Posts

Jandarmeria română e tobă de abuzuri

10/06/2016/in Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH împreună cu alte 9 organizații neguvernamentale au făcut azi un apel către ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, să răspundă public de abuzurile pe care jandarmii le-au comis recent, prin amendarea și intimidarea mai multor persoane care își exercitau dreptul constituțional la întrunire și exprimare.

Organizațiile semnatare atrag atenția că aceste practici abuzive ale jandarmeriei sunt, pe lângă niște fapte penale grosolane, încă o dovadă că Legea adunărilor publice are nevoie de schimbări în acord cu vremurile pe care le traversăm.

Scrisoare dechisă către ministrul afacerilor interne, Dl. Petre Tobă

Domnule ministru,

În urmă cu câteva zile organizatoarea unei acțiuni publice care a avut loc pe 6 mai, pentru comemorarea victimelor accidentului din clubul Colectiv, a primit acasă o amendă deși în momentul întrunirii jandarmii au anunțat că se află la fața locului doar pentru a-i proteja pe participanți.

Tot în urmă cu câteva zile jandarmii au legitimat șapte persoane care stăteau de vorbă în zona fântânilor de la Universitate. Întrebat care este motivul legitimării, jandarmul respectiv a afirmat că “a ascultat ce vorbim și nu pare chiar o întâlnire între prieteni”.

Din punctul nostru de vedere modul de lucru al jandarmilor, din ultima perioadă, este abuziv, cu conotații penale și menit să descurajeze libera exprimare.

Și pentru că susținem dreptul fundamental la liberă exprimare și dreptul la liberă întrunire vă rugăm, domnule ministru, în subordinea căruia funcționează Jandarmeria, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

La ce să se aștepte participanții la protestul anunțat pentru sâmbătă și duminică în Piața Universității? Să fie legitimați și amendați?
Si ce veți face dacă, diseară, naționala de fotbal a României câștigă și ies mii sau zeci de mii de oameni în stradă să își manifeste bucuria? Trimiteți Jandarmeria să îi amendeze pe toți?

În așteptarea răspunsului dumneavoastră,

Semnatari:

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki

Asociația AMPER

Centrul pentru Jurnalism Independent

CeRe

GRADO

Centru de Resurse Juridice

Centrul pentru Inovare Publică

Grupul pentru Democratie Participativa Plenum

ActiveWatch

FDSC

S-au alăturat acestui demers:

Funky Citizens

Un pacient acuză patru jandarmi că i-au pus viața în pericol

16/07/2015/in Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Patru jandarmi din cadrul batalionului II al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului București sunt acuzați de rele tratamente de un bărbat (A.C.), căruia i-au confiscat abuziv pastilele de metadonă și tratamentul ARV pentru HIV.

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din septembrie 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă la Centrul de Reducere a Riscurilor ARENA București din cadrul I.N.B.I. Matei Balș. În anul 2013, A.C. a fost diagnosticat cu HIV, iar în luna noiembrie 2014 a începtut tratamentul antiretroviral (ARV) la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”.

În data de 10.06.2015, în jurul orei 15:00, A.C. a fost oprit în zona Unirii, împreună cu un coleg din școala generală, de patru jandarmi îmbrăcați în civil. Aceștia i-au confiscat lui A.C. șapte pastile de metadonă, deoarece au considerat că rețetele pentru metadonă pe care le avea la el nu erau valabile. Rețetele, emise de Centrul ARENA, erau datate cu 01.06.2015 și 08.06.2015.

De asemenea, cei patru jandarmi i-au confiscat lui A.C. alte patru pastile ARV și trei pastile LIV52, sub suspiciunea că acestea conțin stupefiante. Jandarmii au predat în aceeași zi pastilele și rețetele confiscate Biroului de Combatere a Crimei Organizate (B.C.C.O.) București – Serviciul Antidrog, unde a fost deschis un dosar penal pe numele lui A.C.

Victima a povestit reprezentanților CARUSEL cum jandarmii au început să strige pe stradă că are SIDA când acesta le-a justificat de ce avea asupra lui pastilele ARV. În incinta sediului B.C.C.O., când A.C. le-a cerut jandarmilor sa îi înapoieze pastilele pentru că trebuia să își administreze tratamentul, i s-a răspuns „Sidosule, ce mă interesează că pierzi tu o schemă?…Scăpăm țara de un sidos!”.

CARUSEL și APADOR-CH consideră că A.C. a fost victima unor abuzuri. Atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea lui A.C. de tratament medical reprezintă rele tratamente. Cele două organizații au realizat un raport detaliat asupra cazului A.C.

Victima (A.C.) a depus o plângere penală împotriva celor patru jandarmi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost trimisă spre soluționare Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

CARUSEL și APADOR-CH solicită Parchetului Militar să deruleze o anchetă efectivă cu privire la faptele jandarmilor. De asemenea, solicităm Inspectoratului General al Jandarmeriei să dispună urgent o anchetă cu privire la abuzurile celor patru jandarmi, cât și măsuri pentru ca lucrătorii Jandarmeriei să fie instruiți cu privire la antidiscriminare, transmiterea, prevenirea și tratamentul HIV, precum și obligația de a asigura continuitatea tratamentului substitutiv pentru foștii consumatori de droguri.

Inițiativa Asociației Carusel împotriva abuzurilor reprezentanților fortelor de ordine reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 31.07.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Raport asupra cazului A.C., agresat de patru jandarmi în București

16/07/2015/in Abuzuri ale forțelor de ordine /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În dată de 12 iunie 2015, A.C. s-a prezentat la sediul Asociației Carusel pentru a reclama relele tratamente la care a fost supus de patru jandarmi din cadrul batalionului II al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti.

Evenimentele din zilele de 10 şi 11 iunie 2015 – așa cum au fost relatate de A.C. reprezentanților CARUSEL

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani (1997 – 2009), iar din anul 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă la Centrul de Reducere a Riscurilor ARENA al ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA. În anul 2013 a fost diagnosticat cu HIV, iar în luna noiembrie 2014 a începtut tratamentul antiretroviral (ARV). Acesta deţine o pensie de invaliditate de gradul I, cu însoţitor, şi o pensie de handicap de gradul II.

