grupul sanitar.

Vizitele în camerele din secțiile 1-4 au fost făcute sub supravegherea grupei de intervenție (formată din doi agenți echipați cu combinezoane negre, tomfă, spray și căști de protecție cu numere inscripționate corespunzător). Reprezentanții penitenciarului erau vizibil îngrijorați, întrucât în urmă cu câteva luni avusese loc în penitenciar un incident în care o doamnă psiholog fusese agresată de un deținut în camera de consiliere. Grupa de intervenție are 35 de agenți, care lucrează câte 4-6 într-o tură.

Conform reprezentanților unității, nu se fac percheziții în camere decât rareori, din cauza lipsei de personal, și numai atunci când există semnale că în camere s-ar putea afla telefoane mobile.

Penitenciarul a achiziționat, pe banii angajaților, un aparat care poate detecta semnalul telefonului mobil, ceea ce a redus semnificativ numărul telefoanelor mobile de pe camere. Reprezentanții penitenciarului au declarat că aparatul a costat 3000 de dolari, a fost adus din SUA și cu el au fost depistate 600-700 de telefoane numai în anul 2012,când a fost folosit prima dată.

În secția 1 erau la data vizitei 86 de deținuți în cele 46 de camere, 24 de deținuți încadrați la regim închis și 62 la maximă siguranță, din care 21 erau încadrați la grad sporit de risc. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera E30.1 la cererea deținutului Puși, care a reclamat că în camera lui se produc adesea inundații de la duș. Într-adevăr, furtunul dușului avea capul de duș rupt, bazinul WC-ului era dezafectat, iar camera avea podeaua udă, apă care se prelingea și pe holul secției, dar reprezentanții penitenciarului au spus că deținutul se face vinovat de asta și că vor lua măsuri să remedieze instalația.

În camera E29.1, stătea singur un alt deținut care părea să sufere de afecțiuni psihice. Cadrele de pe secție au declarat că acesta ar fi prins o cioară pe geamul camerei și a mâncat-o.  Cât timp grupul de vizită a stat pe hol în dreptul camerei lui deținutul a urlat în continuu diverse reproșuri și amenințări la adresa personalului.

Camera E37.1 – are 3 paturi, 3 deținuți, saltele schimbate, o masă și un dulap. Deținuții au declarat că au apă caldă de două ori pe săptămână. Un deținut a afirmat că asistența medicală este deficitară deoarece un alt deținut, bolnav de epilepsie și aflat în criză a fost tratat abia după 5 ore.

Secția 2, situată la etajul 1, avea la data vizitei 131 de deținuți în 47 de camere, toate cu regim închis. Camera E 2.22 avea 3 paturi, ca toate celelalte, 3 deținuți, o masă, TV și saltelele vechi. Grupul sanitar era curat. Unul dintre deținuți fusese transferat din Spania și s-a plâns că aici nu are dreptul să-și îmbrățișeze copiii la vizită, din cauza regimului închis de detenție care nu-i permite vizite fără dispozitiv de separare. Deținutul are un mandat de 15 ani și se plânge că nu e scos la muncă, deși admite că a lucrat o perioadă la descărcări arheologice pentru autostradă.

Secția 4, camera 14 – izolatorul. Este o cameră dublă, luminoasă, cu două ferestre mari și un grilaj în mijloc care desparte cele două încăperi. Prima încăpere este de intrare și vizită, iar în cea în care stă deținutul izolat există două paturi suprapuse și un WC în pardoseală. Nu există duș. Camera este curată, deși WC-ul are o sticlă de plastic în el ca să oprească mirosurile sau șobolanii. Deținutul aflat la izolator, A. I. P., spune că este de 10 ani în penitenciar, mai are 6 luni de executat și a ajuns la izolare din cauza unei altercații cu un alt deținut. El avea și o nemulțumire în legătură cu banii pe care i-ar fi primit în cont de la familie, și din care penitenciarul i-ar fi oprit ilegal o sumă mare. Reprezentanții penitenciarului au verificat în prezența reprezentantelor APADOR-CH situația contului deținutului, cu acordul acestuia, și s-a constatat că banii îi sunt opriți în tranșe ori de câte ori există în cont, pentru o datorie stabilită de instanță – cheltuieli de judecată.

Secțiile 5 și 6, amplasate în aceeași clădire cu acoperișul schimbat și la care urmează să se facă și reabilitarea camerelor.

În Secția 5 sunt 106 deținuți aflați în arest preventiv, din care 18 tineri. Are 20 de camere cu câte 6, 8, 10 și 12 paturi. Camerele au dimensiuni diferite, între 17.83 mp cea mai mică și 33.35 mp cea mai mare. Totuși, în camerele cele mai mari sunt cele mai multe paturi, deci spațiul ce-i revine unui deținut este mai mic. De exemplu 2.16 mp/persoană în camera E5.23 care are 21 de mp și 10 paturi, comparativ cu camerele E5.9 și E5.10 care au câte 6 paturi în 21 de mp și oferă unui deținut câte 3.55 mp de spațiu. În secția 5 au fost schimbate toate saltelele și paturile cu unele din metal prevăzute cu sertare pentru depozitarea lucrurilor personale.

În capătul secției este amenajată o cameră cu 4 frigidere în care deținuții au voie să-și depoziteze alimentele și au acces la frigider pe baza unui program, o dată pe zi, câte o secție. Unii s-au plâns că 4 frigidere pentru 100 de deținuți ar fi insuficiente.

Camera E5.19 are 6 paturi, 20.34 mp și găzduiește 6 arestați tineri care s-au plâns reprezentantelor APADOR-CH că au fost mutați abuziv dintr-o altă cameră (E5.23) în care stătuseră până atunci și unde fuseseră acuzați că ar fi violat un alt tânăr pe data de 20 iunie. Camera actuală are paturi și saltele noi, dar nu are TV și nici nu e zugrăvită. Tinerii susțin că acuzațiile tânărului presupus violat ar fi false, ba chiar că sunt șantajați de acesta pentru diverse bunuri.

Reprezentantele APADOR-CH au cerut lămuriri de la responsabilii penitenciarului în legătură cu violul reclamat de tineri și au discutat în particular cu tânărul care a făcut acuzația. Acesta, sub anonimat, a declarat că de la primul viol raportat (care ar fi avut loc în 20 iunie) ar mai fi fost victima unui al doilea viol, mai recent, tot în camera în care stătea, și că tocmai îl reclamase și pe acesta agentului supraveghetor. Tânărul de 19 ani era de 3 luni în Penitenciarul Aiud, în stare de arest preventiv, și spunea că nu este căutat de familie. El dorea să fie mutat într-o cameră, singur cu unul dintre ceilalți deținuți tineri, cu care spunea că se înțelege mai bine, și părea că are o stare psihică labilă. La insistențele reprezentantelor APADOR-CH, conducerea penitenciarului a promis că tânărul va beneficia de mai multe ore de terapie psihologică.

