Cât mai costă libertatea de exprimare în Gorj?
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Primarul din Târgu Jiu îi cere 500.000 de lei despăgubiri unui jurnalist care îl critică constant în presă. Și nu e singurul
În așteptarea transpunerii Directivei anti SLAPP în legislația națională – operațiune anevoioasă, precum se vede – autoritățile și puternicii zilei fac ce știu ei mai bine: dau jurnaliști în judecată, cerându-le sume astronomice ca despăgubiri, pe motiv că un articol sau altul le-ar fi lezat onoarea. De toți banii. Astfel de procese sunt cunoscute și catalogate ca SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), ceea ce poate fi tradus și adaptat în limba română ca: Procese Strategice Împotriva Implicării în Chestiuni Publice. Indiferent de finalitatea lui aparentă, un proces de tip SLAPP are rolul, prin simpla sa inițiere, de a intimida și a reduce la tăcere vocile critice din societate.
Unul dintre cazurile recent descoperite de APADOR-CH este cel al jurnalistului Narcis Daju, din Târgu Jiu. Daju pare să fie favoritul politicienilor din Gorj, când vine vorba de procese SLAPP. De mai mulți ani el își petrece o bună parte din viață pe holurile tribunalelor, apărându-și libertatea de exprimare. Daju spune că numeroasele procese în care este implicat sunt de fapt modul prin care primarul și alți politicieni aflați la conducerea județului încearcă să-l împiedice să scrie critic despre activitatea autorităților locale, într-un peisaj media dominat de site-uri și televiziuni obediente.
„Activând preponderent în Târgu Jiu, era absolut firesc ca mare parte din investigațiile mele de presă și acțiunile civice să privească aspecte din activitatea Primăriei acestui municipiu și a conducerii ei. În acest context, Romanescu Marcel Laurențiu, primar al Târgu Jiului din 2017 până în prezent, a încercat permanent să mă obstrucționeze în desfășurarea activităților mele jurnalistice și civice de interes public, refuzându-mi ilegal accesul la unele informații publice (…), să mă hărțuiască judiciar, determinând subordonați din Primăria Târgu Jiu și apropiați ai săi, pe care i-a numit în funcții publice, să-mi intenteze procese civile în care mi s-a solicitat plata unor așa-zise daune morale substanțiale”, spune Narcis Daju.
Câte critici, atâtea procese
În 2019, Daju a fost dat în judecată de managerul regiei de apă și canal, APAREGIO GORJ SA, pentru „caracterul ilicit al unor articole și postări” în care regia de apă și conducătorul ei erau criticați. În acel proces i s-au cerut daune morale de 593.212 lei. Procesul a durat până în 2022 și s-a încheiat în favoarea jurnalistului, mai multe instanțe succesive constatând că afirmațiile din articolele incriminate au fost făcute în scopul de a sesiza autoritățile, nu pentru a le denigra, că afirmațiile jurnalistului au temei factual și sunt protejate de libertatea presei.
Un alt proces a fost cel în care actualul ministru al economiei, Radu Miruță, fost deputat local, i-a cerut daune jurnalistului pentru că în campania electorală acesta a criticat un videoclip prin care Miruță își prezenta părinții, subliniindu-și astfel originea umilă. În acest proces Daju aduce acuzații grave judecătoarei din prima instanță, de la Tribunalul Olt, susținând că aceasta s-ar fi antepronunțat, mai mult, ar fi șters încheierea de ședință publicată în sistem, înlocuind-o cu alta mai puțin compromițătoare.
Daunele morale dispuse de respectiva judecătoare în prima instanță – de 20.000 de lei – au fost reduse substanțial, la 4.300 de lei de alte două instanțe în apel, instanțe care au constatat că daunele acordate erau disproporționat de mari în raport de prevederile CEDO.
Cel mai recent proces, din 2024, în care este implicat jurnalistul Narcis Daju este cel în care primarul de Târgu Jiu, Marcel Romanescu, îi cere daune de 500.000 de lei. Motivul invocat de primar este prejudiciul de imagine adus de articolele publicate de Daju, în care primarul este acuzat de corupție și legături cu grupuri de interese. Acesta este al doilea proces în care primarul Romanescu îl dă în judecată pe Daju, primul fiind în 2018, când primarul a renunțat la judecată înainte de primul termen.
Și pentru că justiția e o lume mică și plină de coincidențe neașteptate, acest din urmă proces între primar și jurnalist a ajuns, după regula repartizării aleatorii, la aceeași judecătoare de la Tribunalul Olt cu care Daju deja s-a „pus bine” în timpul procesului cu ministrul Miruță, judecătoare pe care a reclamat-o pentru conduita din precedentul proces. Ghinion.
Narcis Daju a cerut strămutarea procesului la o altă instanță. Rămâne de văzut ce va decide instanța și de această dată și cât va mai avea noroc Narcis Daju să se bucure de libertatea de exprimare gratis.
La ce e bun un proces SLAPP
Procesele de tip SLAPP sunt cele mai sigure mijloace prin care instituții sau persoane puternice folosesc justiția pentru a reduce la tăcere vocile critice. Jurnalistul Narcis Daju spune că nu se limitează doar să scrie despre diversele probleme din județ, dar face demersuri și în justiție pentru anchetarea vinovaților. Pare firesc, deci, ca el să nu fie un personaj prea iubit în localitate, iar eforturile celor criticați de el să se îndrepte spre reducerea lui la tăcere.
Daju duce o luptă constantă cu instituțiile statului, contestând ordonanțe de clasare date de DNA în urma anchetelor sale (de exemplu despre modul în care s-a construit centura Târgu Jiului sau despre spălarea cu apă a Porții Sărutului). Daju a mai câștigat, ca orice jurnalist, și numeroase procese pe Legea 544/2001 (liberul acces la informațiile de interes public) împotriva CNAIR și a Primăriei Târgu Jiu, ajungând chiar să sesizeze Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a Legii Contenciosului Administrativ.
În acest context sunt cu atât mai explicabile procesele de tip SLAPP în care jurnalistul este implicat. Prin astfel de procese, jurnaliștii și activiștii sunt adesea supuși unei presiuni financiare și psihologice imense, fiind forțați să își cheltuie resursele și timpul în instanțe, în loc să își continue activitatea de supraveghere a puterii.
Demersurile APADOR-CH pentru Legea Anti-SLAPP
Împreună cu alte organizații din societatea civilă, APADOR-CH a militat încă din 2024 pentru transpunerea Directivei europene anti-SLAPP într-o legislație națională eficientă. Găsiți aici monitorizarea celor mai importante cazuri de SLAPP din România, făcută de APADOR-CH în cadrul acestor demersuri, de transpunere a Directivei.
În prezent proiectul legii naționale anti SLAPP nici măcar nu a ajuns în Parlament. Procesele prin care jurnaliști și activiști sunt hărțuiți prin procese de tip SLAPP, însă, continuă să existe.
Citiți aici principalele solicitări ale APADOR-CH pentru transpunerea Directivei anti SLAPP într-o lege națională mai bună decât directiva și ce promisiuni a făcut Ministerul Justiției pe această temă.