Pe data de 10 iunie 2015, în jurul orei 15:00, A.C. se afla în zona Unirii, unde trebuia să se întâlnească cu o prietenă. În timp ce se deplasa către locul întâlnirii, Bulevardul Unirii, nr. 27, s-a întâlnit cu un coleg din şcoala generală, D.P., în staţia de autobuz Piaţa Unirii I. În fața patiseriei Georgi de pe Bld. Unirii au fost opriţi de patru jandarmi, îmbrăcaţi în civil, descrişi de victimă astfel: unul dintre aceştia era atletic, 1,90 m, brunet, faţa ovală, cu început de calviţie; un alt jandarm purta o şapcă, blond, cu barbă, 1,75 m; al treilea jandarm avea o cicatrice pe obrazul drept, atletic, 1,75 m, şaten; al patrulea jandarm a fost descris ca având forma feţei ovală, şaten, 1,74 m. Jandarmul „cu barbă” s-a legitimat, iar apoi au fost legitimaţi şi cei doi bărbaţi, A.C. şi D.P.. Ambii au fost întrebaţi dacă deţin substanţe asupra lor, iar A.C. i-a replicat acestuia că are asupra lui tratamentul cu metadonă şi i-a prezentat jandarmului respectiv o reţetă pentru metadonă, emisă de Centrul ARENA, cât şi cele 7 pastile de metadonă. Jandarmul „cu barbă” a replicat că reţeta nu este valabilă, întrucât este datată cu luna a 8-a 2014. A.C. a verificat reţeta pe care i-o înmânase jandarmului, a observat că era datată cu 01.06.2015 şi i-a prezentat jandarmului „cu barbă” o altă reţetă, mai nouă, datată cu 08.06.2015.

În timp ce se afla în fața patiseriei Georgi, A.C. a fost sunat de mama lui, la ora 15:19. Acesteia a reuşit să-i spună că a fost oprit de jandarmi, înainte ca aceştia să-i spună să nu mai vorbească la telefon. Jandarmul „cu barbă” l-a întrebat dacă mai deţine şi alte substanțe, iar A.C. i-a răspuns jandarmului „cu calviţie” că trăieşte cu HIV şi că are tratamentul antiretroviral la el. În acest moment, jandarmul „cu calviţie” a început să strige „Ce, bă, ai SIDA?”, îndeajuns de tare cât să fie auzit de cei din jurul lor. Când A.C. i-a cerut să vorbească mai încet, pentru că fostul lui coleg de generală, D.P., nu îi cunoștea situația medicală până la acel moment, iar acum, fiind vecini în cartier, îi vor afla situaţia şi ceilalţi vecini, jandarmul „cu calviţie” i-a replicat „Şi ce, bă, ţi-e ruşine cu ce ai?”.

Jandarmul „cu barbă” i-a cerut lui A.C. borseta, iar acesta i-a oferit-o pentru a căuta în ea tratamentul antiretroviral. După ce a descoperit în borsetă 4 pastile ARV şi 3 pastile pentru ficat, Esentiale Forte şi Liv 52, jandarmii i-au spus că acestea nu sunt pentru tratamentul HIV şi conţin substanţe interzise, fiind ilegale: „Puşcăria te mănâncă! Astea sunt ilegale!”. Borseta a rămas în posesia jandarmilor. A.C. le-a propus jandarmilor să caute pe tableta lui, pe internet, denumirile pastilelor ARV și de ficat pentru a constata că acestea sunt pentru tratamentul HIV, dar jandarmii au căutat pastilele într-o carte colorată pe care au scos-o dintr-o mapă. A.C. susţine că pastilele pe care jandarmii i le-au arătat în carte erau asemănătoare ca formă şi culoare cu cele pe care le avea la el, dar denumirile acestora erau total diferite. Când acesta a insistat ca jandarmii să verifice la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” că se află în tratament antiretroviral, jandarmii au început să îl înjure: „Ce, mă, te-am îmbolnăvit noi?”.

În jurul orei 16:00, a sosit în zonă o maşină de jandarmi, în care se aflau alţi trei jandarmi îmbrăcaţi în uniformă. A.C. şi D.P. au fost urcaţi în maşină. Tot atunci a sosit şi prietena cu care trebuia să se întâlnească acesta, respectiv S.A.. A.C. i-a spus acesteia ca a fost luat de jandarmi pentru tratamentul ARV, şi le-a sugerat jandamilor să o percheziţioneze şi pe aceasta, întrucât şi ea are tratamentul ARV asupra ei. După ce jandarmul „cu cicatrice” a legitimat-o, acesta i-a spus lui S.A. să plece de la maşină. A.C. şi D.P. au plecat împreună cu cei trei jandarmi în uniformă, cu jandarmul „cu cicatrice” şi cel „cu barbă”, cu mașina, către sediul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (B.C.C.O.).

În jurul orei 16:20 au ajuns la sediul B.C.C.O., unde au intrat cu maşina prin Str. Eforie şi au coborât în curte. Tot atunci i-a fost înapoiată borseta lui A.C., fără pastilele de metadonă, ARV şi de ficat, cât şi fără cele două reţete. Ceilalţi doi jandarmi care îi opriseră în zona Unirii, cel „cu calviţie” şi colegul acestuia, se aflau deja în curtea B.C.C.O. Acolo, A.C. le-a spus jandarmilor că trebuie să îşi administreze tratamentul ARV la ora 18:00, altfel pierde o schemă de tratament, iar numărul de scheme posibile este limitat la 5. Le-a cerut să îi înapoieze pastilele ARV sau să îi dea voie să sune pe cineva care să îi aducă alte pastile ARV de acasă, dar jandarmii au refuzat.

În timp ce aştepta în curte, A.C. a fost sunat din nou de mama lui, căreia i-a povestit că jandarmii i-au confiscat tratamentul ARV şi că au strigat pe stradă că are HIV, iar el i-a înregistrat. Auzind acestea, jandarmul „cu cicatrice” a început să îl înjure: „Sidosule, ce mă interesează că pierzi tu o schemă?…Scăpăm țara de un sidos!” şi i-a spus că nu are voie să vorbească la telefon: „Băga-mi-aş, noi suntem băieţi cu tine, nu te batem, şi tu…!”.