În răspunsul primit în scris de la Penitenciar, după vizită, sunt enumerate măsurile care s-au luat în acest caz:

–         În urma consultului medical efectuat la infirmeria unității în data de 21.06.2016, ora 14.55, medicul șef a dispus și un consult psihiatric care s-a efectuat în aceeași zi fiind stabilit și tratament medicamentos, iar a doua zi a luat măsura sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud. Tânărul a fost prezentat în data de 23.06.2016 la Laboratorul de Medicină Legală din Alba-Iulia, urmând ca organele abilitate să desfășoare acțiunile legale pentru clarificarea răspunderii celor implicați.

–           S-au întocmit rapoarte de incident pentru cei cinci tineri acuzați de către XXX că l-au agresat sexual, procedurile de cercetare disciplinară aflându-se în derulare;

–     Tânărul XXX a beneficiat de consiliere psihologică destinată persoanelor cu risc de vulnerabilizare în data de 22.06.2016, fiind inclus într-un program de consiliere psihologică periodică.

Secția 6 are 27 de camere, cu suprafețe cuprinse între 9 mp și 33 de mp, cu câte 3 paturi, respectiv 8-9, 10 și 20 de paturi cea mai mare cameră. Spațiul de care dispune un deținut în secția 6 este cuprins între 1.44 mp în Camera E6.2 (28 de mp și 20 de paturi) și 3.45 mp în Camera E.6.11 (13.80 mp și 4 paturi). În secția 6 sunt deținuții aflați în tranzit, regim închis. Câțiva deținuți din regim semideschis se aflau aici temporar, în curs să fie transferați la Deva, pentru că Penitenciarul Aiud nu are regim semideschis.

Secțiile 7 și 8 – zise și Zarca – sunt amplasate în cea mai veche clădire a penitenciarului, care urmează să beneficieze de reabilitare din 2017. Zarca are la dispoziție câte o curte de plimbare pentru fiecare dintre cele două secții. Curțile sunt dispuse în lungimea clădirii, de-o parte și alta a intrării, și au amenajate câteva spații verzi.

Secția 7, la parter, are 13 camere a câte 7.88 mp fiecare, cu câte 4 paturi, o chiuvetă și un WC în cameră, fără pereți despărțitori. Acest tip de cameră îi oferă unui deținut un spațiu de 1.97 mp. În urma unor lucrări de modernizare în 2011 au fost unite câte 5 astfel de camere între ele, astfel: una dintre cele 5 camere, situată la mijlocul șirului, a fost transformată în hol de intrare, cu două grupuri sanitare (WC+ chiuvetă) și un telefon. Din acest hol se intră în restul camerelor, dispuse în stânga-dreapta, câte două, și se merge dintr-una într-alta, pe sistem vagon. În fiecare din aceste 4 camere sunt amplasate câte 3 paturi. Un astfel de modul are în total 38.50 mp, 12 paturi și oferă unui deținut un spațiu de 3.21 mp. Secția 7 are 3 astfel de module.

Același aranjament a fost făcut și la secția 8, la etajul clădirii, care mai are 13 camere a câte 8.40 mp fiecare, cu câte 3 paturi (2.80 de mp de persoană) și trei module create din cele 5 camere lipite, care au 12 paturi în 40.45 mp, deci oferă 3.35 mp/deținut. Deținuții din aceste secții lucrează la deservire și la cusut pantofi, în camere. Majoritatea camerelor vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau curate, dar aveau un aspect sufocant, înghesuit cu prea mult mobilier (paturi, rafturi, perdeaua care desparte WC-ul de spațiul de locuit, etc). Chiar dacă nu rezolvă foarte mult aranjamentul de lipire a celor 5 camere, vizual oferă impresia de spațiu mai mare și de luminozitate.

Intenția conducerii închisorii este să continue să transforme toate camerele secțiilor 7 și 8 în module cuplate de câte 5 camere, întrucât întreaga clădire Zarca va intra în reparații capitale începând cu 2017, când sunt programate studiile de fezabilitate și proiectarea. Zarca ar trebui să fie complet reabilitată în 2020. În clădire mai există, totuși, o sală mare, nefolosită, deși avea câteva aparate de sport în ea, ceea ce dădea impresia că uneori este folosită ca spațiu sportiv. Reprezentanții penitenciarului au declarat că sala nu este folosită întrucât ar fi în pericol să cadă pe oameni.

Secția 10 regim deschis găzduiește 38 de deținuți în 46 de paturi amplasate în două camere. În camera 10.1, care are 54 de mp, sunt instalate 18 paturi și la data vizitei erau 15 deținuți în ea. Camera are un aspect aglomerat, de paturi suprapuse înghesuite, mese, dulapuri și o galerie de depozitare ca un etaj improvizat pe o latură. Camera are frigider și o curte mică în față, comună cu camera 10.2, curte în care deținuții au dreptul să stea toată ziua, ușile de la camere fiind deschise permanent. Deținuții se plâng că acea curte este prea mică, pentru toți deținuții care o folosesc la regimul deschis.

Unul dintre deținuți era într-o stare vizibilă de suferință din cauza unei măsele. Spune că a stat cu măseaua umflată timp de două săptămâni până când a fost prezentat la medicul stomatolog, iar când a ajuns i s-au dat antibiotice.

Nemulțumiri comune ale deținuților din toate secțiile:

  • Calitatea proastă, vechimea și mizeria saltelelor din unele camere. Majoritatea camerelor aveau saltele schimbate – 570 de saltele au fost schimbate în tot penitenciarul – dar în restul camerelor saltelele sunt vechi. Conducerea susține că le va schimba pe toate până la finele anului;
  • În unele camere deținuții s-au plâns că nu li se permite să spele și lenjeriile de pat la mașinile de spălat de pe secții, ei refuzând să le dea la spălătoria mare a unității pentru că acolo „se lăchesc” – adică se amestecă cu ale altor deținuți și nu sunt spălate bine. Deținuții susțin că la spălătoriile de pe fiecare secție – operate de câte un deținut responsabil cu asta – nu li se primesc decât hainele. Reprezentanții penitenciarului spun că nu aveau cunoștință de această regulă și că poate s-o fi înțeles greșit de către deținuții care operează mașinile de spălat. Totuși, aceiași reprezentanți susțin că mașinile de spălat de capacitate mare din spălătoria penitenciarului sunt mult mai potrivite pentru curățarea lenjeriilor de pat.
  • Unii deținuți au reclamat faptul că au dreptul să meargă la magazin numai o dată pe săptămână, de exemplu lunea, când la magazin nu e suficientă marfă, și adesea nu reușesc să se aprovizioneze cu tot ce le trebuie din acea unică vizită săptămânală.
  • Deținuții de la regim deschis s-au plâns că familiilor lor le este foarte greu să obțină o programare pentru vizită, atât prin telefon cât și prin email, că numai cine e suficient de insistent reușește. Un deținut a spus că soția lui a trebuit să sune de peste 50 de ori ca să reușească să prindă pe cineva la telefon, iar pe email se pare că nu le sunt primite mesajele. De asemenea, cei de la regim deschis care au dreptul la vizite fără dispozitiv de separare, spun că cele 4 mese de la sectorul vizite sunt insuficiente pentru ca fiecare deținut să beneficieze de dreptul la vizită lunar, într-una din cele patru zile prevăzute: marțea, joia, sâmbăta sau duminica. Numărul deținuților de la regim deschis este, se pare, prea mare pentru un număr atât de mic de mese și de zile.
  • Că apa de la magazinul din incinta penitenciarului s-a scumpit după ce a intrat în vigoare noul regulament de aplicare a legii privind executarea pedepselor, care nu le mai permite deținuților să primească în pachete și lichide, De la 1,80 lei, apa a ajuns să coste 2,80 lei.
  • Că nu au dreptul să iasă la fotbal în curtea mare a penitenciarului decât o dată pe lună.
  • Că au dreptul să primească pachet în limita a 16 kg lunar, din care numai 6 kg pot fi legume și fructe. Un deținut a explicat că el preferă mai mult legumele și fructele, și că dacă familia ar vrea să-i aducă în acel pachet de 16 kg mai mult de 6 kg de legume și fructe, conducerea penitenciarului nu-i acceptă această derogare, deși per total s-ar încadra în totalul de 16 kg pachet admis.
  • Deținuții de la regim deschis s-au mai plâns că nu au acces la sistemul de informare al închisorii, întrucât un astfel de infochioșc este amplasat pe o altă secție, cu regim închis, și nu au acces liber acolo decât cu însoțitor.
  • Că deși e vară și temperaturile sunt mari, deținuții nu au dreptul decât la două dușuri săptămânal.

 

Concluzii și recomandări
  1. APADOR-CH apreciază eforturile depuse de ANP și de conducerea penitenciarului pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, însă contată că suprafața efectivă a spațiilor de cazare este în continuare insuficientă pentru numărul mare de deținuți. Asociația recomandă ca în acest caz în special să se depună eforturi la nivel de ANP și Ministerul de Justiție pentru transferarea clădirilor nefolosite din interiorul penitenciarului – care au aparținut fostei Uzine Mecanice – în custodia închisorii și amenajarea lor ca spații de deținere. Altfel, sumele mari de bani regăsite în bugetele din ultimii ani se vor risipi pe cosmetizări ale actualelor spații, fără să rezolve problema sistemică a lipsei de spațiu per deținut, care în cazul Penitenciarului Aiud oscilează între 1 mp și maximum 3 mp în toate secțiile de deținere.
  1. APADOR-CH recomandă penitenciarului să acorde o atenție sporită agresiunilor sexuale ce pot interveni între tineri, pentru că în astfel de cazuri nu este suficientă scoaterea agresorilor din cameră, ci este nevoie de ajutor și consiliere psihologică de durată în cazul victimelor. De asemenea este important să li se acorde o atenție mai mare tinerilor fără familii, aflați pentru prima dată într-un spațiu de deținere, deoarece aceștia întâmpină probleme grave de adaptare care pot fi mai ușor depășite cu ajutorul cadrelor specializate.

 

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

 

La data de 31 mai 2016 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat sediul central al Penitenciarului Ploiești. Vizita anterioară a avut loc în anul 2012.

 1.      Aspecte generale-amplasament și regimuri de detenție 

Penitenciarul Ploiești constă în unitatea Rudului, amplasată în oraș și două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii, situate în comune limitrofe. Acesta găzduiește deținuți în regim semideschis (sediul central și Movila Vulpii) și regim deschis (Berceni), toți fiind bărbați adulți (în sediul central există o singură cameră de tineri cu vârste cuprise între 18-21 ani).

Potrivit declarațiilor directorului, natura regimului de detenție favorizează un climant pașnic, lipsit de incidente grave. În anul 2015 a existat un singur deces al unui bolnav cronic cu probleme cardiace care a făcut infarct. Penitenciarul nu dispune de o grupă specială de intervenții (mascați) dar are o echipă operativă formată din 15 persoane, instruite să intervină în situații de urgență.

Directorul a afirmat că cea mai mare problemă a penitenciarului rămâne supraaglomerarea, urmată de dificultăţile pe care le are pentru realizarea reparațiilor capitale datorită lipsei forței de muncă calificată. Lipsa de personal este deasemenea o problemă. Directorul a menţionat  că începând cu anul 2013 bugetul penitenciarului a crescut constant față de acest an, ajungând la 128,02 % în anul 2016.

De aproximativ doi ani de zile, penitenciarul a fost dotat cu  sistem de monitorizare video (la intrare, pe holuri și în camerele de primire). În martie 2016, penitenciarul a semnat  și un protocol cu Curtea de Apel Ploiești, prin care se stabilesc regulile de desfășurare a videoconferințelor care se vor face din penitenciar.  În cele 2 luni de când există acest sistem funcțional nu a existat însă nici o solicitare din partea instanței de a folosi audierea persoanelor private de libertate prin videoconferințe. Din relatările directorului, a reieșit că  judecătorii preferă să audieze inculpații în instanță.

 2.     Efective, cazare, condiții de igenă 

La momentul vizitei totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii).

Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1.72 mp.

Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care în același pat dorm si câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că de multe ori se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).

 3. Personal. Activitatea sectorului asistență psiho-socială și educație, modalități de petrecere a timpului liber 

La data vizitei, în Penitenciarul Ploiești erau angajate 200 de cadre. Directorul s-a arătat îngrijorat că în ultima perioadă, datorită noi legislaţii, s-au pensionat 24 de persoane și că, pentru a acoperi nevoile penitenciarului, ar fi necesară angajarea a aproximativ 100 de oameni. În timp ce siguranța deținerii este asigurată de 130 de agenți,  în sectorul educativ și psiho-social lucrează doar 9 oameni (din cele 17 posturi încadrate).

În sectorul psiho-social erau angajați 1 psiholog și 2 asistenți sociali, iar în cel educativ 4 educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic. Organigrama prevede 4 posturi de psihologi și 5 de asistenți sociali, și, la momentul vizitei  APADOR-CH erau scoase la concurs 2 posturi de psihologi și 2 de asistenți sociali. Recent a fost ocupat postul de preot ortodox care va putea oficia slujbe în capela penitenciarului.