Deşi nu înregistrase ce se întâmplase în zona Unirii, A.C. şi-a închis telefonul când a văzut că jandarmul „cu calviţie” vine înspre el. Când A.C. a refuzat să îi spună acestuia codul PIN pentru a deschide telefonul, jandarmul „cu calviţie” l-a lovit, nu foarte tare, cu pumnul în umăr: „Zi, bă, PIN-ul, că pe urmă să nu-ţi bag frumos!”. Temându-se că va fi lovit, şi pentru că are o afecţiune la unul dintre plămâni, A.C. a introdus codul PIN şi jandarmul „cu calviţie” a deschis telefonul. Acesta a verificat dacă A.C. înregistrase discuţia cu ei, şi, negăsind nicio înregistrare, i-a dat acestuia telefonul înapoi şi i-a spus să pună telefonul şi tableta în borsetă: „Ţi-l sparg în cap dacă te mai văd o dată cu el în mână!”. Din acel moment şi până a părăsit sediul B.C.C.O., A.C. a fost înjurat de poliţistul „cu cicatrice”: „Ia, uite, mă, al dracu’, ne înregistrează pe noi fraieru’ ăsta!”.

După aproximativ 20 de minute, A.C. şi D.P. au fost duşi în sala de aşteptare din partea din faţă a clădirii B.C.C.O. Acolo, A.C. s-a întâlnit cu un jandarm pe care îl cunoştea, cu numele de Olteanu. I-a povestit acestuia de ce a fost adus la sediu, iar jandarmul Olteanu le-a spus celorlalţi colegi jandarmi: „Bă, l-aţi luat degeaba, vă zic eu că e cuminte. Mai bine daţi-i drumul”. După ce jandarmul Olteanu a plecat, ceilalţi patru jandarmii l-au întrebat pe A.C.: „Ce, mă, ai pile pe-aici, de-aia eşti tu aşa figurant?”. Acesta le-a explicat din nou de ce este important să îşi administreze tratamentul la timp şi că nu trebuiau să îi confiște pastilele, dar jandarmii au început să îl înjure. În acest moment a intervenit jandarmul de la intrare, un bărbat în vârstă de aproximativ 45 de ani, cărunt, 1,75 m, pe care A.C. a aflat ulterior că îl cheamă Galan. Acesta le-a spus celorlalţi să nu îl mai înjure şi să se poarte frumos. Unul dintre cei patru jandarmi a vorbit la telefon cu o persoană din clădire şi apoi l-a anunţat pe A.C. că „cei de sus” sunt în misiune şi se întorc la sediu după ora 20:00. A.C. a insistat să i se dea drumul, iar jandarmul „cu barbă” l-a tras deoparte şi i-a propus să dea o declaraţie: „Eu îţi dictez şi tu scrii…îţi dau drumul acasă şi te întorci după 20:00”. A.C. a acceptat, iar în declaraţie a descris cum a fost oprit de cei patru jandarmi, că aceştia i-au confiscat pastilele pe care le avea la el şi cele două reţete, fără a menţiona faptul că a fost înjurat. Jandarmul „cu barbă” i-a spus să scrie în declaraţie că reţeta este datată cu luna a 8-a, însă A.C. a refuzat şi a scris că reţeta era datată cu luna a 6-a 2015.

În jurul orei 17:00, cei patru jandarmi au hotărât să le dea drumul celor doi bărbaţi: „Hai, să le dăm drumul, că ne-am făcut programul”. Jandarmul „cu barbă” i-a spus lui A.C. să se întoarcă după ora 20:00 la sediul B.C.C.O.. A.C. şi D.P. au părăsit sediul B.C.C.O. împreună, prin Strada Eforie. Cei doi s-au despărţit în faţa clădirii B.C.C.O., iar A.C. a plecat înspre casă, unde şi-a administrat tratamentul ARV şi le-a povestit mamei şi surorii lui ce i s-a întâmplat.

În aceeaşi zi, în jurul orei 19:30, A.C. s-a întors cu prietenul lui, I.E., înapoi la sediul B.C.C.O. din Str. Eforie. Jandarmul Galan, de la intrare, i-a spus că cei patru jandarmi care l-au adus la sediu plecaseră. A.C. i-a explicat acestuia ce i s-a întâmplat şi i-a cerut să sune pe cineva care să îi poată returna pastilele. Jandarmul Galan l-a sunat pe ofiţerul de serviciu, care s-a prezentat ca fiind Rizoiu. Acesta i-a spus lui A.C. că „Da, ai dreptate, eu le-am zis că e un abuz şi să-ţi dea alea înapoi, să nu le sigileze, dar ei n-au vrut”, iar el este obligat să ia în primire tot ceea ce îi predă Jandarmeria. A.C. i-a cerut ofițerului de serviu să îi fie remisă o copie după documentul în care sunt prezentate obiectele care îi fuseseră predate, dar ofiţerul Rizoiu i-a recomandat să ia legătura cu jandarmii în cauză, pentru că ei ar putea desigila plicurile, şi i-a spus numele a doi dintre aceştia: plutonier major Ciobanu Eugen şi plutonier major Iancu Marian, de la batalionul II al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.

A.C., pentru a încerca să-și recupereze pastilele confiscate de cei patru jandarmi, a apelat numărul de urgenţă 112 la ora 19:43, (10.06.2015), şi i-a explicat dispecerei ce i s-a întâmplat. Aceasta a discutat la telefon şi cu jandarmul de la intrare, care i-a spus acesteia că el nu este în măsură să îi restituie pastilele confiscate. Întrucât cei de la 112 nu l-au ajutat, A.C. a mai discutat la telefon încă o dată cu ofiţerul de serviciu Rizoiu, care i-a recomandat să revină a doua zi de dimineaţă, în jurul orei 8:00, pentru a discuta cu comandantul B.C.C.O. A.C. și prietenul lui, I.E., au părăsit sediul B.C.C.O. în jurul orei 20:00.