Serviciul de asistență psihosocială desfășoară activități și programe specifice pentru persoanele private de libertate în vederea reintegrării lor ulterioare în societate, deținuții fiind în general mulțumiți de aceste servicii. Conform documentelor puse la dispoziția reprezentantelor APADOR-CH, în perioada ianuarie-mai 2016, 72 de deținuți au beneficiat de consiliere psihologică și un număr de 60 au primit ajutor din partea unui asistent social. În programul “Pregătire pentru liberare” au participat 97 de persoane, în timp ce în cadrul activității psihologice “Grup pentru Support Deținuți Tineri” au luat parte 13 deținuți. Enumerarea activităților de mai sus are doar un scop ilustrativ, acestea fiind mult mai numeroase ca varietate și număr de participanți, nefăcând însă obiectul acestui raport.

Este de menționat însă că personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă participarea  tuturor deţinuţilor la activități cultural educative. Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 21 de ani s-au plâns că există cursuri de școlarizare numai pentru clasele I-IV.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare pentru petrecerea timpului. În sediul central există 3 curți separate, foarte mici, cu aspect de cușcă, acoperite parţial cu plexiglas , unde se poate ieși in intervalul 7-12,30 și 14-22.

 4.      Asistența medicală 

Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali.

Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă în medie un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cele mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe).

Deasemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis  un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.

Sectorul medical are și un cabinet stomatologic, care, potrivit spuselor medicului, nu este foarte frecventat, cabinetul arătând ca fiind puţin folosit. Din discuțiile pe care reprezentantele APADOR-CH  le-au avut cu deținuții reiese că  cele mai multe nemulțumiri ale acestora au legătură cu serviciile stomatologice, pe care le-au apreciat ca ineficiente. Unii s-au plâns că le sunt refuzate vizitele la stomatolog în afara penitenciarului (chiar și atunci când pot suporta ei costurile tratamentelor medicale sau a lucrărilor). Alții au precizat că nu există apă la cabinet și trebuie să-și aducă din cameră o sticlă cu apă pentru a fi folosită în timpul procedurilor medicale.

 5.     Munca deținuților

Veniturile penitenciarului încasate din activități economice au fost în 2015 de 1.193.530 lei. La data vizitei, din numărul total al deținuților 13% total munceau la deservire, și același procent prestau servicii în baza unor contracte cu firme din exterior (sortat legume, tranșare pui, construcții, realizare peturi).

APADOR-CH recomandă penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți, inclusiv pentru cei tineri. 

 6.      Blocul alimentar, magazinul din incintă 

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare. Alături de bucătar aici lucrează zilnic 19-20 deținuți. Datorită lipsei de spațiu unitatea centrală a penitenciarului nu are sală de mese, deținuții servesc cele trei mese zilnice în camere.

La momentul vizitei blocul alimentar se afla în proces de renovare/modernizare: în ultimele luni au fost achiziționate 4 marmite noi, un cuptor electric, rafturi si vase de inox, 2 frigidere, fiind în curs o procedură de achiziție pentru o nouă plită.

Blocul alimentar nu avea un sistem de ventilație funcțional, geamurile fiind aburite, accentuându-se igrasia. Reprezentantelor APADOR-CH li s-a explicat că această situație se va remedia în viitorul apropriat prin achiziționarea unui sistem de ventilație nou.

La data vizitei, grupul sanitar din blocul alimentar nu avea hârtie igenică, în camera de spălat vase nu exista detergent, iar în dulapul cu produse de curăţenie erau doar câteva cutii de tix și soluție pentru spălat gresie și fainață. Agentul responsabil cu blocul alimentar a recunoscut că lipsa detergentului de vase este o problemă. Datorită normelor lunare foarte mici, acesta se termină foarte repede și este de proastă calitate.

Meniul comun pentru prânz la data vizitei era ciorbă de cartofi și fasole cu carne de porc. Pentru cei care munceau erau pregătite spre distribuire paste cu sos și carne. Deținuții aflați la regim urmau să primească pilaf de orez cu carne și ciorbă de cartofi. Diabeticii primesc fructe 20 zile pe lună, în timp ce ceilalți deținuți consumă marmeladă în loc de fructe (acestora revenidu-le aproximativ 3 fructe la sfârșit de lună). Meniul de seară consta în tocană de cartofi și mazăre.

În penitenciar există și un magazin de unde deținuții își pot achiziționa produse, plângerile lor fiind unanime în ceea ce privește prețurile foarte mari. În ziua vizitei, 1 kg de banane costa 9 ron, apa plată Borsec la 2 l=3,5 ron, un pachet de Nescafe la 100 g=16 ron.

Conducerea penitenciarului a informat reprezentantele APADOR-CH că verifică periodic prețurile din magazin și compară aceste prețuri cu cele ale produselor din zonă. Atunci când este cazul, se poartă discuții cu reprezentanții agentului comercial atunci când se constată că prețurile depășesc un nivel întâlnit la agenții economici din zonă.

7.      Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Alături de sala unde deținuții primesc pachete și vizitele cu familia, se află camera unde au loc convorbirile online. Aceasta este dotată cu 2 computere și a funcționat din iunie 2015 până în aprilie 2016, cu o medie 13 convorbiri pe lună. În momentul vizitei nu era funcțională, motivul fiind acela că în viitor se intenționează extinderea categoriilor de persoane cu care pot vorbi deținuții și de aceea este nevoie de un soft care să asigure securitatea interacțiunii online.

Un exemplu de bună practică este faptul că la momentul vizitei, penitenciarul avea disponibile tipărite sub formă de carte, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și Regulamentul de punere în executare al legii, adopatat de Guvern în aprilie 2016. Cartea de afla în fiecare camera de deţinere  dar și la bibliotecă și magazin.

 8.      Judecătorul de supraveghere a privării de libertate   

Doamna judecător delegat este la post de aproximativ 1 an de zile și este ajutată de un grefier cu studii superioare. În perioada 2015-2016 au existat 65 de plângeri din partea deţinuţilor, dintre care 12 au fost admise, 19 respinse, restul fiind retrase.

Majoritatea plângerilor formulate de deținuți se referă la faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor și nejustificat, că prețurile produselor de la magazinul penitenicarului sunt mari și mâncarea nu este întotdeauna bună.

Judecătorul a relatat reprezentantelor asociaţiei că deşi a solicitat penitenciarului de multe ori să îi pună la dispoziţie înregistrările făcute de grupa operativă atunci când au loc intervenţii pentru a stopa incidentele din cameră sau atunci când sunt perchiziţionate camerele de deţinere pentru a fi găsite obiecte interzise, nu a primit aceste înregistrări fiindcă nu au existat. Asociaţia îşi însuşeşte punctul de vedere al judecătorului şi apreciază necesar ca toate intrările în camerele de deţinere, în astfel de momente, să se înregistreze cu camera mobilă pentru a elimina orice suspiciune şi pentru a se putea dovedi faptele menţionate în rapoartele de incident.

Aceasta a afirmat însă că cele mai multe plângeri sunt îndreptate împotriva personalului medical, dar că acesta este un domeniu delicat unde de multe ori îi sunt necesare ample cunoştiinţe medicale. Judecătorul a susținut că  acuzațiile deținuților, deși posibil întemeiate, sunt greu de probat.

 9.      Vizita pe secții, discuțiile cu deținuții

Sediul central al penitenciarului Ploiești are 2 secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere.

Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.

Secția I

Camera E.1.5 are în total 20,31 mp, 9 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 8 persoane. În trecut aceasta a fost folosită ca și cameră de izolare (tipul acesta de camere sunt desființate în prezent în penitenciar). În afară de lipsa spațiului personal, deținuții s-au mai plâns  că produsele pentru igena personală primite de la administrația penitenciarului sunt insuficiente (un săpun și un sul de hârtie igenică pe lună), în condițiile în care nu toți dispun de mijloace financiare să-și cumpere de la magazin. Din punctul de vedere al igienei au mai precizat și că spălătoria e nefuncțională (lucru confirmat și de directorul peniteciarului care a admis  că într-adevăr aceasta este subdimensionată şi nu poate răspunde nevoilor unităţii).

La momentul vizitei, doi dintre deținuți și-au exprimat indignarea că, înainte cu o săptămână de alegerile locale din 5 iunie 2016, aveau cărțile de identitate expirate și li se ceruse să aibă 10 lei în contul personal pentru a le putea reface. Ei s-au plâns că nu dispun de acești bani dar că doreau să-și exercite dreptul la vot.

Legea nr.254/2013 prevede la articolul 76 (3) că “șeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare”. Conform directorului penitenciarului, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, acordă scutiri de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate pentru deținuții care nu dispun de mijloace financiare, in cuantum de 1 leu. Costurile legate de poze și timbre fiscale, în cuantum de 9 lei, nu sunt suportate de acest serviciu.

Ulterior vizitei reprezentantelor asociației, conform unei informări a conducerii, Penitenciarul Ploiești a beneficiat de sprijinul unei ONG care a asigurat contravaloarea costurilor neacoperite de Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, astfel incât deținuții fără posibilități financiare și-au putut exercita dreptul la vot.

Cu toate acestea, pentru a evita situații de acest gen în viitor, APADOR-CH recomandă adoptarea unor reglementări clare și punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru ca costul actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare, să fie suportate integral de penitenciar.

Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa la fel și televizorul.

În momentul apariției reprezentantelor asociației, tinerii se aflau în curtea amenajată lângă camera lor, spațiu unde există și o masă de tenis și o băncuță. Aceștia par a fi “privilegiați” să aibă o curte numai a lor unde se pot plimba, însă ei sunt nemulțumiți că sunt separați de ceilalți adulți și se plâng că nu beneficiază de aceleași drepturi. Când vine vorba de exerciții fizice, le este restricționat accesul la gantere (jumătate de oră pe săptămână la cerere), greutățile fiind utilizate cu precădere de “deținuții adulți”.

Unul dintre băieți a afirmat că o ducea mai bine în regimul închis de unde a fost transferat, pentru că acolo măcar avea posibilitatea să muncească. Toți se simțeau însă discriminați că nu au acces la muncă la fel ca ceilalți deținuți. De asemenea, erau nemulțumiți că desfășoară activități socio-educative doar  odată pe săptămână, că există cursuri de învățământ doar pentru clasele I-IV și că cele 20 de persoane din camera lor au la dispoziție doar un singur telefon pentru a vorbi (insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor).

În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igenă din cameră, au dobândit scabie.

Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.

Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.

La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igenei, consideră că este incceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai 1 sul de hârtie igenică și un săpun pe lună. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.

În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.

Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentantele APADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.

Întrebați de ce nu fac plângeri în legătură cu aspectele care îi nemulțumesc, deținuții au răspuns că se tem să nu fie transferați în alte penitenciare și că, așa cum s-a precizat anterior, rapoartele de incident se fac oricum foarte ușor și nejustificat.

Camera E.2.29 are în total 48 mp, 24 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 24 deținuți. Deținuții din această cameră au refuzat să discute cu reprezentantele asociației pe motiv că oricum lucrurile nu se schimbă și ei vor fi “puși pe curse” dacă o fac.

Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 de paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igenă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.

Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.

 

Concluzii și recomandări

 

  1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești. Spațiul de cazare ar trebui să respecte recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), și anume 4mp și 8 mc per deținut. Asociația reamintește că România continuă să fie condamnată de CEDO pentru condițiile  inumane și degradante.
  2. Asociația solicită Ministerului Justiţiei să găsească într-un termen rezonabil soluţii pentru folosirea sistemului de video-conferinţe, având în vedere că există toată tehnica achiziţionată, astfel încât persoanele private de libertate să poată fi audiate de către judecător fără a mai fi deplasate în sălile de judecată. Prin această modalitate de audiere s-ar stopa fenomenul „afacerilor judiciare” iar costurile pentru sistemul penitenciar ar fi reduse şi s-ar putea realoca spre alte nevoi ale sistemului.
  3. În pofida bugetului penitenciarului semnificativ mărit începând cu anul 2013, lipsa materialelor de igenă, constatată de reprezentantele APADOR-CH, este inexplicabilă și de neacceptat. Asociația recomandă alocarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor pentru produse de igenă. Nu se poate vorbi despre condiții de detenție îmbunătățite dacă unui deținut îi revine lunar 1 sul de hârtie igenică.
  4. Perchezițiile corporale care au loc în penitenciar, făcute în grupuri de aproximativ 7-8 persoane (deținuții fiind complet dezbrăcați) constituie tratament degradant. Asociația recomandă ca pentru percheziția fiecărui deținut în parte să fie folosită cabina dedicată scop, prevăzută cu perdeluță pentru a se respecta intimitatea fiecarui deţinut.
  5. Asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV. Mai ales în lumina plângerilor din penitenciar referitoare la abuzuri sexuale, una dintre ele confirmată de un certificat medico-legal, asociația insistă asupra necesității de a include în lista de materiale sanitare achiziționate și prezervativele-cel mai sigur mod de prevenire a răspândirii HIV și a alor infecții cu transmitere sexuală.

               Alte concluzii și recomandări găsiți în cuprinsul raportului.

 

Nicoleta Popescu                                                                                                     

Georgiana Gheorghe

 

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu Jiu

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 25 mai 2016, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2002.

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu a fost înființat în 1888, iar azi funcționează pe același amplasament, dar care între timp a fost înconjurat de oraș. Chiar dacă au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, clădirile penitenciarului se dovedesc neîncăpătoare pentru numărul mare de deținuți – 450 la data vizitei, la o suprafață totală utilă de 1108 mp, ceea ce ar permite cazarea unui număr de 277 de deținuți dacă s-ar respecta norma de 4 mp de persoană. La actualul grad de ocupare, în general în aproape toate camerele un deținut are la dispoziție în jur de 2mp.