A doua zi, 11.06.2015, în jurul orei 08:00, A.C., împreună cu sora sa, R.A., a revenit la sediul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti din Strada Eforie, nr. 3-5. Acolo a fost întâmpinat de un alt jandarm; acesta a fost descris ca fiind înalt, 1,85 m, la aproximativ 50 de ani, slab. Jandarmul respectiv îi cunoştea situaţia şi i-a recomandat să meargă la Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (Cazarma Rahova) și să discute cu jandarmii care i-au confiscat pastilele, întrucât doar aceştia pot desigila plicurile.

În jurul orei 09:00, A.C. şi sora sa au ajuns la sediul D.G.J.M.B. Cazarma Rahova din Şoseaua Alexandria, Bucureşti. Portarul, descris ca fiind în vârstă de aproximativ 36 de ani, brunet, 1,80 m, slab, i-a făcut legătura la telefon cu o persoană din cadrul instituţiei, care, auzindu-i povestea, i-a replicat că s-a făcut un abuz asupra lui şi că ar trebui să depună o plângere împotriva celor patru jandarmi, dar că plicurile care conţin pastilele confiscate pot fi desigilate doar de procuror. Acesta i-a recomandat lui A.C. să se întoarcă la B.C.C.O. pentru a afla ce procuror i-a preluat cazul.

În jurul orei 10:45, A.C. şi sora sa s-au întors la sediul B.C.C.O. din Str. Eforie. Jandarmul de la intrare care îi întâmpinase în aceeaşi dimineaţă, în jurul orei 08:00, i-a recomandat lui A.C. să nu îi dea în judecată pe cei patru jandarmi, pentru că o să creeze şi mai multe probleme. Acesta a chemat ofițerul de serviciu, un bărbat în vârstă de aproximativ 35 de ani, 1,70 m, cu calviţie, bine făcut, şaten, pe care A.C. l-a intrebat cum își poate recupera pastilele confiscate. Ofiţerul de serviciu i-a replicat „Băi, frate, eu nu pot să te ajut cu nimic, alea sunt la secretariat…Nu le-am luat eu în primire, le-a luat Rizoiu, e treaba lui…Tu dă-i în judecată, dacă sunt proşti…”. Acesta i-a spus lui A.C. că peste o săptămână poate afla ce procuror se ocupă de dosarul lui, pentru a-l contacta.

A.C. și sora lui au părăsit sediul B.C.C.O., iar acesta a plecat singur către Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a ajuns în jurul orei 11:00. Acolo a depus o plângere împotriva celor patru jandarmi, înregistrată cu nr. 9906/11.06.2015, iar în jurul orei 13:20 a părăsit clădirea Parchetului.

În jurul orei 13:30, A.C. a vorbit la telefon cu Emanuela Cojocaru, angajată a Centrului ARENA, care i-a recomandat să obțină de la B.C.C.O. un document care să ateste faptul că i-au fost confiscate pastilele de metadonă, pentru ca Centrul să poată emite o altă rețetă. A.C. s-a întors la B.C.C.O. în jurul orei 14:00. La intrare se afla jandarmul Galan, care l-a chemat jos pe ofițerul de serviciu. A.C. i-a cerut acestuia un document prin care să demonstreze la Centrul ARENA că i-au fost confiscate pastilele de metadonă şi reţetele. Ofițerul de serviciu a vorbit la telefon și cu Emanuela Cojocaru; aceasta a declarat că ofițerul de serviciu i-a răspuns că „jandarmii sunt proști, eu le-am spus de atâtea ori să nu mai confiște pastilele dacă au rețetă, dar eu n-am ce să le fac…Jandarmii trebuie să-si facă misiunile”. Acesta i-a spus Emanuelei că de abia ajunsese la birou și că nu a vazut lucrarea respectivă; i-a recomandat acesteia să vorbească cu Jandarmeria, pentru a obține de la ei dovada că i-au fost confiscate pastilele și că lucrarea respectivă există. Emanuela Cojocaru a întrebat dacă poate face o adresă către B.C.C.O. prin care să solicite dovada respectivei lucrări, iar ofițerul de serviciu i-a replicat că este târziu, întrucât secretariatul se închide la ora 16:00. A doua zi, 12.06.2015, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate a remis un răspuns la adresa Centrului ARENA. Scrisoarea B.C.C.O cu numărul 1348980/ B.C.C.O/ S.A./ B.Z.3/ I.R.O.A/ 12.06.2015 arată că A.C. “a fost depistat în data de 10.06.2015, pe raza municipiului București de către angajații Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București având asupra sa mai multe comprimate despre care există suspiciunea că au conținut stupefiant. În aceeași zi, lucrarea a fost predată la B.C.C.O. București – Serviciul Antidrog, făcând obiectul dosarului penal nr. 664827 din 12.06.2015”.

A.C. este client al Centrului ARENA al ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA din anul 2014. Reţele acestuia pentru tratamentul cu metadonă se găsesc în original la Centrul ARENA din Str. Doctor Grozovici, nr. 1, sector 2, Bucureşti.

Concluzii și recomandări:

CARUSEL și APADOR-CH consideră că A.C. a fost victima unor abuzuri. Atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea lui de tratament medical reprezintă rele tratamente.

Ca urmare, asociațiile solicită Parchetului să deruleze o anchetă efectivă cu privire la faptele jandarmilor, iar Inspectoratului General al Jandarmeriei să dispună urgent o anchetă cu privire la abuzurile celor patru jandarmi, cât și măsuri pentru ca lucrătorii Jandarmeriei să fie instruiți cu privire la antidiscriminare, transmiterea, prevenirea, tratamentul și îngrijirea HIV, precum și obligația de a asigura continuitatea tratamentului substitutiv pentru foștii consumatori de droguri.

Ana Mohr, Asociația Carusel

Georgiana Gheorghe, APADOR-CH

Acest raport este parte a proiectului “Dreptate pentru „Dinte”!”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Sfaturi utile pentru petrecerea în stradă a rezultatului alegerilor

14/11/2014/in Articole, /by APADOR-CH

Mai multe grupuri de inițiativă au anunțat pe rețelele de socializare prezența în stradă a mii de persoane în marile orașe ale țării în zilele care preced sau care vor urma votului din turul doi pentru alegerile prezidențiale.