Unitatea deține persoane private de libertate din județele Gorj, Vâlcea și Argeș și este structurată pe două regimuri de executare a pedepselor: deschis (74 de deținuți) și semideschis (376 de deținuți). Are numai deținuți bărbați adulți (peste 21 de ani). La data vizitei, în penitenciar se aflau și doi tineri în tranzit, veniți de la Craiova și Colibați. Deținuții în tranzit sunt cazați de regulă în 3 camere special destinate.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18 hectare de teren și  3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul din penitenciar.

Personalul penitenciarului – 244 de cadre – din care: efectivul de pază 154 de persoane; serviciul medical 11 persoane (din care 1 medic de medicină de familie), 16 persoane la serviciul socio-educativ, inclusiv un preot ortodox.

În materie de investiții, penitenciarul are în derulare o lucrare  prin care se urmărește supraînălțarea unuia dintre pavilioanele administrative, mutarea în acel bloc a tuturor birourilor personalului, urmând ca mai multe clădiri răspândite prin curte, și care acum găzduiesc diverse servicii administrative, să fie reamenajate pentru deținuți: camere de deținere și o sală de mese, după cum susține conducerea.

În stadiu de proiect se află un sistem integrat de supraveghere video, care să mai reducă din riscurile pe care le implică supravegherea executată de cadre. Penitenciarul Târgu Jiu a avut în ultima vreme doi agenți prinși că le aduceau telefoane și alcool deținuților. Cel mai recent caz a fost în octombrie 2015.

Penitenciarul a făcut deja în ultimele luni câteva investiții vizibile în confortul deținuților: a fost schimbată tâmplăria ferestrelor cu una de tip termopan, au fost înlocuite o parte din vasele de wc și din chiuvete, 19 camere din totalul de 31 au fost dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor deținuților, s-au înlocuit 203 saltele (mai puțin de jumătate din numărul total de paturi), iar conducerea dă asigurări că până la finele anului vor fi înlocuite toate.

Munca deținuților – Un număr îmbucurător de deținuți (213) prestează diverse munci, în interiorul penitenciarului sau în exterior: 118 persoane muncesc cu plată, 95 la deservire. Cu plată se muncește la GAZ-ul penitenciarului (11 deținuți în regim deschis), la cusut pantofi pentru pentru o firmă care produce încălțăminte – Rilug (20 de deținuți), iar restul lucrează în construcții pentru diverse firme din zonă. Venitul total anual al penitenciarului din munca deținuților a fost în 2015 de 1.500.000 lei, bani folosiți numai pentru activitatea curentă a unității, conform declarației directorului.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe incinte, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. La data vizitei grupul sanitar era în reabilitare, deci nefuncțional. Restul camerelor erau relativ curate, cu excepția uneia în care existau mai multe frigidere și unde persista un miros greu de carne stricată, aparent inexplicabil deoarece frigiderele conțineau numai probele de mâncare. Agentul responsabil cu blocul alimentar a declarat că mirosul vine de la zeama scursă din carnea dezghețată, mizerie care ar fi fost curățată.

În ziua vizitei, în meniu era ciorbă de fasole și piure de cartofi cu carne de vită. Pentru regim – ciorbă de legume și carne de vită fiartă, iar pentru diabetici se gătise carne la grătar. Toate felurile pregătite aveau aspect și miros plăcut. Pentru cină era prevăzut să se gătească paste cu brânză.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru gătit erau bine organizate și aprovizionate. Pâinea distribuită deținuților se achiziționează din oraș, iar în ziua vizitei era proaspătă și mirosea bine.

Sectorul vizite

Sectorul vizite este organizat corespunzător în privința circuitului pachetelor primite de deținuți de la familie. Cele 5 cabine de vizită cu separator nu păreau prea des folosite (date fiind regimurile de executare a pedepselor din penitenciar), una fiind ocupată cu dosare. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. De remarcat că în cabina pentru vizite online era montată o cameră de luat vederi care supraveghea ecranul deținutului, pentru a preîntâmpina astfel eventualele abateri de la regulament ce s-ar putea petrece în timpul vizitei online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional și că deja au avut loc câteva vizite online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu canapea, jucării și o perdea de izolare. Sectorul vizite cuprinde și camera intimă, dotată corespunzător.

Unii deținuți s-au plâns că în urma intrării în vigoare a noului regulament al legii de executare a pedeselor li s-au restrâns anumite drepturi, printre acestea fiind dreptul de a primi sucuri sau apă odată cu pachetul lunar, dreptul de a primi aparate de radio de la familie sau lenjerie. Deținuții au amintit că apa de la robinet din penitenciar are mult nisip și unii nu au bani ca să cumpere apă de la magazinul închisorii.

Conform conducerii, deținuții au voie să cumpere aparate de radio de la magazinul închisorii, dar nu au voie, prin regulament, să dețină și căști, astfel că într-o cameră în care mai mulți deținuți ascultă în același timp radioul se iscă neînțelegeri. Acest aspect scăpat din vedere ar putea fi remediat prin regulament prin introducerea căștilor pe lista obiectelor permise.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are trei curți de plimbare și o a patra căreia deținuții îi spun „sală de sport” pentru că este amenajată cu fileu. Sunt, practic patru cuști, fiecare de aproximativ 35 mp. La data vizitei două grupuri de deținuți jucau tenis cu piciorul. Ei au spus că ies de trei ori pe săptămână la fotbal, câte două ore.

Toate curțile sunt asfaltate și au porțiuni acoperite, deținuții pot ieși la plimbare și pe timp de ploaie, pot sta și la soare. Dintr-una dintre curți se intră în biserica ce a fost construită în 2013 în incinta penitenciarului.

Un deținut a reclamat reprezentantelor APADOR-CH că respectivele curți de plimbare sunt adevărate focare de infecție, deoarece nu sunt spălate niciodată, iar unii deținuți scuipă pe jos și astfel se răspândesc potențiali microbi. Reprezentantele APADOR-CH au semnalat problema medicului penitenciarului și acesta a promis că va lua în considerare posibilitatea ca, periodic, să dezinfecteze curțile de plimbare.

Vizita pe secții

 

Penitenciarul are 4 secții (plus GAZ-ul), cu 31 de camere în total. Secțiile 1, 2 și 3 au regim semideschis, secția 4 și GAZ-ul au regim deschis.

Secția 1, regim semideschis – are 13 camere, din care cea mai mare are 99 de mp, iar cea mai mică – 9 mp. Cu 423 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 192 de paturi.