Luați cu voi: buletinul, camera foto și memoria bună

Cum se întâmplă adesea, la proteste se mai produc și incidente cu forțele de ordine. De aceea, APADOR-CH vă oferă un mic ghid de reguli pe care orice protestatar ar trebui să le știe, despre drepturile civile pe care le are în caz că este legitimat sau dus cu forța la o secție de poliție.

[box]Este important să aveți asupra voastră un act de identitate – polițiștii sau jandarmii au dreptul să vă legitimeze;[/box]
[box type=”tick”]În mulțime, nu vă separați de prieteni sau cunoscuți, pentru că nu se știe când veți avea nevoie de martori în caz că sunteți implicați în vreun incident violent; De asemenea încercați să manifestați pașnic pentru ceea ce ați ieșit în stradă, nu vă lăsați provocați și nu vă implicați în acțiuni violente;[/box]
[box type=”info”]Este bine să aveți asupra voastră și un telefon cu funcție de înregistrare sau o cameră foto/video, cu bateriile încărcate și capacitate de stocare a informațiilor. Organele de ordine aflate în uniformă pe spațiul public pot fi fotografitate&filmate indiferent dacă vreun agent încearcă să vă intimideze spunând contrariul – evenimentele înregistrate sunt mai ușor de demonstrat în caz că se ajunge la contestarea unor situații la parchet sau instanță;[/box]
[box type=”download”]Dacă în ciuda legitimării sunteți dus cu forța la poliție, înregistrați mental tot ce vi se întâmplă pe drum și la secție, pentru a putea relata în cazul în care trebuie să faceți o plângere penală pentru purtare abuzivă a organelor de ordine:[unordered_list style]
- –        dacă agenții respectivi s-au legitimat, rețineți numele lor, fizionomia sau semne particulare ale acestora;
  –        țineți minte ora la care ați fost ridicat de poliție și cât ați fost ținut în sediu;
  
  –        dacă v-au agresat verbal sau fizic, la plecarea din sediu chemați prieteni sau rude care să vă vadă starea și să fie martori, apoi mergeți imediat la o cameră de gardă a unui spital sau la Institutul de Medicină Legală;
  
  –        cereți neapărat un certificat medico-legal după ce sunteți consultat de medic;
  
  –        fotografiați urmele agresiunilor la care ați fost supus – fotografiile trebuie să fie color;
[/unordered_list] [/box]

[box type=”alert”]5. Poliția este obligată să întocmească un proces verbal de constatare a faptei pentru care v-a condus la secție. Nu semnați procesul verbal dacă nu sunteți de acord cu ce scrie în el sau scrieți la mențiuni versiunea voastră. Indiferent dacă l-ați semnat sau nu, dacă vă este înmânat pe loc sau îl primiți mai târziu acasă, procesul verbal poate fi contestat în termen de 15 zile la judecătoria de pe raza localității sau sectorului în care a avut loc fapta sancționată. La contestație se anexează copii după procesul verbal, actul de identitate și orice alte dovezi utile în sprijinul afirmației voastre. Este util și un martor credibil.[/box] [box type=”note”]6. Conducerea la secție, cu forța sau de bunăvoie, se poate produce chiar dacă ați prezentat un act de identitate organului de ordine. Acesta are dreptul legal de a vă ține la secție 24 de ore, timp în care nu aveți dreptul, de exemplu să chemați un avocat, așa cum se întâmplă în cazul reținerii sau arestării. La plecare cereţi un document sau un act din care să rezulte că ați fost condus și ținut în secție timp de x ore; dacă nu cereţi, poliţia nu vă va da. Acest document vă va folosi;[/box] [box type=”tick”]7. În cazul în care la secție sau pe stradă ați fost agresați de forțele de ordine faceți o plângere la parchet. Legea nu mai prevede un termen fix dar e bine să o depuneți cât mai repede după petrecerea faptei. Certificatul medico-legal, fotografiile color şi declaraţiile martorilor vor fi de folos. Dacă aveți posibilităţi materiale este bine – dar nu obligatoriu – să angajați un avocat. Dacă parchetul dispune neînceperea urmării penale (NUP) aveți 20 de zile la dispoziţie de la comunicare să contestați decizia la procurorul ierarhic superior. Dacă şi acesta confirmă NUP, aveți alte 20 de zile de la data comunicării să faceți contestaţie la judecătorie.[/box] [box type=”download”]

Găsiți aici o schemă detaliată cu pașii ce trebuie urmați dacă sunteți duși cu forța la poliție și un model de contestație a procesului verbal de contravenție.

[/box]

Și nu uitați, mergeți duminică la vot, și acesta este un drept civil pe care nu vi-l poate îngrădi nimeni.

Ministerul Afacerilor Interne schimbă pe șest ordinul care a permis asediul de la Pungești

23/04/2014/in Articole, /by APADOR-CH

Asediul abuziv de la Pungești, sub care trăiesc locuitorii comunei din decembrie 2013, este pe cale să se schimbe, ca urmare a unei intenții relativ incerte a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a modifica Ordinul 60/2010. Conform unui răspuns primit de APADOR-CH de la MAI, oficialii din minister ar fi avut deja două întâlniri de lucru în cadrul cărora au discutat introducerea în amintitul ordin a unor clarificări, ca urmare a sugestiilor primite în urmă cu câteva luni de la Avocatul Poporului. APADOR-CH apreciază această decizie (deși vine la aproape cinci luni de când a fost cerută) și solicită autorităților ca măcar la modificarea ordinului 60 să respecte Legea transparenței decizionale (52/2003) și să invite societatea civilă la dezbateri.

[box]Raspuns MAI ordin 60[/box]

Conform Ordinului 60/2010, MAI poate dispune instituirea unor zone speciale de siguranță publică pe teritorii restrânse, unde se constată fenomene infracționale – violențe, trafic, consum de droguri, prostituție. Niciunul dintre aceste fenomene nu a fost constatat în Pungești (Vaslui), unde țăranii din satele ce compun comuna au protestat în mai multe rânduri la adresa lucrărilor de explorare a gazelor de șist făcute de compania Chevron. Ca urmare a acestor proteste, totuși, MAI a instituit zona specială de siguranță la Pungești, fără să informeze autoritățile locale sau măcar pe locuitori despre ce drepturi și obligații au în asemenea situații.

În luna decembrie 2013 o echipă APADOR-CH s-a deplasat în zonă și a semnalat într-un raport faptul că Ordinul 60/2010 este lacunar și că aplicarea lui în cazul Pungești este de natură să încalce drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la liberă circulație, la asociere sau la exprimare în spațiul public. Ca răspuns la acel raport, MAI ne-a explicat că, dimpotrivă, prezența masivă a trupelor de jandarmi și poliție în comună este de natură a proteja, nu a restrânge drepturile cetățenești.

Abia după câteva luni, la solicitarea Avocatului Poporului, MAI admite practic că aspectele semnalate în raportul APADOR-CH sunt corecte și se declară dispus să modifice Ordinul 60/2010.

Din păcate, stilul de lucru al MAI în privința modificării actului normativ este la fel de netransparent ca și procedura de stabilire a unei zone speciale de siguranță publică. Conform răspunsului MAI primit de APADOR-CH, la minister ar fi avut deja loc două întâlniri în care s-a stabilit modificarea/completarea Ordinului nr.60/2010, în sensul:[highlight]

completării art.12, pentru stabilirea condiţiilor/criteriilor necesare pentru adoptarea măsurii privind instituirea zonei speciale de siguranţă publică, care să constituie premise pentru asigurarea unei proporţionalităţi între această măsură şi cauzele ce au determinat-o, respectiv scopul urmărit;
introducerii unor dispoziţii referitoare la actele care se efectuează, precum şi la măsurile care se dispun în situaţia instituirii zonei speciale de siguranţă publică, de natură să confere dispoziţiilor respective precizie şi claritate;
introducerii unor prevederi referitoare la instituirea unui mecanism de informare publică cu privire la adoptarea măsurii privind constituirea zonei speciale de siguranţă publică.

[/highlight]

APADOR-CH apreciază că în cele din urmă MAI a decis să respecte drepturile omului și să modifice Ordinul 60, dar amintește că un alt drept al cetățeanului este acela de a fi consultat în procesul legislativ. Conform articolului 7 din Legea 52/2003, solicităm MAI să organizeze o dezbatere publică cu privire la modificarea ordinului 60, la care să poată participa reprezentanți ai societății civile.

Jandarmeria, găsită vinovată pentru abuzuri asupra cetățenilor, dar lăsată nepedepsită

02/04/2014/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Acum șase ani, cu ocazia găzduirii summitului NATO, statul român a suspendat pentru câteva zile unele drepturi ale cetățenilor. Dreptul la liberă circulație a fost refuzat unor cetățeni ai Uniunii Europene, pentru că aveau asupra lor pliante sau CD-uri. Mai mulți cetățeni români au fost filați și reținuți abuziv, iar 60 de tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de către jandarmi. Folosim prilejul manifestărilor festiviste, generate de împlinirea a 10 ani de la intrarea României în familia NATO, ca să atragem atenția că s-au împlinit 6 ani de când responsabilii de abuzurile comise cu ocazia summit-ului NATO de la București sunt nepedepsiți, în ciuda faptului că justiția i-a găsit vinovați.

***
Ce spune procurorul de caz

Pe 2 aprilie 2008, aproximativ 60 tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de forțe ale Jandarmeriei Române, deși se aflau pe o proprietate privată, în incinta fostei fabrici Timpuri Noi, departe de locul desfășurării Summit-ului, unde organizau evenimente culturale. După aproape șase ani de plimbări între Parchetele civile și militare, justiția s-a pronunțat, totuși, asupra acestui caz, în decembrie 2013.
Ordonanța Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, nr. 104/P2013 din 16.12.2013 a identificat persoanele vinovate de abuzurile comise în hala de la Timpuri Noi, aceștia fiind lucrători ai Jandarmeriei și un singur angajat al Poliției. Aceștia au fost urmăriți penal pentru purtare abuzivă (art.250 din vechiul Cod Penal). Totuși, nu s-a dispus urmărirea penală pentru Art. 246. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) și nici pentru Art. 189. (Lipsirea de libertate în mod ilegal) în cazul polițiștilor de la Secțiile 10,11,12,13.
Din Ordonanță reiese că verificările interne ale Jandarmeriei au stabilit că în ziua de 2 aprilie 2008 au intervenit în zona Timpuri Noi efectivele Batalionului 3 Jandarmi, sub coordonarea lt.col. Lepădatu Ion. Au fost identificați 12 militari jandarmi prezenți la hala Timpuri Noi, aceștia fiind audiați de procurorul de caz. Aceștia nu și-au recunoscut faptele, procurorul consemnând în Ordonanță că pe parcursul urmăririi penale au avut o atitudine nesinceră, iar declarațiile lor sunt „neverosimile” – „În realitate, învinuiții au încercat să împiedice aflarea adevărului și tragerea lor la răspundere.” (pag.12)
Procurorul a constatat că din declarațiile martorilor și victimelor agresiunii, precum și din certificatele emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a confirmat existența unor agresiuni fizice împotriva persoanelor prezente în hală.
În dosar se mai menționează că SRI și MAI au comunicat că nu dețin date sau indicii privind pregătirea unor infracțiuni contra siguranței naționale. În schimb, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că, la data de 2 aprilie 2008, „s-au confirmat date și indicii de pregătire a unor fapte de natură antisocială și infracțională”.
Chiar dacă procurorul care a soluționat acest dosar a considerat că gravitatea faptelor nu impune sanțiuni penale, responsabilitatea faptelor este clar atribuită lucrătorilor Jandarmeriei, aceștia fiind sacționați cu amenzi administrative de 1000 lei și plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei/persoană („Având în vedere amploarea concretă, relativ redusă a agresiunilor exercitate asupra părților vătămate și caracterul lor episodic, respectiv modul, condițiile și împrejurările concrete în care au acționat învinuiții și ținând seama și de circumstanțele personale ale acestora, apreciez că faptele nu realizează gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind suficientă pentru îndreptarea acestora aplicarea unei sancțiuni administrative…”).
Pentru lipsirea de libertate a persoanelor conduse și reținute un timp îndelungat la secțiile de poliție s-a considerat că forțele de ordine au acționat legal, în limitele obligațiilor profesionale și fără încălcarea normelor procedurale, astfel încât nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițiștilor.
Ordonanța consemnează și una din cauzele pentru care dosarul a stagnat atât de mult. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu a transmis, timp de patru ani, niciun act de cercetare. („Nu a fost transmis niciun act de cercetare care să fi fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, timp de aproape patru ani, fapt ce a creat dificultăți consecutive în vederea aflării adevărului judiciar, preum și a soluționării operative a cauzei.”)