Camera E1.1 este cea mai mare din penitenciar, are în total 99 de mp, 52 de paturi, tot atâția oameni și numai două ferestre. Suprafața utilă a camerei este de 89 mp astfel că fiecăruia dintre deținuți îi revin doar 1,71 mp. După cum au afirmat cei cazați acolo, au fost perioade în care camera a găzduit și 100 de deținuți. Într-un colț al camerei, peretele este afectat de o inundație recentă cauzată de spargerea țevii de canalizare. Grupul sanitar are 10 mp, 3 chiuvete, 2 wc-uri turcești, 2 dușuri și o fereastră de aerisire. Apa caldă curge timp de o oră odată la două zile – aproximativ două minute disponibile pentru o îmbăiere. Deținuții au reclamat faptul că neoanele din încăpere nu se sting nici noaptea, că personalul penitenciarului le reproșează că unii deținuți stau în pat la apel, și că trei apeluri pe zi sunt sâcâitoare și nenecesare. Deținuții s-au plâns în mod special de modul în care le vorbește agentul F., de la sectorul vizite, care “își bate joc” de ei. Numai 8 deținuți din cei 52 din această cameră lucrează. Mulți au spus că ar vrea să lucreze dar nu li se oferă această șansă decât deținuților care au avut funcții în viața publică– de exemplu foști primari sau polițiști – după cum au declarat ei.

Camera E1.3 are 54 de mp (suprafață utilă 42,4 ), 24 de paturi instalate pe câte două niveluri și tot atâția deținuți, din nou mai puțin de 2mp/deținut. Camera are trei ferestre deasupra paturilor și oferă suficientă lumină naturală. Grupul sanitar are numai 2 wc-uri turcești, o cabină de duș și 2 chiuvete, pereții au igrasie și în camera de baie persistă un miros de mucegai. Deținuții de aici susțin că au în fiecare zi o jumătate de oră de apă caldă, pentru că în această cameră stau unii deținuți care muncesc.

Camera E1.2 are 18 mp (din care 2,55 mp are grupul sanitar – care are 1WC cu duș și o chiuvetă) și găzduiește 11 deținuți în tot atâtea paturi. Fiecăruia dintre deținuți îi revin 1,48 mp. Camera are vitrină frigorifică, dar o singură fereastră. Deși are deținuți care muncesc, camera nu beneficiază de apă caldă decât de două ori pe săptămână, după cum susțin ocupanții ei. Deținuții reclamă saltelele foarte vechi care au ploșnițe.

Camera E1.12 are 10 paturi în 19 mp. Paturile au saltelele schimbate cu unele noi din burete, un frigider, 1 wc turcesc cu duș și o chiuvetă. Fereastra camerei dă spre bucătărie de unde deținuții se plâng că le vin gândaci de la gunoi.

Camera E1.13 – 24 de paturi dispuse pe câte 2 și 3 niveluri, în 37 mp suprafață utilă (total – 48 de mp), 3 ferestre, un grup sanitar cu 2 WC-uri și 2 chiuvete cu capete de duș atașate la baterie. Baia și camera aveau igrasie, deținuții reclamă calitatea proastă a săpunului primit de la penitenciar. Un deținut – C. P. – reclamă violarea corespondenței și că trebuie să plătească copiile xerox de pe propriile acte procedurale pe care le primește de la instanțe pe adresa închisorii.

Camera E 1.14 – 24 de paturi în 50 de mp, deținuții s-au plâns că saltelele sunt murdare și pline de ploșnițe. Reprezentantelor APADOR-CH li s-au arătat câteva ploșnițe prinse recent care încă mișcau. Baia are un singur wc funcțional din două și un duș, 30 de minute de apă caldă pe zi. Un deținut reclamă că în cameră există un singur TV, la care deținuții nu cad de acord asupra programului. El a vrut să-și aducă un TV de acasă dar nu i s-a aprobat pe motiv că se consumă curent, însă deținutul consideră că televizorul nu ar fi consumat mai mult decât neoanele aprinse tot timpul.

Secția 2, regim semideschis – are 8 camere, cea mai mare are 56 de mp, iar cea mai mică 23 de mp. Cu 272 de mp în total secția 2 are 119 paturi instalate.

Camera E2.5 – 23 de paturi în 42,6 mp utili. Este singura cameră în care e amenajată o masă lungă îmbrăcată în faianță, într-o nișă a camerei, la care deținuții pot mânca. În rest camera e ticsită cu paturi dispuse pe câte două niveluri. Deținuții au la dispoziție un singur duș, un wc și un pisoar, plus două chiuvete. Grupul sanitar are o singură fereastră și igrasie pe pereți. Apa caldă curge zilnic pentru că există deținuți care muncesc. Camera are trei ferestre mari care dau spre o curte interioară din care, se plâng deținuții, mai intră gândaci sau alte insecte. Un deținut a reclamat faptul că li se restrânge dreptul la convorbiri telefonice la numai 60 de minute pe zi, și numai către zece numere aprobate de conducerea penitenciarului. Deținutul spune că este dificilă schimbarea acestor numere de pe listă, întrucât aceste aprobări se fac numai în datele de 1 și 15 ale lunii. Alt deținut a reclamat calitatea proastă a săpnului primit lunar de la penitenciar, susținând că a făcut iritații pe piele de la el.

Camera E2.7 – 25 de paturi în 50 de mp (din care 39,35 suprafață utilă – 1,57mp/deținut), camera are 3 ferestre mari și, spun deținuții, de două săptămâni li s-a scos al treilea nivel de paturi. Baia are 2 wc-uri și 2 dușuri, dar deținuții reclamă că au apă caldă numai 30 de minute/zi, spre deosebire de secția 1 unde știu ei că ar curge timp de o oră jumătate. Camera are și vitrină frigorifică. Deținuții s-au plâns că apa curge cu nisip și nu se poate bea, și că nu au dreptul să mai primească lichide la pachet. Saltelele sunt vechi și murdare, un deținut reclamă că e nevoit să-l suporte în patul alăturat pe un deținut cu probeme psihice care are episoade nervoase în timpul nopții.

Camera E2.9 are 12 paturi și 12 deținuți în 21 de mp (23,7 în total), vitrină frigorifică, o fereastră, 1 wc turcesc și un duș. În această cameră au fost schimbate toate saltelele vechi cu unele noi de burete. Fereastra, însă, este acoperită pe exterior, dincolo de gratii, cu un panou fono și vizual izolant, deoarece fereastra dă spre un bloc de locuințe din oraș ai cărui locatari au fost deranjați de-a lungul timpului de zgomotele și semnele făcute de deținuți. Totuși, panoul respectiv nu lasă aerul să pătrundă în camera deținuților. Situația nu e singulară, mai sunt camere în penitenciar în aceeași situație. Conducerea a promis că va demonta panourile și va găsi o altă soluție pentru a preîntâmpina neplăcerile cu vecinii.

Camera E2.8 are tot 12 paturi dispuse pe trei niveluri, în 23 de mp (20,31 utili). Panoul izolant din fereastră împiedică pătrunderea aerului, pereții camerei sunt mucegăiți.