***

Cu ocazia aniversării a șase ani de la summitul NATO de la București, folosim acest prilej pentru a atrage încă o data atenția asupra practicilor abuzive folosite uneori de Jandarmerie, a lipsei de respect pe care unii responsabili ai acestei instituții o manifestă față de cetățeni și drepturile lor, încurajați și de faptul că, după cum am arătat mai sus, justiția nu le sancționează abuzurile nici măcar atunci când, după ani de zile, ele sunt demonstrate.
Ultimii doi ani au consemnat noi abuzuri comise de jandarmi în timpul unor proteste de stradă sau a unor competiții sportive (dovada acestor abuzuri sunt amenzile anulate de instanțe), abuzuri care demonstrează nevoia unei schimbări radicale de paradigmă în interiorul acestei instituții, precum și a legislației românești privind adunările publice.
Considerăm că este momentul să aducem din nou în discuție necesitatea modificării legii adunărilor publice, demers mereu amânat de autorități, în ciuda declarațiilor de bune intenții ale reprezentanților Jandarmeriei sau MAI. De altfel, cu ocazia unui discurs ținut pe 18 februarie de Ziua Jandarmeriei, conducătorul Jandarmeriei anunța că și instituția pe care o conduce are aceeași intenție de a modifica Legea 60/1991, cu scopul ca aceasta „să devină un document european, care să ducă la o libertate accentuată a cetăţenilor în a-şi exprima o anumită atitudine”.
Organizațiile semnatare solicită Jandarmeriei și MAI să pună în dezbatere publică anunțatul proiect de modificare a legii adunărilor publice și să organizeze consultări cu societatea civilă.

Organizațiile semnatare:

ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Contact : Răzvan Martin, razvan@activewatch.ro, tel : 0729199393

Foto: Gheorghe Zugravu, cetățean al Republicii Moldova, agresat de jandarmi în hala de la Timpuri noi în urmă cu 6 ani.

Credit foto: Teo Zăbavă (ActiveWatch)

IJP Vaslui susține că nu se întâmplă nimic la Pungești

05/02/2014/in Articole, /by APADOR-CH

Al doilea răspuns de la IJP Vaslui la întrebările APADOR-CH (privind zona de siguranță publică instituită la Pungești) clamează că nimic din ceea ce spun oamenii care trăiesc acolo nu se întâmplă în realitate. Publicăm acest al doilea răspuns al autorităților și îi invităm pe toți cei care au dovezi că se întâmplă contrariul în comuna Pungești, să le ofere.

Citiți și primul răspuns al IJP Vaslui, precum și raportul făcut la fața locului de reprezentanții APADOR-CH.

Pe cine păzesc jandarmii la Pungești

04/02/2014/in Abuzuri ale forțelor de ordine, Comunicate, Video /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În decembrie 2013 o echipă de la APADOR-CH a făcut o vizită în comuna Pungești din Vaslui, acolo unde localnicii se opun explorării gazelor de șist. Din data de 8 decembrie 2013 sătenii trăiesc într-o stare de asediu, fiind legitimați și terorizați permanent de dispozitivele de jandarmi și polițiști care filtrează accesul în comună. Lucrurile nu s-au schimbat nici azi. Efective importante ale forțelor de ordine din județ sunt dislocate în comună, cu costuri ce împovărează bugetul de stat și fără o motivație concretă.

Citiți și raportul întocmit cu ocazia vizitei la Pungești, APADOR-CH contestă modul în care a fost instituită „zona specială de siguranță publică” și faptul că această procedură ținută până acum la secret restrânge drepturi fundamentale ale cetățenilor din Pungești.

Răspunsul IJP Vaslui cu privire la situația din Pungești

20/01/2014/in Articole, /by APADOR-CH

După vizita noastră la Pungești, în luna decembrie 2013, și raportul făcut pe marginea situației constatate la fața locului, am trimis mai multe solicitări de informații în baza Legii 544/2001, ca să înțelegem și noi ce e cu zona asta de siguranță publică, despre care nici măcar locuitorii din Pungești nu știu nimic, deși o trăiesc pe pielea lor zilnic.

La întrebările noastre am primit următorul răspuns, nu de la Radio Erevan cum ați crede, ci de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui:

– că zona de siguranță publică a fost instituită încă din 16 noiembrie și că va dura până când vor fi înlăturate „cauzele ce au dus la instituirea ei”;

– că ordinul de instituire a acestei zone nu este public întrucât nu afectează „activitatea economică și socială” a comunității;

– că oamenii din Pungești nu trebuie să fie informați despre faptul că trăiesc într-o zonă din asta specială, pentru că nu au nicio obligație la care să se conformeze, e vorba doar de niște polițiști și jandarmi în plus care staționează în comună;

– că prin instituirea zonei speciale sătenii din Pungești nu numai că nu pierd niciun drept fundamental – așa cum greșit am fi înțeles noi – ci beneficiază de o apărare suplimentară a drepturilor lor (deși nu au cerut-o), prin aceea că în comuna lor sunt mai multe forțe de ordine zi și noapte.

Considerăm că răspunsurile IJP Vaslui sunt departe de a lămuri situația de pe teren, așa că am revenit ieri cu altă serie de întrebări, înainte de a decide ce alte căi de acțiune avem. Iată mai jos întrebările la care mai așteptăm răspuns:

[toggle title_open=”Închide” title_closed=”Întrebări suplimentare pentru IJP vaslui” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

1. Dacă, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță pe raza comunei Pungești, județul Vaslui, accesul oricărei persoane în comuna Pungești se poate face numai după legitimarea acesteia.

2. Dacă, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță pe raza comunei Pungești, județul Vaslui, ieșirea oricărei persoane din comuna Pungești se poate face numai după legitimarea acesteia.

3. Dacă odată cu legitimarea fiecărei persoane care intră/iese din Pungești, datele personale rezultate din legitimare sunt notate pe o listă/tabel. Reprezentantul cărei instituții/autorități publice efectuează notarea datelor personale pe listă/tabel și ce se întâmplă cu datele personale astfel colectate. Unde sunt stocate, pe ce perioadă, dacă și când vor fi distruse și cum se poate verifica data la care aceste date personale au fost distruse.

4. Dacă, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță pe raza comunei Pungești, județul Vaslui, există interdicția staționării persoanelor în fața/în apropierea/la limita perimetrului unde sunt amplasate utilajele Chevron sau la limita terenului folosit de Chevron în comuna Pungești.

5. Dacă, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță pe raza comunei Pungești, județul Vaslui, persoanele pot circula sau staționa pe raza acestei comune numai individual sau și în grup. Care este numărul maxim de persoane care pot staționa/circula în grup pe raza comuna Pungești.

6. Între ce ore este permisă circulația/staționarea persoanelor, în mod individual, pe raza comuna Pungești sau în și din comuna Pungești, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță.

7. Între ce ore este permisă circulația/staționarea persoanelor, în grup, pe raza comuna Pungești sau în și din comuna Pungești, începând cu 16.11.2013, data instituirii zonei de siguranță.

8. Dacă există interdicția de a filma sau fotografia pe raza comuna Pungești. În caz afirmativ, la ce dată a fost instituită și până la ce dată va dura.

9. Dacă există interdicția de a filma sau fotografia în fața/în apropierea/la limita perimetrului unde sunt amplasate utilajele Chevron sau la limita terenului folosit de Chevron în comuna Pungești. În caz afirmativ, la ce dată a fost instituită și până la ce dată va dura.

10. În ce document (indicați numărul, data acestuia și emitentul) este prevăzută fiecare interdicție/regulă/obligație la care ne-am referit la pct. 1-9 din prezenta cerere, dacă și unde este publicat și cum poate fi consultat.

[/toggle]

Pe cine păzesc jandarmii la Pungești?

14/01/2014/in Articole, /by APADOR-CH

În urmă cu o lună de zile o echipă de la APADOR-CH a făcut o vizită în comuna Pungești din Vaslui, acolo unde localnicii se opun explorării gazelor de șist. Din data de 8 decembrie 2013 sătenii trăiesc într-o stare de asediu, fiind legitimați și terorizați permanent de dispozitivele de jandarmi și polițiști care filtrează accesul în comună. Lucrurile nu s-au schimbat nici azi. Efective importante ale forțelor de ordine din județ sunt dislocate în comună, cu costuri ce împovărează bugetul de stat și fără o motivație concretă.

Așa cum am arătat în raportul întocmit cu ocazia vizitei la Pungești, APADOR-CH contestă modul în care a fost instituită „zona specială de siguranță publică” și faptul că această procedură ținută până acum la secret restrânge drepturi fundamentale ale cetățenilor din Pungești.

[box type=”alert”]Localnicilor li s-au retrâns dreptul la liberă circulație (Art. 25), dreptul la libertatea de exprimare (Art. 30), dreptul la informație (Art. 31), dreptul la liberă întrunire (Art.39). Amintim că restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale este acceptabilă, conform CEDO, numai dacă sunt îndeplinite simultan trei condiții: să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică. Ultima dintre cele trei condiții presupune, printre altele și nevoia ca măsurile restrictive să fie proporționale cu scopul legitim urmărit.[/box]

Întrucât autoritățile continuă să mențină dispozitivele de pază în comună, în pofida tuturor protestelor și întrebărilor venite din partea societății civile, APADOR-CH a solicitat jandarmeriei și poliției vasluiene să explice, în baza Legii 544/2001 următoarele:

[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Intrebari pentru jandarmerie si politie” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

1. Dacă pe teritoriul comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui a fost instituită „zona de siguranță publică” prevazută de art. 12 din Ordinul 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.

2. Care este numărul de înregistrare, data și emitentul dispoziției de constituire a zonei de siguranță publică privind comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.

3. Care sunt limitele teritoriale ale zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.

4. Care este durata de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui (data instituirii și data încetării măsurlor speciale).

5. Dacă în dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui sunt prevăzute anumite obligații pentru persoanele care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică. În caz afirmativ, care sunt aceste obligații, pentru fiecare dintre aceste categorii de persoane.

6. Unde este publicată și cum poate fi consultată dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.

7. În cazul în care în dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui nu sunt prevăzute anumite obligații pentru persoanele care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică, indicați cine le-a stabilit și prin ce act, precum și dacă actul este public și cum poate fi consultat.

8. Dacă, la ce dată și în ce mod ați adus la cunoșința publică obligațiile persoanelor care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.

9. În cazul în care pe raza teritorială a comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui se aplică alte măsuri speciale în loc de sau împreună cu constituirea zonei de siguranță publică, indicați care sunt aceste măsuri, cine le-a dispus, prin ce act, la ce dată și cu ce număr, precum și cum poate fi consultat actul respectiv.

10. Vă solicităm, de asemenea, să ne comunicați o copie de pe dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.

[/toggle]

Vom publica răspunsurile lor imediat ce le vom primi. Până atunci, iată cum trăiesc oamenii din Pungești:

Posts

Luați cu voi: buletinul, camera foto și memoria bună

*** Ce spune procurorul de caz

***

***
Ce spune procurorul de caz