Camera E2.10 – are 24 de paturi în 56 de mp (43,77 utili), trei ferestre acoperite cu paravan de plexiglas, un grup sanitar cu 2 dușuri, 2 wc-uri și 2 chiuvete. Baia are pereții cu igrasie.

Secția 3, regim semideschis – are 5 camere, cea mai mare de 48 de mp, cea mai mică de 36 de mp. Cu o suprafață totală de 202 mp are 95 de paturi instalate.

Secția 4, regim deschis – are două camere care împreună au 40 de mp și 22 de paturi. Camerele dau într-o curte comună, acoperită ca un șopron, în care sunt instalate două mese, la care deținuții pot mânca sau lucra la cusut pantofi. În curte mai e amplasată o vitrină frigorifică pentru alimentele deținuților.

În camera E4.2 cu o suprafață utilă de 20,67 mp sunt instalate 12 paturi, toate ocupate. Deținuții susțin că în urmă cu o lună (luna aprilie) au fost 15 paturi, dar între timp s-au mai scos trei. Camera are o singură fereastră mică ce nu oferă suficientă lumină naturală. WC-ul turcesc, deasupra căruia se face și duș, este și el aerisit printr-o ferestruică. La data vizitei incinta era curată. Deținuții au reclamat faptul că au apă caldă numai câte două ore de trei ori pe săptămână, timp insuficient ca să le vină rândul tuturor la duș. În unele părți, pereții camerei erau mucegăiți și necesitau o zugrăveală.

Camera E4.3 are 9 paturi instalate în 14,46 mp (în total camera are 17 mp), pe trei niveluri și parchet laminat pe jos. Deținuții spun că această cameră a fost birou administrativ, de aceea este mai îngrijită. Și aici există prea puțină lumină naturală dată de o singură fereastră.

Secția 4 este vecină cu incinta în care se află spălătoria penitenciarului, proaspăt dotată cu o mașină mare și modernă de spălat și alta de uscat. La data vizitei mai mulți deținuți spălau rufe (lenjerii și haine), cu detergent furnizat de penitenciar. Unii deținuți de pe secții, însă, sunt în continuare reticenți să-și dea hainele și lenjeriile la spălătorie și preferă să le spele singuri în camere.

GAZ-ul are 3 camere și 59 de paturi, în 169 de mp în total.

 

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

  1. Că programul TV se oprește în timpul apelului de seară de la ora 19.00, exact la cel mai important program de știri al zilei;
  2. Că programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
  3. Că programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate;
  4. Că mâncarea, deși e bună comparativ cu alte penitenciare în care unii au mai fost, nu este variată constând numai în fasole, varză și cartofi;
  5. Că toate camerele sunt luminate non-stop de neoane care țin și loc de lumină de veghe;
  6. Că deși au regim semideschis de detenție, li se interzice să  stea pe holurile secțiilor sau să iasă în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi;
  7. Că unii dintre deținuți deși sunt de multe luni în penitenciar, nu au discutat cu niciun psiholog, nu au făcut niciun curs.

Conducerea penitenciarului promite că până în septembrie 2016 toate reparațiile curente vor fi finalizate, va fi funcțională și lumina de veghe care va înlocui astfel sistemul cu neoanele aprinse non stop, se va rezolva și situația apei cu impurități de la robinet, întrucât a fost identificată sursa poluării într-un filtru montat în penitenciar și care se înfundă la câteva zile.

Sectorul medical

Penitenciarul are un medic de familie cu program zilnic (7 ore) și 7 asistenți de medicină generală pe schemă, din care numai 5 posturi ocupate. În plus, mai există un asistent de igienă, unul de farmacie și un tehnician dentar. Un asistent este în permanență în penitenciar.

Bolile cu frecvența cea mai întâlnită în penitenciar sunt cele existente și în societate în general, spune medicul de familie: boli cardiovasculare, digestive, psihice. Penitenciarul nu are probleme cu aprovizionarea cu medicamente, iar prestația personalului de aici pare mulțumitoare pentru deținuți pentru că nu au fost plângeri din partea lor în acest sens, în  fața reprezentantelor APADOR-CH.

Medicul spune că nu are prezervative la cabinet, dar nici nu au fost cerute de deținuți. Penitenciarul a înregistrat ultimul caz de suicid în 2012.

Sectorul medical are un cabinet de stomatologie în care vine un medic din oraș când e nevoie.

Sectorul socio-educativ

În sectorul socio-educativ lucrau efectiv la data vizitei 16 persoane (un angajat era în concediul pentru creșterea copilului) după cum urmează: directorul, șeful biroului educație (jurist), șeful biroului asistență psihosocială (psiholog), cinci ofițeri educație, trei agenți educație, un monitor sportiv, un agent tehnic, un preot (ortodox) și doi psihologi.

Conform celor afirmate de directorul serviciului și raportat la numărul de angajați numărul de deținuți implicat în programe de diverse feluri este destul de mare, astfel:

  • în programele derulate la nivelul întregii administrații a penitenciarelor (PROLIB, EDUCOJUST, educație civică, Universul Cunoașterii șamd)  – 271 deținuți;
  • ieșiri în comunitate (mănăstiri, fotbal șamd.) – 65;
  • activități derulate de organizații religioase – 152;
  • cursuri de calificare în meseriile de zidar, pietrar și tencuitor – 15;
  • școlarizare clasele I-VIII – 15 (demersuri pentru înscrierea unui deținut în clasa a X-a);
  • programe psihologice terapeutice individuale și de grup – 44;
  • activități cu scopul menținerii legăturilor cu familia – 24.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat a relatat că acordă 5-10 audiențe săptămânal deținuților și că le mai și admite acestora plângerile, atunci când au dreptate, dar că în general nu au dreptate. În opinia judecătorului penitenciarul stă bine la multe aspecte, comparativ cu perioada în care aici erau peste 1200 de deținuți.

A mai afirmat  că vizitează periodic blocul alimentar, unde „e bine”, că pe măsură ce mai pleacă deținuți se mai demontează paturile de la nivelul trei și astfel se mai face loc, însă calculează spațiul necesar unui deținut în metri cubi, după vechea metodă, nu în metri pătrați, potrivit legii și recomandărilor exprese ale CPT.

Judecătorul a admis că grupurile sanitare sunt insuficiente dar a afirmat că se fac eforturi și că se încearcă să se mai monteze câte un duș pe unde permite spațiul, iar problema panourilor izolante de la ferestre e în curs de rezolvare.

 

Concluzii și recomandări

  • APADOR-CH apreciază că în Penitenciarul Târgu Jiu au avut loc în ultima perioadă îmbunătățiri vizibile pentru viața deținuților. Totuși, nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care situația este foarte gravă.
  • La fel de problematică este existența unui singur WC și un duș la un număr de 10-12 deținuți în general, cu câteva cazuri mai grave cum ar fi Camera 1.1 unde există 2 WC-uri la 52 de persoane.

Maria Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

Răspunsul ANP la acest raport

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.